vineri 21 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

396 articole
Justiție

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată din funcție de secția pentru judecători a CSM. Suspendarea este pentru un a. Hotărârea CSM, care a fost publicată azi, anonimizează numele judecătoarei, precum și motivele pentru care a fost trimisă la psihiatrie.  Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Legea 303/2022 prevede că „în situația în care există indicii ca un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere al instanței sau parchetului ori din oficiu, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală”. Aceeași lege prevede că, în caz de refuz sau de neprezentare, CSM dispune suspendarea pe termen de un an a respectivului magistrat. În decembrie 2024, CSM a transmis judecătoarei că trebuie să fie controlată psihiatric la data de 17 ianuarie. Aceasta a refuzat, pe motiv că fusese convocată oficial abia pe 14 ianuarie. În consecință, CSM i-a dat un nou termen, la 28 februarie 2025. Nici la acesta nu s-a prezentat, pe motiv că atacase în instanță decizia CSM de a fi controlată psihiatric. Însă CSM a decis că este vina ei pentru că nu s-a prezentat la psihiatru și a decis suspendarea judecătoarei, așa cum prevede legea. Pe durata suspendării, magistratul nu este salariat. 

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Foto: CSM
Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General în raportul său anual. Cele mai îngrijorătoare statistici sunt cele ale crimelor cu autor necunoscut: creșterea este de aproape 70% în zece ani și de peste 5% din 2023 în 2024. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Tot mai multe omoruri în România Raportul pe 2024 a Parchetului General arată că sunt nu mai puțin de 852 de omoruri și 38 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” cu autor necunoscut. În 2015, erau 503, respectiv 29. În 2023 erau 811 omoruri cu autor necunoscut, dosare rămase nesoluționate, și 37 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” unde autorul nu a fost prins.  Datele Ministerului Public arată și o creșetere a dosarelor pentru omor trimise în judecată: de la 678 în 2022 la 762 în 2024. Cele mai multe dosare au fost în București, urmat de Galați și Constanța.  „Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, spunea, marți, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. 

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Foto: Bihoreanul
Justiție

Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul

Un procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, Ioan Bene, a fost trimis în judecată disciplinară de către Inspecția Judiciară. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Potrivit declarației de avere, Bene a câștigat, în anul fiscal 2023, 28.784 de lei din vânzare de criptomonede. Salariul său, plus drepturile salariale obținute prin darea statului în judecată, a fost de 191.048 de lei, net, în 2023. Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Bene a fost trimis în judecată disciplinară după ce, potrivit Inspecției Judiciare, „în zilele de 7 și 9.08.2024, uzând de calitatea de procuror, a ordonat organelor de poliție să-i asigure protecție în activitatea privată de antrenament la tir cu arcul, precum și în deplasarea la o acțiune imaginară, de pretinsă deținere fără drept a unei arme”.  „În același context, procurorul a apelat numărul de urgență 112, în calitate privată, ulterior dând indicații organelor de poliție privind maniera în care să desfășoare ancheta”, mai arată IJ, citată de LuJu.  Inspecția Judiciară mai arată că acesta își jignea colegii, în mesaje scrise. În 2024, acesta a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție suspendarea sa din funcția de șef al parchetului Salonta, iar în plângere arăta: „Din nefericire, pe fondul unor probleme de sănătate apărute și din cauza surmenajului generat pe linie profesională (fiind singur, o perioadă semnificativă de timp, la o unitate de parchet cu o situație operativă, mai ales prin prisma spețelor complexe, dificilă, în condițiile în care anterior erau 3 sau 4 procurori) din cele 8 luni și jumătate de mandat am lipsit circa 6 luni (fiind în concediu medical ori de odihnă pentru deplasări la 9 medici, din trei țări diferite, pentru salvarea rinichilor și recuperarea sănătății fizice, respectiv psihice”.  În 2024, la cererea CSM, el a fost verificat de o comisie de psihiatri, care însă l-a declarat apt să profeseze. 

Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024 a fost tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului. La acest eveniment veneau, de obicei, de la șeful statului român în jos, inclusiv fie premierul, fie ministrul Justiției. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului La bilanțul prezentat azi de șeful DNA, Marius Voineag, a lipsit însă și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Acesta a preferat - potrivit informațiilor de pe site-ul ministerului pe care-l conduce - să fie la bilanțul Curții de Apel Cluj.  Președintele interimar Ilie Bolojan a lipsit deși nu avea nici o activitate publică azi, 27 februarie. Premierul Ciolacu a absentat, el avea în program doar o ședință de guvern, la ora 12.00. Nici procurorul general, Alex Florența, nu pare să fi fost la eveniment. Singurele discursuri consemnate sunt ale șefului DNA, Marius Voineag, ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Corbu, ale ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și ale procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM.  Predoiu a fost mai degrabă critic cu bilanțul DNA: „S-a vorbit, de ani de zile, de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură este foarte adevărat, dar cred că suntem totuşi departe de idealul  pe care l-aţi şi expus, domnule procuror şef  DNA  respectiv nimeni să nu rămână cu nimic. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim”. 

Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Finanțarea campaniei lui Călin Georgescu, vizată de zeci de percheziții în cinci județe

Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu. Procurorii Parchetului General au efectuat miercuri dimineața 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj. Acțiunea vizează suspiciuni legate de finanțarea ilegală a campaniei electorale, constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru infracțiuni de genocid. Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu Perchezițiile au avut loc la domiciliile a 27 de persoane fizice și la patru sedii aparținând unor entități juridice. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Potrivit unui comunicat, printre persoanele anchetate se numără și Horațiu Potra, cunoscut ca lider al unei grupări de mercenari care a acționat în Africa. Ancheta urmărește să stabilească legăturile acestuia cu organizațiile suspectate și posibila implicare în activități ilegale desfășurate pe teritoriul României. Lista infracțiunilor investigate Procurorii investighează mai multe infracțiuni grave, printre care: acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; utilizarea ilegală a articolelor pirotehnice; instigare publică la acte ilegale; constituirea și sprijinirea unor organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob; promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității; fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale; comunicarea de informații false. Polițiști și jandarmi implicați în operațiune La desfășurarea perchezițiilor au participat polițiști din mai multe structuri, inclusiv Direcția de Investigații Criminale, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase. Totodată, echipe speciale ale Jandarmeriei Române au fost mobilizate pentru a sprijini intervenția. Ancheta are ca obiectiv documentarea activităților infracționale și identificarea probelor necesare pentru stabilirea responsabilităților.

Magistrații, fără pensii umflate din vechime (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Judecătorii și procurorii nu pot adăuga la vechimea în pensie perioada din afara magistraturii

Magistrații, fără pensii umflate din vechime. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, că perioada în care o persoană și-a desfășurat activitatea ca avocat, grefier cu studii superioare sau ofițer de poliție judiciară nu poate fi valorificată ca vechime în funcția de magistrat, personal asimilat sau magistrat asistent. Magistrații, fără pensii umflate din vechime Instanța a admis sesizările formulate de Tribunalul Galați, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Pitești. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Potrivit acestora a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – prin referire la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A din Anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017 – perioada de activitate desfășurată în calitate de avocat, grefier sau ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, deși constituie vechime în magistratură conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, nu poate fi utilizată ca vechime pentru acordarea coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale. Interpretarea dispozițiilor legale Conform deciziei, perioada de activitate în profesii juridice alternative nu se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent, așa cum este definită în Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea nr. 153/2017. Astfel este clarificat modul de acordare a coeficienților de ierarhizare și al drepturilor salariale raportate la vechime. Întrebarea de drept ridicată Tribunalele Galați, Cluj și Curtea de Apel Pitești au solicitat dezlegarea unei chestiuni de drept privind următoarele: Dacă perioada de activitate în altă profesie juridică, care, conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, constituie vechime în magistratură, se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent. Care este modul de aplicare a coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale raportat la această vechime.

Urmărire penală pentru firma șefului CCIR (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Justiție

O firmă a lui Mihai Daraban, șeful CCIR, a dat șpagă unor oficiali NATO

Urmărire penală pentru firma șefului CCIR. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat dispunerea urmăririi penale într-un dosar complex de corupţie, desfăşurat în colaborare cu investigatori din Statele Unite. În cadrul anchetei, care implică și procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se colaborează cu specialiști ai Departamentului Apărării americane – Serviciul de Investigaţii Penale al Apărării (DCIS) şi Serviciul Naval de Investigaţii Penale (NCIS). Urmărire penală pentru firma șefului CCIR Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus continuarea urmăririi penale împotriva S.C. Global Defense Logistics S.R.L.  Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Firma este suspectată de comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, legată de un funcţionar al unui stat străin și de fapta prevăzută de art. 3 alin. 1) din Legea nr. 319/2024. Două persoane fizice sunt acuzate de complicitate la dare de mită în formă continuată, în legătură cu funcţionarul unui stat străin şi cu infracţiunea menționată de lege. Modalitatea de desfăşurare a operaţiunilor ilegale Anchetatorii susțin că, în cursul anului 2024, suspecta firmă, prin intermediul unui asociat, ar fi promis unui funcţionar din cadrul unei organizaţii internaţionale sume ce depășesc 200.000 de dolari. Scopul acestei tranzacții a fost facilitarea obţinerii unui contract de servicii de administraţie portuară (husbanding) în valoare de peste 9.000.000 de euro. Ulterior, pe 12 iulie și 9 octombrie 2024, reprezentantul societăţii, cetăţean grec, ar fi transmis funcţionarului public suma totală de 100.000 de euro în schimbul asistenţei în gestionarea contractelor. La data de 29 ianuarie 2025, în incinta unui restaurant dintr-un hotel din judeţul Ilfov, acelaşi reprezentant ar fi dat, în numerar, suma de 30.000 de euro, fapte ce nu i se cuveneau conform îndatoririlor de serviciu. Implicarea suspecţilor Persoana juridică S.C. Global Defense Logistics S.R.L. ar fi beneficiat de ajutorul a doi suspecţi. Unul este asociat în cadrul societăţii și un altul împuternicit pe conturile bancare. Se suspectează că aceste tranzacţii au fost realizate cu ajutorul altor doi, pentru a asigura transferul sumelor menţionate și menţinerea avantajelor în operaţiunile economice internaţionale.  Toţi cei trei suspecţi au fost informaţi cu privire la drepturile lor procesuale conform prevederilor art. 307 din Codul de procedură penală. Percheziţii şi investigaţii în curs În contextul acestei anchete transfrontaliere, procurorii DNA, alături de colegii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și de echipele investigative din cadrul DCIS și NCIS, desfăşoară cercetări minuțioase. Pe 12 iulie 2024, s-au efectuat percheziţii domiciliare în cinci locaţii din Bucureşti și judeţul Constanţa – inclusiv sediul unei societăţi comerciale și reședințele unor persoane fizice –, în urma obţinerii autorizaţiilor legale necesare. Daraban a trimis precizări redacției DeFapt.ro Precizările președintelui CCIR referitoare la ancheta DNA desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS București, 22 Februarie 2025: Referitor la  comunicatul de presă emis de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), în data de 22.02.2025, privind ancheta desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L (GDL), președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, dl Mihai Daraban, face următoarele precizări: Pentru început, doresc să fac precizarea nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție, fapt relevat și de comunicatul DNA care nu face nicio referire la numele meu. Sunt acționar al firmei GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L, cu o participație de 10,38%, dar nu dețin funcții de conducere și nici administrative remunerate. De asemenea, GDL este contractorul navelor NATO, pe de o parte, și al US Navy pe de alta parte încă din 2016. GDL nu are niciun fel de contract sau altă legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu, neavând niciun fel de activitate legată de aceasta. În urma licitațiilor internaționale câștigate, compania GDL lucrează cu peste 50 de subagenți, răspândiți în întreaga lume. Astfel, este extrem de greu ca GDL să poată răspunde/garanta pentru probitatea și corectitudinea fiecărui subagent în relația cu navele pe care le deservesc în mod direct. Ancheta în curs relevă faptul că un angajat străin al unuia dintre cei 50 de subagenți se presupune că a comis fapte penale în detrimentul entităților militare care au contractat serviciile respective, în numele GDL. Resping orice astfel de comportament și îmi exprim speranța că situația va fi lamurită în cel mai scurt timp posibil. Am dorit să fac aceste precizări pentru a nu se crea confuzii. Mihai Daraban – Președinte Camera de Comerț și Industrie a României.

Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Turul al doilea al prezidențialelor nu va fi reluat, spune președintele Curții

Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă. Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a declarat că nu există nicio posibilitate de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale. Într-un interviu acordat Juridice.ro, acesta a explicat că cererile de revizuire a hotărârii din decembrie sunt „în afara cadrului procesual” și nu pot conduce la deschiderea unor dosare jurisdicționale. Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă Întrebat dacă se poate emite o erată pentru reluarea alegerilor, Marian Enache a fost categoric: „Exclus”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Acesta a subliniat că erata poate corecta doar o eroare materială dintr-o hotărâre, dar nu poate modifica decizia pronunțată de Curte. De asemenea, acesta a catalogat drept „o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor” ideea că alegerile ar putea fi reluate printr-un astfel de mecanism. Curtea Constituțională nu verifică probe directe În ceea ce privește anularea alegerilor, Enache a precizat că CCR nu administrează probe, ci analizează dacă procesul electoral a fost desfășurat conform normelor legale. Curtea valorifică datele transmise de instituțiile statului și evaluează înscrisurile existente, fără a verifica direct probele prezentate de contestatari. În acest sens, deciziile CCR sunt bazate pe concluziile autorităților competente, nu pe audieri sau investigări proprii. Reacția lui Enache la declarațiile vicepreședintelui SUA Marian Enache a comentat și declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, care a sugerat că anularea alegerilor din România a fost influențată de presiuni externe și suspiciuni fragile. Enache a interpretat mesajul ca fiind adresat întregii societăți europene, subliniind nevoia de consolidare a democrației și a statului de drept. Potrivit acestuia, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori esențiale ce trebuie protejate printr-un dialog real, fără prejudecăți.

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte  Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte

Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost pusă în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție, fără nici o măsură de control, după ce, inițial, Curtea de Apel decisese arestarea ei. Și soțul ei, Vladimir Ciorbă, a fost scos din arest, dar plasat sub control judiciar. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Hotărârea ICCJ a fost pronunțată în complet de divergență, după ce judecătorii Mihail Udroiu și Elena Barbu nu au convenit asupra unei soluții. În consecință, în complet a intrat o a treia judecătoare, Luminița Cristiu-Ninu. Barbu dorea menținerea soților Vicol-Ciorbă în arest la domiciliu, iar ceilalți doi magistrați susțineau eliberarea. Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Minuta instanței: „Cu majoritate: Admite contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, ŞAITOȘ BOGDAN ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA şi IVAN GEORGE MARIAN împotriva încheierii/DL din data de 05 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 652/2/2025 (393/2025). Desfiin?ează în totalitate încheierea atacată și rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȚTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU respectarea următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la sec?ia de poli?ie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. În baza art. 215 alin. (2) lit. a), c) ?i f) din Codul de procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU să respecte următoarele obligații: 1. să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; 2. să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; ?i 3. să comunice periodic informa?ii relevante despre mijloacele acestora de exis¬ten?ă. În baza art. 215 alin. (3) din Codul de procedură penală atrage atenţia inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor şi a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În baza art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală supravegherea respectării de către inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în a cărui rază teritorială se află locuin?a fiecărui inculpat, în condiţiile legii. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpa?ilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN şi PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 1/UP în ceea ce îl priveşte pe inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, nr.2/UP din 05.02.2025 în ceea ce o priveşte pe inculpata VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, nr. 3/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe inculpatul PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, nr. 4/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, nr. 5/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, emise de judecătorul de drepturi ?i libertă?i din cadrul Cur?ii de Apel Bucure?ti, dacă nu sunt re?inu?i sau aresta?i în altă cauză. Constată că toţi inculpaţii au fost reţinuţi 24 de ore, de la data de 03.02.2025 la 04.02.2025. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 14 februarie 2025. Opinia separată a judecătoarei Barbu „Cu opinia separată a doamnei judecător Elena Barbu, în sensul: Admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii POŞTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, POŞTOACĂ NICOLAE CRISTIAN şi VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA împotriva încheierii/DL din 5.02.2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia; Respingerii contestațiilor formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIICOT – STRUCTURA CENTRALĂ – SECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE şi de inculpaţii POŞTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA, ŞAITOŞ BOGDAN ADALBERT ŞI IVAN GEORGE MARIAN.”

DNA intră peste baronii UDMR: Barti Tihamer, reținut Foto: Facebook
Justiție

DNA intră peste baronii UDMR

DNA intră peste baronii UDMR: un vicepreședinte al CJ Harghita, Barti Tihamér, cu o avere uriașă și palat, a fost reținut, alături de un fost director al Finanțelor Publice, Kurkó Andárs. Până la redactarea acestei știri, DNA nu a precizat motivele reținerii. Procurorii anticorupție vor cere judecătorilor arestarea celor doi. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Potrivit prezentării sale de pe site-ul UDMR, Tihamer a absolvit istoria la Babeș Bolyai și a fost bugetar în cea mai mare parte a carierei sale. DNA intră peste baronii UDMR Nici presa locală maghiară nu oferă detalii despre cazul său. Barti Tihamér, bugetar, cu soția lucrând la o bancă, unde are un salariu modest, a strâns o avere remarcabilă. Ultima sa declarație de avere, din noiembrie 2024, arată că are o casă de 1.131 mp în Gheorgeni, cumpărată în 2017. În 2022 și-a cumpărat și un apartament de 98 mp, tot în Gheorgheni. În bancă, în multiple conturi în lei, euro sau dolari, Barti Tihamér are circa 1,35 milioane de lei. Între 2022 și 2023 a primit cadou ceasuri de 8.000 de euro. Însă salariul său a fost, în 2023, net, de 161.694 lei, iar soția sa a câștigat doar 23.993 lei, net, anual.

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri. Fosta deputată PSD Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă, contestă decizia de arestare preventivă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri Dosarul a fost înregistrat pe 12 februarie, iar ședința de judecată este programată pentru ora 12:00. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” Alături de cei doi, contestații au depus și alți trei inculpați aflați în arest preventiv - Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă -, dar și persoane aflate în arest la domiciliu, printre care Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș. Delapidare și spălare de bani în dosarul Nordis Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați de delapidarea a zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis, banii fiind cheltuiți pe vacanțe de lux, avioane private și mașini scumpe. Potrivit anchetatorilor, cuplul ar fi achitat 1,5 milioane de euro pentru zboruri cu avioane private și elicoptere către destinații de lux precum Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării. De asemenea, au fost achiziționate mașini de lux în valoare de aproape 5 milioane de euro, printre care Ferrari, Bentley și Rolls Royce. Lista infracțiunilor Dosarul este unul complex, iar acuzațiile formulate de DIICOT includ: Constituirea unui grup infracțional organizat Delapidare cu consecințe deosebit de grave Spălare de bani Evaziune fiscală Înșelăciune cu consecințe grave Stabilirea cu rea-credință a impozitelor și taxelor În anchetă sunt vizate 40 de persoane fizice și 32 de firme, fiind descoperit un mecanism infracțional complex de promovare și dezvoltare a unor proiecte imobiliare fictive. Ioana Băsescu și Andreea Cosma, cercetate în dosar Printre cei implicați în acest dosar se numără și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, precum și fosta deputată PSD Andreea Cosma. Cele două sunt cercetate în calitate de notarițe. O schemă piramidală Schema infracțională a funcționat pe un model piramidal cu trei paliere: Liderii grupului – coordonatori ai mecanismului de delapidare și spălare de bani Apropiații liderilor – persoane de încredere care au sprijinit activ gruparea Executanții – notari, avocați și consultanți juridici care au facilitat tranzacțiile și spălarea banilor Anchetatorii susțin că în perioada 2019-2024, grupul infracțional a încasat de la clienți peste 195 milioane de euro prin promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare pentru apartamente, parcări și mobilier.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați. Laura Vicol şi soţul acesteia, Vladimir Ciorbă, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în dosarul Nordis. Soții Ciorbă-Vicol au fost duși direct din sala de judecată în arestul poliției. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați Curtea de Apel București a decis miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului său, Vladimir Ciorbă, în dosarul Nordis. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Potrivit minutei instanței, în arest vor ajunge și Gheorghe Emanuel Poștoacă – acționar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poștoacă – acționar și administrator în mai multe firme Nordis și Florin Poștoacă Arest la domiciliu și control judiciar pentru alți inculpați Pentru alți inculpați, instanța a dispus măsuri mai blânde. Arest la domiciliu pentru Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș (acționar și administrator). Control judiciar pentru Gabriela Vasile (manager resurse umane), Cristian Matei (manager achiziții și director) și George Marian Ivan. Decizia este executorie, dar nu definitivă Sentința nu este definitivă, însă poate fi pusă imediat în aplicare. O parte dintre avocații celor vizați au anunțat deja intenția de a contesta hotărârea, urmând să depună actele necesare. Delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani Inculpații sunt acuzați de multiple infracțiuni economice grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune, falsificarea și manipularea evidențelor financiare. Anchetatorii susțin că rețeaua ar fi obținut ilegal rambursări de TVA și alte beneficii fiscale prin mecanisme frauduloase, afectând bugetul de stat. Ioana Băsescu și Andreea Cosma, cercetate sub control judiciar Printre cei implicați în dosar se numără și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și Andreea Cosma, fostă deputată PSD. Cele două ar fi fost implicate în afacerile Nordis în calitate de notarițe, însă au fost lăsate să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar. Sume uriașe de bani și obiecte de lux Luni, anchetatorii au efectuat percheziții ample, în urma cărora au fost confiscate peste 50 de dispozitive electronice (laptopuri, tablete, servere, memory stick-uri), elefoane mobile și documente compromițătoare. Au mai fost confiscate sume mari de bani în lei, euro și alte monede, ceasuri, bijuterii și genți de lux de la branduri cunoscute O schemă piramidală Anchetatorii susțin că organizația era structurată în trei paliere. Liderii grupării – coordonau afacerile și direcționau fondurile Colaboratorii apropiați – membri ai grupului, în relație de rudenie sau prietenie cu liderii Executorii – notari, avocați și consultanți juridici implicați în falsificarea documentelor și gestionarea banilor obținuți ilegal Prejudiciu uriaș, peste 195 de milioane de euro Potrivit anchetatorilor, între 2019 și 2024, liderii grupului au încasat peste 957 de milioane de lei (echivalentul a peste 195 de milioane de euro) de la clienți, sub pretextul vânzării de apartamente, parcări și mobilier. Acești bani ar fi fost direcționați ulterior printr-un proces complex de spălare de bani, evitând astfel taxele și impozitele datorate statului. Investigația vizează un total de 40 de persoane fizice și 32 de firme, toate suspectate de implicare în activități ilegale sub umbrela grupului Nordis.

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Justiție

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că nu poate comenta responsabilitățile individuale ale celor implicați în dosarul Nordis, dar a subliniat că justiția trebuie să-și urmeze cursul și că „fiecare persoană care are o culpă trebuie să răspundă în fața instanței”. Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice În cadrul unei declarații susținute la Parlament, ministrul Justiției a reafirmat angajamentul său față de independența sistemului judiciar și a evitat să comenteze cazul concret al Laurei Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, implicată în acest dosar. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Ca ministru al Justiției, am obligația de a mă asigura că actul de justiție rămâne independent, imparțial și obiectiv. Nu pot comenta responsabilitățile juridice ale unei persoane anume”, a declarat Marinescu. Întrebat dacă implicarea Laurei Vicol în dosarul Nordis afectează credibilitatea Parlamentului, Marinescu a evitat să se pronunțe, precizând că ancheta este în desfășurare și că nu are informații despre activitatea sa politică. „Autoritățile judiciare trebuie să facă această investigație cu promptitudine și corectitudine. În ceea ce privește activitatea politică a doamnei Vicol, nu am ce să comentez în acest moment”. „Societatea are nevoie de politicieni corecți” Ministrul a subliniat importanța unei clase politice integre, dar a evitat să comenteze procesul de selecție al Laurei Vicol pentru funcțiile ocupate. „Cu siguranță, societatea românească are nevoie de oameni competenți, valoroși și integri în funcții publice”, a spus Marinescu. „Nu mă voi amesteca niciodată într-o anchetă” În final, ministrul Justiției a reiterat că nu se va implica în nicio investigație penală și că deciziile trebuie lăsate în seama instituțiilor abilitate. „Într-o societate democratică, orice persoană care a greșit trebuie să răspundă în fața legii, dar acest lucru trebuie să se întâmple fără interferențe politice”.

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră