sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

560 articole
Justiție

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea: doi magistrați de la Curtea de Apel București, Alexandru Cobîscan și Lucian Șalar, au contestat la Tribunalul Argeș câte o hotărâre a Colegiului de conducere al CAB. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Informația a fost făcută publică de către judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, cea pe care CSM a acuzat-o că a încălcat codul deontologic, prin postări pe Facebook. Marinaș a fost preluată de site-ul clujust.ro.  Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată. Dl. Judecător Cobîscan contesta hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență si fără vechime pentru delegarea in funcția de președinte al Tribunalului București, desi trei judecători cu vechime si experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. Judecător Șalar contesta mutarea sa forțată dintr o secție in alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Besu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție. Un fel de «contextul conjuncturii»”, a postat Sorina Marinaș. Expresia „contextul conjuncturii” este o ironie la adresa Liei Savonea, care a folosit această expresie la ședința CSM de înfierare a judecătoarei Gabriela Milu. „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt”, a spus Savonea.  Presa a relatat cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. „In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii”, a arătat, recent, judecătoarea Ana Maria Puiu.   

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Băsescu câștigă procesul pentru indemnizația prezidențială (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț Foto: Facebook Cristi Danilet
Justiție

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză fostul judecător Cristi Danileț. La rândul ei, ea numește șefi prin delegare, la serviciile județene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Danileț susține că toți șefii din județe sunt delegați. Din martie 2023, șefa direcției de probațiune este Oueslati Evelina - Denisa. Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț „Acum câteva zile am atras atenția că în sistemul de Probațiune este plin de șefi delegați și dădeam exemplu Probațiunea din București unde a fost adusă o tânără cu experiență minimă din Neamț să conducă ditamai serviciul. Azi, pe pagina instituției centrale, apare un comunicat cum că eu am prezentat date nereale.   Mă gândeam că am greșit eu pe undeva. Când colo, DNP confirmă negru pe alb că doamna e delegată (în urma unei selecții) și apoi că i s-a prelungit delegarea fără nicio selecție. Doar așa, că a vrut șefa DNP.   Ce știe lumea din sistem și publicul nu încă este că însăși șefa DNP este delegată în această funcție, o dată la 6 luni, de vreo 3 ani.   Pe scurt: șefa delegată DNP joacă rol central în selectarea șefilor din Probațiune care - ca să vezi - în toate județele sunt delegați. Cam atât despre management, stabilitate și competență.   În traducere: devii șef temporar și stai acolo nu cât spune legea, ci cât vrea șefa supremă delegată. Simplu ca bună ziua!”, a scris fostul judecător.   La 23 ianuarie, el arăta: „Ei bine, șeful de la Serviciul de Probațiune din capitală este un consilier adus din Neamț - Alexandra Bazon. Este la primul său job și este de 3 ani în sistem (admitere in 2022). Nu a dat concurs. Primește 30% in plus la salariu și adoră să fie șef peste colegii care sunt mult mai vechi în sistem. Este deja la a doua delegare.Cei incomozi, dar corecți sunt de îndată eliberați din funcție”. 

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Postarea a pornit de la faptul că, luni, un criminal care a ucis un polițist nu s-a mai întors la penitenciar după permisia de trei zile. „Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege.  Poți să stai la terasă și la masă alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua. Acum găsim justificări”, a afirmat Sandu. El nu a trecut nici peste evaziunea masivă și modul în care acționează ANAF. „Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolvă ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor”, a scris procurorul. Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii” „PARADISUL INFRACTORILOR Un criminal primește permisie și fuge din țară. Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege. Poți să stai la terasă și la masa alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua.   Acum găsim justificări.   Trebuie operate modificări în lege spun unii. Să luăm brățări spun alții. Până se ia o decizie oamenii uită.   Tot timpul sunt alții de vină.   Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie.   Dorim să încriminam femicidul.   Dar legea actuală ce are? Nu sunt suficienți 30 de ani de pușcărie? Nu prea vedem asemenea pedepse, dar dacă le-am vedea nu ar fi suficient? Oare nu ar fi mai bine că, în loc să facem spectacol public, să găsim niște magistrați responsabili care chiar să pronunțe asemenea pedepse?   Am modificat multe legi în ultimii ani pretinzând că le modernizăm. De fapt, am distrus orice coerentă în legislația penală.   Camera preliminară era o idee revoluționară. Se dovedește o nenorocire procedurală.   Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolva ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor.   Am desființat pedepsele pentru minori. Acum copiii ucid alți copii.   Cum se face că, deși am adoptat legi moderne nenorocirile vin una după altă?   O fi de vină doar lipsa educației?   O fi de vină accesul la rețele sociale?   Ne lăsăm așa ușor păcăliți și manipulați?   În realitate am uitat să fim responsabili. Am uitat că legile trebuie să fie coerente și specialiștii trebuie consultați pentru efectele acestor legi. Am uitat că magistrații trebuie să fie responsabili și severi și să impună legea cu forța dacă este necesar.   Îi luăm în brațe pe infractori și îi considerăm victime”, a scris Claudiu Sandu. 

Crima de la Cenei, răspundere penală (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Complicii de 15 ani la crima din Timiș, arestați. De minorul de 13 ani procurorii nu se pot atinge

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a anunţat luni că minorul în vârstă de 13 ani implicat în cazul cunoscut drept „crima de la Cenei” nu poate fi tras la răspundere penală, întrucât nu a împlinit vârsta de 14 ani. În consecinţă, autorităţile judiciare au sesizat încă din 22 ianuarie Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Timiş, pentru aplicarea măsurilor legale prevăzute de lege. De ce minorul de 13 ani nu poate răspunde penal Potrivit comunicatului Parchetului Timiş, legea penală prevede în mod expres că minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund penal, fiind prezumat, în mod absolut, că nu au discernământ. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Acesta este fundamentul răspunderii penale, iar lipsa sa exclude orice măsură de natură penală. În aceste condiţii, minorul de 13 ani nu a putut dobândi calitatea de suspect sau inculpat în dosar, iar faţă de el nu au putut fi dispuse măsuri preventive sau alte măsuri prevăzute de Codul penal ori Codul de procedură penală. De ce nu a fost dispusă expertiza psihiatrică Parchetul explică faptul că nici efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice nu a fost posibilă. Codul de procedură penală condiţionează dispunerea unei astfel de expertize de existenţa calităţii de suspect sau inculpat, calitate pe care minorul de 13 ani nu o poate avea în acest dosar. Sesizarea DGASPC şi măsurile de protecţie aplicate Chiar dacă nu poate răspunde penal, situaţia minorului nu a fost ignorată de autorităţi. În data de 22 ianuarie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a sesizat DGASPC Timiş, instituţia competentă exclusiv să dispună măsuri de protecţie în astfel de cazuri, conform Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea prevede că, pentru un copil care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal, pot fi dispuse măsuri precum plasamentul sau supravegherea specializată. Supraveghere specializată pentru minorul de 13 ani În acest caz, Comisia pentru Protecţia Copilului Timiş, din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, a decis prin Hotărârea nr. 29 din 22 ianuarie 2026 instituirea măsurii de supraveghere specializată faţă de minorul de 13 ani. Această măsură are rolul de a asigura monitorizarea şi sprijinul necesar copilului, în afara cadrului penal. Situaţia celor doi minori de 15 ani: arest preventiv În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi doi minori implicaţi în dosar, ambii în vârstă de 15 ani, instanţa de judecată a dispus arestarea preventivă, după ce aceştia au fost reţinuţi anterior de procurorul de caz. Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele, ancheta fiind desfăşurată cu celeritate. Protest în comunitate: localnicii cer răspundere penală Duminică, aproape 200 de localnici din comuna Sânmihaiu Român, unde locuieşte bunicul minorului de 13 ani, au protestat, cerând ca şi acesta să răspundă penal pentru fapta comisă. Autorităţile reamintesc însă că legislaţia în vigoare nu permite tragerea la răspundere penală a unui copil sub 14 ani, indiferent de gravitatea faptei, măsurile aplicabile fiind exclusiv de natură socială şi de protecţie a copilului.

Infracțiuni juvenile și răspundere penală în UE (sursa: Pexels/Ron Lach)
Justiție

Criminalul de 13 ani din Timiș ar răspunde penal dacă ar fi cetățean olandez. Cum e în restul UE

Crima comisă recent într-o localitate din județul Timiș, în care un adolescent de 15 ani a fost ucis de alți minori, a readus în spațiul public o întrebare dificilă și incomodă: de la ce vârstă poate fi tras un copil la răspundere penală? În timp ce în Olanda un copil de 12 ani poate fi tras la răspundere penală într-un cadru strict controlat, legislația românească exclude complet răspunderea penală sub 14 ani, chiar și în cazuri de violență extremă, precum cel care a șocat recent România. Pentru a înțelege dacă acest cadru este o excepție sau o regulă, merită privit contextul mai larg al Uniunii Europene, unde pragurile de răspundere penală a minorilor și tipurile de sancțiuni diferă semnificativ de la un stat la altul. Răspunderera penală a copiilor în UE În Uniunea Europeană nu există o vârstă unică de la care începe răspunderea penală. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arată că, în statele membre, vârsta minimă a răspunderii penale variază în general între 12 și 16 ani. În același timp, toate statele au forme de sancțiuni sau măsuri pentru minori, dar accentul oficial rămâne, cel puțin la nivel declarativ, pe reabilitare și protecție, nu pe pedeapsă ca la adulți. Această diversitate explică de ce un caz de crimă comisă de minori poate produce reacții foarte diferite de la o țară la alta: în unele state minorul ajunge în fața instanței penale de la 12-14 ani, în altele intră într-un sistem separat (protector, educativ), iar în câteva cazuri răspunderea penală propriu-zisă începe abia la 18 ani. Răspundere penală timpurie, dar cu regim special În Olanda, răspunderea penală a minorilor începe de la vârsta de 12 ani, însă acest lucru nu înseamnă automat închisoare sau pedepse similare celor aplicate adulților. Minorii între 12 și 18 ani intră într-un sistem distinct de justiție juvenilă, axat prioritar pe reeducare și reintegrare. Pentru faptele ușoare, copiii pot fi direcționați către programe alternative, precum HALT, care presupun asumarea responsabilității, muncă în folosul comunității sau repararea prejudiciului, fără deschiderea unui dosar penal. Însă, în cazurile grave sau de recidivă, instanța poate dispune sancțiuni penale propriu-zise, inclusiv detenție, care e execută exclusiv în instituții speciale pentru minori. Detenția este considerată o soluție de ultimă instanță, aplicată doar atunci când celelalte măsuri educative au eșuat sau când gravitatea faptei o impune. În Germania, răspunderea penală începe la 14 ani. Pentru 14–18 ani se aplică dreptul penal juvenil (Jugendstrafrecht). În Austria, faptele comise sub 14 ani sunt excluse de la urmărire penală; intervenția poate fi făcută prin instanțe/structuri de protecție a minorului. Pentru Spania, pragul este 14 ani, stabilit de legea privind răspunderea penală a minorilor; sub 14 ani se aplică măsuri din zona protecției și plasamentului, nu proceduri penale. În Italia, instanțele pentru minori au jurisdicție pentru fapte comise de copii care au împlinit 14 ani (și sunt sub 18). Un pas în plus spre „maturitate penală” Un alt grup important fixează pragul la 15 ani, ceea ce înseamnă că infracțiunile comise sub această vârstă nu se judecă penal, ci sunt preluate de servicii sociale și mecanisme administrative. În Suedia, sub 15 ani copiii nu pot fi urmăriți penal; ajung în grija serviciilor sociale. Între 15 și 18 ani pot fi judecați în instanțe obișnuite, cu reguli și protecții specifice. În Grecia: vârsta minimă a răspunderii penale este 15 ani. În Cehia, pagina europeană dedicată procedurilor pentru minori indică un prag de 15 ani și condiționări legate de maturitatea intelectuală și morală. Modele „protectoare”: răspundere penală de la 18 ani Există și sisteme care, cel puțin în prezentarea oficială, tratează faptele comise de sub 18 ani ca „acte calificate ca infracțiuni”, gestionate de instanțe și măsuri de protecție/educație, nu de dreptul penal clasic. În Belgia, răspunderea penală începe la 18 ani, iar pentru minori se aplică, prin tribunalul pentru tineret, măsuri de protecție, îngrijire, educație și justiție restaurativă. Pentru fapte foarte grave poate exista transfer excepțional (de exemplu, de la 16 ani) către un regim mai sever. În Luxemburg, pragul este 18 ani; sub această vârstă minorul nu comite „crime” în sens strict, iar instanța pentru minori aplică măsuri de custodie, protecție și educație. Franța: un caz special între „discernământ” și praguri de sancțiune Franța e deseori citată ca exemplu complicat, pentru că sistemul combină ideea de discernământ cu praguri diferite pentru tipurile de măsuri. În documentele europene de sinteză despre Franța apare ideea că nu există un prag unic care să împiedice complet urmărirea, dacă minorul este considerat suficient de matur (discernământ). Totuși, se precizează că sancțiuni penale în sens strict pot fi aplicate doar de la 13 ani, iar pentru 10–13 ani se folosesc măsuri de protecție, asistență, supraveghere și educație. Alternativele punitive din sistemele juvenile În majoritatea statelor UE, chiar și atunci când minorul răspunde penal, răspunsul sistemului este construit pe un alt vocabular decât cel aplicat adulților. Pe scurt, „pedeapsa” este adesea înlocuită de „măsură”. Cele mai frecvente alternative, în combinații diferite de la o țară la alta, sunt: Măsuri educative și de supraveghere Obligația de a urma școala, programe de reintegrare, consiliere psihologică, monitorizare de către servicii specializate, reguli stricte de conduită, interdicții de frecventare a unor locuri sau persoane (Franța menționează explicit astfel de interdicții pentru minori). Intervenția serviciilor sociale În state precum Suedia, sub pragul de răspundere penală, copilul nu ajunge în fața instanței penale, dar poate ajunge într-o procedură de protecție administrativă, gestionată de servicii sociale, cu decizii care pot include plasament sau măsuri de îngrijire. Justiție restaurativă Mediere, conferințe restaurative, întâlniri facilitate cu victima (acolo unde este posibil și sigur), reparație morală sau materială. Belgia, de exemplu, își descrie sistemul juvenil în termeni care includ explicit restaurativul în pachetul de răspunsuri al tribunalului pentru tineret.

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare, arată datele judecătoarei Ramona Grațiela Milu din CSM. Informațiile ei au fost publicate de site-ul clujust.ro. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Milu scrie despre situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe. Ea oferă două exemple de la controversata Curte de Apel București: judecătoarea Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an judecătoarea Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Ce arată analiza judecătoarei din CSM: Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători: au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere; au fost aprobate 521 prelungiri de delegări. Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări „Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022. Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală”, propune judecătoarea. 

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Foto: captură video
Justiție

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”, a spus el, într-un live pe rețelele sociale. În iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, iar dosarul a fost rejudecat la Curtea de Apel.   În favoarea lui Iorgulescu ar fi decis Lia Savonea și Adriana Ispas, în timp ce Dan-Andrei Enescu a vrut să respingă recursul. Ulterior, Curtea de Apel i-a redus sentința la opt ani de închisoare, de la 15 ani.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Acum, Iorgulescu - refugiat în Italia - a făcut un live alături de Fulgy, fiul lăutarilor Ioniță și Viorica de la Clejani, implicat în scandaluri legate de consumul de droguri și internat în urmă cu 5 ani la Spitalul Clinic de Psihiatrie Obregia. „Ăla era drogat mort și nu zic nimic. Era drogat mort, era culpă comună. Dacă se respecta legea, era culpă comună. Nici el n-avea ce să caute pe stradă cu 10 grame de cocaină în sânge. Justiția din România n-are ce să-mi facă mie că am acte de handicap. În cel mai rău caz mă duc la pârnaie. Și nici la pârnaie n-au ce să-mi facă pentru că și acolo am protecție”, a susținut Iorgulescu, citat de Golazo.  Acum câteva zile, Iorgulescu a dat un interviu pentru CanCan în care a spus: „Eu cu tata am fost mereu o echipă, ieșeam la șprițuri împreună, beam împreună, plecam noaptea câte 3-4 zile de acasă, nu dădea de noi”. 

Cum și-au acoperit procurorii un coleg care a violat repetat o minoră. Nimeni nu a fost cercetat pentru clasarea ilegală a dosarului (sursa: dezvaluirea.ro)
Justiție

Cum și-au acoperit procurorii un coleg care a violat repetat o minoră. Nimeni nu a fost cercetat

Nici un procuror nu a răspuns pentru clasarea dosarului în care un coleg al lor a fost acuzat de violarea unei minore în mod repetat, sub amenințare. Minoră, violată prin violență fizică și amenințări cu moartea Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Procurorii care au clasat dosarul nu au fost cercetați Fostul judecător Cristi Danileț a observat că nici până azi nu se știe cum a fost clasat dosarul, în primă fază. Danileț a făcut o cronologie a cazului din care reiese că între clasarea dosarului și redeschiderea acestuia au trecut cinci ani. Mai mult, scrie fostul judecător, „Interesant, nimeni de la Parchetul sesizat inițial nu a fost cercetat pentru închiderea abuzivă a dosarului.”.  

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Foto: Facebook CCR
Justiție

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru. Urmase un tratament, fără efect

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru: este alcoolic. Acesta ajunsese să lipsească cu zilele de la serviciu.  Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Anul trecut, urmase un tratament, fără efect. Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Hotărârea CSM este anonimizată masiv, dar potrivit site-ului luju.ro, judecătorul a fost trimis la comisia psihiatrică la cererea instanței din care face parte după ce a lipsit două zile la rând de la serviciu. „ Avand in vedere aspectele de fapt expuse in cuprinsul sesizării ..... si in cuprinsul Rezolutiei de clasare a Inspectiei Judiciare nr. ..... precum si inscrisurile doveditoare mai sus mentionate, Sectia pentru judecători apreciaza că există indicii cu privire la o eventuală conditie .........să își exercite functia in mod corespunzitor, aspect ce poate fi stabilit printr-o ......efectuata ......care este numită de sectia corespunzitoare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile ulterioare”, arată hotărârea 3011/2025.  Luju afirmă că probleme erau însă mai vechi, având în vedere că șefii instanței au făcut încă din primăvara anului trecut primele demersuri față de magistrat (a cărui identitate nu poate fi dezvăluită în condițiile în care o problemele de sănătate reprezintă date cu caracter personal).

Procuror condamnat pentru viol asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror condamnat la opt ani pentru violarea repetată a unei minore. Inițial, dosarul a fost clasat

Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bacău la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Decizia pronunțată de instanță nu este definitivă. Pedepse complementare și interdicții civile stabilite de instanță Potrivit sentinței Curții de Apel Bacău, Bosînceanu Constantin Daniel a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Instanța a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Acestea vizează dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. Aceleași drepturi au fost interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie. Judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și au dispus recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea stocării acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dosar clasat inițial, redeschis după intervenția procurorului general Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Acuzațiile Parchetului: violență, amenințări și abuzuri repetate Conform unui comunicat transmis de Parchetul General, în perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul ar fi constrâns persoana vătămată prin violență fizică, constând în ținerea, imobilizarea și dezbrăcarea forțată, precum și prin amenințarea cu moartea, să întrețină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iași. De asemenea, prin amenințări, procurorul ar fi determinat victima să întrețină raporturi sexuale și pe bancheta din spate a autoturismului, în zone izolate din oraș. Raporturi sexuale forțate, săptămânal, sub amenințare constantă Din probele administrate în cauză a reieșit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată aveau o frecvență de unul sau două pe săptămână. Cele mai multe ar fi avut loc în apartament, iar de două ori pe bancheta din spate a autoturismului. Parchetul susține că victima ar fi fost amenințată constant că cele întâmplate reprezintă „secretul lor”, care trebuie păstrat „până în mormânt”, fiind avertizată că, în cazul divulgării, va fi ucisă. Victima avea între 15 și 17 ani la momentul faptelor În rechizitoriu s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, prevăzând și dorind producerea consecințelor faptelor sale. Ancheta a stabilit că inculpatul cunoștea faptul că persoana vătămată avea, în perioada comiterii faptelor, vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Faptele reținute vizează lezarea gravă a libertății și inviolabilității sexuale a victimei, potrivit documentelor din dosar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră