miercuri 14 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

545 articole
Justiție

CSM somează Guvernul să-i permită să aducă noi magistrați în sistem, în ciuda austerității

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României să adopte de urgenţă măsuri legislative pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, în baza Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Magistraţii atrag atenţia că justiţia are o importanţă socială cel puţin egală cu domenii precum sănătatea sau educaţia, unde au fost deja permise excepţii similare. Concursurile de admitere în magistratură, blocate prin lege Potrivit mesajului publicat marţi pe pagina oficială de Facebook a CSM, suspendarea concursurilor este prevăzută la art. XXII alin. (1)–(2) şi (4) din Legea 141/2025. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Secţia pentru judecători consideră că menţinerea acestei interdicţii afectează grav funcţionarea sistemului judiciar şi solicită Guvernului să intervină „de îndată”, aşa cum a procedat şi în alte sectoare esenţiale. Deficit de judecători de aproximativ 15% la începutul anului 2026 Judecătorii avertizează că, în luna ianuarie 2026, sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 15% de judecători. Concret, sunt vacante 751 de posturi dintr-o schemă naţională de 5.070 de funcţii. În aceste condiţii, buna funcţionare a justiţiei şi calitatea actului de justiţie sunt „grav afectate”, în detrimentul direct al cetăţenilor. Lipsa cronică de personal, amplificată de blocarea concursurilor CSM subliniază că suspendarea concursurilor de admitere nu face decât să accentueze lipsa cronică de resurse umane din instanţe. Magistraţii arată că puterea executivă a ignorat în mod repetat semnalele publice transmise de Consiliu privind deficitul de personal, deşi volumul de activitate al instanţelor este în continuă creştere. Volum record de dosare în instanţele din România Potrivit datelor CSM, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de activitate. În anul 2025, pe rolul instanţelor au fost înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare, gestionate în condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 20% pe parcursul întregului an. 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie Judecătorii atrag atenţia că 49 de judecătorii din România funcţionează în prezent în sistem de avarie. În multe cazuri, dintr-o schemă aprobată de 4–5 posturi, sunt efectiv în activitate doar 1–3 judecători. Această situaţie duce la o supraîncărcare semnificativă a magistraţilor şi la prelungirea duratei procedurilor judiciare. Riscul plecărilor din sistem, pe fondul instabilităţii statutului magistratului Secţia pentru judecători avertizează şi asupra riscului accentuării plecărilor voluntare din sistemul judiciar, în contextul instabilităţii statutului magistratului şi al atacurilor repetate la adresa corpului profesional, venite atât din partea altor puteri ale statului, cât şi din spaţiul mediatic. În final, judecătorii solicită Guvernului să îşi asume responsabilitatea adoptării unor măsuri legislative concrete pentru acoperirea deficitului de judecători. Potrivit CSM, eficientizarea activităţii instanţelor, prin prioritizarea resurselor umane, este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii româneşti, întrucât deficitul de personal afectează direct şi grav dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil.

CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor judiciare (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Negocieri politice în numirea procurorilor-șefi (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Avocatul interlopilor craioveni face glume: Nu se va negocia politic numirea procurorilor-șefi

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat sâmbătă că procesul de numire a viitorilor procurori-șefi nu poate face obiectul unei negocieri politice. Potrivit acestuia, întreaga procedură se va desfășura strict în conformitate cu dispozițiile legale, fără rezultate prestabilite. Marinescu, propunerea PSD pentru Ministerul Justiției „Nu poate fi vorba despre o negociere politică, ci doar despre respectarea legii. Ministerul Justiției declanșează procedura, iar orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și consideră că are o viziune managerială se poate înscrie”, a explicat Radu Marinescu într-o emisiune la Prima TV. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Radu Marinescu, ministrul Justiției, a fost propus de către primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pentru această funcție. Marinescu este avocat și a reprezentat mai mulți interlopi din Craiova în diverse spețe. Apel către procurori: participați responsabil și profesionist Ministrul Justiției a încurajat toți procurorii care consideră că pot contribui la dezvoltarea sistemului judiciar să participe la procedura de selecție, subliniind că procesul va fi unul riguros și transparent. „Nu se poate vorbi despre un rezultat cunoscut dinainte. Se poate vorbi doar despre rigoare, respectarea legii și evaluarea tuturor candidaturilor depuse. Îi încurajez pe toți procurorii care pot asuma această responsabilitate, în mod profesionist, să participe”, a precizat Marinescu. Condiții obligatorii pentru candidați Procurorii care doresc să candideze pentru funcțiile de conducere trebuie să îndeplinească mai multe criterii stabilite de lege. Printre acestea se numără: o vechime de minimum 15 ani în magistratură; lipsa sancțiunilor disciplinare; prezentarea unui proiect managerial; experiență profesională relevantă; capacitatea de a lucra în echipă. Aceste criterii vor sta la baza evaluării realizate de comisia de selecție din cadrul Ministerului Justiției. Etapele procedurii de selecție Procedura de numire presupune mai multe etape. Selecția este realizată inițial de o comisie din cadrul Ministerului Justiției, după care dosarele ajung la Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, pentru obținerea unui aviz consultativ. Ultimul cuvânt îl are președintele României, care poate încuviința sau nu propunerea formulată de ministrul Justiției. Mandatele noilor procurori-șefi vor începe după încetarea mandatelor actualilor titulari. Selecția vizează atât funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef al DNA și procuror-șef al DIICOT, cât și funcțiile de adjuncți ai acestora. Ministerul Justiției a declanșat oficial procedura Ministerul Justiției a anunțat joi declanșarea procedurii de selecție pentru: procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție; procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. De asemenea, a fost deschisă procedura și pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi adjuncți la aceste instituții. Calendarul selecției: termene-limită Conform calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiției, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare și a tuturor documentelor necesare este 9 februarie, ora 12:00. Până la data de 16 februarie va fi publicată lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a intra în procedura de selecție.

Primul mare test al lui Nicușor Dan: începe procedura de numire a șefilor de mari parchete (PG, DNA, DIICOT) (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Primul mare test al lui Nicușor Dan: începe procedura numirii procurorilor-șefi (PG, DNA, DIICOT)

Ministerul Justiției a anunțat, joi, declanșarea procedurii de selecție pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Documentele se depun până pe 9 februarie În același timp, Ministerul Justiției a inițiat și procedura de selecție în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcțiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurori-șefi adjuncți la DNA și de procurori-șefi adjuncți la DIICOT. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Conform calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiției, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare la selecție, împreună cu toate documentele necesare, este 9 februarie, ora 12:00. Până la data de 16 februarie va fi publicată lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a participa la procedura de selecție. Interviuri în fața ministrului PSD al Justiției În perioada 23–26 februarie, procurorii înscriși vor susține un interviu în fața ministrului Justiției și a comisiei de selecție. Interviul va consta în prezentarea și susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează, evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, precum și analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției vizate. Rezultatele procedurii de selecție vor fi publicate pe 2 martie. Tot la această dată, ministrul Justiției va înainta Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii propunerile motivate de numire, în vederea emiterii avizului consultativ motivat. Când se vacantează funcțiile Funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție vor deveni vacante începând cu data de 31 martie, iar funcția de procuror-șef al DIICOT va fi vacantă începând cu 14 aprilie. Citește și: Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide Potrivit legislației în vigoare, pot candida pentru funcțiile de conducere care fac obiectul acestei proceduri de selecție procurorii care au o vechime de minimum 15 ani în funcția de procuror sau judecător. Nu pot fi numiți în aceste funcții procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea, precum și cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea obiectivă și imparțială a atribuțiilor prevăzute de lege. Marinescu (PSD) propune, Nicușor Dan numește Potrivit legii 303/2022 (art. 144, alin. 1), „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.”

Judecători detașați sau delegați, diurne uriașe (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Uluitor: diurna unui judecător detașat/delegat ajunge și la 12.000 de lei lunar net

Diurnele încasate de judecătorii detașați sau delegați au atins niveluri fără precedent. În numeroase situații, acestea reprezintă aproximativ o treime din salariu, iar sumele nete pot ajunge până la 12.000 de lei lunar. Detașări și delegări care aduc venituri suplimentare consistente Conform informațiilor publicate de PressHub, se constată situații în care judecători încadrați la Curtea de Apel București sunt detașați la Tribunalul Giurgiu și invers. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Scopul acestor rotații ar fi, în multe cazuri, obținerea diurnelor substanțiale. Câștiguri anuale suplimentare de până la 150.000 de lei Prin astfel de detașări și delegări, un magistrat poate încasa sume suplimentare care variază, în medie, între 120.000 și 150.000 de lei pe an, pe lângă salariul de bază. Diurna ajunge astfel să devină o sursă importantă de venit pentru unii judecători. Numiri încrucișate decise de Secția pentru judecători a CSM Toate aceste numiri sunt realizate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Practica rotațiilor între instanțe are loc pe bani publici și ridică semne de întrebare privind criteriile care stau la baza deciziilor. Risc de influență asupra independenței judecătorilor Prin sistemul de delegări și detașări repetate, anumiți magistrați pot deveni dependenți de bunele relații cu conducerile instanțelor. În momentul în care refuză „sugestiile” superiorilor, delegarea sau detașarea nu le mai este prelungită. În aceste condiții, independența judecătorilor riscă să rămână doar la nivel declarativ.

Proces de 12 ani pentru o amendă (sursa: Facebook/Primăria Tîrgu Frumos)
Justiție

Viitorii pensionari speciali din justiție lovesc iar: proces de 12 ani pentru o amendă

Un proces început pentru o faptă minoră s-a întins pe 12 ani, transformându-se într-un exemplu de ineficiență în justiție și de risipă a banilor publici. Proces de 12 ani pentru o amendă Un bărbat din Târgu Frumos, la care au fost găsite în 2014 țigări netimbrate, a fost cercetat penal ani la rând, dosarul fiind practic uitat prin sertare până la o clasare venită abia în 2023. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare După dezincriminarea faptei, cazul a fost transformat în contravenție, iar Direcția Vamală i-a aplicat în 2024 o amendă de 20.000 de lei, la aproape zece ani de la percheziție. Bărbatul a contestat sancțiunea în instanță, invocând prescripția și faptul că a fost amendat în baza unei legi ulterioare faptei, ceea ce readuce în atenție problema duratei excesive a proceselor și a erorilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șocant: șefa CAB recunoaște că pune judecători în completuri fără repartizare aleatorie

Curtea de Apel București a făcut public un comunicat în care încearcă să demonteze acuzațiile făcute în documentarul Recorder "Justiție capturată". Jurnaliștii de la Recorder, însă, arată că, în comunicat, conducerea CAB recunoaște mai multe ilegalități. Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli După conferința de presă din 11 decembrie, catalogată drept un eșec de opinia publică, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă să-și repare imaginea. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printr-un comunicat transmis recent, instituția reacționează la dezvăluirile Recorder și susține că instanța a fost decredibilizată prin „crearea unei emoții publice artificiale și periculoase”. Conducerea CAB acuză manipulare și decredibilizare Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, afirmă în comunicatul emis că materialele Recorder ar fi generat o percepție publică denaturată asupra instanței. Totodată, ea susține că instituția pe care o conduce a fost pusă într-o lumină negativă prin informații prezentate trunchiat. În același timp, reacția oficială a CAB conține poziții contestate în spațiul public, fiind acuzată că introduce erori și omite elemente esențiale din contextul realității descrise. Schimbările de completuri, explicate prin statistici În comunicat, Curtea de Apel București invocă date statistice menite să arate că schimbările de completuri de judecată sunt legale și frecvent întâlnite. Sunt menționate 361 de cazuri, în ultimii trei ani, în care componența completurilor a fost modificată, situație prezentată drept una firească. Potrivit CAB, cele mai multe schimbări – 144 – au fost motivate de integrarea în secții a judecătorilor nou-veniți. Cazul controversat: dosarul omului de afaceri Cristian Burci Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” este invocat și în cazul unei schimbări de complet intens discutate public: dosarul omului de afaceri Cristian Burci. Din acest complet, judecătorul Cătălin Pavel a fost înlocuit înainte de pronunțarea sentinței. Conducerea CAB a explicat că „modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție”, confirmând astfel că în dosarul respectiv a fost schimbată componența completului. Întrebări privind respectarea principiului continuității Decizia ridică semne de întrebare privind respectarea principiului continuității completului de judecată, în special în dosare complexe de corupție. Eliminarea unui judecător înainte de finalizarea cercetării judecătorești poate duce la prelungirea procedurilor și la reluarea unor etape procesuale. Criticii susțin că astfel de schimbări pot genera percepția unei posibile influențe asupra mersului unui dosar. Principiul repartizării aleatorii, pus sub semnul întrebării O altă temă intens discutată este raportarea acestor practici la principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Schimbările frecvente de completuri, justificate prin integrarea unor magistrați noi, pot fi percepute ca intervenții administrative asupra dosarelor în curs. Potrivit criticilor, situațiile semnalate pot fi interpretate ca o formă indirectă de influențare a cauzelor prin modificarea componenței completului. Este integrarea judecătorilor nou-veniți prevăzută de lege? Un alt punct controversat îl constituie temeiul juridic al acestor modificări. Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” nu este prevăzut expres în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet de judecată, deși comunicatul CAB insistă că toate schimbările au fost realizate cu respectarea legii. Această neconcordanță a generat dezbateri privind legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative ale conducerii instanței. Parchetul General ar putea clarifica situația Situația ar putea fi lămurită de Parchetul General, singura instituție abilitată să verifice dacă modificările succesive ale completurilor de judecată au respectat sau nu cadrul legal. Recorder a solicitat un punct de vedere oficial Parchetului General, care a transmis că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Ministrul Justiției neagă cererea CCR (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Puciștii PSD din CCR, lăsați în ofsaid de ministrul Justiției: Nu s-a cerut nici un studiu

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Ministerul Justiției nu a primit nicio solicitare oficială din partea Curții Constituționale a României (CCR) privind realizarea unui studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Radu Marinescu: „Nu am primit nimic oficial de la CCR” Radu Marinescu a precizat că, deși în spațiul public s-a discutat despre un posibil studiu solicitat de CCR, instituția pe care o conduce nu a fost notificată oficial. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Potrivit acestuia, Ministerul Justiției nu participă la procedurile interne ale CCR, însă va răspunde oricărei solicitări transmise în mod oficial, în limitele competențelor legale. Ministrul a subliniat că ministerul acționează „cu bună-credință și în cooperare loială cu instituțiile statului”. CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților Curtea Constituțională a României a amânat din nou deliberările privind noul proiect de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind noul termen pentru 16 ianuarie. Motivul amânării a fost lipsa cvorumului necesar pentru ședința de deliberare. Este a treia amânare în acest dosar. Patru judecători CCR nu s-au prezentat la ședință Surse din cadrul CCR au precizat că la ședința de luni nu au fost prezenți cei patru judecători propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia ar fi părăsit și ședința precedentă și nu au revenit la dezbateri. În spațiul public au apărut informații conform cărora aceiași judecători ar fi solicitat un studiu de impact asupra proiectului. Simina Tănăsescu: studiul de impact nu este relevant în acest caz Judecătoarea constituțională Simina Tănăsescu a declarat că, în jurisprudența actuală a CCR, studiile de impact nu sunt considerate relevante pentru analiza de constituționalitate în acest dosar. Ea a precizat că, deși personal consideră că astfel de studii ar putea fi utile, obiectul sesizării actuale nu vizează problema studiului de impact. Ce prevede noul proiect privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a cerut menținerea pensiilor aproape egale cu ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonarea la 70% din ultimul salariu net. Primul proiect a fost declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a cerut în termenul prevăzut de lege avizul CSM, deși acest aviz are caracter consultativ.

Judecători CCR reclamă convocarea de duminică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR din partea PSD, nemulțumiți că au fost chemați duminică la serviciu

Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au boicotat ședințele instituției susțin că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, situație pe care o consideră „fără precedent” în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia afirmă că absența lor nu a blocat activitatea Curții și că demersul lor a vizat respectarea regulilor de funcționare ale instituției. Cine sunt judecătorii care contestă procedura Judecătorii CCR vizați sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși anterior de PSD. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Luni, ei au făcut public un punct de vedere privind amânările succesive ale dezbaterilor legate de noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Duminică, cei patru au părăsit ședința în timpul deliberărilor și nu s-au mai întors, iar luni nu s-au mai prezentat deloc. Termene accelerate și ședință fixată duminica Potrivit acestora, sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile de serviciu a fost înregistrată la CCR vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termen de judecată pentru 10 decembrie, adică „în mai puțin de trei zile lucrătoare”, situație pe care ei o numesc fără precedent. În 10 decembrie, cauza a fost amânată pe motiv că raportul era incomplet. Ulterior, noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie, într-o duminică, ceea ce judecătorii contestatari consideră din nou o premieră negativă. Ei susțin că au cerut ca termenul să fie mutat în ianuarie, odată cu celelalte cauze similare, însă solicitarea ar fi fost refuzată. Solicitare de amânare și părăsirea ședinței În ședința de deliberări de duminică, unul dintre judecători a cerut întreruperea deliberărilor pentru studiere suplimentară a dosarului, în baza art. 58 alin. (3) din Legea 47/1992. Alți trei judecători s-au raliat acestei cereri. Ei au solicitat: clarificări publice de la Guvern privind natura legii precizarea dacă este vorba de modificarea sau abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților completarea raportului de către judecătorul-raportor cu soluții pentru fiecare critică de neconstituționalitate Judecătorii afirmă că cererea lor a fost ignorată, motiv pentru care au părăsit sala de ședință. În acest context, susțin ei, au devenit aplicabile prevederile legale privind cvorumul, iar ședința nu mai putea continua. De ce spun judecătorii că nu au blocat Curtea Constituțională Cei patru judecători subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj instituțional, ci o decizie legată de respectarea cadrului legal și a regulamentelor de funcționare ale CCR. Ei avertizează că ritmul accelerat al procedurii riscă să afecteze calitatea deliberării și să compromită credibilitatea Curții. În opinia lor, respectarea regulilor nu este o formalitate, ci garanția corectitudinii deciziilor. Mesajul lor: este nevoie de timp pentru deliberări reale Judecătorii susțin că graba în soluționarea cauzei nu este compatibilă cu importanța subiectului. În probleme majore, precum pensiile de serviciu ale magistraților, este nevoie de „timp pentru reflecție și dezbatere reală”, condiții esențiale pentru buna funcționare a statului de drept. Aceștia precizează că punctul de vedere exprimat reprezintă exclusiv opinia lor personală și nu o poziție oficială a Curții Constituționale. Precizările celor patru judecători apar după ce președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că nu este necesar un studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Prefectul și subprefectul de Olt, sub control judiciar (sursa: Facebook/MApN)
Justiție

Poligoanele Armatei, loc de distracție pentru prefectul și subprefectul de Olt (dosar penal)

Prefectul județului Olt, Cosmin Florescu (PSD), și subprefectul Ştefan Nicolae (PNL) au fost plasați sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, într-un dosar penal instrumentat de procurorii militari. Cei doi sunt acuzați de uz de armă fără drept și de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Audieri nocturne și măsuri restrictive Cei doi oficiali au fost audiați marți noaptea de procurori, iar la finalul audierilor s-a dispus măsura controlului judiciar. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, una dintre principalele restricții impuse este interdicția de a-și exercita funcțiile publice pe durata celor 60 de zile. Un militar, de asemenea cercetat în dosar În același dosar este cercetat și un militar, care se află la rândul său sub control judiciar. Acesta este suspectat că ar fi avut un rol esențial în producerea faptelor investigate de procurori. Incidentul din poligonul Redea, lângă Caracal Potrivit presei locale, incidentul ar fi avut loc în luna mai, într-un poligon militar situat în localitatea Redea, județul Olt, în apropierea municipiului Caracal. Acolo se desfășura un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor, la care au participat și prefectul Cosmin Florescu, respectiv subprefectul Ștefan Nicolae. Cererea de a trage cu arma, acceptată ilegal La finalul exercițiului, cei doi oficiali i-ar fi solicitat unui comandant militar permisiunea de a trage cu arma în poligon. Comandantul ar fi acceptat cererea, deși aceștia nu aveau dreptul legal de a folosi armamentul militar. Ancheta indică faptul că militarul implicat ar fi falsificat mai multe documente pentru a justifica în mod artificial acceptul acordat prefectului și subprefectului de a trage cu arma, fapt ce a atras acuzații suplimentare în dosar. Exercițiul MOBEX OT-GR-TR-25 Incidentul s-a produs în contextul exercițiului de mobilizare MOBEX OT-GR-TR-25, desfășurat în perioada 26–30 mai în județele Olt, Giurgiu și Teleorman. Scopul acestuia a fost evaluarea rezervei de mobilizare la nivel regional. Instruire practică pentru rezerviști În poligonul Redea au fost prezenți rezerviști din județele Olt și Teleorman, care au participat la o secvență de instruire practică. Exercițiul avea un caracter strict militar, iar accesul și utilizarea armamentului erau reglementate prin norme clare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră