joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

542 articole
Justiție

Uluitor: diurna unui judecător detașat/delegat ajunge și la 12.000 de lei lunar net

Diurnele încasate de judecătorii detașați sau delegați au atins niveluri fără precedent. În numeroase situații, acestea reprezintă aproximativ o treime din salariu, iar sumele nete pot ajunge până la 12.000 de lei lunar. Detașări și delegări care aduc venituri suplimentare consistente Conform informațiilor publicate de PressHub, se constată situații în care judecători încadrați la Curtea de Apel București sunt detașați la Tribunalul Giurgiu și invers. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Scopul acestor rotații ar fi, în multe cazuri, obținerea diurnelor substanțiale. Câștiguri anuale suplimentare de până la 150.000 de lei Prin astfel de detașări și delegări, un magistrat poate încasa sume suplimentare care variază, în medie, între 120.000 și 150.000 de lei pe an, pe lângă salariul de bază. Diurna ajunge astfel să devină o sursă importantă de venit pentru unii judecători. Numiri încrucișate decise de Secția pentru judecători a CSM Toate aceste numiri sunt realizate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Practica rotațiilor între instanțe are loc pe bani publici și ridică semne de întrebare privind criteriile care stau la baza deciziilor. Risc de influență asupra independenței judecătorilor Prin sistemul de delegări și detașări repetate, anumiți magistrați pot deveni dependenți de bunele relații cu conducerile instanțelor. În momentul în care refuză „sugestiile” superiorilor, delegarea sau detașarea nu le mai este prelungită. În aceste condiții, independența judecătorilor riscă să rămână doar la nivel declarativ.

Judecători detașați sau delegați, diurne uriașe (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Proces de 12 ani pentru o amendă (sursa: Facebook/Primăria Tîrgu Frumos)
Justiție

Viitorii pensionari speciali din justiție lovesc iar: proces de 12 ani pentru o amendă

Un proces început pentru o faptă minoră s-a întins pe 12 ani, transformându-se într-un exemplu de ineficiență în justiție și de risipă a banilor publici. Proces de 12 ani pentru o amendă Un bărbat din Târgu Frumos, la care au fost găsite în 2014 țigări netimbrate, a fost cercetat penal ani la rând, dosarul fiind practic uitat prin sertare până la o clasare venită abia în 2023. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare După dezincriminarea faptei, cazul a fost transformat în contravenție, iar Direcția Vamală i-a aplicat în 2024 o amendă de 20.000 de lei, la aproape zece ani de la percheziție. Bărbatul a contestat sancțiunea în instanță, invocând prescripția și faptul că a fost amendat în baza unei legi ulterioare faptei, ceea ce readuce în atenție problema duratei excesive a proceselor și a erorilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șocant: șefa CAB recunoaște că pune judecători în completuri fără repartizare aleatorie

Curtea de Apel București a făcut public un comunicat în care încearcă să demonteze acuzațiile făcute în documentarul Recorder "Justiție capturată". Jurnaliștii de la Recorder, însă, arată că, în comunicat, conducerea CAB recunoaște mai multe ilegalități. Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli După conferința de presă din 11 decembrie, catalogată drept un eșec de opinia publică, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă să-și repare imaginea. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printr-un comunicat transmis recent, instituția reacționează la dezvăluirile Recorder și susține că instanța a fost decredibilizată prin „crearea unei emoții publice artificiale și periculoase”. Conducerea CAB acuză manipulare și decredibilizare Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, afirmă în comunicatul emis că materialele Recorder ar fi generat o percepție publică denaturată asupra instanței. Totodată, ea susține că instituția pe care o conduce a fost pusă într-o lumină negativă prin informații prezentate trunchiat. În același timp, reacția oficială a CAB conține poziții contestate în spațiul public, fiind acuzată că introduce erori și omite elemente esențiale din contextul realității descrise. Schimbările de completuri, explicate prin statistici În comunicat, Curtea de Apel București invocă date statistice menite să arate că schimbările de completuri de judecată sunt legale și frecvent întâlnite. Sunt menționate 361 de cazuri, în ultimii trei ani, în care componența completurilor a fost modificată, situație prezentată drept una firească. Potrivit CAB, cele mai multe schimbări – 144 – au fost motivate de integrarea în secții a judecătorilor nou-veniți. Cazul controversat: dosarul omului de afaceri Cristian Burci Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” este invocat și în cazul unei schimbări de complet intens discutate public: dosarul omului de afaceri Cristian Burci. Din acest complet, judecătorul Cătălin Pavel a fost înlocuit înainte de pronunțarea sentinței. Conducerea CAB a explicat că „modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție”, confirmând astfel că în dosarul respectiv a fost schimbată componența completului. Întrebări privind respectarea principiului continuității Decizia ridică semne de întrebare privind respectarea principiului continuității completului de judecată, în special în dosare complexe de corupție. Eliminarea unui judecător înainte de finalizarea cercetării judecătorești poate duce la prelungirea procedurilor și la reluarea unor etape procesuale. Criticii susțin că astfel de schimbări pot genera percepția unei posibile influențe asupra mersului unui dosar. Principiul repartizării aleatorii, pus sub semnul întrebării O altă temă intens discutată este raportarea acestor practici la principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Schimbările frecvente de completuri, justificate prin integrarea unor magistrați noi, pot fi percepute ca intervenții administrative asupra dosarelor în curs. Potrivit criticilor, situațiile semnalate pot fi interpretate ca o formă indirectă de influențare a cauzelor prin modificarea componenței completului. Este integrarea judecătorilor nou-veniți prevăzută de lege? Un alt punct controversat îl constituie temeiul juridic al acestor modificări. Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” nu este prevăzut expres în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet de judecată, deși comunicatul CAB insistă că toate schimbările au fost realizate cu respectarea legii. Această neconcordanță a generat dezbateri privind legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative ale conducerii instanței. Parchetul General ar putea clarifica situația Situația ar putea fi lămurită de Parchetul General, singura instituție abilitată să verifice dacă modificările succesive ale completurilor de judecată au respectat sau nu cadrul legal. Recorder a solicitat un punct de vedere oficial Parchetului General, care a transmis că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Ministrul Justiției neagă cererea CCR (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Puciștii PSD din CCR, lăsați în ofsaid de ministrul Justiției: Nu s-a cerut nici un studiu

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Ministerul Justiției nu a primit nicio solicitare oficială din partea Curții Constituționale a României (CCR) privind realizarea unui studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Radu Marinescu: „Nu am primit nimic oficial de la CCR” Radu Marinescu a precizat că, deși în spațiul public s-a discutat despre un posibil studiu solicitat de CCR, instituția pe care o conduce nu a fost notificată oficial. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Potrivit acestuia, Ministerul Justiției nu participă la procedurile interne ale CCR, însă va răspunde oricărei solicitări transmise în mod oficial, în limitele competențelor legale. Ministrul a subliniat că ministerul acționează „cu bună-credință și în cooperare loială cu instituțiile statului”. CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților Curtea Constituțională a României a amânat din nou deliberările privind noul proiect de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind noul termen pentru 16 ianuarie. Motivul amânării a fost lipsa cvorumului necesar pentru ședința de deliberare. Este a treia amânare în acest dosar. Patru judecători CCR nu s-au prezentat la ședință Surse din cadrul CCR au precizat că la ședința de luni nu au fost prezenți cei patru judecători propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia ar fi părăsit și ședința precedentă și nu au revenit la dezbateri. În spațiul public au apărut informații conform cărora aceiași judecători ar fi solicitat un studiu de impact asupra proiectului. Simina Tănăsescu: studiul de impact nu este relevant în acest caz Judecătoarea constituțională Simina Tănăsescu a declarat că, în jurisprudența actuală a CCR, studiile de impact nu sunt considerate relevante pentru analiza de constituționalitate în acest dosar. Ea a precizat că, deși personal consideră că astfel de studii ar putea fi utile, obiectul sesizării actuale nu vizează problema studiului de impact. Ce prevede noul proiect privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a cerut menținerea pensiilor aproape egale cu ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonarea la 70% din ultimul salariu net. Primul proiect a fost declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a cerut în termenul prevăzut de lege avizul CSM, deși acest aviz are caracter consultativ.

Judecători CCR reclamă convocarea de duminică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR din partea PSD, nemulțumiți că au fost chemați duminică la serviciu

Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au boicotat ședințele instituției susțin că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, situație pe care o consideră „fără precedent” în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia afirmă că absența lor nu a blocat activitatea Curții și că demersul lor a vizat respectarea regulilor de funcționare ale instituției. Cine sunt judecătorii care contestă procedura Judecătorii CCR vizați sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși anterior de PSD. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Luni, ei au făcut public un punct de vedere privind amânările succesive ale dezbaterilor legate de noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Duminică, cei patru au părăsit ședința în timpul deliberărilor și nu s-au mai întors, iar luni nu s-au mai prezentat deloc. Termene accelerate și ședință fixată duminica Potrivit acestora, sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile de serviciu a fost înregistrată la CCR vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termen de judecată pentru 10 decembrie, adică „în mai puțin de trei zile lucrătoare”, situație pe care ei o numesc fără precedent. În 10 decembrie, cauza a fost amânată pe motiv că raportul era incomplet. Ulterior, noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie, într-o duminică, ceea ce judecătorii contestatari consideră din nou o premieră negativă. Ei susțin că au cerut ca termenul să fie mutat în ianuarie, odată cu celelalte cauze similare, însă solicitarea ar fi fost refuzată. Solicitare de amânare și părăsirea ședinței În ședința de deliberări de duminică, unul dintre judecători a cerut întreruperea deliberărilor pentru studiere suplimentară a dosarului, în baza art. 58 alin. (3) din Legea 47/1992. Alți trei judecători s-au raliat acestei cereri. Ei au solicitat: clarificări publice de la Guvern privind natura legii precizarea dacă este vorba de modificarea sau abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților completarea raportului de către judecătorul-raportor cu soluții pentru fiecare critică de neconstituționalitate Judecătorii afirmă că cererea lor a fost ignorată, motiv pentru care au părăsit sala de ședință. În acest context, susțin ei, au devenit aplicabile prevederile legale privind cvorumul, iar ședința nu mai putea continua. De ce spun judecătorii că nu au blocat Curtea Constituțională Cei patru judecători subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj instituțional, ci o decizie legată de respectarea cadrului legal și a regulamentelor de funcționare ale CCR. Ei avertizează că ritmul accelerat al procedurii riscă să afecteze calitatea deliberării și să compromită credibilitatea Curții. În opinia lor, respectarea regulilor nu este o formalitate, ci garanția corectitudinii deciziilor. Mesajul lor: este nevoie de timp pentru deliberări reale Judecătorii susțin că graba în soluționarea cauzei nu este compatibilă cu importanța subiectului. În probleme majore, precum pensiile de serviciu ale magistraților, este nevoie de „timp pentru reflecție și dezbatere reală”, condiții esențiale pentru buna funcționare a statului de drept. Aceștia precizează că punctul de vedere exprimat reprezintă exclusiv opinia lor personală și nu o poziție oficială a Curții Constituționale. Precizările celor patru judecători apar după ce președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că nu este necesar un studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Prefectul și subprefectul de Olt, sub control judiciar (sursa: Facebook/MApN)
Justiție

Poligoanele Armatei, loc de distracție pentru prefectul și subprefectul de Olt (dosar penal)

Prefectul județului Olt, Cosmin Florescu (PSD), și subprefectul Ştefan Nicolae (PNL) au fost plasați sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, într-un dosar penal instrumentat de procurorii militari. Cei doi sunt acuzați de uz de armă fără drept și de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Audieri nocturne și măsuri restrictive Cei doi oficiali au fost audiați marți noaptea de procurori, iar la finalul audierilor s-a dispus măsura controlului judiciar. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, una dintre principalele restricții impuse este interdicția de a-și exercita funcțiile publice pe durata celor 60 de zile. Un militar, de asemenea cercetat în dosar În același dosar este cercetat și un militar, care se află la rândul său sub control judiciar. Acesta este suspectat că ar fi avut un rol esențial în producerea faptelor investigate de procurori. Incidentul din poligonul Redea, lângă Caracal Potrivit presei locale, incidentul ar fi avut loc în luna mai, într-un poligon militar situat în localitatea Redea, județul Olt, în apropierea municipiului Caracal. Acolo se desfășura un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor, la care au participat și prefectul Cosmin Florescu, respectiv subprefectul Ștefan Nicolae. Cererea de a trage cu arma, acceptată ilegal La finalul exercițiului, cei doi oficiali i-ar fi solicitat unui comandant militar permisiunea de a trage cu arma în poligon. Comandantul ar fi acceptat cererea, deși aceștia nu aveau dreptul legal de a folosi armamentul militar. Ancheta indică faptul că militarul implicat ar fi falsificat mai multe documente pentru a justifica în mod artificial acceptul acordat prefectului și subprefectului de a trage cu arma, fapt ce a atras acuzații suplimentare în dosar. Exercițiul MOBEX OT-GR-TR-25 Incidentul s-a produs în contextul exercițiului de mobilizare MOBEX OT-GR-TR-25, desfășurat în perioada 26–30 mai în județele Olt, Giurgiu și Teleorman. Scopul acestuia a fost evaluarea rezervei de mobilizare la nivel regional. Instruire practică pentru rezerviști În poligonul Redea au fost prezenți rezerviști din județele Olt și Teleorman, care au participat la o secvență de instruire practică. Exercițiul avea un caracter strict militar, iar accesul și utilizarea armamentului erau reglementate prin norme clare.

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Comitetul pentru reforma justiției, prima reuniune (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Reforma justiției intră în analiză la Guvern: numiri, promovări, completuri de judecată, în discuție

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției s-a întrunit marți, pentru prima dată, la Palatul Victoria. La debutul lucrărilor, premierul Ilie Bolojan a susținut o intervenție în care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Ilie Bolojan: Justiția trebuie privită ca serviciu public Potrivit unui comunicat al Guvernul României, premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea cu care Executivul tratează acest demers. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Ilie Bolojan a arătat că scopul acestor întâlniri este identificarea acelor prevederi legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public, în beneficiul direct al cetățeanului. Numiri, promovări și completuri de judecată Conform comunicatului oficial, Comitetul și-a asumat ca obiectiv stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții formulate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme se numără: procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor; promovarea în cadrul profesiei; delegarea și detașarea magistraților; modificarea componenței completurilor de judecată; competența de cercetare a faptelor de corupție din interiorul sistemului judiciar. Volumul de muncă și lipsa de predictibilitate legislativă În cadrul discuțiilor au fost evidențiate și probleme structurale, precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost analizată oportunitatea demarării procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în sistemul judiciar. Calendar pentru modificări legislative și recomandări internaționale Membrii Comitetului au convenit asupra unui calendar care prevede formularea unor soluții legislative concrete într-un termen accelerat. O nouă reuniune este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar redactarea unui act normativ este avută în vedere până la debutul următoarei sesiuni parlamentare. Procesul va lua în considerare inclusiv propunerile magistraților, precum și recomandările formulate de OECD și Comisia de la Veneția. Participare extinsă: Guvern, magistrați și societate civilă La reuniune au participat reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, Administrației Prezidențiale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul justiției, precum Expert Forum, Declic și Funky Citizens. Întâlnirea a beneficiat și de participare online, inclusiv din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Magistraților din România și a Uniunii Naționale a Barourilor din România. Reuniunea marchează începutul unui proces amplu de revizuire a legislației din justiție, anunțat de Guvern ca fiind unul deschis, consultativ și orientat spre soluții concrete.

Dosarul „Ferma Dacilor”, trimis în judecată (sursa: Facebook/Ferma Dacilor)
Justiție

Procurorii au trimis în judecată "Ferma Dacilor", unde au murit opt oameni, după doi ani

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a anunțat finalizarea cercetărilor în dosarul privind incendiul devastator produs la Ferma Dacilor, în data de 26 decembrie 2023, tragedie soldată cu moartea a opt persoane. Procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a trei inculpați persoane fizice și a unei societăți comerciale, acuzați de distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase. Activitate desfășurată ani la rând cu încălcarea legii Potrivit anchetatorilor, în perioada 2016–26 decembrie 2023, doi administratori de fapt și administratorul statutar al societății au desfășurat activitatea turistică prin încălcarea repetată a legislației în vigoare privind cazarea pentru perioade scurte. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Unitatea ar fi funcționat fără avizele și autorizațiile obligatorii emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu nerespectarea normelor privind securitatea la incendiu, în contradicție cu Legea 307/2006 și normele tehnice aplicabile. Clădire construită fără autorizație și „intrare în legalitate” ilegală Conform comunicatului Parchetului, corpul principal al clădirii – care includea restaurant, bucătărie și spații de cazare – a fost construit în regie proprie, fără autorizație de construire. Demersurile ulterioare pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate, la rândul lor, cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce a contribuit la menținerea unei situații de risc major. Cauza incendiului: defect electric grav și instalații neconforme Ancheta a stabilit că incendiul izbucnit în jurul orei 05:45 a fost provocat de un defect de natură electrică. Instalația electrică era realizată fără proiect, subdimensionată și lipsită de sisteme de protecție funcționale. Procurorii indică lipsa corelării între puterea consumatorilor electrici și tipurile de cabluri utilizate, precum și absența protecțiilor adecvate la scurtcircuit, situație care a dus la supraîncălzirea conductorilor și aprinderea izolației. Propagarea focului și lipsa șanselor de salvare Răspândirea rapidă a incendiului a fost facilitată de neignifugarea materialului lemnos folosit la construcție și de nefuncționarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu. Imposibilitatea salvării victimelor a fost cauzată atât de lipsa unui sistem de alarmare funcțional, cât și de absența unor căi de evacuare conforme, elemente care au privat persoanele aflate în clădire de orice șansă reală de supraviețuire. Instituții implicate în anchetă Cercetările penale au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, fiind implicate și alte structuri specializate. Printre acestea, Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul Național de Criminalistică și INSEMEX Petroșani. Dosarul, trimis la Judecătoria Mizil După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoria Mizil. Incendiul de la Ferma Dacilor s-a soldat cu opt victime – cinci adulți și trei copii – și doi răniți, fiind una dintre cele mai grave tragedii petrecute în unități turistice din România în ultimii ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră