vineri 10 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

601 articole
Justiție

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit”

Avocatul Dumitru Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită, suspendând hotărârea CNA de marți: „N-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore”, a scris el, pe Facebook. Dobrev a făcut parte din asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, și a fost consilier local, în Consiliul General al Municipiului București. În 2021 a demisionat din USR.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” „În 26 de ani de profesat avocatură din Oradea și până la Constanța și din Iași la Timișoara, n-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore. Și dacă ar scoate portăreii în stradă o familie cu 5 copii și cu tot calabalîcul în februarie la - 15 ° C, dacă ceri suspendarea unei executări silite/evacuări pe cale de ordonanță președințială, mai devreme de două săptămîni tot nu primești termen, poți să bocești cu lacrimi de sânge, să-ți rupi cămașa de pe tine acolo la registratură!   Cele mai rapide erau contestațiile la listele electorale dar și alea se judecau în 48-72 de ore.   Ceva s-a întâmplat, acum nu sunt alegeri - nu știu, ori fi sunat vreun samaritean/samariteancă?”, a scris el, pe Facebook. 

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” Foto: Facebook
Nicușor Dan contestă legea companiilor de stat (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Nicușor Dan atacă la CCR legea companiilor de stat: probleme de constituționalitate invocate

Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea legii de aprobare a OUG privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului. Legea contestată, trimisă la promulgare în martie Actul normativ vizat este legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 22/2025, care modifică cadrul legal privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Legea a fost transmisă la promulgare pe 21 martie și introduce schimbări importante legate de: - ocuparea funcțiilor în conducerea companiilor de stat - funcționarea consiliilor de administrație - regimul beneficiilor acordate membrilor acestor structuri Modificări privind remunerația și beneficiile din consiliile de administrație Un punct central al legii prevede modificarea articolului 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011. Potrivit noilor prevederi: - asigurarea de răspundere profesională este plătită de întreprinderea publică - aceasta nu este inclusă în remunerație - beneficiile acordate anual nu pot depăși echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare Aceste elemente trebuie incluse în contractele de mandat ale membrilor din conducere. De ce consideră președintele că legea este neconstituțională Președintele susține că modificările introduse în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, nu au fost dezbătute anterior în Senatul României. Concret: - amendamentele adoptate de Senat au fost eliminate - au fost introduse prevederi noi, care nu au fost analizate de prima cameră - Senatul nu a avut posibilitatea să se pronunțe asupra formei finale a legii Acest parcurs legislativ contravine prevederilor constituționale privind bicameralismul. Argumentele invocate: lipsa dezbaterii în prima cameră Potrivit șefului statului, articolul modificat nu a făcut obiectul inițiativei inițiale și nici al dezbaterii în Senat. „Textul a fost modificat pentru prima dată în Camera Deputaților, într-un mod relevant, fără a fi retrimis la Senat pentru dezbatere”, a explicat Nicușor Dan. În aceste condiții, legea ar putea intra în vigoare conținând prevederi asupra cărora prima cameră legislativă nu s-a pronunțat. Posibile încălcări constituționale Sesizarea transmisă CCR invocă mai multe principii constituționale care ar fi fost încălcate: - principiul legalității - principiul bicameralismului - principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică Decizia CCR, esențială pentru viitorul legii Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu prevederile fundamentale. Verdictul CCR va stabili dacă actul normativ poate fi promulgat sau dacă trebuie retrimis Parlamentului pentru corectarea procedurii legislative.

Florența și Voineag, propuși fără aviz (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Ministrul Justiției propune numirea lui Alex Florența și Marius Voineag fără aviz consultativ

Radu Marinescu, a decis marți să nu mai aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și să trimită direct către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru două funcții importante din sistemul judiciar. Florența și Voineag, propuși fără aviz Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să continue procedura de numire în funcții-cheie din sistemul judiciar, chiar și în lipsa unui aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Astfel, acesta a înaintat către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru Alex Florenţa (funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius Voineag (funcția de adjunct al procurorului general) Decizia vine în contextul în care CSM nu a emis un aviz consultativ în termenul legal. Blocaj la CSM: voturi egale, fără o decizie clară Situația din cadrul Secției pentru procurori a CSM a fost una de blocaj. Timp de 30 de zile, membrii Consiliului nu au reușit să ajungă la o concluzie privind cele două propuneri. În patru ședințe diferite, voturile s-au împărțit perfect: trei „pentru”, trei „împotrivă”. În lipsa unei majorități, nu a putut fi emis nici un aviz – nici favorabil, nici negativ. Legea permite continuarea procedurii Chiar dacă situația pare neobișnuită, cadrul legal este clar. Legea 303/2022 prevede că, dacă avizul CSM nu este emis în termen de 30 de zile, procedura poate merge mai departe. Cu alte cuvinte, lipsa unei decizii nu blochează numirile. Pe baza acestui articol, ministrul Justiției a ales să continue demersul început încă din 2 martie, când solicitase avizul CSM. Marile parchete, în așteptarea noilor conduceri Contextul este cu atât mai important cu cât mai multe funcții-cheie din sistemul de justiție sunt în prezent vacante: - funcția de procuror general și cea de procuror-șef al DNA sunt libere din 31 martie - funcția de procuror-șef al DIICOT devine vacantă din 14 aprilie Este vorba de poziții sunt esențiale pentru funcționarea parchetelor care gestionează dosare majore, de la corupție la criminalitate organizată. Cine a trecut de filtrul CSM Dintre candidații propuși pentru conducerea marilor parchete, doar trei au primit aviz pozitiv din partea CSM: Codrin Horaţiu Miron – pentru șefia DIICOT Viorel Cerbu – pentru conducerea DNA Marius-Ionel Ştefan – pentru funcția de adjunct al DNA Decizia finală aparține președintelui Următorul pas este la Palatul Cotroceni. Președintele Nicuşor Dan va decide dacă acceptă sau respinge aceste propuneri. Nicușor Dan poate să semneze decretul de numire sau să refuze motivat. Legea îi oferă un termen de maximum 60 de zile pentru a lua această decizie.

Alfred Bulai, judecat pentru agresiune sexuală (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată: acuzații de agresiune sexuală și abuz în funcție

Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, într-un dosar care vizează acuzații grave de agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Cazul a atras atenția opiniei publice după dezvăluiri privind comportamentul său față de studente în cadrul activităților academice. Investigația jurnalistică care a declanșat dosarul Investigația penală a fost declanșată în urma unei anchete realizate de publicația Snoop. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Potrivit informațiilor apărute, Alfred Bulai ar fi hărțuit sexual mai multe studente de la SNSPA, inclusiv în timpul unor stagii de practică desfășurate în mediul rural. Acuzațiile procurorilor: fapte din 2022 și 2023 Conform rechizitoriului, Alfred Bulai este acuzat de două infracțiuni de agresiune sexuală și două de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, toate în legătură cu o singură victimă. Incidentul din iulie 2022, presiuni psihice și constrângere Procurorii susțin că, în timpul unui stagiu de practică desfășurat în comuna Sadova (județul Suceava), în cadrul unei sesiuni individuale de feedback, Bulai ar fi exercitat presiuni psihice asupra studentei. Acesta ar fi umilit-o și ar fi impus discuții despre viața sa sexuală, determinând-o să se dezbrace de tricou pentru satisfacția sa. Episoadele din 2023, sugestii sexuale și comportament abuziv În perioada 29 iunie – 9 iulie 2023, în timpul unui stagiu organizat în comuna Albac (județul Alba), procurorii susțin că ar fi formulat sugestii sexuale indirecte, cerând favoruri de natură sexuală. Sociologul ar fi încercat să o determine pe studentă să se dezbrace de tricou și sutien, ar fi recurs la atingeri cu caracter sexual sub pretextul unor manevre de „acupunctură” și ar fi încercat să o sărute forțat, folosind constrângere fizică și amenințări. Noi acuzații în 2024: presiuni și propuneri explicite Dosarul include și fapte din anul 2024, care arată, potrivit anchetatorilor, o continuare a comportamentului abuziv. 7 martie 2024 – în autoturismul personal, sub pretextul organizării festivității de absolvire, Bulai ar fi făcut sugestii și gesturi cu tentă sexuală, solicitând relații intime; 14 martie 2024 – ar fi invitat victima la o terasă din București, unde ar fi continuat presiunile și comportamentul inadecvat; mai 2024 – în timpul cursurilor, ar fi sugerat că evoluția profesională a studentei depinde de relația cu el, condiționând-o implicit de favoruri sexuale. Fapte prescrise: acuzații mai vechi clasate Procurorii au anunțat clasarea unei părți din dosar, referitoare la fapte din: iulie 2014, privind o altă persoană vătămată – caz închis din cauza prescripției; perioada 2002–2003, relatată de o altă victimă, dar care nu mai poate fi urmărită penal din același motiv. Situația juridică actuală a lui Alfred Bulai Inițial, Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie 2024, însă măsura a fost modificată rapid de către Tribunalul București, care a decis plasarea sa în arest la domiciliu. În prezent, sociologul se află sub control judiciar, urmând să fie judecat pentru acuzațiile formulate de procurori. Cazul urmează să fie analizat în instanță, unde judecătorii vor decide asupra vinovăției sau nevinovăției sociologului.

Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul (sursa: Pexels/Diana)
Justiție

Procurori de carton: trimit în judecată pentru evaziune un plimbător de hârtii, ratând infractorul

Un dosar de evaziune fiscală de amploare, cu un prejudiciu estimat la sute de mii de lei, s-a încheiat fără nicio condamnare definitivă, după ce instanța a stabilit că persoana trimisă în judecată nu era autorul real. Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul Curtea de apel a achitat inculpatul, subliniind că firma implicată era una fantomă, fără activitate economică reală. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Judecătorii au arătat că prejudiciul invocat era, de fapt, inexistent, iar responsabilitatea trebuia căutată la beneficiarii reali ai circuitelor financiare. Cazul evidențiază erori majore în ancheta procurorilor, care nu au identificat adevărații autori ai fraudei fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Diurna magistraților, redusă de Senat (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Diurna magistraților, redusă la nivelul funcționarilor publici: proiect adoptat de Senat

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care schimbă modul de calcul al diurnei pentru magistrați, reducând-o de la un procent din indemnizația brută la o sumă fixă, similară celei acordate funcționarilor publici. Proiectul a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru”, 2 „contra” și 22 de abțineri. Ce prevede noua lege Actul normativ modifică articolul 13 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și drepturile personalului din sistemul judiciar. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Principala schimbare constă în eliminarea formulei procentuale (2% din indemnizația brută de încadrare) pentru calculul diurnei. În locul acesteia, magistrații vor primi o sumă fixă, stabilită la același nivel cu cea acordată angajaților din instituțiile publice. Măsura vizează judecătorii; procurorii; personalul asimilat acestora; magistrații-asistenți. Noi reguli pentru acordarea diurnei, transportului și cazării Proiectul introduce și reguli clare privind situațiile în care magistrații nu vor beneficia de diurnă, transport sau cazare. Astfel, aceste drepturi nu vor fi acordate dacă delegarea sau detașarea are loc în localitatea de domiciliu, într-o localitate unde soțul, soția sau copiii aflați în întreținere dețin o locuință sau într-o localitate situată la mai puțin de 5 km de domiciliu, indiferent de existența unei locuințe. Ce drepturi rămân în vigoare pentru magistrați Pentru situațiile în care delegarea sau detașarea are loc în altă localitate decât cea de domiciliu sau locul de muncă permanent, magistrații vor beneficia de diurnă la nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice. Decontarea cheltuielilor de transport și cazare se va face conform legislației în vigoare. Celelalte drepturi prevăzute de lege nu sunt afectate de această modificare. Urmează votul decisiv în Camera Deputaților Senatul este primul for legislativ sesizat în acest caz. Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților, care are rol decizional. Dacă va fi adoptată în forma actuală, noua reglementare va uniformiza modul de acordare a diurnei pentru magistrați cu cel aplicabil în restul sectorului public.

Șefi ANAF București, acuzații de mită (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Justiție

Doi șefi din ANAF București, sub control judiciar pentru luare de mită și trafic de influență

Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul a doi funcționari din cadrul ANAF București, acuzați de fapte de corupție. Cine sunt inculpații vizați de anchetă Doi funcționari cu poziții-cheie în cadrul ANAF București sunt acuzați că ar fi cerut și primit zeci de mii de euro pentru a facilita decizii favorabile unor firme aflate în insolvență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Este vorba despre Topan Octavian-Ciprian, șef Serviciu Juridic 2 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București). Acesta este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență. A doua anchetă o vizează pe Popovici Tatiana, fost director executiv juridic în cadrul aceleiași instituții, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6, acuzată de luare de mită. Mită de 50.000 de euro pentru influențarea unui plan de reorganizare Potrivit procurorilor, în perioada mai–iunie 2022, Topan Octavian-Ciprian ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în insolvență. În schimbul banilor, acesta ar fi susținut că își poate folosi influența asupra unor funcționari din ANAF pentru a determina instituția să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al firmei și să emită un punct de vedere oficial în acest sens. Modificarea planului ar fi redus creanța ANAF de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei. Cum au fost încasați banii: tranșe și intermedieri Anchetatorii susțin că în octombrie 2022, inculpatul ar fi primit 5.000 de euro. În martie 2023, ar fi încasat încă 45.000 de euro, prin același intermediar În același dosar, Popovici Tatiana ar fi primit 15.000 de euro, reprezentând o parte din suma totală de 50.000 de euro. Bani pentru lichidatori și proceduri de faliment În perioada octombrie–noiembrie 2025, Topan Octavian-Ciprian ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar, promisiunea unei sume de 5.000 de euro și promisiunea suplimentară de 2.000 de euro într-un alt dosar de insolvență. Banii ar fi fost oferiți pentru aprobarea ordinii de zi în adunările creditorilor, confirmarea lichidatorului judiciar, stabilirea onorariilor (inclusiv un onorariu de succes de 3%) și influență invocată în interiorul ANAF. Procurorii susțin că inculpatul ar fi pretins că are influență inclusiv asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul DGRFP București. Acesta ar fi promis că poate determina emiterea unor documente oficiale prin care ANAF să aprobe planuri de reorganizare ale firmelor aflate în dificultate. Măsura controlului judiciar: obligații stricte Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații. Trebuie să se prezinte la audieri ori de câte ori sunt chemați. Nu au voie să părăsească România fără acordul procurorilor. Nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu mai pot exercita atribuțiile profesionale în care ar fi comis faptele. În caz de nerespectare, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv. Ancheta continuă și vizează și alte persoane DNA precizează că investigațiile sunt în desfășurare și vizează și alte persoane implicate. De asemenea, procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Cum a ajuns un șofer care a făcut accident băut la volan să fie susținut de procurori în instanță

Un șofer implicat într-un accident cu patru răniți a ajuns să fie susținut în apel nu doar de avocat, ci și de procurori, deși inițial aceștia cereau condamnarea sa. Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii Atât apărarea, cât și acuzarea au solicitat reducerea pedepsei, invocând depășirea limitelor legale prevăzute pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Deși alcoolemia șoferului era sub pragul penal, instanța de fond a considerat că alcoolul i-a influențat comportamentul și l-a condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, plus interdicția de a conduce timp de cinci ani și plata unor daune morale de 53.000 de lei. În apel, cazul scoate la iveală o situație juridică atipică, în care inclusiv procurorii contestă o pedeapsă considerată peste limitele stabilite de Codul Penal. Continuarea, în Ziarul de Iași

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Savonea, decizie aberantă: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Foto: Digi 24
Justiție

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav

Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu, ex-președinte PSD al CJ Constanța, ar fi grav bolnav, susține un judecător. Judecătorul Cosmin-Virgil Cornoiu de la Curtea de Apel București a dispus miercuri, 18 martie 2026, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare la care a fost condamnat fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu. Acesta era bun prieten cu fostul primar al Constanței, Radu Mazăre.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Încă un penal VIP pe cale să iasă din închisoare: Nicușor Constantinescu ar fi grav bolnav Termenul de întrerupere este de trei luni, fiind invocată starea de sănătate.  Cornoiu apare în spatele șefelor CAB, judecătoarele Liana Arsenie, Ionela Tudor și Sabina Adomniței, la celebra conferință de presă din data de 11 decembrie 2026 după publicarea documentarului Recorder. El este unul dintre cei doi judecători care a dispus controversata eliberare din penitenciar a lui Nelu Iordache.  Însă decizia de azi a lui Cornoiu, privind eliberarea din închisoare a lui Nicușor Constantinescu mai poate fi atacată la ÎCCJ.  „În temeiul art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a) C.proc.pen. admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat Constantinescu Daniel Nicușor, deţinut în prezent în Penitenciarul Jilava. Dispune întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, dispusă prin Sentinţa penală nr. 142F/29.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 6854/2/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 239/A/11.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 398 din 11.07.2019, pentru o perioadă de 3 (trei) luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, se arată în minuta deciziei.   

Avocații lui Nelu Tătaru contestă ancheta DNA (sursa: Facebook/Nelu Tătaru)
Justiție

Avocații lui Nelu Tătaru cer anularea probelor obținute de DGA, invocă o decizie a Înaltei Curți

Avocații fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru au solicitat miercuri instanței excluderea din dosar a tuturor actelor de urmărire penală realizate de Direcția Generală Anticorupție (DGA), în cauza în care acesta este judecat pentru luare de mită. Apărătorii susțin că instituția nu avea competența legală de a efectua acte de urmărire penală în acest caz și invocă o decizie pronunțată anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Apărarea invocă necompetența DGA în anchetă Potrivit avocaților lui Nelu Tătaru, actele de urmărire penală realizate de DGA ar trebui anulate deoarece polițiștii acestei structuri pot fi delegați de procurori doar în dosare care vizează angajați ai Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Avocata Sandra Grădinaru a explicat în fața instanței că au fost ridicate mai multe excepții privind legalitatea anchetei. „Am solicitat instanței constatarea nulității absolute a mai multor acte de urmărire penală din acest dosar pentru că au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv DGA. Această instituție nu avea competența să efectueze urmărirea penală pentru domnul doctor Nelu Tătaru”, a declarat apărătoarea. În opinia acesteia, DGA ar putea desfășura astfel de activități doar în cauze care implică personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Alte neregularități invocate în ancheta DNA Pe lângă contestarea competenței DGA, apărarea a ridicat și alte excepții privind modul în care a fost realizată ancheta de către Direcția Națională Anticorupție (DNA). Avocații au solicitat instanței excluderea tuturor probelor rezultate din activitatea Direcției Generale Anticorupție și au semnalat mai multe presupuse neregularități în procedura de urmărire penală. Instanța urmează să analizeze cererile și excepțiile formulate de apărare și să se pronunțe în data de 26 martie. Nelu Tătaru, trimis în judecată pentru luare de mită În octombrie 2024, Nelu Tătaru, deputat de Vaslui și fost ministru al Sănătății, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită în perioada în care profesa ca medic. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi primit sume de bani cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și diverse bunuri alimentare. Ulterior, fostul ministru a fost trimis în judecată, însă a respins acuzațiile și a susținut că nu a condiționat niciodată actul medical. Activitate medicală într-un cabinet privat din Huși De profesie medic chirurg, Nelu Tătaru își desfășoară în prezent activitatea într-un cabinet medical privat pe care l-a deschis în municipiul Huși. Procesul în care este judecat pentru luare de mită continuă, iar decizia instanței privind excepțiile ridicate de apărare ar putea avea un impact important asupra desfășurării dosarului.

Mario Iorgulescu va fi rejudecat (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Justiție

Mario Iorgulescu va fi rejudecat pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri rejudecarea lui Mario Iorgulescu pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, după ce procurorii au contestat hotărârea Curții de Apel București care stabilise anterior că fapta s-a prescris. Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus reluarea judecării apelurilor în ceea ce privește individualizarea pedepsei pentru această infracțiune. Înalta Curte anulează decizia privind prescripția Potrivit deciziei definitive, judecătorii Înaltei Curți au casat parțial hotărârea Curții de Apel București din iunie 2025, prin care procesul penal pentru conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor fusese închis pe motiv de prescripție. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Instanța a stabilit că procesul trebuie reluat pentru a se decide modul în care va fi individualizată pedeapsa pentru această infracțiune. Celelalte dispoziții ale deciziei Curții de Apel au fost menținute. Reduceri succesive ale pedepsei în dosarul accidentului mortal Mario Iorgulescu a fost condamnat pentru accidentul rutier din 2019 soldat cu moartea unui bărbat. În timp, pedeapsa sa a fost redusă de mai multe ori de către instanțe. Evoluția dosarului a fost următoarea: februarie 2023 – Tribunalul București îl condamnă la 15 ani și 8 luni de închisoare; octombrie 2023 – Curtea de Apel București reduce pedeapsa la 13 ani și 8 luni; iunie 2024 – Înalta Curte anulează condamnarea pentru omor și decide că fapta trebuie încadrată ca ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici; decembrie 2024 – la rejudecare, Curtea de Apel București stabilește o condamnare de 8 ani și 8 luni de închisoare; iunie 2025 – aceeași instanță reduce pedeapsa la 8 ani, considerând că infracțiunea de conducere sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Decizia de miercuri a Înaltei Curți redeschide însă analiza acestei infracțiuni. Decizia controversată a Curții de Apel București Hotărârea prin care Curtea de Apel București a admis contestația în anulare depusă de Mario Iorgulescu a fost luată după o deliberare în complet de divergență. Inițial, unul dintre judecători nu a fost de acord cu admiterea contestației. În consecință, a fost format un complet de divergență, iar două magistrate – Violeta Georgescu-Ashemimry și Adina Radu – au decis în final în favoarea inculpatului, stabilind că fapta privind conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Accidentul mortal din 2019 Potrivit anchetei, accidentul a avut loc în noaptea de 8 septembrie 2019, după ce Mario Iorgulescu participase la o petrecere în satul Gulia, din comuna Tărtășești. În timpul petrecerii, el ar fi consumat alcool și ar fi avut o dispută telefonică cu fosta iubită, aflată într-un club din Parcul Herăstrău. Deși le-ar fi promis gazdelor că nu va conduce în starea în care se afla, la finalul petrecerii, în jurul orei 2:50, s-a urcat la volanul mașinii sale, un Aston Martin DBS, și a plecat spre București. Ancheta arată că: avea o alcoolemie de 1,96 g/l, era sub influența cocainei, conducea cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. În intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe, Mario Iorgulescu ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului cu aproximativ 145 km/h, după care a accelerat până la 162 km/h. Mașina a urcat pe un scuar, a pătruns pe contrasens și a intrat frontal, cu 143 km/h, într-un alt autoturism. Bărbatul aflat la volanul celeilalte mașini a murit pe loc. Transferat în Italia și absent din proces La câteva zile după accident, Mario Iorgulescu a fost transportat de familie în Italia cu un avion privat și internat într-o clinică. De atunci, el nu a executat nicio zi de închisoare și nu a fost audiat de procurori sau de instanță pe parcursul urmăririi penale și al procesului.

Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Foto: captură video Digi 24
Justiție

BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA

Tribunalul București a admis în principiu cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA, disar în care patronul de facto al Antenei 3 fusese condamnat, în 2014, la zece ani de închisoare. Decizia de admitere în principiu duce la rejudecarea întregului dosar. Următorul termen a fost fixat pe 30 aprilie.  Voiculescu a executat aproape trei ani din pedeapsa primită în acest dosar, considerat unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din România ultimelor decenii, informează Mediafax. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit G4Media, Dan Voiculescu invocă o hotărâre de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, ar fi săvârșit în timpul judecății dosarului ICA infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris. Ce arată minuta instanței:  „Solutia pe scurt: În baza art. 459 alin. 4 C.proc.pen. cu referire la art. 453 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012**, formulată de revizuentul Anonimizat 1. Stabilește termen pentru rejudecarea cauzei la data de 30.04.2026, ora 12:00, pentru când vor fi citați revizuentul Anonimizat 1 și intimații Sandu Jean Cătălin, Popa Corneliu, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Pop Flavius Adrian, Ene (Fostă Udrea) Vica, Marinescu Grigore, Domnişoru Mihaela, Domnişoru Ciprian, Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina Mirela, Grup Industrial Voiculescu și Compania (Grivco SA), Compania de Cercetări Aplicative și Investiţii SA. Definitivă, conform dispozițiilor art. 459 alin. 7 C.proc.pen. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată, azi, 04.03.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei de judecată.”

Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă (sursa: ziaruldeiași.ro)
Justiție

Dosarul „Chelnerița”: prejudiciu confirmat, dar fostul șef al ABA Iași scapă de orice răspundere

În dosarul „Chelnerița”, fostul șef al Administrației Bazinale a Apelor Iași, Petru Avram, a fost judecat pentru două angajări considerate ilegale, realizate prin detașări de la Primăria Vatra Moldoviței, însă Tribunalul a decis inițial achitarea tuturor inculpaților, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală sau că nu există un prejudiciu clar. Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă După contestația procurorilor, Curtea de Apel a stabilit existența unui prejudiciu, dar responsabilitatea a fost atribuită conducerii comunei sucevene, nu fostului șef al ABA Iași. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit rechizitoriului, Simona Burlacu și Stelian Mețler au fost angajați fără concurs la primăria din Vatra Moldoviței în 2020, iar ulterior au cerut detașarea la instituții din subordinea Apelor Române. Ancheta a evidențiat și legături de rudenie și prietenie între persoanele implicate, însă judecătorii au considerat că Petru Avram nu poate fi tras la răspundere, apreciind că acesta a acceptat detașările fără a sesiza neregulile privind incompatibilitatea posturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcție Cristinei Chirieac, cea propusă de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror general: a trimis în judecată șase inculpați, dintre care șomeri și un agent de pază. Datele apar în raportul de activitate al DNA pe anul trecut.  Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”. „Doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, mai aprecia, ieri, ministerul condus de Marinescu.  Citește și: Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire.  Ce arată datele statistice din raportul DNA: Au fost trimiși în judecată șase inculpați, din care: doi administratori de societăţi comerciale şi un agent de pază, iar restul fără loc de muncă sau o calitate importantă. Pentru comparație, Serviciul Teritorial Oradea - care are tot șapte procurori - a trimis în în judecată 30 de inculpați, dintre care un director executiv din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, un şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O.) Oradea, un comisar şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Oradea, un comisar şef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V.) Bihor, din cadrul Instituției Prefectului Bihor, un manager în cadrul Spitalului Municipal Episcop Nicolae Popovici din Beiuş, judeţul Bihor, 25 funcţionari publici. Serviciul Teritorial Suceava a trimis în njudecată 129 inculpați, dintre care cinci inculpați cu funcții publice de conducere (3 primari comună, 2 manageri spital) și alți 21 inculpați (5 consilieri garda forestieră; 5 comisari garda de mediu, 2 consilieri agenția de protecția mediului, administrator public comuna, 8 asistenți medicali generaliști); 63 alte ocupații (din care 3 fermieri, 3 pădurari, un economist, 13 reprezentanți/administratori societăți comerciale) și 29 fără ocupație Serviciul Teritorial Iași a instituit sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani, conturi, părţi sociale totalizând  2.312.739 lei. Cel din Galați (cu cinci procurori) a dispus măsuri asiguratorii în valoare de 3.267.575 lei, pentru repararea pagubei, respectiv 416.725 lei pentru confiscare specială.   La Serviciul Teritorial Iași au fost emise, în 2025, 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice, din care o persoană fizică aflat sub o măsură preventivă (arest preventiv), comparativ cu anul 2024, când au fost emise  9 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpaţi (41 persoane fizice şi o persoană juridică), din care 6 persoane fizice aflate sub o măsură preventivă (arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar). La Oradea, în cursul anului 2025 prin rechizitorii și acorduri de recunoaştere a vinovăției au fost soluționate 28 cauze (4 rechizitorii și 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției), și au fost trimiși în judecată 30 de inculpați.  Însă raportul DNA consemnează: „potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră