vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană. Zona de nord a județului Tulcea a fost pusă sub alertă aeriană după ce, duminică seara, grupuri de drone au fost detectate îndreptându-se către spațiul aerian ucrainean, în apropierea graniței României. Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană Ministerul Apărării a informat că atacurile aeriene lansate de forțele armate ruse au vizat infrastructura civilă și obiective din Ucraina, aproape de frontiera fluvială cu România. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) în jurul orei 23:34 despre necesitatea instituirii alertei aeriene în nordul județului Tulcea. Intervenția Forțelor Aeriene Române Pentru monitorizarea spațiului aerian, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea. După ce alerta a fost ridicată în jurul orei 00:45, aeronavele F-16 s-au întors pe aerodromul de bază. Monitorizarea și măsurile de securitate Sistemul de supraveghere radar al României a monitorizat continuu situația, fără a detecta pătrunderea vreunui vehicul aerian în spațiul național. Începând de luni dimineață, forțele MApN vor desfășura cercetări în zonele din apropierea obiectivelor atacate pentru a depista eventuale impacturi sau resturi ale dronelor implicate. România în contact cu structurile aliate Ministerul Apărării Naționale informează constant structurile aliate despre evoluția situației și rămâne în contact permanent cu acestea. MApN reiterează condamnarea fermă a atacurilor rusești asupra infrastructurii civile ucrainene, pe care le consideră nejustificate și în contradicție cu normele de drept internațional.

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Termoficarea Iașiului rămâne în sarcina Primăriei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Termoficarea Iașiului rămâne în sarcina Primăriei

Termoficarea Iașiului rămâne în sarcina Primăriei. Aceasta a respins singura ofertă pentru concesionarea sistemului de termoficare, depusă de Chimcomplex Borzești SA. Termoficarea Iașiului rămâne în sarcina Primăriei Deși compania a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) pe 28 octombrie, Chimcomplex, deținută de omul de afaceri Ștefan Vuza, a anunțat retragerea din licitație. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei În contestația sa, Chimcomplex menționează că Primăria a respins oferta din cauză că firma nu a putut demonstra gestionarea unui sistem centralizat de încălzire și furnizarea a cel puțin 50.000 MWh către clienți în ultimii trei ani. "Autoritatea contractantă a ignorat complet cantitățile de energie termică livrate în perioada relevantă în cadrul Platformei Onești pentru consum intern și s-a raportat exclusiv la cantitățile livrate în baza celor 6 contracte transmise de subscrisa", s-a apărat Chimcomplex. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul economic PNL, creșterea salariului mediu (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Economie

Programul economic PNL, creșterea salariului mediu

Programul economic PNL, creșterea salariului mediu. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat sâmbătă, la Sinaia, planurile economice și sociale ale partidului pentru următorii ani, axate pe crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor și susținerea investițiilor publice și private. Programul economic PNL, creșterea salariului mediu „Estimăm că prin politici de dezvoltare și investiții vom crea 400.000 de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2028. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Vom crește salariul mediu net pe economie de la 5.000 lei, cât este în prezent, la 7.000 lei până la finalul mandatului,” a subliniat Ciucă, punctând că PNL va păstra cota unică de impozitare și va încuraja investițiile, în detrimentul suprataxării. Majorarea contribuției la pilonul II de pensii Una dintre măsurile prioritare este majorarea graduală a contribuției la pilonul II de pensii, de la 4,75% la 6%. „Trebuie să spunem că numai datorită PNL avem astăzi cota unică și pilonul doi de pensii. PSD a vrut să le desființeze. PSD a vorbit despre impozitul progresiv și despre naționalizarea pilonului doi de pensii,” a declarat Ciucă, exprimând scepticism față de promisiunile PSD de a menține actualul sistem de taxe. Educație orientată către nevoile pieței muncii Pentru tineri, PNL se concentrează pe creșterea calității educației și adaptarea învățământului la cerințele pieței muncii. „Orientăm sistemul de învățământ către nevoile elevilor, iar prin învățământul dual, conectăm școala la cerințele de pe piața muncii. Vom include toate școlile în programul masă sănătoasă,” a menționat liderul liberal, adăugând că 100.000 de tineri vor beneficia de învățământ dual în anii următori. Programe de sprijin pentru locuințe și majorarea pensiilor Programul de guvernare PNL include și susținerea în continuare a programelor „Prima Casă” și „Noua Casă”, destinate tinerilor care doresc să-și cumpere o locuință. „Vom continua majorarea pensiilor pe măsură ce România se dezvoltă, vom avea grijă, așa cum ne-am asumat, de seniorii noștri,” a adăugat Ciucă. Programul Anghel Saligny Printre obiectivele PNL se numără și extinderea infrastructurii de bază prin programul Anghel Saligny, un proiect „istoric” prin care se vor adăuga 2.400 km de rețele de apă și canalizare, conectând 700.000 de gospodării. „Ne-am luptat pentru finanțarea lui când partidul doamnei Lasconi se opunea și vă promit că îl vom duce până la capăt,” a promis liderul PNL, subliniind importanța proiectelor pentru rețelele de gaz și asfaltare.

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

România va evita recesiunea, spune Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

România va evita recesiunea, spune Ciolacu

România va evita recesiunea, spune Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, la Arad, că deși România este deja afectată de criza economică din Europa, nu va intra în recesiune. Germania, principalul partener economic al României, se confruntă cu dificultăți economice semnificative, însă premierul este optimist în privința stabilității economice a țării noastre. România va evita recesiunea, spune Ciolacu În timpul vizitei sale la Astra Vagoane Călători Arad, Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști despre efectele crizei economice europene asupra României. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Premierul a explicat că, deși Germania - principalul partener comercial al României - este în recesiune, România va reuși să evite acest scenariu. Potrivit premierului, efectele economice negative pot fi ținute sub control prin investiții și reforme constante. Investiții și reforme Ciolacu a subliniat că menținerea stabilității economice depinde de investiții continue și de reforme sustenabile. "Este esențial să ne implicăm în reindustrializarea României și să sprijinim oamenii care contribuie activ la dezvoltarea economică," a declarat premierul, evidențiind importanța reformelor pentru viitorul economiei românești. Industria de apărare, prioritară Referindu-se și la industria de apărare, Ciolacu a menționat că România urmează recomandările Comisiei Europene, care îndeamnă țările membre să dezvolte acest sector. Premierul a dezvăluit că în județul Dâmbovița se lucrează în patru schimburi, un lucru fără precedent, și că există încă două fabrici care colaborează în acest domeniu strategic. Planuri ambițioase În finalul discursului său, premierul Ciolacu a anunțat un proiect de anvergură pentru industria de apărare: construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. Acest proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea capacităților de producție naționale, susținând atât economia, cât și securitatea regiunii.

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice. Unul dintre cei mai importanți fermieri din Iași, cu afaceri de câteva milioane de euro, afirmă că în agricultură profitul vine tot din investiții financiare, fie din fonduri proprii, fie prin împrumuturi bancare. Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice El gestionează mai multe companii în sectorul vegetal și zootehnic, investind masiv în silozuri și echipamente agricole de ultimă generație pentru a rămâne competitiv și a face față schimbărilor climatice. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor Dotat cu echipamente de arat, semănat, erbicidat, recoltat și sortat, fermierul a investit aproximativ cinci milioane de euro în tehnologie agricolă avansată. Cu toate acestea, anul acesta, chiar și cele mai mari ferme din Iași au înregistrat pierderi semnificative. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud (sursa: Facebook/Samsung Global)
Economie

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud. Analiștii de la Bloomberg Economics estimează că Samsung Electronics Co. va contribui cu aproape jumătate la creșterea economică a Coreei de Sud în acest an, marcând cea mai mare influență de până acum. Această performanță subliniază importanța companiei Samsung într-o economie puternic influențată de industria globală a semiconductorilor. Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud Samsung, cea mai mare companie din Coreea de Sud, generează aproximativ 8% din producția manufacturieră a țării și acoperă 17% din capitalizarea principalului indice bursier național. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Economistul Hyosung Kwon estimează că Samsung va contribui cu 1,1 puncte procentuale la creșterea economică așteptată de 2,2% pentru Coreea de Sud în 2024. Cipurile de memorie, esențiale Raportul Bloomberg evidențiază importanța eforturilor Samsung de a atrage comenzi pentru cipuri de memorie de la companii precum Nvidia Corp., în contextul cererii tot mai mari din sectorul inteligenței artificiale. Această cerere susține poziția Samsung ca cel mai mare producător mondial de cipuri de memorie și, totodată, motor al creșterii economiei sud-coreene. Impactul asupra economiei sud-coreene După o perioadă de scădere a industriei semiconductorilor, care a redus creșterea PIB-ului cu 1,2 puncte procentuale în 2023, Samsung și-a revenit pe fondul cererii globale. În ciuda acestei redresări, Banca Centrală din Coreea de Sud a ajustat prognoza de creștere economică de la 2,4% la 2,2% pentru 2024, reflectând o creștere economică moderată în trimestrul al treilea. Importanța Samsung pentru economia Coreei de Sud depășește simpla performanță corporativă, având implicații asupra PIB-ului, consumului, sănătății fiscale și șomajului. Potrivit lui Hyosung Kwon, „problemele Samsung devin o chestiune națională” în lipsa unei concurențe interne. Cererea de cipuri și politica monetară a Coreei de Sud Autoritățile monetare sud-coreene urmăresc îndeaproape cererea globală de cipuri de memorie atunci când iau decizii de politică monetară. Luna trecută, Banca Centrală din Coreea de Sud a redus dobânda de referință la 3,25%, iar analiștii se așteaptă ca aceasta să fie menținută în noiembrie, pe măsură ce autoritățile evaluează impactul economic al acestei măsuri.

Cum se cumpără vechimea în muncă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum se cumpără vechimea în muncă

Cum se cumpără vechimea în muncă: pentru a completa vechimea necesară la pensie, persoanele interesate trebuie să plătească 925 de lei lunar. Cum se cumpără vechimea în muncă Aceasta sumă este calculată prin aplicarea unei cote de 25% asupra salariului minim brut garantat, care în prezent este de 3.700 de lei. Astfel, costul total anual pentru un an de vechime ajunge la 11.100 de lei. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, recomandă cumpărarea vechimii în acest an, deoarece de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut ar putea crește la 4.050 de lei. Acest lucru va crește costul lunar la 1.013 lei și suma anuală la 12.200 de lei, cu 1.100 de lei mai mult pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului. La conferința „Concurența în sectoare cheie – 2024”, organizată de Consiliul Concurenței, șeful Camerei de Comerți a susținut că statul are cheltuieli prea mari. Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avertizat miercuri asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „Statul trebuie să-și scadă cheltuielile de funcționare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne așteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină și decontul la un moment dat”, a declarat Daraban, subliniind urgența adoptării unor măsuri financiare sustenabile. "Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul", a spus Daraban, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie". Necesitatea reducerilor cheltuielilor Președintele CCIR a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor. Potrivit acestuia, un stat eficient din punct de vedere financiar este crucial pentru a stimula noi investiții și pentru a susține o economie competitivă. "Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult", a explicat oficialul. Cifra de afaceri a companiilor, în scădere Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), cifra de afaceri a companiilor active în România a scăzut ușor în anul fiscal 2023, ajungând la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut s-a redus la 51 de miliarde de euro. Aceste date reflectă o ușoară diminuare a performanței economice în comparație cu anii anteriori. "Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (...) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor", a susţinut Daraban.

Cresc tarifele mașinilor electrice din China (sursa: Xinhua/Gao Jing)
Economie

Cresc tarifele mașinilor electrice din China

Cresc tarifele mașinilor electrice din China. La mai bine de un an după lansarea anchetei privind subvențiile acordate constructorilor chinezi de automobile electrice, Comisia Europeană a început să aplice, de miercuri, tarife suplimentare pentru aceste vehicule. Tarifele variază de la 7,8% pentru automobilele Tesla până la 35,3% pentru cele produse de SAIC, adăugându-se la tariful standard de 10% aplicat importurilor auto în UE. Cresc tarifele mașinilor electrice din China Tarifele suplimentare, publicate oficial în Jurnalul Oficial al UE, au fost aprobate pentru a combate „subvențiile incorecte” acordate de statul chinez, inclusiv accesul preferențial la finanțare, granturi, terenuri și baterii. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Aceste măsuri vizează piața auto din China, care deține o capacitate de producție de trei milioane de automobile electrice anual, dublu față de cererea actuală din UE. Reacția Chinei Ministerul chinez al Comerțului a declarat că „China nu este de acord și nici nu acceptă această decizie”. Ca răspuns, Beijingul a lansat anchete proprii asupra importurilor europene de produse precum coniacul, lactatele și carnea de porc și a contestat la Organizația Mondială a Comerțului măsurile adoptate de UE. Creșterea competitivității chineze Constructorii auto din UE se confruntă cu o competiție intensificată din partea producătorilor chinezi de automobile electrice, care oferă modele la prețuri semnificativ mai mici. Ponderea mărcilor chineze pe piața UE a crescut de la sub 1% în 2019 la 8% în prezent și este estimată să atingă 15% până în 2025. Comisia Europeană estimează că prețurile automobilelor electrice chineze sunt, în medie, cu 20% mai mici decât cele ale modelelor produse în UE. UE, schimbarea atitudinii față de China În ultimii cinci ani, relația UE cu China s-a modificat semnificativ, UE considerând acum China un partener strategic în unele domenii, dar și un competitor și rival sistemic. În timp ce UE ia măsuri de protecție a pieței auto europene, nu toate statele membre sunt pe deplin aliniate în privința tarifelor suplimentare pentru automobilele electrice din China.

România, cele mai mici prețuri UE (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

România, cele mai mici prețuri UE

România, cele mai mici prețuri UE. România continuă să aibă cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente, în ciuda unei perioade de inflație accentuată, a declarat miercuri Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul conferinței "Concurența în sectoare cheie - 2024". România, cele mai mici prețuri UE Potrivit lui Chirițoiu, inflația în România este acum în scădere, iar țara revine treptat la rate anuale de aproximativ 4-5%, similare cu cele dinaintea pandemiei. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „România a trecut, ca toată Europa, printr-o perioadă inflaționistă. Cauzele sunt multiple, inclusiv criza declanșată de războiul din Ucraina, care a generat creșterea prețului la energie, dar și cheltuielile mari din perioada Covid”, a explicat Chirițoiu. Concurența în piață și absorbția șocurilor inflaționiste Bogdan Chirițoiu a subliniat că piețele din România rămân funcționale, iar concurența din piață contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut. „Piețele în România au rămas funcționale și există concurență, ceea ce ne ajută să absorbim șocul inflaționist”, a adăugat Chirițoiu. Investigațiile Consiliului Concurenței Cu toate acestea, Chirițoiu a atras atenția că există și zone în care prețurile sunt mai ridicate decât în alte țări din jur. În mod special, prețurile alimentare au înregistrat creșteri care au atras atenția Consiliului Concurenței. „Vom continua investigațiile pe produsele alimentare, unde avem genul acesta de creșteri mai mari. Este un semnal de alarmă, dar nu neapărat o dovadă de încălcare a legii”, a precizat Chirițoiu. Consiliul Concurenței se află la capacitate maximă în ceea ce privește investigațiile pe piață, având deja 60 de investigații derulate în prezent. Chirițoiu a subliniat că instituția urmărește să identifice și să combată posibile comportamente anticoncurențiale, pentru a asigura un mediu economic sănătos: „Consiliul merge la turația lui maximă, nu cred că putem să mai creștem volumul de activitate, dar putem face o activitate mai inteligentă”, a declarat Chirițoiu.

Volkswagen, scădere drastică a profitului net (sursa: vw.com)
Economie

Volkswagen, scădere drastică a profitului net

Volkswagen, scădere drastică a profitului net. Constructorul auto german Volkswagen a anunțat miercuri o scădere semnificativă de 63,7% a profitului net în al treilea trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Această scădere este atribuită costurilor ridicate și diminuării vânzărilor în China. Volkswagen, scădere drastică a profitului net În perioada iulie-septembrie 2024, Volkswagen a înregistrat un profit net de 1,58 miliarde de euro, un rezultat modest pentru un gigant auto care intenționează să implementeze cel mai mare program de restructurare din istoria sa, punând în pericol mii de locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Profitul operațional al grupului a scăzut cu 42%, ajungând la 2,86 miliarde de euro, în contextul unei cifre de afaceri de 78,5 miliarde de euro. Motivele scăderii profitului Volkswagen a înregistrat o scădere cu 7% a volumului de vânzări la nivel global, iar creșterea de 6,4% în America de Nord nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea de 15% din China, principala piață a grupului. În plus, vânzările de modele electrice au scăzut cu 10% în acest trimestru. Impactul asupra marjei operaționale Marja operațională a grupului a coborât la 5,4% în primele nouă luni ale anului, față de 6,9% în aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea vânzărilor mărcilor Porsche și Audi, cunoscute pentru profitabilitate ridicată, a avut un impact semnificativ, în timp ce rentabilitatea mărcii VW a fost de doar 2%. Germania, măsuri drastice de restructurare Volkswagen are în vedere măsuri drastice de restructurare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți eficiența. Printre acestea se numără închiderea a trei uzine din Germania, reducerea personalului și diminuarea salariilor pentru cei 120.000 de angajați VW din țară. Aceste măsuri ar putea avea un impact puternic asupra economiei germane. Rezultatele reflectă un context de piață provocator și subliniază nevoia urgentă de ajustări financiare și operaționale. Directorul financiar al Volkswagen, Arno Antlitz, a subliniat necesitatea unor măsuri rapide pentru a susține competitivitatea grupului în contextul unui mediu global tot mai dificil.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania (sursa: Facebook/Volkswagen)
Economie

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania. Directorii Volkswagen au reafirmat luni necesitatea reducerii costurilor, în contextul creşterii cheltuielilor la fabricile din Germania. Thomas Schäfer, directorul responsabil pentru marca principală VW, a subliniat că uzinele germane au devenit prea costisitoare pentru a menţine competitivitatea companiei. Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania Într-o declaraţie, Schäfer a explicat că fabricile Volkswagen din Germania au costuri de producţie cu 25% - 50% mai mari decât cele planificate, fiind de două ori mai scumpe decât ale competitorilor. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Obiectivul companiei este creşterea marjei de exploatare la 6,5% până în 2026, pentru a susţine investiţiile viitoare. Potrivit preşedintelui comitetului de întreprindere de la Volkswagen, Daniela Cavallo, grupul intenţionează să închidă cel puţin trei fabrici din Germania şi să reducă producţia la celelalte. Printre măsurile anunţate se numără reducerea salariilor cu 10% şi îngheţarea lor pentru 2025 şi 2026, precum şi transferul unor activităţi în străinătate. Negocieri cu sindicatele Gunnar Kilian, directorul de la Resurse Umane al Volkswagen, a avertizat că fără măsuri de restabilire a competitivităţii, compania nu va putea finanţa investiţii majore în viitor. De asemenea, Kilian a subliniat gravitatea situaţiei şi responsabilitatea pe care o au partenerii de negocieri în elaborarea unui plan de restructurare. În prezent, Volkswagen şi sindicatele negociază un plan amplu de restructurare a afacerilor, incluzând, pentru prima dată în istoria companiei, posibilitatea închiderii unor uzine din Germania.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră