sâmbătă 19 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

Efectul dezbaterii televizate pierdute de Simion? Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; cursul coboară la 5,1165 lei/euro

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; iar cursul coboară la 5,1165 lei/euro. Acest curs este în scădere cu 0,57 bani (-0,11%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1222 lei. Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record Pe de altă parte, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5490 lei, în creştere cu 1,21 bani (+0,27%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,5369 lei.Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,4699 lei, în scădere cu 2,31 bani (-0,42%), faţă de 5,4930 lei, cotaţia anterioară.Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 486,4063 lei, de la 487,0692 lei, în şedinţa precedentă.  Citește și: Bisericile maghiare din România îl ajută pe Nicușor Dan, deși Simion se declară fan Viktor Orban

Efectul dezbaterii televizate pierdute de Simion? Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; cursul coboară la 5,1165 lei/euro
ROBOR a sărit în aer, ratele bancare cresc cu minimum 10%
Economie

ROBOR a sărit în aer, ratele bancare cresc cu minimum 10%

ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează. Indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele zile, atingând 7,25% pe 8 mai 2025, față de 5,90% la începutul lunii. Această evoluție are implicații directe asupra costurilor creditelor în lei cu dobândă variabilă. Cauzele creșterii bruște a ROBOR Instabilitate politică: rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, în care George Simion a obținut un scor neașteptat de mare, au generat incertitudine în rândul investitorilor. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Temerile privind o posibilă schimbare a politicilor economice au determinat ieșiri de capital din România, ceea ce a pus presiune pe leu. Pentru a menține stabilitatea cursului valutar, Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piață, cheltuind două miliarde de euro.  Ieșirile de capital au redus lichiditatea în piața interbancară, ceea ce a dus la o creștere a costurilor de finanțare între bănci. Această scădere a lichidității a fost accentuată de incertitudinea politică și economică, determinând băncile să majoreze cotațiile de dobândă pentru a se proteja împotriva riscurilor crescute. BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, însă a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%. Aceste condiții macroeconomice contribuie la creșterea ratelor dobânzilor pe termen scurt, inclusiv a indicelui ROBOR.  ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează Pentru a înțelege efectele creșterii ROBOR asupra ratelor bancare, să analizăm două scenarii: Credit de 50.000 de euro Să luăm în considerare un credit ipotecar de 50.000 de euro, echivalentul a aproximativ 250.000 de lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu o dobândă variabilă formată din ROBOR la trei luni plus o marjă fixă a băncii de 2,5%. La un ROBOR de 5,90%: Dobânda totală este de 8,40% (5,90% + 2,5%). Rata lunară este de aproximativ 1.910 lei. La un ROBOR de 7,25%: Dobânda totală este de 9,75% (7,25% + 2,5%). Rata lunară crește la aproximativ 2.100 lei. Aceasta înseamnă o creștere a ratei lunare cu aproximativ 190 lei, ceea ce se traduce într-un efort financiar suplimentar de 2.280 lei pe an. Credit de 100.000 de euro Pentru un credit de 100.000 de euro, echivalentul a aproximativ 500.000 de lei, în aceleași condiții: La un ROBOR de 5,90%: Rata lunară este de aproximativ 3.820 lei. La un ROBOR de 7,25%: Rata lunară crește la aproximativ 4.200 lei. Astfel, rata lunară crește cu aproximativ 380 lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar anual de 4.560 lei. Evoluția ROBOR în ultimele 12 luni Analizând evoluția indicelui ROBOR la trei luni în perioada mai 2024 – mai 2025, observăm următoarele: Valoare minimă: 5,55% înregistrată în septembrie 2024. Valoare maximă: 7,25% înregistrată pe 8 mai 2025. Valoare medie: 5,83% pe parcursul perioadei analizate. Această evoluție reflectă o tendință de creștere a costurilor de finanțare în lei, influențată de factori interni și externi, inclusiv de politicile monetare ale BNR și de condițiile economice globale.

Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu
Economie

Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu

Investitorii își retrag capitalul din România. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România se află în fața unei crize valutare fără precedent, în contextul tensiunilor politice apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale. Incertitudinea de pe scena politică alimentează temerile investitorilor, care încep să se retragă din România. Investitorii își retrag capitalul din România Potrivit lui Negrescu, situația actuală determină investitorii să renunțe la titlurile de stat în lei și să-și retragă capitalul din România. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete „Este vital ca președintele și premierul interimar să transmită mesaje ferme de stabilitate economică”, a declarat el pentru Agerpres. Promisiuni populiste agravează instabilitatea economică Consultantul critică dur declarațiile unor candidați la prezidențiale, care promit măsuri nerealiste, precum tăierea dobânzilor la toate creditele. Aceste „aberații economice” nu fac decât să accentueze percepția negativă a investitorilor asupra României, susține Negrescu. Pericol de pierdere a progreselor economice din ultimii 10-15 ani Negrescu avertizează că, dacă nu sunt clarificate rapid incertitudinile privind economia și finanțele publice, România riscă să piardă tot progresul economic acumulat în ultimii 10-15 ani. „Retragerea de capital s-ar putea accentua și ar putea compromite imaginea noastră investițională”, a explicat el. Cursul euro ar putea depăși 5 lei Pentru a menține cursul leu/euro la 4,97, Banca Națională a alocat aproape 3 miliarde de euro. Însă această strategie este considerată nesustenabilă. „Dacă BNR continuă să susțină cursul în acest mod, nu va face decât să atragă speculatorii și să declanșeze un război financiar”, spune Negrescu. Scenariul incapacității de plată Deși fostul premier Marcel Ciolacu a vorbit despre riscul unei incapacități de plată, Negrescu consideră aceste declarații iresponsabile: „România are un buffer financiar care permite plata facturilor pentru 2-3 luni, o rezervă valutară solidă și acorduri internaționale de sprijin”, a subliniat el. Apel la responsabilitate și mesaje de stabilitate Consultantul economic face apel la responsabilitate din partea liderilor politici, solicitând ca mesajele despre economie să fie formulate de specialiști, nu de politicieni care riscă să alimenteze panica. „Este nevoie urgentă de mesaje clare, de stabilitate, care să restabilească încrederea investitorilor.” Bursa și cursul valutar reacționează la criza politică Bursa de la București a înregistrat scăderi semnificative după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, iar cursul euro a depășit marți pragul psihologic de 5 lei. În același timp, dobânzile de referință pentru credite au început să crească.

BREAKING Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb. Băncile vând euro la peste 5,15 lei
Economie

BREAKING Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb. Băncile vând euro la peste 5,15 lei

Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb, iar băncile vând euro la peste 5,15 lei. La ora redactării acestei știri, ING, de exemplu, vindea un euro la 5,15 lei.  Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Cel mai mare curs de schimb era la BRD, aproape de 5,16 lei un euro. Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb Aceasta înseamnă că, automat, ratele la credite în euro sau utilitățile la care prețul este echivalat în euro vor fi semnificativ mai scumpe.  G4Media a scris că Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale. „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru G4Media. La casele de schimb din București se mai gaseau euro la 4,977 lei, dar majoritatea vindeau la peste 5 lei, chiar 5,1 lei. 

Bursa de la București, scădere puternică înainte de turul întâi al prezidențialelor pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje
Economie

Bursa de la București, scădere puternică înainte de turul întâi al prezidențialelor pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 28 aprilie – 2 mai 2025, pierzând 10,87 miliarde de lei din capitalizarea totală, echivalentul a 2,97% față de săptămâna anterioară. BVB, scădere majoră, înainte de alegeri Conform datelor oficiale publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 354,55 miliarde de lei, față de 365,43 miliarde de lei în perioada 21 – 25 aprilie. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Volumul total al tranzacțiilor cu acțiuni s-a diminuat cu 7,6%, ajungând la 150,32 milioane de lei, comparativ cu 162,7 milioane de lei în săptămâna precedentă. Cea mai activă zi de tranzacționare a fost marți, 29 aprilie, când s-au înregistrat schimburi în valoare de 54,21 milioane de lei. Vineri, 2 mai, a fost cea mai slabă zi a săptămânii, cu doar 23,79 milioane de lei în tranzacții. Evoluția indicelui BET: închis în scădere Indicele de referință al pieței, BET, a încheiat săptămâna la nivelul de 17.139,47 puncte, reflectând climatul de corecție ușoară înregistrat pe piața locală. Menționăm că, în ambele perioade analizate, au avut loc câte patru ședințe de tranzacționare. Banca Transilvania rămâne liderul lichidității Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide de pe segmentul principal, cu un volum de tranzacționare de 59,45 milioane de lei și o creștere de preț de 0,21%. În topul lichidității s-au mai aflat titlurile OMV Petrom, cu 23,27 milioane de lei (-1,91%), și Hidroelectrica, cu 19,24 milioane de lei (-2,31%). Cine a câștigat și cine a pierdut pe piață Cele mai mari creșteri: Societatea de Construcții Napoca: +11,51% Mecanica Ceahlău: +11,32% Green Tech International: +9,92% Cele mai mari scăderi: Carbochim: -13,64% Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră: -6,36% SNTGN Transgaz: -6,04%

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria
Economie

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria, arată datele Eurostat prezentate vineri. Astfel, în România, în martie, șomajul era 5,5%, în timp ce în Polonia era doar 2,7%, în Bulgaria - 3,8%, iar în Ungaria - 4,2%.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă În ceea ce privește șomajul în rândul tineretului, persoane sub 25 de ani, România este singura țară din UE nu a mai raportat date din decembrie, când avea cea mai mare rată - 26,3%.   Procentul este surprinzător în condițiile în care România înregistrează un număr uriaș de cetățeni care au plecat la muncă în străinătate, probabil cel mai mare număr din statele UE.  Și alte state est-europene, precum Slovacia, Slovenia sau Croația au o rată a șomajului mai mică.  „În martie 2025, rata șomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,5% în martie 2024. Rata șomajului în UE a fost de 5,8% în martie 2025, de asemenea stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,0% în martie 2024. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene”, arată Eurostat. 

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule
Economie

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule

Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule. El avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra „schimbărilor” economice care vor veni în jurul anului 2030: generațiile născute în anii 60 vor ieși la pensie, iar costurile cu pensiile vor exploda, iar România va primi mult mai puține fonduri de la UE. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei „Avem următorii patru ani ca să ne pregătim pentru 2030 iar pentru asta avem în primul rând nevoie de o guvernare responsabilă, cu un premier alfabetizat economic. România are câteva șanse pe care dacă le folosește poate evita un colaps în 2030”, scrie Stamule. 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Ce soluții propune rectorul FABIZ: „Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului” „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” „Atragerea unei părți a diasporei înapoi în țară datorită creșterilor salariale din România şi acoperirea implicită a deficitului de forță de muncă” „Creșterea producției de energie cu ajutorul fondului de modernizare pentru a genera un mix energetic cât mai stabil” „Dezvoltarea industriilor petrochimice și siderurgice bazate pe gazul de la Marea Neagră”.  Stamule arată că, în absența fondurilor de la UE, investițiile vor trebui făcute din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune pe deficit. În plus, după finalizarea fondului de modernizare, investițiile în energie vor trebui făcute de companii, deci statul va trebui să ia mai puține dividende - o altă problemă pentru deficit. 

Centura de trafic ușor a Iașiului ar trebui să fie gata în 2027
Economie

Centura de trafic ușor a Iașiului ar trebui să fie gata în 2027

După o perioadă extinsă de pregătiri, centura de trafic ușor a Iașiului, alcătuită dintr-un sistem de drumuri județene, a ajuns în etapa licitației publice pentru atribuirea contractului de execuție. Centura de trafic ușor a Iașiului, în licitație Traseul viitoarei centuri a fost împărțit în patru loturi, cu o valoare totală estimată de 264,68 milioane de lei (echivalentul a peste 50 de milioane de euro). Citește și: Oana Gheorghiu, „Dăruiește Viața”, desființează proiectul Sanador al unui spital oncologic pentru copii Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 16 iunie a.c. Valoarea estimată pentru fiecare lot este următoarea: Lotul 1: 74,7 milioane lei Lotul 2: 63,2 milioane lei Lotul 3: 55,8 milioane lei Lotul 4: 70,9 milioane lei Durata de execuție pentru fiecare dintre cele patru loturi este de 24 de luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după primele pierderi în 25 de ani în 2023
Economie

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după primele pierderi în 25 de ani în 2023

Gazprom revine pe profit în 2024. Gigantul energetic rus Gazprom a raportat un profit net de 1.200 miliarde de ruble (aproximativ 14,76 miliarde de dolari) în 2024, marcând o revenire puternică după pierderile de aproape 7 miliarde de dolari din anul precedent, potrivit unui anunț transmis miercuri de compania controlată de statul rus. Gazprom revine pe profit în 2024 Redresarea financiară s-a datorat în principal îmbunătățirii afacerilor cu gaze naturale și majorării veniturilor din dobânzi, generate de investițiile financiare ale grupului. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI   În 2023, Gazprom a înregistrat primele sale pierderi nete din 1999, în contextul scăderii abrupte a vânzărilor în Europa, anterior principala piață a companiei. Această scădere a fost cauzată de sancțiunile internaționale impuse după invazia Rusiei în Ucraina. Gazprom, afectată de sancțiuni, dar susținută de rezerve de lichiditate Gazprom a fost una dintre companiile rusești cel mai puternic afectate de sancțiunile occidentale. Totuși, potrivit adjunctului directorului general, Famil Sadygov, grupul dispune de o rezervă de lichidități de 1.034 miliarde de ruble, ceea ce îi oferă o stabilitate financiară ridicată, chiar și în contextul presiunilor internaționale. Stoparea tranzitului prin Ucraina De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a întrerupt complet tranzitul gazelor rusești, după decenii în care această rută a asigurat aprovizionarea Europei. Decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a consfințit sfârșitul dominației energetice rusești în regiune. Divizia de gaze, mai profitabilă decât cea de petrol Potrivit raportului anual al companiei, divizia de gaze a generat un profit de 756 miliarde de ruble, depășind divizia de petrol, care a raportat 649 miliarde de ruble. Veniturile totale ale Gazprom au atins 10.700 miliarde de ruble în 2024, al doilea cel mai mare rezultat din istoria companiei. De asemenea, EBITDA-ul a crescut cu 76%, ajungând la 3.100 miliarde de ruble. În lipsa pieței europene, Gazprom își redirecționează eforturile către extinderea exporturilor de gaze naturale spre Asia, cu accent pe China, în acord cu strategia Kremlinului de reorientare către Est.  

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare
Economie

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare: după alegeri, pe lângă majorarea TVA de la 19% la 21%, Executivul are în plan o creștere explozivă a impozitului pe proprietate, a impozitului pe profit și a celui pe dividende, arată surse din ministerul de Finanțe.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern Deficitul a ajuns la 2,28% în martie 2025, mai mare ca în 2024, în condițiile în care guvernul Ciolacu s-a angajat ca, la final de an, acesta să fie de doar 7%, față de 9,3% în 2024. Dar, în pofida acestui angajament, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu peste 15% în primele trei luni din 2025, față de perioada similară din 2024 -  deși inflaţia este de doar 5%, iar creşterea salariilor din mediul privat este tot la 5%. Ce măsuri pregătește Guvernul după alegeri: majorarea TVA de la 19% la 21%, afirmă surse guvernamentale. Spre deosebire de lunile precedente, acum, membrii Executivului nu au negat această intenție. impozitul pe dividendele retrase de acționarii microîntreprinderilor sare de la 10% la 16% impozitul pe profit va crește. Acum este 16%, dar nu se știe cu cât va fi majorat. Pragul maxim ar fi chiar 20%.  va crește impozitul pe proprietăți - aceasta este o taxă locală - ceea ce ar permite Executivului să taie din alocările de la buget către administrațiile locale.  „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit. 

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar
Economie

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar

Pensia pe mai, primită în iunie, deși Casa Națională de Pensii Publice a anunțat oficial că pensiile vor fi virate în conturile bancare pe 12 mai 2025, o zi de luni. Data este confirmată de calendarul de plăți stabilit pentru luna mai. Pensia pe mai, primită în iunie Totuși, pensionarii care și-au schimbat recent cardul bancar, dar nu au informat casa de pensii până la data de 8 aprilie, nu vor primi pensia în mai, ci abia în luna iunie, în noul cont actualizat. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Conform Ministerului Muncii, pensiile livrate prin Poșta Română vor fi distribuite în perioada 2–15 mai, începând de vineri, 2 mai, până joi, 15 mai. Această perioadă include o întârziere de o zi față de distribuirea obișnuită, din cauza zilei libere de 1 Mai, care cade joi. Pentru pensionarii din străinătate, pensia aferentă lunii mai va fi transferată pe 20 mai 2025, marți, prin intermediul Citi Bank. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, deficitul este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, deficitul este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei
Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră