vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Pensiile de după 1 septembrie, necalculate

Pensiile de după 1 septembrie, necalculate. Românii care și-au depus dosarele de pensionare după 1 septembrie 2024, când a intrat în vigoare noua lege a pensiilor (Legea 360/2023), încă așteaptă emiterea deciziilor de pensionare. Pensiile de după 1 septembrie, necalculate Întârzierile sunt cauzate de dezvoltarea noii aplicații informatice a Casei Naționale de Pensii Publice. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu În paralel, continuă etapa a doua a recalculării pensiilor, care vizează persoanele ce au depus adeverințe de venit sau au lucrat în Cooperativele Agricole de Producție (CAP). Acești pensionari așteaptă să afle dacă vor beneficia de majorări, însă procesul este întârziat din cauza volumului mare de dosare restante, iar deciziile de recalculare nu au fost încă finalizate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile de după 1 septembrie, necalculate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță Foto: primăria Sector 4
Economie

Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță

Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, se leapădă de aeroportul primarului PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță: această investiție nu figurează nici în Master Planul General de Transport al României, nici în Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2021-2030. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Precizarea apare într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță Contribuabilii din Sectorul 4 se pare că au plătit deja un studiu de oportunitate, unul de prefezabilitate și unul de fezabilitate, dar nici o știre nu menționează costurile acestor studii. „Construirea unui aeroport în sudul Bucureștiului, în apropierea comunei Adunații Copăceni constituie o inițiativă a autorităților locale”, mai arată ministerul Transporturilor în răspunsul la interpelare, răspuns semnat chiar de ministrul Grindeanu. Primarul Băluță se lăuda că are susținerea autorităților centrale pentru construirea acestui aeroport. „Aeroportul București-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorități locale și centrale cu atribuții în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua și să permită transportul pe cale aeriană a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri”, se arată pe pagina primăriei conduse de Băluță. „Un astfel de proiect, un aeroport în sudul Capitalei, este așteptat de peste 20 de ani, de aceea vreau îl felicit pe Daniel, dar și pe echipa sa, pentru eforturile depuse în vederea realizării unui astfel de obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea Capitalei”, a declarat, în mai, Gabriela Firea.

Noi semne ale prăbușirii economice Foto: PSD
Economie

Noi semne ale prăbușirii economice

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%, iar producția de îmbrăcăminte și pielărie cu circa 20%, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Industria metalurgică a picat cu 3,9%. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Noi semne ale prăbușirii economice Datele au fost prezentate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). „În perioada 1.I – 30.IX.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,7%)”, scrie INS. „Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (...) Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani”, arată Ziarul Financiar. „Una dintre cauzele principale ale problemelor industriei româneşti vine din preţul mult mai mare la energie pe care trebuie să îl plătească faţă de competitorii vest şi nord europeni. Competitivitatea sa este astfel afectată şi sigur că rezultatul este un colaps gradual. Am subliniat acest risc de luni de zile şi am cerut măsuri ferme. Am venit şi cu soluţii pentru producţia şi stocarea de energie electrică, dar şi pentru industria energofagă, de tipul facilităţilor fiscale. Ce face însă Guvernul Ciolacu? Ca de obicei, mai nimic”, spunea, în septembrie, deputata USR Cristina Prună.

Cum hainele vechi pot deveni mobilier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum hainele vechi pot deveni mobilier

Cum hainele vechi pot deveni mobilier. Un cercetător din Iași a creat un fotoliu inovator, fabricat din deșeuri textile tocate, presate și modelate cu ajutorul tehnologiei 3D pentru a obține forma dorită. Cum hainele vechi pot deveni mobilier Fotoliul, mai rezistent decât mobilierul din PAL sau OSB, a necesitat 21 de kilograme de resturi textile. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Eugen Ailenei explică faptul că materialul obținut poate fi utilizat și în construcții sau pentru realizarea de module pentru acoperișuri verzi. Proiectul, deja brevetat, este pregătit pentru producție la scară largă, fiind nevoie doar de un investitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Când vin banii pe cardurile sociale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Când vin banii pe cardurile sociale

Când vin banii pe cardurile sociale: persoanele cu venituri reduse, deținători ai cardurilor sociale emise prin Programul național "Sprijin pentru România", vor primi în decembrie ultima tranșă de ajutor din 2024. Când vin banii pe cardurile sociale Fondurile, destinate alimentelor și meselor calde, vor fi virate în conturi, fiecare beneficiar urmând să primească suma de 250 de lei. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Peste 2,6 milioane de români din întreaga țară vor beneficia de acest sprijin, inclusiv 92.500 de persoane din județul Iași. Din ultima categorie, 34.287 sunt în evidențele Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Iași și aproape 58.300, înregistrate la Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inflația a început să crească din nou Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflația a început să crească din nou

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

„Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, spune Mugur Isărescu Foto: gov.ro
Economie

Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă

Eternul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit transcrierii economedia.ro. Pe de altă parte, Isărescu a arătat că habar nu are cum va rezolva Guvernul problema deficitului: „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară (...) Nu avem date certe privind maniera în care se va face”. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Guvernatorul BNR, recent reconfirmat în funcție la propunerea PSD, a tras însă mai multe semnale de alarmă privind derapajele Guvernului: Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă „Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” „Contul curent nu arată bine. Deloc”. Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. La 8 noiembrie, un comunicat al BNR anunța: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp”.

importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit Foto: Facebook
Economie

Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

În fiefurile PSD, jumătate din oamenii care pot munci nu au slujbă Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

În fiefurile PSD jumătate din oamenii care pot munci nu au slujbă

În fiefurile PSD Teleorman, Vaslui și Dâmbovița circa jumătate din oamenii care pot munci nu au o slujbă, arată o analiză a Ziarului Financiar. În schimb, în București, Ilfov, Timiș și Bihor ponderea angajaților în populația activă depășește 70%. Citește și: Omul Maiei Sandu îl desfințează pe George Simion: „Toate acțiunile personajului au mers în interesele Federației Ruse” În fiefurile PSD, jumătate din oamenii care pot munci nu au slujbă Calculele Ziarului Financiar se bazează pe informațiile Institutului Național de Statistică. În Teleorman, fostul fief al ex-liderului PSD Liviu Dragnea, doar 49,3% dintre cei care ar putea munci au un loc de muncă. În Vaslui - 51,5%, Dâmbovița - 52,8%, iar în Botoșani - 53,8%. La polul opus, în București lucrează 81,5% din forța activă de muncă, în Ilfov - 80,3%, Timiș - 76%, iar Brașov, Sibiu, Bihor și Cluj sunt în zona 71-72%. Grafica: Ziarul Financiar Potrivit Ziarului Financiar, 14 judeţe au sub 60% din populaţia activă angajată. „Judeţele din sud şi est suferă, în timp ce vestul şi centrul ţării se dezvoltă”, arată Ziarul Financiar. Pe de altă parte, statisticile INS arată că cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov, iar cele mai mici sunt în Teleorman, Hunedoara şi Harghita.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Black Friday: tranzacţii de sute de milioane de lei Foto: Wikipedia
Economie

Black Friday: tranzacţii de sute de milioane de lei

Black Friday 2024: s-au înregistrat tranzacţii de patru sute de milioane de lei, până la ora 12:00, arată datele actualizate de procesatorul de plăţi online PayU GPO România. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Black Friday: tranzacţii de sute de milioane de lei Potrivit PayU GPO România, numărul de tranzacţii se situa la aproximativ 610.000, din care 67% plată cu un click, iar valoarea medie a coşului de cumpărături este de 655 de lei, de aproape cinci ori mai mare decât o zi obişnuită. Coşul mediu de cumpărături în rate faţă de o zi obişnuită a fost de aproximativ 1.000 de lei, cu 55% mai mare decât într-o zi obişnuită. Cele mai mari trei tranzacţii au fost de 75.049 lei, la ora 9:20; 69.733 lei, la ora 01:16 şi 43.379 lei, la ora 8:53. În minutul de aur au fost înregistrate aproximativ 8.200 de tranzacţii. În top categorii de produse achiziţionate se află IT&C, Home&Deco, Beauty, articole copii şi jucării. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă PayU GPO România, o companie din domeniul serviciilor de plată online, face parte din grupul global PayU GPO care operează în peste 40 de ţări.

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră Foto: Transelectrica Facebook
Economie

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră: Dumitru Chisăliță apreciază că pentru unii consumatori factura mai mică, iar pentru alții, ceva mai mare, dar nu cu mult. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Chisăliță este președinte al unui think tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI). Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră „Astfel, la 1 aprilie 2025 prețul energiei electrice la consumatorul final nu poate să aibă un nivel inferior costurilor de 1,03 și probabil prețurile se vor găsi în intervalul 1,03 – 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică). Menținerea unui plafon al prețului la energie electrică de 0,68 lei/kWh, înseamnă vânzarea sub costuri pentru furnizori, respectiv riscul disfuncționalităților în aprovizionarea cu energie sau necesitatea de bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea acestor prețuri, respectiv creșteri de taxe și impozite – care în fapt este în dezavantajul populației sărace”, arată Chisăliță. El pornește această evaluare arătând că „ofertele de preț ale energiei electrice pentru perioada de după plafonare încep să apară în cutiile posșatele și pe comparatorul de prețuri al ANRE. Ofertele de preț apărute în piață sunt cuprinse în prezent între 1,03 – 1,43 lei/kWh cu TVA inclus pentru perioada post plafonare”.

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice (sursa: Facebook/Institut der deutschen Wirtschaft)
Economie

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

Cum primim pensia din Pilonul II (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum primim pensia din Pilonul II

Cum primim pensia din Pilonul II. Fondurile acumulate în Pilonul II pot fi accesate la pensionarea pentru limită de vârstă sau în cazul unei pensii de invaliditate, iar în caz de deces, sumele rămân moștenitorilor, conform legislației. Cum primim pensia din Pilonul II Participanții au dreptul de a schimba administratorul fondului de pensii, însă trebuie să ia în considerare posibilele penalități de transfer dacă schimbarea are loc înainte de doi ani de la aderare. Citește și: Nepotul căruia Ciolacu îi plângea de milă cumpără apartamente de lux în București, cu un discount uriaș, de la un proprietar dubios Cei interesați de valoarea pensiei private după o perioadă de contribuție trebuie să știe că suma finală depinde de randamentele fondului de pensii, fără o valoare estimativă garantată. La momentul pensionării, pentru a accesa fondurile, este necesară o cerere adresată administratorului, iar fondurile rămân investite dacă această cerere nu este efectuată. Plata poate fi solicitată integral sau eșalonat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turismul viticol din România, în expansiune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Turismul viticol din România, în expansiune

Turismul viticol din România, în expansiune, atrăgând tot mai mulți vizitatori dornici să exploreze diversitatea și calitatea vinurilor românești. Turismul viticol din România, în expansiune Cu peste 165.000 de hectare de vii cultivate, România ocupă locul 12 mondial în producția de vin și locul 6 în Europa, reflectând potențialul de creștere al acestei industrii. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Interesul pentru turismul viticol a crescut semnificativ după pandemie, când destinațiile mai puțin aglomerate au devenit populare. Această tendință a continuat și în ultimii ani, generând investiții în infrastructura turistică și promovând vinul local ca atracție turistică de top. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră