miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

606 articole
Justiție

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Demersul grotesc al Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost puși la index politicieni, oengiști și jurnaliști acuzați că au atacat justiția este suspect de fraudă, acuză mai mulți judecători. „Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport” „Eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s a votat așa ceva in nicio AG si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. Citește și: Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută - si e secret de stat ce s a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva.”, a afirmat judecătoarea Sorina Marinaș într-o postare pe Facebook. „Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă” Și Forumul Judecătorilor din România a reacționat dur. „Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine. Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent. Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacțiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcționarea justiției, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenție, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea. Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiție a Uniunii Europene etc., organisme europene și internaționale relevante. De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, și care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcționarea unei asociații de magistrați, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabilește că asociațiile de magistrați sunt esențiale pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative și de a reprezenta interesele profesionale în fața autorităților.”, se arată într-un articol intitulat „Asociaţia Forumul Judecătorilor din România denunță discursul Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” postat pe site-ul FJR.

Savonea, acuzată că a falsificat susținerea pentru listele de înfierare a societății civile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mihai Chirica, primarul de Iași, a scăpat de încă un dosar penal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Încă un „succes” al DNA: unul din dosarele primarului Chirica, închis după cinci ani sterili

Dosarul „Zoiosul”, una dintre cele mai mediatizate anchete de corupție din Iași, a fost clasat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție după aproape cinci ani de investigații. Clasare rușinoasă Cazul, care a generat numeroase comunicate oficiale și informații apărute pe surse de-a lungul timpului, se încheie fără trimiterea în judecată a persoanelor cercetate și fără obținerea vreunei condamnări. Citește și: Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului În cadrul anchetei au fost inculpate 15 persoane, printre care primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fostul arhitect-șef al orașului, Florin-Alexandru Mustiață, notarul Ionuț-Răzvan Costin și Florin-Claudiu Asimionesei, asociat cu publicația „Bună Ziua Iași”. Potrivit ordonanței de clasare emise de procurorul de caz, anchetatorii au ajuns la concluzia că probele administrate nu sunt suficiente pentru a susține acuzațiile în fața instanței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Blocajele din instanțe, explicate de avocați (sursa: Facebook/Curtea de Apel Iasi)
Justiție

Procese lungi și blocaje în justiție: explicații din interiorul sistemului privind întârzierile dosarelor

Durata tot mai mare a proceselor din instanțele ieșene a devenit una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale celor implicați în dosare civile sau penale, de la cauze celebre precum Skoda și Flux până la litigii obișnuite. Blocajele din instanțe, explicate de avocați Decanul Baroului Iași, avocatul Oana Neda, explică faptul că întârzierile nu mai sunt generate doar de complexitatea spețelor sau de strategiile juridice, ci și de schimbări profunde care afectează întregul sistem judiciar. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Potrivit acesteia, instabilitatea și impredictibilitatea din ultimele luni au influențat direct ritmul soluționării dosarelor și au făcut ca termenele să devină tot mai greu de estimat. În acest context, tot mai mulți ieșeni reclamă blocajele din instanțe și durata excesivă a proceselor, în condițiile în care unele cauze se întind pe ani întregi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosar penal soluționat în două săptămâni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Record rar în justiție: un dosar penal a fost finalizat în doar două săptămâni, verdictul imediat

Un dosar penal soluționat la Hârlău a devenit un caz rar întâlnit în justiția românească, după ce procurorii au finalizat rechizitoriul în doar două săptămâni, iar instanța a pronunțat condamnarea chiar de la primul termen de judecată. Dosar penal soluționat în două săptămâni Potrivit anchetatorilor, inculpatul l-ar fi agresat și jefuit pe un coleg de muncă în timp ce lucrau la vie pentru Cotnari SA, furându-i 428 de lei după o altercație izbucnită pe câmp. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Suspectul a fost reținut la începutul lunii martie și arestat preventiv, iar în fața anchetatorilor și-a recunoscut doar parțial fapta, susținând că ar fi luat doar banii care i se cuveneau pentru munca prestată. Dosarul a parcurs rapid toate etapele procedurale, iar magistrații au respectat termenele maxime din camera preliminară, ceea ce a permis pronunțarea sentinței într-un timp record pentru o cauză penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii Foto: Facebook
Justiție

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Adrian Pintea din ministerul Agriculturii: la 12 februarie, serviciul teritorial Suceava a DNA a solicitat acestui minister o serie de documente referitoare la acest demnitar. Deocamdată, Pintea nu pare să fi demisionat alături de alți pesediști, dar mai multe publicații scriu că el va reveni la conducerea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii Documentul obținut de Defapt, semnat de procurorii Ciprian Morișcă și Mihaela Mihai Popa, solicită ministerului Agriculturii: fișa postului pentru secretarul de stat Adrian Pintea decizii interne de delegare/coordonare prin care i s-au dat atribuții suplimentare  solicitările/comunicările întocmite de către autoritatea fitosanitară, în 2024, cu privire la deficitul de personal. În document nu se fac porecizări cu privire la stadiul investigației sau acuzațiile aduse. Este menționat doar un dosar penal din 2024.  Pintea a terminat la 25 de ani facultatea de zootehnie, la Cluj, a fost profesor suplinitor la Băile Olănești, iar din 2006 a lucrat la APIA Vâlcea. Din 2016 în 2023 a fost director general la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În august 2023 a ajuns secretar de stat în ministerul Agriculturii. „Suprinzător, Adrian Pintea a fost susținut să ocupe această funcție de către organizația PSD Teleorman condusă de Adrian Gâdea, omul lui Liviu Dragnea. Practic, Adrian Pintea a luat locul în bordul Ministerului Agriculturii, lui Iulian Bucur, susținut de PSD Ialomița”, scria Puterea, în 2023.   

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” Foto: Facebook
Justiție

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit, neam de neamul meu”

Avocatul Dumitru Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită, suspendând hotărârea CNA de marți: „N-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore”, a scris el, pe Facebook. Dobrev a făcut parte din asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, și a fost consilier local, în Consiliul General al Municipiului București. În 2021 a demisionat din USR.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” „În 26 de ani de profesat avocatură din Oradea și până la Constanța și din Iași la Timișoara, n-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore. Și dacă ar scoate portăreii în stradă o familie cu 5 copii și cu tot calabalîcul în februarie la - 15 ° C, dacă ceri suspendarea unei executări silite/evacuări pe cale de ordonanță președințială, mai devreme de două săptămîni tot nu primești termen, poți să bocești cu lacrimi de sânge, să-ți rupi cămașa de pe tine acolo la registratură!   Cele mai rapide erau contestațiile la listele electorale dar și alea se judecau în 48-72 de ore.   Ceva s-a întâmplat, acum nu sunt alegeri - nu știu, ori fi sunat vreun samaritean/samariteancă?”, a scris el, pe Facebook. 

Nicușor Dan contestă legea companiilor de stat (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Nicușor Dan atacă la CCR legea privind conducerea companiilor de stat: probleme de constituționalitate invocate

Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea legii de aprobare a OUG privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului. Legea contestată, trimisă la promulgare în martie Actul normativ vizat este legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 22/2025, care modifică cadrul legal privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Legea a fost transmisă la promulgare pe 21 martie și introduce schimbări importante legate de: - ocuparea funcțiilor în conducerea companiilor de stat - funcționarea consiliilor de administrație - regimul beneficiilor acordate membrilor acestor structuri Modificări privind remunerația și beneficiile din consiliile de administrație Un punct central al legii prevede modificarea articolului 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011. Potrivit noilor prevederi: - asigurarea de răspundere profesională este plătită de întreprinderea publică - aceasta nu este inclusă în remunerație - beneficiile acordate anual nu pot depăși echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare Aceste elemente trebuie incluse în contractele de mandat ale membrilor din conducere. De ce consideră președintele că legea este neconstituțională Președintele susține că modificările introduse în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, nu au fost dezbătute anterior în Senatul României. Concret: - amendamentele adoptate de Senat au fost eliminate - au fost introduse prevederi noi, care nu au fost analizate de prima cameră - Senatul nu a avut posibilitatea să se pronunțe asupra formei finale a legii Acest parcurs legislativ contravine prevederilor constituționale privind bicameralismul. Argumentele invocate: lipsa dezbaterii în prima cameră Potrivit șefului statului, articolul modificat nu a făcut obiectul inițiativei inițiale și nici al dezbaterii în Senat. „Textul a fost modificat pentru prima dată în Camera Deputaților, într-un mod relevant, fără a fi retrimis la Senat pentru dezbatere”, a explicat Nicușor Dan. În aceste condiții, legea ar putea intra în vigoare conținând prevederi asupra cărora prima cameră legislativă nu s-a pronunțat. Posibile încălcări constituționale Sesizarea transmisă CCR invocă mai multe principii constituționale care ar fi fost încălcate: - principiul legalității - principiul bicameralismului - principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică Decizia CCR, esențială pentru viitorul legii Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu prevederile fundamentale. Verdictul CCR va stabili dacă actul normativ poate fi promulgat sau dacă trebuie retrimis Parlamentului pentru corectarea procedurii legislative.

Florența și Voineag, propuși fără aviz (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Blocaj la CSM: ministrul Justiției propune numirea lui Alex Florența și Marius Voineag fără aviz consultativ

Radu Marinescu, a decis marți să nu mai aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și să trimită direct către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru două funcții importante din sistemul judiciar. Florența și Voineag, propuși fără aviz Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să continue procedura de numire în funcții-cheie din sistemul judiciar, chiar și în lipsa unui aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Astfel, acesta a înaintat către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru Alex Florenţa (funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius Voineag (funcția de adjunct al procurorului general) Decizia vine în contextul în care CSM nu a emis un aviz consultativ în termenul legal. Blocaj la CSM: voturi egale, fără o decizie clară Situația din cadrul Secției pentru procurori a CSM a fost una de blocaj. Timp de 30 de zile, membrii Consiliului nu au reușit să ajungă la o concluzie privind cele două propuneri. În patru ședințe diferite, voturile s-au împărțit perfect: trei „pentru”, trei „împotrivă”. În lipsa unei majorități, nu a putut fi emis nici un aviz – nici favorabil, nici negativ. Legea permite continuarea procedurii Chiar dacă situația pare neobișnuită, cadrul legal este clar. Legea 303/2022 prevede că, dacă avizul CSM nu este emis în termen de 30 de zile, procedura poate merge mai departe. Cu alte cuvinte, lipsa unei decizii nu blochează numirile. Pe baza acestui articol, ministrul Justiției a ales să continue demersul început încă din 2 martie, când solicitase avizul CSM. Marile parchete, în așteptarea noilor conduceri Contextul este cu atât mai important cu cât mai multe funcții-cheie din sistemul de justiție sunt în prezent vacante: - funcția de procuror general și cea de procuror-șef al DNA sunt libere din 31 martie - funcția de procuror-șef al DIICOT devine vacantă din 14 aprilie Este vorba de poziții sunt esențiale pentru funcționarea parchetelor care gestionează dosare majore, de la corupție la criminalitate organizată. Cine a trecut de filtrul CSM Dintre candidații propuși pentru conducerea marilor parchete, doar trei au primit aviz pozitiv din partea CSM: Codrin Horaţiu Miron – pentru șefia DIICOT Viorel Cerbu – pentru conducerea DNA Marius-Ionel Ştefan – pentru funcția de adjunct al DNA Decizia finală aparține președintelui Următorul pas este la Palatul Cotroceni. Președintele Nicuşor Dan va decide dacă acceptă sau respinge aceste propuneri. Nicușor Dan poate să semneze decretul de numire sau să refuze motivat. Legea îi oferă un termen de maximum 60 de zile pentru a lua această decizie.

Alfred Bulai, judecat pentru agresiune sexuală (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată: acuzații de agresiune sexuală și abuz în funcție

Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, într-un dosar care vizează acuzații grave de agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Cazul a atras atenția opiniei publice după dezvăluiri privind comportamentul său față de studente în cadrul activităților academice. Investigația jurnalistică care a declanșat dosarul Investigația penală a fost declanșată în urma unei anchete realizate de publicația Snoop. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Potrivit informațiilor apărute, Alfred Bulai ar fi hărțuit sexual mai multe studente de la SNSPA, inclusiv în timpul unor stagii de practică desfășurate în mediul rural. Acuzațiile procurorilor: fapte din 2022 și 2023 Conform rechizitoriului, Alfred Bulai este acuzat de două infracțiuni de agresiune sexuală și două de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, toate în legătură cu o singură victimă. Incidentul din iulie 2022, presiuni psihice și constrângere Procurorii susțin că, în timpul unui stagiu de practică desfășurat în comuna Sadova (județul Suceava), în cadrul unei sesiuni individuale de feedback, Bulai ar fi exercitat presiuni psihice asupra studentei. Acesta ar fi umilit-o și ar fi impus discuții despre viața sa sexuală, determinând-o să se dezbrace de tricou pentru satisfacția sa. Episoadele din 2023, sugestii sexuale și comportament abuziv În perioada 29 iunie – 9 iulie 2023, în timpul unui stagiu organizat în comuna Albac (județul Alba), procurorii susțin că ar fi formulat sugestii sexuale indirecte, cerând favoruri de natură sexuală. Sociologul ar fi încercat să o determine pe studentă să se dezbrace de tricou și sutien, ar fi recurs la atingeri cu caracter sexual sub pretextul unor manevre de „acupunctură” și ar fi încercat să o sărute forțat, folosind constrângere fizică și amenințări. Noi acuzații în 2024: presiuni și propuneri explicite Dosarul include și fapte din anul 2024, care arată, potrivit anchetatorilor, o continuare a comportamentului abuziv. 7 martie 2024 – în autoturismul personal, sub pretextul organizării festivității de absolvire, Bulai ar fi făcut sugestii și gesturi cu tentă sexuală, solicitând relații intime; 14 martie 2024 – ar fi invitat victima la o terasă din București, unde ar fi continuat presiunile și comportamentul inadecvat; mai 2024 – în timpul cursurilor, ar fi sugerat că evoluția profesională a studentei depinde de relația cu el, condiționând-o implicit de favoruri sexuale. Fapte prescrise: acuzații mai vechi clasate Procurorii au anunțat clasarea unei părți din dosar, referitoare la fapte din: iulie 2014, privind o altă persoană vătămată – caz închis din cauza prescripției; perioada 2002–2003, relatată de o altă victimă, dar care nu mai poate fi urmărită penal din același motiv. Situația juridică actuală a lui Alfred Bulai Inițial, Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie 2024, însă măsura a fost modificată rapid de către Tribunalul București, care a decis plasarea sa în arest la domiciliu. În prezent, sociologul se află sub control judiciar, urmând să fie judecat pentru acuzațiile formulate de procurori. Cazul urmează să fie analizat în instanță, unde judecătorii vor decide asupra vinovăției sau nevinovăției sociologului.

Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul (sursa: Pexels/Diana)
Justiție

Procurori de carton: au trimis în judecată pentru evaziune un plimbător de hârtii, au ratat infractorul

Un dosar de evaziune fiscală de amploare, cu un prejudiciu estimat la sute de mii de lei, s-a încheiat fără nicio condamnare definitivă, după ce instanța a stabilit că persoana trimisă în judecată nu era autorul real. Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul Curtea de apel a achitat inculpatul, subliniind că firma implicată era una fantomă, fără activitate economică reală. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Judecătorii au arătat că prejudiciul invocat era, de fapt, inexistent, iar responsabilitatea trebuia căutată la beneficiarii reali ai circuitelor financiare. Cazul evidențiază erori majore în ancheta procurorilor, care nu au identificat adevărații autori ai fraudei fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Diurna magistraților, redusă de Senat (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Diurna magistraților, redusă la nivelul funcționarilor publici: proiect adoptat de Senat

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care schimbă modul de calcul al diurnei pentru magistrați, reducând-o de la un procent din indemnizația brută la o sumă fixă, similară celei acordate funcționarilor publici. Proiectul a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru”, 2 „contra” și 22 de abțineri. Ce prevede noua lege Actul normativ modifică articolul 13 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și drepturile personalului din sistemul judiciar. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Principala schimbare constă în eliminarea formulei procentuale (2% din indemnizația brută de încadrare) pentru calculul diurnei. În locul acesteia, magistrații vor primi o sumă fixă, stabilită la același nivel cu cea acordată angajaților din instituțiile publice. Măsura vizează judecătorii; procurorii; personalul asimilat acestora; magistrații-asistenți. Noi reguli pentru acordarea diurnei, transportului și cazării Proiectul introduce și reguli clare privind situațiile în care magistrații nu vor beneficia de diurnă, transport sau cazare. Astfel, aceste drepturi nu vor fi acordate dacă delegarea sau detașarea are loc în localitatea de domiciliu, într-o localitate unde soțul, soția sau copiii aflați în întreținere dețin o locuință sau într-o localitate situată la mai puțin de 5 km de domiciliu, indiferent de existența unei locuințe. Ce drepturi rămân în vigoare pentru magistrați Pentru situațiile în care delegarea sau detașarea are loc în altă localitate decât cea de domiciliu sau locul de muncă permanent, magistrații vor beneficia de diurnă la nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice. Decontarea cheltuielilor de transport și cazare se va face conform legislației în vigoare. Celelalte drepturi prevăzute de lege nu sunt afectate de această modificare. Urmează votul decisiv în Camera Deputaților Senatul este primul for legislativ sesizat în acest caz. Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților, care are rol decizional. Dacă va fi adoptată în forma actuală, noua reglementare va uniformiza modul de acordare a diurnei pentru magistrați cu cel aplicabil în restul sectorului public.

Șefi ANAF București, acuzații de mită (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Justiție

Șefi din ANAF, acuzați de mită pentru „ajustarea” datoriilor firmelor: cum ar fi fost negociată o reducere de milioane de lei

Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul a doi funcționari din cadrul ANAF București, acuzați de fapte de corupție. Cine sunt inculpații vizați de anchetă Doi funcționari cu poziții-cheie în cadrul ANAF București sunt acuzați că ar fi cerut și primit zeci de mii de euro pentru a facilita decizii favorabile unor firme aflate în insolvență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Este vorba despre Topan Octavian-Ciprian, șef Serviciu Juridic 2 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București). Acesta este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență. A doua anchetă o vizează pe Popovici Tatiana, fost director executiv juridic în cadrul aceleiași instituții, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6, acuzată de luare de mită. Mită de 50.000 de euro pentru influențarea unui plan de reorganizare Potrivit procurorilor, în perioada mai–iunie 2022, Topan Octavian-Ciprian ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în insolvență. În schimbul banilor, acesta ar fi susținut că își poate folosi influența asupra unor funcționari din ANAF pentru a determina instituția să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al firmei și să emită un punct de vedere oficial în acest sens. Modificarea planului ar fi redus creanța ANAF de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei. Cum au fost încasați banii: tranșe și intermedieri Anchetatorii susțin că în octombrie 2022, inculpatul ar fi primit 5.000 de euro. În martie 2023, ar fi încasat încă 45.000 de euro, prin același intermediar În același dosar, Popovici Tatiana ar fi primit 15.000 de euro, reprezentând o parte din suma totală de 50.000 de euro. Bani pentru lichidatori și proceduri de faliment În perioada octombrie–noiembrie 2025, Topan Octavian-Ciprian ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar, promisiunea unei sume de 5.000 de euro și promisiunea suplimentară de 2.000 de euro într-un alt dosar de insolvență. Banii ar fi fost oferiți pentru aprobarea ordinii de zi în adunările creditorilor, confirmarea lichidatorului judiciar, stabilirea onorariilor (inclusiv un onorariu de succes de 3%) și influență invocată în interiorul ANAF. Procurorii susțin că inculpatul ar fi pretins că are influență inclusiv asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul DGRFP București. Acesta ar fi promis că poate determina emiterea unor documente oficiale prin care ANAF să aprobe planuri de reorganizare ale firmelor aflate în dificultate. Măsura controlului judiciar: obligații stricte Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații. Trebuie să se prezinte la audieri ori de câte ori sunt chemați. Nu au voie să părăsească România fără acordul procurorilor. Nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu mai pot exercita atribuțiile profesionale în care ar fi comis faptele. În caz de nerespectare, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv. Ancheta continuă și vizează și alte persoane DNA precizează că investigațiile sunt în desfășurare și vizează și alte persoane implicate. De asemenea, procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Cum a ajuns un șofer care a făcut accident băut la volan să fie susținut chiar de procurori în instanță

Un șofer implicat într-un accident cu patru răniți a ajuns să fie susținut în apel nu doar de avocat, ci și de procurori, deși inițial aceștia cereau condamnarea sa. Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii Atât apărarea, cât și acuzarea au solicitat reducerea pedepsei, invocând depășirea limitelor legale prevăzute pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Deși alcoolemia șoferului era sub pragul penal, instanța de fond a considerat că alcoolul i-a influențat comportamentul și l-a condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, plus interdicția de a conduce timp de cinci ani și plata unor daune morale de 53.000 de lei. În apel, cazul scoate la iveală o situație juridică atipică, în care inclusiv procurorii contestă o pedeapsă considerată peste limitele stabilite de Codul Penal. Continuarea, în Ziarul de Iași

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Foto: Digi 24
Justiție

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu, ex-președinte PSD al CJ Constanța, ar fi grav bolnav, susține un judecător

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu, ex-președinte PSD al CJ Constanța, ar fi grav bolnav, susține un judecător. Judecătorul Cosmin-Virgil Cornoiu de la Curtea de Apel București a dispus miercuri, 18 martie 2026, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare la care a fost condamnat fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu. Acesta era bun prieten cu fostul primar al Constanței, Radu Mazăre.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Termenul de întrerupere este de trei luni, fiind invocată starea de sănătate.  Cornoiu apare în spatele șefelor CAB, judecătoarele Liana Arsenie, Ionela Tudor și Sabina Adomniței, la celebra conferință de presă din data de 11 decembrie 2026 după publicarea documentarului Recorder. El este unul dintre cei doi judecători care a dispus controversata eliberare din penitenciar a lui Nelu Iordache.  Însă decizia de azi a lui Cornoiu, privind eliberarea din închisoare a lui Nicușor Constantinescu mai poate fi atacată la ÎCCJ.  „În temeiul art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a) C.proc.pen. admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat Constantinescu Daniel Nicușor, deţinut în prezent în Penitenciarul Jilava. Dispune întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, dispusă prin Sentinţa penală nr. 142F/29.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 6854/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 239/A/11.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 398 din 11.07.2019, pentru o perioadă de 3 (trei) luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, se arată în minuta deciziei.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră