Sociologul Ștefureac le amintește influencerilor supărați pe Dan că nu ei l-au făcut președinte

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, le amintește influencerilor supărați pe președintele Nicușor Dan că nu ei l-au făcut președinte, iar acesta este obligat „să negocieze între componentele ultra-fragmentate”. „Pretenția unui grup minoritar de alegători ai săi și a unor formatori de opinie de a avea monopolul asupra acțiunii politice a președintelui este și non-democratică și, aș îndrăzni să spun, puțin arogantă”, a scris Ștefureac, pe Facebook. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial El a apreciat că negocierea reprezintă o „conduită politică rezonabilă pentru a evita dezastrul absolut”. Potrivit lui Ștefureac, deși nucleul dur al alegătorilor lui Nicușor Dan s-a supărat pe faptul că a acceptat propunerile făcute de ministrul Justiției la conducerile parchetelor, această decizie este necesară „pentru a tine echilibrul de ansamblu și a construi, în aceste condiții vitrege politice, sociale, economice, interne și internaționale, o minimă infrastructură de putere vitală” Sociologul Ștefureac le amintește influencerilor supărați pe Dan că nu ei l-au făcut președinte „Cea mai grea ecuație politică pentru cel mai încercat președinte 1. Parlamentul României este compus în acest moment din 9 entități: 7 partide (PSD, PNL, USR, UDMR, AUR si POT și SOS) plus Grupul Minorităților și Parlamentarii Neafiliați. O ecuație politică foarte grea cu foarte multe necunoscute și un potențial maxim de blocaj si instabilitate. 2. Guvernul României este compus din 4 partide (PSD, PNL, USR și UDMR) care au: interese diferite, electorate diferite, structuri organizaționale complexe construite pe modul de confruntare și un etos politic profund în care dominantă este ostilitatea reciprocă. 3. Președintele României a fost ales în contextul celei mai grave crize a regimului democratic românesc de la reînființarea sa în 1990, reușind să devină președinte în urma mobilizării unei coaliții eterogene formată din bazine electorale cu viziune și interese adesea contrare. Dintre votanți de tur 2 ai președintelui Nicușor Dan, doar 36% provin din primul tur. Restul de 63% au venit în tabăra președintelui în turul 2. Este adevărat că 70% dintre tinerii cu vârsta de 18-24 de ani au votat cu Nicușor Dan (conform sondajului INSCOP realizat în ziua votului care a estimat precis rezultatele finale ale alegerilor). Dar la fel de adevărat este și ca 64% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (bazinul predilect de alegători PSD) au votat Nicușor Dan. Pe restul bazinelor de vârstă, scorurile în turul 2 au fost mult mai echilibrate, chiar cu un plus mic pentru George Simion pe categoria 25-44 de ani. Asadar, votanții reali ai președintelui României din turul 2 provin din mai multe zone, cu interese adesea divergente și pe care președintele trebuie să le reprezinte. Pretenția unui grup minoritar de alegători ai săi și a unor formatori de opinie de a avea monopolul asupra acțiunii politice a președintelui este și non-democratică și, aș îndrăzni să spun, puțin arogantă. 4. România se află de mai multi ani în plin război informațional, negat de cei mai mulți politicieni, dar cât se poate de real, un război dur care a pus în genunchi democrația românească, a urcat pe piedestal populismul radical, provocând fracturi grave și aproape ireconciliabile în societate. 5. În plus, vremurile pe care le trăim, sunt marcate de cele mai mari confruntări militare de după al doilea război mondial, cu riscuri de securitate și economice majore, care produc efecte directe în viața oamenilor. Toate aceste 5 repere impun ca reprezentarea echilibrată a tuturor părților și negocierea permanentă între grupări politice și grupuri sociale ultra-fragmentate, cu interese si nevoi diferite, adesea divergente, să fie singurele căi de conduită politică rezonabilă pentru a evita dezastrul absolut: adică o țară aruncată într-o criză politică fără precedent, cu risc de explozie socială, prăbușire economică și capturarea puterii de către vectori politici controlați/influențați profund de către o putere străină ostilă. Prin urmare, aceasta cred ca este responsabilitatea politică supremă a președintelui și a primului-ministru. Să caute consensul pe cât posibil, să negocieze permanent între componentele ultra-fragmentate ale întregului și să se asigure ca sunt ascultate și reprezentate toate părțile esențiale și minim sănătoase din societate și din politică, adică măcar acelea care s-au coalizat în mai 2025 și au evitat, la alegerile prezidențiale, dezastrul total. Și aceasta este cheia în care citesc eu deciziile recente ale președintelui Nicușor Dan. Supărătoare pentru o parte a alegătorilor săi (cam o treime), dar necesare pentru a tine echilibrul de ansamblu și a construi, în aceste condiții vitrege politice, sociale, economice, interne și internaționale, o minimă infrastructură de putere vitală dacă dorim totuși să avem un președinte relevant pentru următorii 4 ani”, a explicat Ștefureac.

Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului

Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului: „Este o muțenie complice la grava, deja avansata decredibilizare a Bisericii și, în mod profund nedrept, strigător la cer, a Părintelui Patriarh”, a scris el, pe Facebook. Vasile Bănescu se referă clar la „georgescizarea” Bisericii. Citește și: Bolojan, 3 anunțuri cruciale: este gata de guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă se retrage de la guvernare, nu-i face concurență lui Nicușor Dan în 2030 Bănescu este acum membru al CNA, unde a fost propus de guvernul Ciolacu. Postarea sa a primit o replică acidă din partea actualului purtător de cuvânt al Patriarhiei, Adrian Agachi. Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului „Muțenia publică a celor responsabilizați în interiorul Bisericii, comunicatori ecleziastici, dar și profesori de teologie care ar trebui să limpezească și să apere public, curajos și răspicat, poziția firească și oficială a instituției/ a Patriarhiei față de perfidul «conservatorism creștin» - politic, rusofil, latent totalitar, prolegionar, antieuropean și, deci, antinațional - care vampirizează nerușinat imaginea Bisericii pe care o lingușește fățarnic ca și cum i-ar păsa de ea, ca și cum ar putea-o vreodată onora, acel „conservatorism creștin” care a depus recent în Parlament un proiect menit să anuleze legile care interzic actualmente organizațiile fasciste și cultul criminalilor de război, precum și legalizarea negării Holocaustului, deci a crimei în masă, este o muțenie complice la grava, deja avansata decredibilizare a Bisericii și, în mod profund nedrept, strigător la cer, a Părintelui Patriarh”, a apreciat Bănescu. El scrie despre „georgescizarea” Bisericii și despre „clovnii diabolici care iau în deșert numele Lui și maimuțăresc statutul aristocratic de creștin”. „«Suveranizarea», «calistratizarea», «georgescizarea» și filetizarea Bisericii, adică împingerea ei spre utopie politică autarhică, formalism religios guraliv și agresiv, deraierea în zona elucubrațiilor rostite «sacerdotal» cu aer sapiențial și dizolvarea mesajului creștin universal în naționalism tribal cu fobie la alteritate, toate efecte ale tăcerii complice cu acestea, sunt simultan ratări ale împlinirii binefăcătoarei misiunii a Bisericii: luminarea mistagogică a minții, sfințirea sufletului și a trupului prin Sfintele Taine, însoțirea atentă a fiecărui creștin pe drumul ascendent al discernământului care duce la Hristos, nu la clovnii diabolici care iau în deșert numele Lui și maimuțăresc statutul aristocratic de creștin”, mai arată el. Însă actualul purtător de cuvânt al Patriarhiei l-a contrazis. „A vorbi despre o presupusă complicitate a Bisericii față de unele curente politice actuale reprezintă o mistificare a realității. Desigur, există situații în care delimitarea explicită este necesară. Dar aceasta trebuie să vină din interiorul unei experiențe spirituale și ca rezultat al unei gândiri duhovnicești, nu ca reacție la presiuni mediatice sau la agende politice. Biserica rămâne spațiul teologiei, nu al ideologiei”, a susținut Agachi.

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV, arată o notă publicată chiar pe site-ul acestui post. Contractul, strict pentru publicitate în on-line, se va derula din februarie 2026 în decembrie 2026. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea Realitatea TV este controlată de Maricel Păcuraru, iar fiica acestuia este vicepreședinte AUR, dar face și interviuri, cu George Simion, pentru acest post. Recent, ANAF a arătat că banii primiți de AUR de la stat intrau în circuitul financiar „dezechilibrat” al firmelor din jurul Realității TV. Rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. „Notificare privind transparența Sponsor: Partidul Social Democrat ADRESĂ: Şoseaua KISELEFF, Nr. 10, Sector 1, BUCUREȘTI Perioada în care este prevăzută publicarea materialului publicitar politic: 01.02.2026 - 31.12.2026 Suma bugetată pentru materialul publicitar politic tip cheltuieli pentru presă și propagandă: 50000 euro/LUNĂ + TVA – ONLINE. Bugetul este constituit din finanțarea publică a partidului MATERIALUL ESTE PRODUS ȘI DIFUZAT DE DBV MEDIA HOUSE SRL, E-MAIL: [email protected]” Notificarea apare la finalul unei știri, „Ministrul Energiei, despre reducerea accizei la carburanți: «Decizia trebuie luată în această săptămână ca să producă efecte începând cu săptămâna viitoare»”.

România, rating „BBB-” (S&P Global Ratings) (sursa: Facebook/Alexandru Nazare) — Economie

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul la „BBB-” cu perspectivă negativă

S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând însă o perspectivă „negativă”. Decizia reflectă echilibrul fragil dintre măsurile de consolidare fiscală și riscurile economice și geopolitice care apasă asupra economiei. Consolidarea fiscală continuă, în ciuda tensiunilor politice Potrivit agenției de evaluare, Guvernul României este așteptat să continue implementarea reformelor fiscale, chiar dacă există divergențe în interiorul coaliției de guvernare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan "Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", informează un comunicat de presă al S&P." Chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește, iar efectele conflictelor din Orientul Mijlociu se resimt în creșterea prețurilor la combustibili, estimările indică o reducere treptată a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Măsuri dure deja aplicate: TVA majorat și înghețarea veniturilor Analiștii subliniază că o parte dintre cele mai dificile decizii fiscale au fost deja implementate, chiar dacă nu există consens total în coaliție. "Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (...) Preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P. Aceste măsuri vin însă cu un cost economic semnificativ, reducând puterea de cumpărare și afectând consumul intern. Creștere economică modestă și presiuni din exterior Perspectivele economice pe termen scurt rămân prudente. S&P estimează o creștere de doar 0,25% în acest an, influențată de efectele negative acumulate din 2025 și de impactul politicilor fiscale restrictive. "Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU", precizează analiştii. Relansarea economică depinde astfel de investiții publice, absorbția fondurilor europene și stabilizarea mediului extern. Deficitul bugetar, în scădere treptată Estimările indică o reducere progresivă a deficitului bugetar, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament ferm pentru continuarea consolidării fiscale. "Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii", avertizează analiştii S&P. De ce rămâne perspectiva negativă Agenția explică menținerea perspectivei negative prin riscurile ridicate legate de implementarea reformelor și de contextul extern volatil. "Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite", subliniază analiştii agenţiei de evaluare. Riscul de retrogradare și condițiile pentru stabilizare S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă reformele fiscale nu vor produce rezultatele așteptate sau dacă economia va continua să încetinească. În același timp, există și un scenariu pozitiv: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe se reduc semnificativ, iar creșterea economică își revine. Această evaluare plasează România într-un moment critic, în care echilibrul dintre disciplină fiscală și susținerea economiei va decide direcția următorilor ani. Reacția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj de încredere după decizia S&P Global Ratings de a reconfirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, chiar dacă perspectiva rămâne negativă. Oficialul consideră că această evaluare reflectă credibilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale și confirmă direcția actuală a politicilor economice. "Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică." Prioritățile Guvernului: deficit mai mic, reforme și investiții În continuare, ministrul Finanțelor a subliniat principalele obiective ale Guvernului în perioada următoare, insistând asupra reducerii deficitului bugetar și a accelerării reformelor. "Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu", a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Ultima oră

Trump reconfigurează NATO, România în avantaj (sursa: Facebook/The White House)

România ar putea primi mai multe trupe americane, Trump ia în calcul relocarea bazelor NATO

Eveniment