marți 17 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1444 articole
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor
Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

Inflația pe înțelesul tuturor: ce este, cum ne afectează și cum a schimbat viața românilor în ultimii cinci ani
Economie

Inflația pe înțelesul tuturor: ce este, cum ne afectează și cum a schimbat viața românilor în ultimii cinci ani

Cum afectează inflația puterea de cumpărare: este un fenomen economic care se referă la creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie. Cum afectează inflația puterea de cumpărare Mai simplu spus, inflația înseamnă că, în timp, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri. Este ca și cum valoarea banilor tăi „se topește” puțin câte puțin. Pentru o familie obișnuită, inflația înseamnă că alimentele, facturile, transportul, hainele sau vacanțele devin mai scumpe. Cu cât inflația este mai mare, cu atât puterea de cumpărare scade. Dacă salariile nu cresc în același ritm cu prețurile, oamenii se simt din ce în ce mai apăsați de cheltuieli. Cum influențează inflația viața de zi cu zi a românilor În mod concret, când inflația crește: o pâine care costa 3 lei ajunge la 4 lei; litrul de lapte poate ajunge de la 5 lei la 7 lei; benzina crește de la 6 lei la 8 lei pe litru; facturile la gaze, curent sau încălzire se dublează în doar câteva luni; chiria sau ratele bancare cresc, mai ales când dobânzile urcă. Toate aceste schimbări apasă în special pe umerii familiilor cu venituri mici și medii, unde fiecare leu contează. Copiii, bătrânii și persoanele vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Ce produse și servicii sunt cele mai sensibile la inflație? Inflația nu afectează toate prețurile în același mod. Cele mai expuse sunt: produsele alimentare de bază – pâinea, ouăle, carnea, laptele, uleiul, zahărul. Acestea sunt produse pe care le cumpărăm des, iar orice creștere mică se simte imediat în bugetul lunar. facturile la utilități – energie electrică, gaze naturale, apă caldă și rece. Acestea sunt servicii esențiale, iar creșterea prețurilor duce la cheltuieli fixe mai mari. carburantul – prețul benzinei și motorinei are efect în lanț: influențează transportul, livrările și chiar prețurile din supermarket. transportul și serviciile medicale – atunci când transportul în comun sau consultațiile medicale devin mai scumpe, impactul este resimțit direct, mai ales în orașele mari. rata dobânzilor – inflația mare duce la creșterea dobânzilor bancare. Astfel, creditele devin mai scumpe, iar ratele lunare pot crește semnificativ. Ce s-a întâmplat în România în ultimii cinci ani cu inflația? Între 2020 și 2024, România a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina și dezechilibrele economice interne au dus la o explozie a prețurilor. În 2020, inflația era încă moderată, sub 3%. Pandemia a dus la unele creșteri punctuale, dar economia era încă în stare de incertitudine. În 2021, prețurile au început să crească vizibil, în special la alimente și combustibili. Inflația a ajuns spre finalul anului la peste 5%. În 2022, inflația a explodat. În unele luni, a depășit 15%, ceea ce a dus la scumpiri dramatice la gaz, energie electrică și alimente. Uleiul, zahărul și făina s-au scumpit chiar cu peste 40-50% față de anul anterior. În 2023, inflația s-a menținut ridicată, dar a început ușor să scadă spre finalul anului. Media anuală a fost în jur de 10%. În 2024, situația s-a mai stabilizat, dar inflația a rămas o preocupare majoră, cu o medie de aproximativ 7%. Ce produse și servicii au fost cele mai afectate? uleiul și făina – în 2022, au fost vedetele scumpirilor. În unele luni, stocurile s-au epuizat din cauza panicii, iar prețurile au crescut cu peste 50%. gazul și energia electrică – au fost printre cele mai scumpe produse din gospodăria unei familii. Facturile au crescut de 2-3 ori față de nivelul din 2020. carburantul – prețul motorinei a depășit chiar și 9 lei/litru în 2022, afectând grav bugetele șoferilor și costurile transportului de mărfuri. produsele lactate și ouăle – au cunoscut scumpiri constante, pe fondul costurilor crescute pentru furaje, energie și transport. serviciile medicale private și asigurările – mulți români au constatat că abonamentele medicale sau tarifele pentru consultații au crescut simțitor. Cum a resimțit cetățeanul român această inflație? Mulți români au fost nevoiți să își schimbe obiceiurile de consum. Cumpără mai puține produse, aleg variante mai ieftine, renunță la vacanțe sau la alte cheltuieli neesențiale. Alții au început să economisească mai mult sau să caute surse suplimentare de venit. Salariile au crescut în unele domenii, dar nu întotdeauna suficient pentru a acoperi scumpirile. Puterea de cumpărare a scăzut, în special în rândul pensionarilor, al tinerilor și al familiilor cu copii. Românii au devenit mai atenți la promoții, cumpără mai des din magazine discount, compară prețuri online și aleg produse românești sau de sezon pentru a reduce costurile. De asemenea, au apărut tot mai multe inițiative de educație financiară, iar oamenii sunt mai interesați să înțeleagă cum funcționează economia. Inflația este un fenomen care ne afectează pe toți, zi de zi. Nu este doar o statistică economică, ci o realitate care influențează ce punem în coșul de cumpărături, cum ne plătim facturile și cât ne putem permite din salariu. În ultimii cinci ani, românii au simțit din plin efectele inflației. Deși lucrurile par să se stabilizeze, este important să fim în continuare atenți la cum ne gestionăm banii și să cerem măsuri clare din partea autorităților pentru protejarea celor mai vulnerabili. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

ROBOR a mai scăzut puțin, dar e departe de cotația de acum un an
Economie

ROBOR a mai scăzut puțin, dar e departe de cotația de acum un an

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară. Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat marți o ușoară scădere, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la 3 luni, scădere ușoară Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat marți o ușoară scădere ajungând la 7,14% pe an, comparativ cu 7,15% înregistrat în ședința precedentă. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate La începutul lui 2025, indicele ROBOR la 3 luni se situa la 5,92%, dar a început să crească începând cu data de 6 mai, la doar două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. ROBOR la 6 luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,19%, față de 7,21% în ziua precedentă. ROBOR la 12 luni a coborât la 7,30%, de la 7,33%. IRCC, alternativa la ROBOR, aflată în scădere În ceea ce privește IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), acesta este reglementat prin OUG 19/2019 și este calculat ca medie a ratelor dobânzilor interbancare din trimestrul IV 2024. Nivelul actual este de 5,55% pe an, în scădere față de 5,66% în trimestrul anterior.

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele
Economie

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele: „Nu poţi să pui povara pe cetăţeni şi pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget şi această gaură în buget anul trecut (...) Dacă vorbim de creştere de taxe versus tăieri, trebuie să fim conştienţi că nu se poate rezolva problema doar într-o singură zonă, într-un singură parte”, a spus el la Antena 3. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor El a vorbit despre investiții, precum cele în stadioane, care trebui amânate. În interviu, Kelemen Hunor a mai spus: „Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema și soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte, de la majoritate. Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”.  Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile „Această cură de slăbire trebuie făcută. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli – inclusiv din acele investiții unde nici anul acesta, nici anul viitor nu e nimic vital. Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a afirmat liderul UDMR. Vorbind despre aparatul bugetar supradimensionat el a dat exemplul Salrom. „La Salrom, în București, sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600? Această cură trebuie începută! Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă.” Totodată, el a preopus o reorganizare administrativă: „Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni.”

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, la încălzire - cu 13% (INS)
Economie

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, la încălzire - cu 13% (INS)

Inflație uriașă în mai, de 5,5%, în condițiile în care prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, iar la încălzire cu 13%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS).  În aprilie, inflația anuală a fost de 4,9% - în continuare cea mai mare din Uniunea Europeană. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20% Datele INS arată că fructele proaspete s-au scumpit din mai 2024 în mai 2025 cu 18,88%, fructele şi conservele din fructe cu 17,80%, citricele şi alte fructe meridionale cu 17,34%, iar transportul CFR cu 16,92%. Într-o singură lună, din aprilie 2025 în mai 2025, cartofii s-au scumpit cu 9,89%, fructele proaspete cu 7,48%, iar fructele şi conservele din fructe cu 6,36%. Față de mai 2024, în mai 2025 energia termică se scumpise cu 13,63%, alte mărfuri nealimentare, cu 7,34%, tricotajele (7,33%), cărţile, ziarele şi revistele (7,20%) şi gazele, cu 7,12%.  „PSD a făcut o greşeală în care s-a mai pomenit doar o singură dată, şi anume în 1996, când se chema PDSR, şi anume nu a livrat un cadru economic acceptabil pentru cei mai săraci dintre români. Şi, exact ca şi în perioada 1993-1996, dar la dimensiuni ceva mai mici, vorbim despre inflaţie!”, spunea sociologul barbu Mateescu, într-un interviu, vorbind despre cauzele eșecului PSD la alegeri. 

Taxa de solidaritate ar aduce doar 0,2% din PIB la buget, soluția este reducerea risipei (Concordia)
Economie

Taxa de solidaritate ar aduce doar 0,2% din PIB la buget, soluția este reducerea risipei (Concordia)

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus. Confederația Patronală Concordia atrage atenția, într-un comunicat, că orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă prin reducerea risipei, nu prin impunerea de noi taxe asupra mediului privat. Reprezentanții Confederației critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate. Taxa de solidaritate, impact bugetar redus Potrivit Concordia, dacă România ar avea un nivel de colectare a taxelor similar cu media europeană, veniturile bugetare ar crește considerabil. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Organizația subliniază că pentru fiecare leu adunat din taxe suplimentare, doi lei ar trebui economisiți prin reducerea cheltuielilor publice. Reprezentanții mediului de afaceri critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile peste 10.000 lei net. Având în vedere că doar 7% dintre angajați se încadrează în această categorie, impactul bugetar ar fi nesemnificativ – aproximativ 3,5 miliarde lei anual (0,2% din PIB). În varianta discutată privind veniturile de peste 12.000 lei brut, taxa ar afecta circa 18% dintre angajați, fără a aduce însă un plus bugetar relevant. Mediul privat avertizează: măsura va descuraja munca Concordia avertizează că astfel de măsuri nu rezolvă problemele bugetare, ci doar creează instabilitate fiscală și afectează motivația oamenilor de a munci și de a câștiga mai mult. În opinia organizației, este o falsă solidaritate care bulversează economia. Apel la măsuri reale, nu la experimente fiscale „Renunţaţi la false idei de echilibrare a bugetului de stat. Concentraţi-vă pe ce funcţionează în mod real, pe ce poate ajuta mediul de afaceri şi românii care muncesc”, se arată în comunicat. Concordia face apel la autorități să manifeste solidaritate reală și responsabilitate. Mesajul alegătorilor ignorat la doar o lună de la alegeri Reprezentanții organizației subliniază că peste 11 milioane de români au transmis un semnal clar la urne, cerând responsabilitate din partea clasei politice. Cu toate acestea, la mai puțin de o lună de la alegeri, o parte a politicienilor promovează ideea unei taxe de solidaritate, într-un gest catalogat drept demagogic și periculos. Solidaritatea reală presupune reciprocitate „Unde este reciprocitatea, când vorbim despre noi taxe pe venit sau creșterea TVA, în condițiile unei colectări deficitare și a unei evaziuni fiscale ridicate?”, se întreabă Concordia. Organizația susține că ideea de impozit progresiv și abandonarea cotei unice ar submina rezultatele pozitive din ultimii ani – inclusiv creșterea rapidă a clasei medii. Concordia, membră în BusinessEurope Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare economice din România. Cu 3.900 de firme membre – mari și mici, cu capital românesc și străin – și peste 450.000 de angajați, Concordia contribuie cu 30% la PIB-ul național. Este singura organizație din România membră a BusinessEurope, IOE și BIAC (Business at OECD).

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania
Economie

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania, într-un comunicat. În presă au apărut informații că această companie este suprasolicitată de noi clienți și nu poate face față tuturor. Citește și: Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi „Compania are capacitatea operaţională şi logistică necesară pentru a gestiona eficient toate solicitările de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice, indiferent de volumul cererilor. Pentru a facilita procesul de contractare şi pentru a evita timpii de aşteptare de la punctele fizice de Relaţii cu Clienţii, recomandăm cu prioritate utilizarea portalului online dedicat", se menţionează într-un comunicat. Conform acesteia, platforma digitală oferă o soluţie simplă, rapidă şi la îndemâna tuturor celor care doresc să devină clienţi Hidroelectrica.Tot miercuri, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie naţională de informare publică, destinată consumatorilor de energie electrică, în contextul în care, la data de 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare-compensare aplicabilă preţurilor din sectorul energetic.Campania are rolul de a sprijini consumatorii să ia decizii informate, să îşi exercite dreptul de a-şi schimba furnizorul fără costuri suplimentare şi să utilizeze în mod eficient instrumentele de comparare a ofertelor disponibile în piaţă.Potrivit sursei citate, aceasta se înscrie în angajamentul autorităţii de a garanta o piaţă concurenţială transparentă, funcţională şi echitabilă. Campania se derulează în regim non-comercial şi include difuzarea a două spoturi video şi două spoturi radio.Guvernul a stabilit, recent, prelungirea perioadei de plafonare a preţurilor la energie electrică până la 1 iulie şi cu 12 luni la gaz.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate
Economie

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate, despre care spune că esteb doar un alt nume al impozitului progresiv, care „există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”. Născut în 1958, Lazea este economist șef al BNR din 2001.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Într-un articol pe blogul BNR el afirmă că „fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană”. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității El face o comparație cu Polonia, unde TVA-ul este de 23%, față de 19% în România. Lazea afirmă că taxa de solidaritate „nu este altceva decât impozitul progresiv, cu un alt nume”. „Dacă pentru urechile românilor taxa de solidaritate sună mai bine decât impozitul progresiv, este în regulă. Să ne amintim că, într-o formă sau alta, el există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”, scrie Lazea. „În căutarea de noi surse de venituri la buget, responsabilii politici au propus impozite nestandard precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare, acestea alăturându-se altor găselnițe deja în vigoare, precum taxa pe stâlp. Astfel de invenții, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică.  Un alt aspect demn de menționat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese. Astfel, conform studiului «Modificările noului Cod fiscal: inventar și impact (2015-2023)», elaborat de The Tax Institute, în perioada menționată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG). Mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziție, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică. Un astfel  de stat ar fi Polonia, care nu este foarte diferită de România în ceea ce privește tabloul macroeconomic”, arată el.  Lazea afirmă că cetățenii polonezi „sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate”. „Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, crede el. 

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

Umbrărescu, lovitură în afaceri: intră pe piața echipamentelor pentru gaze naturale
Economie

Umbrărescu, lovitură în afaceri: intră pe piața echipamentelor pentru gaze naturale

Umbrărescu preia Totalgaz, planuri de extindere: după ce a fost la un pas de a fi vândută pe bucăți, firma a fost preluată de fiii antreprenorului Dorinel Umbrărescu, cunoscut ca „regele asfaltului”. Umbrărescu preia Totalgaz, planuri de extindere Noua conducere mizează pe extinderea rețelelor de gaz metan din România și pe avantajele competitive ale Totalgaz, un jucător cu tradiție în acest sector. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Preluarea companiei a avut loc în contextul unor dispute legale care au ajuns în fața Tribunalului, fiind esențiale pentru menținerea activității firmei și salvarea acesteia de la desființare. Relansarea Totalgaz marchează o revenire strategică pe piața energetică, cu accent pe infrastructura națională de gaze naturale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Din ce în ce mai mulți români nu-și mai pot plăti creditele bancare, arată BNR
Economie

Din ce în ce mai mulți români nu-și mai pot plăti creditele bancare, arată BNR

Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR). Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), rata creditelor neperformante a ajuns la 2,53% la finalul lunii martie 2025. Aceasta marchează o creștere ușoară față de nivelul de 2,48% înregistrat în decembrie 2024. Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR) În martie 2024, rata creditelor neperformante era de 2,41%, ceea ce arată o tendință de creștere pe parcursul ultimului an. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Indicatorul este urmărit atent de autoritățile financiare, fiind un barometru al stabilității sistemului bancar și al disciplinei de plată în rândul debitorilor. 32 de instituții de credit active în România La sfârșitul lunii martie 2025, în România operau 32 de instituții de credit, dintre care 10 erau sucursale ale unor bănci cu capital străin. Sectorul bancar continuă să fie dominat de instituții cu capital privat. Activele bancare au depășit 887 miliarde lei Activele totale ale sistemului bancar au atins 887 miliarde lei la finalul primului trimestru, în creștere cu 5,2 miliarde lei față de decembrie 2024. Comparativ cu martie 2024, creșterea este semnificativă, de 64,4 miliarde lei. Capitalul privat și străin domină sectorul bancar Instituțiile de credit cu capital privat dețin 85,8% din totalul activelor bancare. În același timp, instituțiile cu capital străin controlează 63,1% din activele totale, reflectând în continuare ponderea majoritară a investitorilor externi în sistemul financiar românesc.

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă
Economie

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR discută despre o „taxă pe orice mișcare de bani din economie”, susține Profit. Ieri, aceeași publicație arăta că în discuții s-a aflat o taxă pe orice tranzacție bancară, între unul și trei lei. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Ar fi vorba de o taxă extrem de mică, dar, având în vedere numărul uriaș de tranzacții gestionate de bănci - care ar reține taxa în momentul tranzacției - se estimează încasări uriașe la buget. Potrivit Profit, statul ar colecta 20 de bani la fiecare 100 de lei tranzacționați.  „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, a relatat o sursă citată de Profit. Aceste surse estimează că statul ar încasa astfel 50 de miliarde de lei. 

Europa își pune dinți din România, după o tranzacție importantă pe piața de profil
Economie

Europa își pune dinți din România, după o tranzacție importantă pe piața de profil

Dinți făcuți în România pentru UE: producția de proteze dentare realizate în laboratorul Drăghici Dental din Miroslava, județul Iași, câștigă tot mai multă cotă de piață în Europa. Dinți făcuți în România pentru UE Fondată la începutul anilor 2000 de doi antreprenori ieșeni, compania Drăghici Dental a evoluat rapid într-un nume de referință în domeniul tehnicii dentare din România. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Recent, compania a fost achiziționată de Minlay – liderul pieței de proteze dentare din Franța și un actor important în Europa, parte a fondului de investiții european Adagia Partners. În prezent, produsele Drăghici Dental sunt exportate și utilizate în cabinetele stomatologice din România, Franța, Italia, Austria și Germania. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră