Ghiță s-a autodezgropat online după șapte ani și-i bântuie pe Bolojan și pe USR. E fan SUA și nicușorist
Sebastian Ghiță a revenit pe Facebook pe 20 mai 2026, după o pauză de peste șapte ani. Ultima sa postare fusese publicată pe 27 martie 2019. În numai puțin peste o lună, până la 28 iunie 2026, fostul deputat și om de afaceri a publicat 23 de mesaje, suficiente pentru a contura o linie politică și ideologică surprinzător de coerentă. O repoziționare publică atent construită Privite împreună, postările publicate între 20 mai și 28 iunie 2026 nu par simple reacții la actualitatea zilei. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare Ele construiesc un discurs relativ coerent: respingerea oricărei apropieri de Rusia, susținerea fermă a parteneriatului strategic cu Statele Unite, critica elitelor asociate cu USR și cu ONG-urile, atacuri repetate la adresa lui Ilie Bolojan și apărarea președintelui Nicușor Dan. După șapte ani de absență din spațiul public online, Sebastian Ghiță nu revine pentru a comenta sporadic evenimentele politice, ci cu un narativ propriu, în care geopolitica, tehnologia, războiul informațional și politica internă sunt integrate într-o singură poveste. Iar dacă există un fir roșu care traversează toate aceste mesaje, el începe chiar în prima postare, din 20 mai, când scrie că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, și se încheie, cel puțin pentru moment, în mesajul din 28 iunie, când afirmă că „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!”. Între aceste două afirmații se desfășoară întreaga arhitectură a revenirii sale online: foarte puțini actori sunt prezentați favorabil, în timp ce criticile sunt distribuite constant către aceeași categorie de adversari politici, mediatici și ideologici. Dezmințirea legăturilor cu Rusia Prima postare, din 20 mai 2026, marchează revenirea lui Sebastian Ghiță în spațiul public după o pauză de peste șapte ani. Mesajul începe prin respingerea informațiilor apărute într-o investigație internațională potrivit cărora ar fi avut legături cu Kremlinul sau cu apropiați ai lui Vladimir Putin. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul (...). Minciunile și invențiile forțate de presa sorosistă sunt inutile.” De aici însă discursul se transformă rapid într-un manifest politic. Ghiță afirmă că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, susține că „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră” și că „România trebuie să pășească spre revoluția Artificial Intelligence împreună cu marile companii din SUA.” Tot în această primă intervenție apare și una dintre ideile care vor reveni constant în următoarele săptămâni: „Coldea, Dogioiu și cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Practic, încă din primul mesaj sunt schițate aproape toate temele dominante ale revenirii sale online. Ilie Bolojan, principala țintă politică Dintre toți actorii politici, Ilie Bolojan este cel mai frecvent vizat de Sebastian Ghiță. În primul mesaj, din 20 mai, acesta vorbește despre „cei din spatele lui Bolojan”, pe care îi acuză că încearcă să îl controleze pe Nicușor Dan. Atacul devine însă frontal în postarea din 19 iunie, când Ghiță scrie: „Bolojan este tot de la Securitate!!!” Afirmația este precedată de comparații cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis, despre care susține că ar fi fost susținuți de aceiași influenceri înainte ca aceștia să fie dezamăgiți de ei. Criticile continuă și pe 26 iunie, când afirmă că mii de conturi false îl promovează pe Bolojan și îl atacă pe Nicușor Dan, iar în ultima postare analizată, din 28 iunie, încearcă să îi diminueze capitalul politic: „Bolojan are 14% încredere! Nu este Salvatore della Patria!” USR și ONG-urile, adversarii ideologici A doua direcție majoră este reprezentată de atacurile împotriva USR și a unor figuri asociate societății civile. Pe 25 mai, Ghiță o critică pe Oana Gheorghiu pentru pozițiile privind inteligența artificială și atacă modelul european de dezvoltare tehnologică. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (...). Dacă te declari suveran AI în Europa înseamnă că alegi China!” În aceeași postare, schimbă registrul și readuce în discuție activitatea ONG-ului acesteia: „O fi terminat de numărat dna Gheorghiu cele peste 60 de milioane de euro strânse din donațiile românilor?” Pe 28 mai, atacurile continuă, de această dată în legătură cu o licitație publică, iar pe 14 iunie discursul devine explicit politic. „Mulți bruxelezi soroșisto-marxiști și useriști de-ai noștri cer independența UE în fața USA. Cred că este profund greșit.” În mesajele din 19, 26 și 28 iunie, lista criticilor se extinde asupra mai multor lideri USR și asupra ONG-urilor, prezentate ca făcând parte din aceeași rețea de influență. În ansamblu, USR apare în discursul lui Ghiță ca principal adversar ideologic, alături de organizațiile neguvernamentale și de ceea ce el numește constant „soroșiști”. Presa, o altă țintă constantă În paralel cu atacurile politice, Ghiță lansează o ofensivă și împotriva unor jurnaliști. Prima țintă este Dan Tapalagă, pe 21 mai. „Adevărații agenți de influență ai Rusiei sunt tăpălagii!”, scrie Ghiță. Mai departe, îl acuză că promovează „internaționalismul sorosist” și încheie ironic: „Text scris cu inteligență naturală, nu cu inteligență artificială precum folosește Tapalagă.” Pe 21 iunie, ținta devine Cătălin Tolontan. „Tolontan a devenit sovietic și anti-american la comandă!” În alte postări îi menționează pe Cristian Pantazi, CTP, Emilia Șercan Dogioiu, Cătălin Striblea și alți jurnaliști sau comentatori, pe care îi asociază aceleiași tabere politice. Indiferent de persoană, structura mesajelor rămâne aproape identică: acuzații de partizanat politic, de influență sau de orientare anti-americană. Statele Unite, punctul fix al discursului Poate cea mai coerentă temă din toate postările este poziționarea pro-americană. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă: „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră.” Pe 25 mai, revine asupra ideii și susține că Europa nu poate concura tehnologic cu Statele Unite. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (Nvidia și AMD).” Iar pe 14 iunie formulează probabil cea mai clară poziționare geopolitică din întreaga serie de postări: „Soluția este mai multă integrare cu USA și absorbția rapidă a tehnologiilor cele mai performante! Pro UE nu înseamnă anti USA! Competiția uriașă va fi cu China!” Inclusiv atunci când critică proiecte de apărare sau achiziții militare, argumentația sa este construită în jurul ideii că România trebuie să rămână profund ancorată în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Inteligența artificială, noua obsesie O altă particularitate este frecvența neobișnuită cu care Ghiță vorbește despre inteligența artificială și infrastructura digitală. AI apare încă din prima postare și revine ulterior în mesajele din 25 mai, 14 iunie și în intervențiile dedicate licitațiilor IT, sistemului 112 sau infrastructurii informatice a statului. În discursul său, inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci principalul câmp al competiției geopolitice dintre Statele Unite și China, iar România trebuie să aleagă fără ezitare tabăra americană. Nicușor Dan, singura constantă pozitivă Dacă majoritatea actorilor politici sunt criticați, Nicușor Dan reprezintă excepția. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă că președintele „nu va fi suspendat” și că „cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Pe 26 iunie, susține că rețele de conturi false îl atacă pe șeful statului. „Vi se pare OK să vedem zeci de mii de conturi false lăudându-i pe Bolojan (...), în timp ce aceleași conturi false îl înjură și decredibilizează pe Nicușor Dan?” Iar în ultima postare, din 28 iunie, îi atribuie explicit rolul de arbitru al crizei politice: „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!” Este, de altfel, singurul politician național despre care Sebastian Ghiță vorbește constant într-o cheie favorabilă pe parcursul întregii luni.
