vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat: puterea de cumpărare a locuitorilor Bucureștiului se apropie foarte mult de nivelul mediu din Europa, arată un studiu GfK. Față de media pe țară, puterea de cumpărare este dublă. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău În ultimul an, dezvoltatorii imobiliari l-au acuzat pe primarul Nicușor Dan că blochează dezvoltarea Capitalei. „Bucureștiul are o contribuție în scădere la formarea PIB-ului la nivel național”, susținea Asociația Investitorilor de Real Estate, Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat Un bucureştean are de cheltuială 18.580 de euro pe an, adică 1.548 de euro pe lună. La nivel european, puterea de cumpărare este de 18.800 de euro pe an, în creștere cu 1.000 de euro. Însă studiul constată o uriașă disparitate între Capitală și restul țării: doar nouă judeţe, în afara Bucureştiului, au o putere de cumpărare egală sau peste media naţională de 9.099 euro: Cluj, Timiş, Ilfov, Sibiu, Braşov, Prahova, Arad, Constanţa şi Alba. La nivel european, cea mai mare putere de cumpărare se regăsește în Liechtenstein, Elveția și Luxemburg, iar cea mai mică în Kosovo, Belarus și Ucraina.

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat Foto: Facebook PMB
Creșterea datoriei publice, 52% din PIB (sursa: Facebook/Marcel Cioalcu)
Economie

Creșterea datoriei publice, 52% din PIB

Creșterea datoriei publice, 52% din PIB. Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în iulie 2024, ajungând la 876,288 miliarde lei, conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor. Față de luna precedentă, când se ridica la 860,331 miliarde lei, această creștere duce datoria la 52% din PIB, față de 51,1% în iunie. Creșterea datoriei publice, 52% din PIB În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 824,06 miliarde lei, comparativ cu 809,248 miliarde lei în iunie, iar datoria pe termen scurt a ajuns la 52,228 miliarde lei. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Majoritatea datoriei, respectiv 738,508 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, iar împrumuturile au ajuns la 122,379 miliarde lei. Distribuția datoriei în funcție de valută Din totalul datoriei, cea contractată în moneda națională a atins 401,757 miliarde lei. Datoria în euro se cifrează la echivalentul a 389,45 miliarde lei, iar cea în dolari americani la 83,867 miliarde lei. Datoria administrației publice centrale și locale Administrația publică centrală a înregistrat o datorie totală de 854,206 miliarde lei, din care 802,030 miliarde lei sunt datorii pe termen mediu și lung. Această datorie este contractată preponderent în lei (384,178 miliarde lei) și euro (384,949 miliarde lei echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut, de asemenea, la 22,081 miliarde lei. Datoria internă și externă a administrației publice Datoria internă a administrației publice se ridica, în iulie 2024, la 428,925 miliarde lei, reprezentând 25,5% din PIB. Datoria externă a administrației publice era de 447,363 miliarde lei, ceea ce înseamnă 26,6% din PIB. Mărirea plafonului datoriei publice la 53% din PIB Pentru a susține planul de finanțare din 2024 și pentru a asigura fonduri de prefinanțare pentru anul 2025, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care majorează plafonul datoriei publice la 53% din PIB. Această decizie vine pentru a oferi flexibilitate în atragerea resurselor financiare și pentru menținerea unui nivel confortabil al rezervei valutare la dispoziția Trezoreriei.

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași. Forumul Economic Trilateral pentru Afaceri și Reconstrucția Ucrainei, desfășurat la Iași, a reunit sute de diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediului academic, fiind prima întâlnire regională dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași Iașiul, văzut ca un hub strategic regional, a adus împreună partenerii din țările vecine pentru a pune bazele unor colaborări economice viitoare. Citește și: Banca îți poate șterge creditul dacă demonstrezi că nu ai nici o posibilitate să plătești. Cum a reușit asta un român prin intermediul CSALB Printre temele discutate s-au numărat necesitatea autostrăzii A8 și a unei "autostrăzi albastre" de cooperare fluvială, precum și crearea unei strategii comune pentru susținerea relațiilor economice între cele trei state. În contextul tensiunilor de la frontierele Europei, participanții au subliniat rolul esențial al Iașiului și importanța unei cooperări solide între cele trei națiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum îți poate banca șterge creditul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum îți poate banca șterge creditul

Cum îți poate banca șterge creditul. Un ieșean care se confrunta cu dificultăți severe de sănătate a reușit să scape de datoriile bancare prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Cum îți poate banca șterge creditul Aceasta este o instituție care facilitează gratuit negocierile între consumatori și bănci sau instituțiile financiare nebancare (IFN). Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” C.E., aflat în situația de a nu mai putea lucra din cauza unei probleme medicale și beneficiind de o pensie de boală redusă, a cerut băncii anularea datoriilor pentru două credite contractate în 2021. Banca a evaluat situația financiară dificilă a ieșeanului și a decis ștergerea completă a datoriilor, conform informațiilor oferite de CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. O decizie privind reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi urmează să fie luată de Coaliția de Guvernare sau Guvernul României până la sfârșitul primului trimestru din 2025, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu (2025-2031) publicat de Ministerul Finanțelor. Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi Planul urmărește alinierea pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA, stabilit la 88.500 de euro. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma taxării microîntreprinderilor are ca scop prevenirea divizării artificiale a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere și eliminarea deducerilor, precum și reducerea graduală a pragului de impozitare în perioada 2025-2027. Majoritatea acestor măsuri au fost implementate, cu excepția reducerii pragului de impozitare, asupra căreia Comisia Europeană a emis o suspendare parțială. Regimul de taxare Scopul reformei este de a crea un regim de taxare echitabil și competitiv pentru microîntreprinderi, eliminând facilitățile fiscale speciale și mecanismele de optimizare fiscală. Astfel, micii antreprenori vor beneficia de un cadru stabil și previzibil pentru desfășurarea activităților lor. Stimulente pentru investiții și sustenabilitate Planul prevede și un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori, prin intermediul creditului fiscal sau al alocărilor de granturi, pentru a sprijini tranziția verde și digitală. Aceste măsuri vizează sustenabilitatea afacerilor mici și facilitarea investițiilor în tehnologii durabile. În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro, iar noile măsuri vor aduce schimbări semnificative în regimul fiscal aplicabil acestui sector.

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore Foto: Facebook
Economie

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore

Guvernul anunță, oficial, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)” că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat azi pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la creșteri de taxe și impozite, teremnul folosit fiind cel de revizuire. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore „Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe)”, se arată la pagina 66 din document. La pagina 35 se explică vag ce înseamnă „ajustarea”: „Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene”. Alte taxe care vor fi „revizuite” sunt cele pe clădiri: „Revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate privind implementarea modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare”. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, Finanțele promit: „Reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025”.

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin. Între ianuarie și mai 2024, exporturile județului Iași către Republica Moldova au însumat 17,8 milioane de euro. Importăm mult din Moldova, exportăm puțin În același timp, importurile din Moldova au atins aproximativ 33,7 milioane de euro, aproape dublul valorii exporturilor. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Această evoluție reflectă un dezechilibru comercial în favoarea Republicii Moldova, care rămâne principalul partener comercial non-UE al județului Iași. În aceeași perioadă, exporturile totale ale județului au fost de 448,1 milioane de euro, iar importurile au însumat 531,2 milioane de euro, cu 1,1% mai puțin față de anul precedent. Deficitul comercial înregistrat a fost de 83,1 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă. Acest demers a început la 1 septembrie 2024, avansează lent. Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă Maria Andronache, șefa Casei Județene de Pensii Iași, a explicat că întârzierea este cauzată de lucrările restante la dosarele mai vechi, care încă sunt în proces de actualizare. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro În prezent, se finalizează operațiunile aferente lunii august. Urmând ca, până la sfârșitul săptămânii viitoare, să fie emise deciziile de recalculare pentru pensiile de urmaș și pensiile comunitare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie  Foto: Banca Angliei
Economie

Băncile centrale consideră aurul este cea mai sigură investiţie ANALIZĂ 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie 

Circa 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie, arată un studiu realizat de Invesco anul trecut. Anii 2022, 2023 şi prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziţii de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experţii Tavex, într-un comunicat citat de Agerpres. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie Potrivit acestora, achiziţiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeaşi perioadă. BNR nu şi-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei. "Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume - băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidenţă cu achiziţii mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor ţări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) şi Banca Naţională a Poloniei (+167 tone). În urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei", se arată în comunicatul Tavex. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen În ceea ce priveşte situaţia României, BNR nu şi-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziţii urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 şi 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaţionale.

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră