vineri 20 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

592 articole
Justiție

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu, ex-președinte PSD al CJ Constanța, ar fi grav bolnav, susține un judecător. Judecătorul Cosmin-Virgil Cornoiu de la Curtea de Apel București a dispus miercuri, 18 martie 2026, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare la care a fost condamnat fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu. Acesta era bun prieten cu fostul primar al Constanței, Radu Mazăre.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Termenul de întrerupere este de trei luni, fiind invocată starea de sănătate.  Cornoiu apare în spatele șefelor CAB, judecătoarele Liana Arsenie, Ionela Tudor și Sabina Adomniței, la celebra conferință de presă din data de 11 decembrie 2026 după publicarea documentarului Recorder. El este unul dintre cei doi judecători care a dispus controversata eliberare din penitenciar a lui Nelu Iordache.  Însă decizia de azi a lui Cornoiu, privind eliberarea din închisoare a lui Nicușor Constantinescu mai poate fi atacată la ÎCCJ.  „În temeiul art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a) C.proc.pen. admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat Constantinescu Daniel Nicușor, deţinut în prezent în Penitenciarul Jilava. Dispune întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, dispusă prin Sentinţa penală nr. 142F/29.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 6854/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 239/A/11.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 398 din 11.07.2019, pentru o perioadă de 3 (trei) luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, se arată în minuta deciziei.   

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Foto: Digi 24
Avocații lui Nelu Tătaru contestă ancheta DNA (sursa: Facebook/Nelu Tătaru)
Justiție

Avocații lui Nelu Tătaru cer anularea probelor obținute de DGA, invocă o decizie a Înaltei Curți

Avocații fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru au solicitat miercuri instanței excluderea din dosar a tuturor actelor de urmărire penală realizate de Direcția Generală Anticorupție (DGA), în cauza în care acesta este judecat pentru luare de mită. Apărătorii susțin că instituția nu avea competența legală de a efectua acte de urmărire penală în acest caz și invocă o decizie pronunțată anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Apărarea invocă necompetența DGA în anchetă Potrivit avocaților lui Nelu Tătaru, actele de urmărire penală realizate de DGA ar trebui anulate deoarece polițiștii acestei structuri pot fi delegați de procurori doar în dosare care vizează angajați ai Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Avocata Sandra Grădinaru a explicat în fața instanței că au fost ridicate mai multe excepții privind legalitatea anchetei. „Am solicitat instanței constatarea nulității absolute a mai multor acte de urmărire penală din acest dosar pentru că au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv DGA. Această instituție nu avea competența să efectueze urmărirea penală pentru domnul doctor Nelu Tătaru”, a declarat apărătoarea. În opinia acesteia, DGA ar putea desfășura astfel de activități doar în cauze care implică personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Alte neregularități invocate în ancheta DNA Pe lângă contestarea competenței DGA, apărarea a ridicat și alte excepții privind modul în care a fost realizată ancheta de către Direcția Națională Anticorupție (DNA). Avocații au solicitat instanței excluderea tuturor probelor rezultate din activitatea Direcției Generale Anticorupție și au semnalat mai multe presupuse neregularități în procedura de urmărire penală. Instanța urmează să analizeze cererile și excepțiile formulate de apărare și să se pronunțe în data de 26 martie. Nelu Tătaru, trimis în judecată pentru luare de mită În octombrie 2024, Nelu Tătaru, deputat de Vaslui și fost ministru al Sănătății, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită în perioada în care profesa ca medic. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi primit sume de bani cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și diverse bunuri alimentare. Ulterior, fostul ministru a fost trimis în judecată, însă a respins acuzațiile și a susținut că nu a condiționat niciodată actul medical. Activitate medicală într-un cabinet privat din Huși De profesie medic chirurg, Nelu Tătaru își desfășoară în prezent activitatea într-un cabinet medical privat pe care l-a deschis în municipiul Huși. Procesul în care este judecat pentru luare de mită continuă, iar decizia instanței privind excepțiile ridicate de apărare ar putea avea un impact important asupra desfășurării dosarului.

Mario Iorgulescu va fi rejudecat (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Justiție

Mario Iorgulescu va fi rejudecat pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri rejudecarea lui Mario Iorgulescu pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, după ce procurorii au contestat hotărârea Curții de Apel București care stabilise anterior că fapta s-a prescris. Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus reluarea judecării apelurilor în ceea ce privește individualizarea pedepsei pentru această infracțiune. Înalta Curte anulează decizia privind prescripția Potrivit deciziei definitive, judecătorii Înaltei Curți au casat parțial hotărârea Curții de Apel București din iunie 2025, prin care procesul penal pentru conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor fusese închis pe motiv de prescripție. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Instanța a stabilit că procesul trebuie reluat pentru a se decide modul în care va fi individualizată pedeapsa pentru această infracțiune. Celelalte dispoziții ale deciziei Curții de Apel au fost menținute. Reduceri succesive ale pedepsei în dosarul accidentului mortal Mario Iorgulescu a fost condamnat pentru accidentul rutier din 2019 soldat cu moartea unui bărbat. În timp, pedeapsa sa a fost redusă de mai multe ori de către instanțe. Evoluția dosarului a fost următoarea: februarie 2023 – Tribunalul București îl condamnă la 15 ani și 8 luni de închisoare; octombrie 2023 – Curtea de Apel București reduce pedeapsa la 13 ani și 8 luni; iunie 2024 – Înalta Curte anulează condamnarea pentru omor și decide că fapta trebuie încadrată ca ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici; decembrie 2024 – la rejudecare, Curtea de Apel București stabilește o condamnare de 8 ani și 8 luni de închisoare; iunie 2025 – aceeași instanță reduce pedeapsa la 8 ani, considerând că infracțiunea de conducere sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Decizia de miercuri a Înaltei Curți redeschide însă analiza acestei infracțiuni. Decizia controversată a Curții de Apel București Hotărârea prin care Curtea de Apel București a admis contestația în anulare depusă de Mario Iorgulescu a fost luată după o deliberare în complet de divergență. Inițial, unul dintre judecători nu a fost de acord cu admiterea contestației. În consecință, a fost format un complet de divergență, iar două magistrate – Violeta Georgescu-Ashemimry și Adina Radu – au decis în final în favoarea inculpatului, stabilind că fapta privind conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Accidentul mortal din 2019 Potrivit anchetei, accidentul a avut loc în noaptea de 8 septembrie 2019, după ce Mario Iorgulescu participase la o petrecere în satul Gulia, din comuna Tărtășești. În timpul petrecerii, el ar fi consumat alcool și ar fi avut o dispută telefonică cu fosta iubită, aflată într-un club din Parcul Herăstrău. Deși le-ar fi promis gazdelor că nu va conduce în starea în care se afla, la finalul petrecerii, în jurul orei 2:50, s-a urcat la volanul mașinii sale, un Aston Martin DBS, și a plecat spre București. Ancheta arată că: avea o alcoolemie de 1,96 g/l, era sub influența cocainei, conducea cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. În intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe, Mario Iorgulescu ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului cu aproximativ 145 km/h, după care a accelerat până la 162 km/h. Mașina a urcat pe un scuar, a pătruns pe contrasens și a intrat frontal, cu 143 km/h, într-un alt autoturism. Bărbatul aflat la volanul celeilalte mașini a murit pe loc. Transferat în Italia și absent din proces La câteva zile după accident, Mario Iorgulescu a fost transportat de familie în Italia cu un avion privat și internat într-o clinică. De atunci, el nu a executat nicio zi de închisoare și nu a fost audiat de procurori sau de instanță pe parcursul urmăririi penale și al procesului.

Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Foto: captură video Digi 24
Justiție

BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA

Tribunalul București a admis în principiu cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA, disar în care patronul de facto al Antenei 3 fusese condamnat, în 2014, la zece ani de închisoare. Decizia de admitere în principiu duce la rejudecarea întregului dosar. Următorul termen a fost fixat pe 30 aprilie.  Voiculescu a executat aproape trei ani din pedeapsa primită în acest dosar, considerat unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din România ultimelor decenii, informează Mediafax. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit G4Media, Dan Voiculescu invocă o hotărâre de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, ar fi săvârșit în timpul judecății dosarului ICA infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris. Ce arată minuta instanței:  „Solutia pe scurt: În baza art. 459 alin. 4 C.proc.pen. cu referire la art. 453 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012**, formulată de revizuentul Anonimizat 1. Stabilește termen pentru rejudecarea cauzei la data de 30.04.2026, ora 12:00, pentru când vor fi citați revizuentul Anonimizat 1 și intimații Sandu Jean Cătălin, Popa Corneliu, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Pop Flavius Adrian, Ene (Fostă Udrea) Vica, Marinescu Grigore, Domnişoru Mihaela, Domnişoru Ciprian, Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina Mirela, Grup Industrial Voiculescu și Compania (Grivco SA), Compania de Cercetări Aplicative și Investiţii SA. Definitivă, conform dispozițiilor art. 459 alin. 7 C.proc.pen. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată, azi, 04.03.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei de judecată.”

Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă (sursa: ziaruldeiași.ro)
Justiție

Dosarul „Chelnerița”: prejudiciu confirmat, dar fostul șef al ABA Iași scapă de orice răspundere

În dosarul „Chelnerița”, fostul șef al Administrației Bazinale a Apelor Iași, Petru Avram, a fost judecat pentru două angajări considerate ilegale, realizate prin detașări de la Primăria Vatra Moldoviței, însă Tribunalul a decis inițial achitarea tuturor inculpaților, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală sau că nu există un prejudiciu clar. Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă După contestația procurorilor, Curtea de Apel a stabilit existența unui prejudiciu, dar responsabilitatea a fost atribuită conducerii comunei sucevene, nu fostului șef al ABA Iași. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit rechizitoriului, Simona Burlacu și Stelian Mețler au fost angajați fără concurs la primăria din Vatra Moldoviței în 2020, iar ulterior au cerut detașarea la instituții din subordinea Apelor Române. Ancheta a evidențiat și legături de rudenie și prietenie între persoanele implicate, însă judecătorii au considerat că Petru Avram nu poate fi tras la răspundere, apreciind că acesta a acceptat detașările fără a sesiza neregulile privind incompatibilitatea posturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcție Cristinei Chirieac, cea propusă de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror general: a trimis în judecată șase inculpați, dintre care șomeri și un agent de pază. Datele apar în raportul de activitate al DNA pe anul trecut.  Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”. „Doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, mai aprecia, ieri, ministerul condus de Marinescu.  Citește și: Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire.  Ce arată datele statistice din raportul DNA: Au fost trimiși în judecată șase inculpați, din care: doi administratori de societăţi comerciale şi un agent de pază, iar restul fără loc de muncă sau o calitate importantă. Pentru comparație, Serviciul Teritorial Oradea - care are tot șapte procurori - a trimis în în judecată 30 de inculpați, dintre care un director executiv din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, un şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O.) Oradea, un comisar şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Oradea, un comisar şef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V.) Bihor, din cadrul Instituției Prefectului Bihor, un manager în cadrul Spitalului Municipal Episcop Nicolae Popovici din Beiuş, judeţul Bihor, 25 funcţionari publici. Serviciul Teritorial Suceava a trimis în njudecată 129 inculpați, dintre care cinci inculpați cu funcții publice de conducere (3 primari comună, 2 manageri spital) și alți 21 inculpați (5 consilieri garda forestieră; 5 comisari garda de mediu, 2 consilieri agenția de protecția mediului, administrator public comuna, 8 asistenți medicali generaliști); 63 alte ocupații (din care 3 fermieri, 3 pădurari, un economist, 13 reprezentanți/administratori societăți comerciale) și 29 fără ocupație Serviciul Teritorial Iași a instituit sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani, conturi, părţi sociale totalizând  2.312.739 lei. Cel din Galați (cu cinci procurori) a dispus măsuri asiguratorii în valoare de 3.267.575 lei, pentru repararea pagubei, respectiv 416.725 lei pentru confiscare specială.   La Serviciul Teritorial Iași au fost emise, în 2025, 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice, din care o persoană fizică aflat sub o măsură preventivă (arest preventiv), comparativ cu anul 2024, când au fost emise  9 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpaţi (41 persoane fizice şi o persoană juridică), din care 6 persoane fizice aflate sub o măsură preventivă (arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar). La Oradea, în cursul anului 2025 prin rechizitorii și acorduri de recunoaştere a vinovăției au fost soluționate 28 cauze (4 rechizitorii și 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției), și au fost trimiși în judecată 30 de inculpați.  Însă raportul DNA consemnează: „potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună”. 

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT, dinspre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: Marius Voineag și Alex Florența sunt reciclați în pozițiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Șefa Parchetului General ar urma să fie o modestă șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, despre care DeFapt.ro a scris că are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024.  Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT La conducerea DNA pare a fi propunerea cea mai rezonabilă: Viorel Cerbu, acum interimar al şefului DNA. Acesta  fost, între 2007 şi 2012, adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Potrivit G4Media, „la DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe”.  Pentru șefia DNA, ministrul Justiției, Radu Marinescu, l-a propus pe Codrin Horaţiu Miron. El este acum șeful DIICOT Timișoara. La interviul dat în fața comisiei ministerului Justiției, el spunea: „Portul Constanţa este un hub important. Reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România. Este lăudabil că s-a înfiinţat acel birou antidrog în Serviciul Teritorial Constanţa şi rezultatele chiar au fost remarcabile, dar cred că nu am făcut suficient în acest moment. Opinez că este necesară închiderea acestui coridor naţional prin instituirea unei bariere şi în partea de vest a României care să împiedice ieşirea drogurilor de pe teritoriul naţional sau după caz intrarea lor pe teritoriul naţional şi cred că ar fi oportună înfiinţarea unui birou antidrog şi în cadrul Serviciului Teritorial Timişoara, având în vedere fluxul major de droguri care intră şi ies din ţară prin partea de vest a României”. 

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună (sursa: Pexels/KATRIN BOLOVTSOVA)
Justiție

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună

În județul Iași, statul a plătit aproape 470 de milioane de lei pentru pensiile speciale în perioada 2016–2026, potrivit datelor oficiale furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Dublare în zece ani Creșterea pensiilor speciale în Iași este semnificativă în ultimul deceniu. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Dacă în 2016 cea mai mare pensie de serviciu era de circa 21.000 de lei, încasată de un fost procuror, în 2026 valoarea maximă a ajuns la aproape 50.000 de lei. Beneficiarul acestei sume este un fost judecător, iar nivelul pensiei este aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu zece ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Candidat la șefia DIICOT promite ofensivă totală antidrog (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidat la șefia DIICOT: Nu se face destul pentru a stopa intrarea drogurilor prin portul Constanța

Codrin-Horațiu Miron, candidat la funcția de procuror-șef al DIICOT, a anunțat miercuri că va declanșa o „ofensivă totală” împotriva consumului și traficului de droguri dacă va ajunge la conducerea instituției. Magistratul susține că Portul Constanța reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România și cere consolidarea structurilor antidrog la nivel național. Ofensivă totală împotriva traficului și consumului În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, Miron a declarat că există instrumentele necesare pentru intensificarea luptei antidrog, invocând hotărârea CSAT din octombrie 2023 care a clasificat consumul de droguri drept problemă de siguranță și securitate națională. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Potrivit acestuia, grupurile de lucru create la nivel instituțional trebuie să pună accent pe prevenire și combatere, în special în zonele sensibile: traficul stradal, distribuția în instituții publice — școli și universități — și fenomenul consumului în rândul minorilor. Portul Constanța, hub major pentru droguri Candidatul la șefia DIICOT a subliniat că România este o țară de tranzit pentru mai multe rute internaționale ale drogurilor. El a enumerat principalele fluxuri: ruta heroinei din Afganistan, prin Turcia și Bulgaria spre Europa de Vest; ruta cocainei din America de Sud, în special Columbia; traseele drogurilor sintetice și ale noilor substanțe psihoactive provenite din Olanda; precum și ruta hașișului și canabisului din Maroc și Spania. În acest context, Portul Constanța este considerat un nod esențial în rețeaua traficului, motiv pentru care Miron apreciază rezultatele biroului antidrog deja înființat la nivel local, dar consideră că măsurile actuale sunt insuficiente. Propunere: birou antidrog și în vestul țării Magistratul a atras atenția că fenomenul nu poate fi combătut eficient fără o barieră și la granița vestică a României. El a propus înființarea unui birou antidrog în cadrul serviciului teritorial Timișoara, argumentând că zona este un punct major de intrare și ieșire a drogurilor din țară. Potrivit lui Miron, crearea unei astfel de structuri ar contribui la închiderea coridorului național de trafic și la limitarea fluxului de stupefiante către Europa de Vest sau spre piața internă.

Pîrlog atacă promovările din justiție fără examen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pîrlog, candidat să fie procuror general, atacă avansările din justiție: Ridicol, fără examen

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcția de procuror general al României, a declarat în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției că sistemul judiciar traversează un moment dificil, marcat de pierderea încrederii publice. Procurorul a avertizat că, pentru prima dată, magistratura nu mai beneficiază de susținerea societății, fiind confruntată cu o ostilitate crescândă. Potrivit acestuia, această situație afectează nu doar magistrații cu experiență, ci și generațiile tinere și pe cei care ar dori să intre în sistem, în contextul unei percepții publice negative asupra profesiei. Critici dure la adresa promovărilor în magistratură În cadrul audierii, Pîrlog a criticat sistemul actual de promovare, bazat în mare parte pe evaluarea dosarelor, pe care îl consideră vulnerabil la subiectivism. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El s-a pronunțat în favoarea reintroducerii unui examen scris, de tip teste grilă, argumentând că această metodă este mai transparentă și mai echitabilă. Procurorul a afirmat că evaluările actuale pot genera situații discutabile și pot conduce la depunctări considerate nedrepte, inclusiv în cazuri în care magistrații au fost sancționați pentru decizii luate înaintea unor clarificări jurisprudențiale ulterioare. În opinia sa, sistemul actual riscă să favorizeze relații clientelare și nu răspunde criteriilor unei promovări meritocratice. „Ridicol” – calificativ pentru promovarea la Înalta Curte Bogdan Pîrlog a criticat și procedura de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde nu este prevăzut un examen scris. El a considerat că presupunerea potrivit căreia magistrații de la nivelul curților de apel nu mai trebuie testați este greșită. Procurorul a subliniat că faptul că un magistrat a promovat un examen cu ani în urmă nu garantează menținerea aceluiași nivel de cunoștințe, evidențiind diferențele de pregătire și implicare existente în practică. Profilul candidatului la funcția de procuror general Bogdan Pîrlog este procuror militar și președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, fiind cunoscut pentru pozițiile critice față de Consiliul Superior al Magistraturii. De-a lungul timpului, a fost sancționat de CSM pentru declarații considerate prejudiciabile imaginii justiției. El s-a numărat printre primii magistrați care au discutat public problemele sistemului judiciar la întâlnirea organizată la Palatul Cotroceni în decembrie 2025. Pîrlog a devenit cunoscut în spațiul public după deschiderea dosarului privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Candidații la șefia parchetelor, departajați la interviu (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidații la șefia parchetelor vor fi departajați la interviu, toți îndeplinesc condițiile necesare

Toți cei 19 procurori înscriși în procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT îndeplinesc condițiile legale și vor participa la interviul organizat de Ministerul Justiției, potrivit unor surse din instituție. Selecția vizează funcțiile de procuror general al României, adjuncți ai procurorului general, procuror-șef și adjuncți la DNA, precum și procuror-șef și adjuncți la DIICOT. Funcțiile scoase la concurs și miza instituțională Procedura de selecție, desfășurată în perioada 8 ianuarie – 2 martie, urmărește formularea propunerilor de numire pentru: Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Adjunct al procurorului general Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT Funcțiile de procuror general și procuror-șef al DNA devin vacante începând cu 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT din 14 aprilie. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru conducerea Parchetului General s-au înscris: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează: Marius I. Voineag – actual procuror-șef al DNA Candidații pentru conducerea DNA Pentru funcția de procuror-șef al Direcţia Naţională Anticorupţie s-au înscris: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct DNA Vlad Grigorescu – procuror DIICOT Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat ca adjunct Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA: Mihai Prună – procuror în cadrul Parchetului General Marinela Mincă – procuror-șef al Secției judiciare DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef serviciu DNA – Serviciul Teritorial Pitești Candidații pentru șefia DIICOT Pentru conducerea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani Antonia Diaconu Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT Codrin-Horațiu Miron Bogdan-Ciprian Pîrlog Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT candidează: Aurel-Cristian Lazăr Alex-Florin Florența – actual procuror general Claudia-Ionela Curelaru Gill-Julien Grigore-Iacobici Mihai-Răzvan Negulescu Calendarul interviurilor și evaluarea candidaților Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 23–26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a comisiei de evaluare. Interviul va include: Prezentarea proiectului managerial pentru funcția vizată Evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare Analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției Rezultatele finale vor fi publicate la 2 martie. Propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Condiții legale pentru numirea în funcțiile de conducere Potrivit legislației, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime minimă de 15 ani în magistratură. Nu pot ocupa funcții de conducere: Procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea Cei care au un interes personal ce ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea exercitării atribuțiilor

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Foto: Facebook
Justiție

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie

Cîteva ore după ce a picat testul anti-drog, edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, scapă de controlul judiciar și revine la primărie.  Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Tribunalul Bucureşti a admis joi o plângere formulată de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, şi a dispus revocarea măsurii controlului judiciar în dosarul legat de construirea fără avize legale a unor străzi peste conducte de gaze. Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Decizia instanţei este definitivă, astfel încât Negoiţă se poate întoarce la Primărie.Robert Negoiţă a fost plasat de DNA sub control judiciar pe 5 februarie, fiind obligat la plata unei cauţiuni de 800.000 de lei. Totodată, el avea interdicţia de a-şi exercita funcţia de primar.În dosar este investigată modalitatea prin care Primăria Sectorului 3 ar fi construit, din bani publici, un drum pe proprietatea privată a fratelui primarului, Ionuţ Negoiţă, care dezvoltă un proiect imobiliar în acea zonă.Ancheta a fost declanşată în urma unei investigaţii jurnalistice realizate anul trecut de publicaţia Recorder. Potrivit jurnaliştilor, Robert Negoiţă ar fi folosit resursele Primăriei pentru a construi o şosea pe terenul privat deţinut de fratele său, "aşternându-i" un covor de asfalt chiar în zona în care acesta urma să ridice mai multe blocuri şi un centru comercial.Este vorba despre un drum de aproximativ un kilometru, construit în spatele Halei Laminor, care permite accesul în zona în care companiile lui Ionuţ Negoiţă intenţionează să dezvolte complexul imobiliar HILS Republica, situat în apropierea staţiei de metrou cu acelaşi nume. Azi, înainte de a se judeca în cauza privind controlul judiciar, Negoiță a acceptat să dea un test privind consumul de cocaină, pe care l-a picat. 

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră