miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Un fost jurnalist relatează experiența la A3, în redacția de știri: Cătălina Porumbel plângea fiindcă i se cerea doar „M*** Băsescu” și nu știa cum să execute comanda

Un fost jurnalist care susține că a lucrat la Antena 3, Alexandru Robu, aflat acum în Suedia, relatează experiența sa în redacția de știri a postului controlat de Dan Voiculescu și arată că prezentatoarea Cătălina Porumbel, pe atunci la secția Economic, plângea fiindcă i se cereau doar materiale împotriva lui Băsescu. El mai arată că atunci când a promovat o știre care ar fi defavorizat PSD i s-ar fi atras atenția, prietenește: „Păi la școală acolo nu v-au zis că nu scriem urât despre Psd?”. Citește și: BREAKING Premierul Niculescu i-a transferat lui Neacșu controlul, de facto, al întregului Guvern, minus ministerul de Finanțe Porumbel: „M*** Băsescu, m*** Băsescu toată ziua! Nu mai pot, crede-mă!” „Am avut norocul să trec printr-o redacție de știri deținută și sponsorizată de oameni cu interese foarte mari în politică”, a arătat el.  „Pe Cătălina Porumbel am cunoscut-o în anul 2012, când m-am angajat în Antena3. Prima zi de muncă : intru în redacție însoțit de un antemergător care-mi arată o masă dreptunghiulară pe ale cărei laturi lungi se aflau șase calculatoare, trei pe fiecare parte, puse spate-n spate.   Stai aici, îmi spune.   Mă așez și din fața calculatorului meu se ridică o față albă, exagerat de mult fond de ten, încruntată ușor dar cu un zâmbet în colțul gurii: eu sunt Cătălina, șefa secției economic, îmi spune întinzând mâna. Alexandru, răspund înghițindu-mi saliva.   Eram speriat, recunosc. Nu știam nimic despre o redacție de știri. Aveam doar vagi idei dobândite în școla de presă, Intact Media Academy, pe care o absolvisem cu câteva zile înainte.   Nu mi-era cunoscută nicio figură pentru că nu le aveam cu televizorul, mai ales cu emisiunile sau știrile politice. Aveam 24 de ani.   Secția economică îmi fusese repartizată întrucât terminasem două facultăți în acest domeniu.   Au trecut primele două ore nefăcând aproape nimic, când vine la calculator Cătălina Porumbel, plângând. Eu nici nu observasem că plecase.   «De unde pwla mea să mai scot atâtea!? Muie Băsescu, muie Băsescu toată ziua! Nu mai pot, crede-mă!» Asta spunea în timp ce plângea aproape în hohote . I se adresa colegei din dreapta sa, pe partea cealaltă a biroului. Era un ton puțin coborât dar suficient de înalt încât să auzim noi, cei de pe partea asta și chiar câteva secții mai încolo.   Ieșise de la o ședință cu EOZ-ii. N-am știut ce-s ăia decât după câteva săptămâni. Editor of the day. Cei care hotărăsc cum va arăta producția zilei. Sunt cei care decid ce subiecte intră pe flux, prioritatea lor, titlurile, etc.   M-am ridicat și am coborât la intrare, unde era un aparat de cafea. Mi-a fost incomod sau mai degrabă rușine să asist la o astfel de scenă prin prisma faptului că eram venit acolo de două ore. M-am simțit în plus. Surprins și în pană de idei, am considerat instinctiv că locul meu nu este acolo.   Mi-am luat o cafea. În capul meu se repetau la infinit muie Băsescu, muie Băsescu .   Nu eram șocat de plânsul ei sau stresat de situația creată ci efectiv nu-mi vedea să cred că vorbea despre președintele țării ca și cum era unul de-al lor. Unul cu care se trăgeau de șireturi. Sorbind din cafea mi-a venit în cap războiul dintre Voiculescu și Băsescu din campania electorală, cel cu pixelul albastru, când i-a dat Băsescu o palmă unui copil.   Atunci am realizat că mă aflu de o parte a unei baricade, într-o luptă.   Au mai trecut, să zic, vreo două zile în care mai mult mă uitam în jur decât să fac ceva. Începusem să scot time coduri și să caut subiecte pe diferite agenții de presă interne și externe.   Găsisem unu! Unul publicat pe Mediafax cu doar câteva minute în urmă. Era cu roșu titlul.   M-am ridicat de pe scaun și i-am spus Cătălinei, peste calculatoare.   Chiar nu-mi aduc aminte despre ce era vorba, știu doar că era un Breaking News în legătură cu un ministru. A fost o știre importantă pentru că toată secția s-a oprit din lucru și a citit subiectul.   Mă simțeam bine. Reușisem să mă fac și eu util.   De bucurie m-am dus din nou la aparatul ăla de cafea. Mi-am zis că merit o recompensă.   Sorbeam din ea când coboară o colegă. Ai zis că vii de la Intact Media!? Ca o scurtă paranteză: Intact Media Academy era școala de presă a Antenei 1 , a grupului Intact Media, cel care deținea Antena1, Antena3, GSP și altele. Da, zic.   Păi la școlă acolo nu v-au zis că nu scriem urât despre Psd? Își ia cafeaua de la aparat, îmi aruncă o privire cu sprânceana ridicată și ridică totodată puțin colțul gurii, ca și cum mi-ar fi sugerat că nu pot face furori după doar două zile, trei de muncă și urcă scările în redacție.   M-a demoralizat, recunosc. Nu mi-a mai priit cafeaua.   Nu vreau să vă plictisesc cu poveștile mele din trecut dar vreau să vă spun doar că am avut norocul să trec printr-o redacție de știri deținută și sponsorizată de oameni cu interese foarte mari în politică.   Am lucrat acolo aproximativ patru luni. Mă mutasem la altă secție, cea socială.   Am văzut și trăit multe. Am făcut și performanța de a deschide Observatorul orei 19 cu un subiect propriu. Chiar de două ori.   Mi-au fost recunoscute meritele și chiar am fost chemat și am susținut un inverviu de angajare la ProTV, cu Livia Burcescu, pe care l-am trecut dar ulterior l-am refuzat întrucât postul era de noapte.   Nu a fost pentru mine. Mi-am dat seama de asta când am plecat acasă, într-un weekend, în Turnu Severin. Cunoștințe, neamuri, cu toții mă felicitau.   Atunci când cineva te felicită, sentimentul ar trebui să fie unul plăcut, de reușită. Nu a fost așa. Simțeam că ascund ceva. Știam ce se petrece în spatele ecranului și nu mă puteam bucura.   Am ales să nu influențez oamenii cu părerile unora care se războiesc între ei și ale căror gânduri sunt departe de a informa corect”, a relatat Alexandru Robu. 

Un fost jurnalist relatează experiența la A3, în redacția de știri: Cătălina Porumbel plângea fiindcă i se cerea doar „M*** Băsescu” și nu știa cum să execute comanda
Încă un val de debirocratizare în R. Moldova: „Eliminăm barierele din calea deschiderii de farmacii”, anunță ministrul Economiei, Claudiu Năsui
Politică

Încă un val de debirocratizare în R. Moldova: „Eliminăm barierele din calea deschiderii de farmacii”, anunță ministrul Economiei, Claudiu Năsui

Guvernul Republicii Moldova a adoptat, azi, un proiect care elimină sau simplifică peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive și forțează revizuirea a peste 150 de acte cerute mediului privat, anunță ministrul Economiei, Claudiu Năsui, fost deputat USR, la București. El oferă mai multe exemple de debirocratizare, arătând că, printre altele, se elimină barierele din calea deschiderii de farmacii, cele geografice și cele demografice.  Citește și: BREAKING Premierul Niculescu i-a transferat lui Neacșu controlul, de facto, al întregului Guvern, minus ministerul de Finanțe La 29 octombrie, Năsui scria că că guvernul de la Chișinău va modifica sau abroga peste 20 de hotărâri de guvern, eliminând astfel peste 30 de supra-reglementări inutile: „Simplificăm domeniul transportului de persoane, gestiunea deșeurilor. Eliminăm complet plăcuțele de înmatriculare galbene. Eliminăm multe hârtii din domeniul sanitar pentru care trebuia să revii în mod repetat la agenții de stat, deși nu făceai nimic diferit”.  La 26 octomombrie, tot Năsui scria pe Facebook: „Moldovenii vor putea începe o afacere de pe telefon, cu ZERO birocrație (...) Vrei să pornești o afacere de acasă și să vinzi online? Nicio problemă, vei putea să o faci chiar de pe telefon. Începi direct fără avize, fără autorizații, fără permisiuni. Numim asta întreprinderea START”.  Azi, el arată că, printre altele, se va permite „pensiunilor turistice să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie. Tot printr-o simplă notificare”. „Permitem pensiunilor turistice să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie” „Continuăm tăierea birocrației în Republica Moldova. Tocmai am terminat ședința de guvern în care am aprobat un proiect care elimină sau simplifică peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive și forțează revizuirea a peste 150 de acte cerute mediului privat.   Este al doilea val de debirocratizare, după ce acum două săptămâni am eliminat sau simplificat alte peste 20 de hotărâri de guvern. Acum acționăm la nivel de lege.   Ce facem concret?   Moldovenii vor putea construi pe teren agricol mult mai simplu. Un fermier va putea construi pe terenul agricol o construcție de până la 150 m² și 6 m înălțime, fără autorizație de construire. Trebuie doar să anunțe primăria și să respecte condițiile de amplasare și siguranță.   Reducem birocrația legată de muncă făcând mai multe acte opționale.   Eliminăm barierele din calea deschiderii de farmacii, cele geografice și cele demografice. Nu e niciun motiv bun pentru a limita concurența pe piața farmaciilor. Mai puțină concurență duce la prețuri mai mari și calitate mai proastă.   Permitem activităților de servicii poștale să înceapă activitatea direct prin simpla notificare, fără să mai aștepte o permisiune.   Permitem pensiunilor turistice să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie. Tot printr-o simplă notificare.   În plus, forțăm revizuirea a peste 150 de alte acte permisive. Ce înseamnă asta concret? Înseamnă că autoritățile care le cer au până la 1 ianuarie să le analizeze necesitatea pentru păstrare. Dacă nu, nu vor mai putea fi cerute.   Proiectul respectă angajamentele asumate de Moldova față de Uniunea Europeană. Nu toată birocrația vine de la Bruxelles, multă este invenție locală. Pe aceea o tăiem noi. Ne aliniem la cele mai bune și permisive standarde UE.   Birocrația și supra-reglementarea înseamnă costuri. Avem nevoie de reguli pentru a ne asigura că lucrurile funcționează bine. Dar atunci când supra-reglementezi de dragul reglementării rezultatul nu este decât mai mult timp pierdut, mai multe ocazii de amenzi și corupție și în final costuri mai mari pentru toată lumea.   Iar toate aceste costuri cine credeți că le plătește? Evident tot dumneavoastră. Le găsiți în prețuri mai mari la toate produsele și în concurență mai mică.   Este un proiect amplu care a cerut multă muncă. Le mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat.   Și nu ne oprim aici. Avem în lucru și alte pachete de debirocratizare. Nu vreau să anunțăm prea multe la momentul acesta pentru că încă muncim la ele. Dar în final investițiile private și antreprenoriatul vor fi foarte ușor de făcut în Moldova.   Antreprenorii trebuie să se ocupe numai de afacerea pe care o construiesc. Conducerea unei întreprinderi nu este un lucru ușor. Antreprenorii nu trebuie să-și piardă timpul, banii și nervii luptând cu birocrația. Iar consumatorii trebuie să aibă de ales dintre cât mai multe opțiuni de bunuri și servicii. Asta reduce prețurile și crește calitatea.   Asta ne va duce la o economie puternică. Iar o economie puternică înseamnă o țară puternică”, arată ministrul Economiei din guvernul de la Chișinău. 

BREAKING România, pe cale să piardă trei miliarde de euro din PNRR, cel mai mare dezastru din UE - Financial Times
Politică

BREAKING România, pe cale să piardă trei miliarde de euro din PNRR, cel mai mare dezastru din UE - Financial Times

România este pe cale să piardă trei miliarde de euro din PNRR, arată un articol din Financial Times. Și Spania mai pierde o sumă mare, însă ar fi vorba de doar câteva sute de milioane de euro, arată FT. Citește și: BREAKING Premierul Niculescu i-a transferat lui Neacșu controlul, de facto, al întregului Guvern, minus ministerul de Finanțe Articolul îl citează pe comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Valter Dombrovskis care confirmă că „România este una dintre țările în care acest risc de reduceri este ridicat”. Ieri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a spus că, pentru cererile de plată 5 și 6 din PNRR, cu o valoare cumulată de 6,4 miliarde de euro, este posibil ca o sumă de aproximativ 3,4 miliarde de euro să treacă într-o „zonă de suspendare”. „Înseamnă că la momentul de față Comisia Europeană consideră că nu sunt îndeplinite jaloanele și țintele total sau parțial și aplică o serie de penalități totale, cum este, spre exemplu, în cazul Legii salarizării, sau parțiale, dacă vorbim de reforma AMEPIP, dacă vorbim de diferite măsuri în zona de IMM-uri și așa mai departe”, a spus Mihai Ghigiu la B1 Tv. Luca Niculescu: „Cred că primele semne sunt bune” „Mai multe țări din UE riscă să piardă în total miliarde de euro din fondul de redresare al Uniunii, după ce nu au reușit să finalizeze reformele și investițiile solicitate de Bruxelles (...) Plățile din cadrul fondului de redresare post-pandemic, care expiră în acest an, sunt acordate țărilor UE în tranșe, după îndeplinirea obiectivelor de reformă și investiții convenite în prealabil. Ultimele cereri de plată au fost trimise Comisiei până la sfârșitul lunii septembrie, iar țările au solicitat întreaga sumă a fondurilor disponibile pentru ele. În prezent, Comisia evaluează dacă țările și-au respectat angajamentele și informează unele dintre ele că cererile lor nu vor fi onorate. Capitalele au la dispoziție două luni pentru a contesta această evaluare”, explică cotidianul britanic. Potrivit FT, pentru România, problema este deosebit de gravă, întrucât țara se străduiește să reducă cel mai mare deficit bugetar din Europa. „România riscă să piardă aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit unor oficiali. Spania ar putea, de asemenea, să piardă sute de milioane, iar alte țări, printre care Malta și Slovacia, vor suferi reduceri mai mici. «Este clar că, într-adevăr, nu toate cerințele sunt îndeplinite și vor exista reduceri, iar noi trimitem aceste scrisori de reducere statelor membre», a declarat pentru FT comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Pentru România, problema este deosebit de gravă, întrucât țara se străduiește să reducă cel mai mare deficit bugetar din Europa. «România este una dintre țările în care acest risc de reduceri este mare», a spus Dombrovskis. Premierul român Luca Niculescu a declarat pentru FT: «Ne aflăm pe calea consolidării fiscale și bugetare. Cred că primele semne sunt bune».  Guvernul spaniol a declarat că «colaborează îndeaproape» cu Comisia pentru a furniza informațiile necesare și că evaluarea «este în curs de desfășurare». Guvernul slovac a afirmat că «va prezenta dovezi suplimentare . . . în vederea asigurării eliberării fondurilor reținute»”, scrie Financial Times.   

BREAKING Premierul Niculescu i-a transferat lui Neacșu controlul, de facto, al întregului Guvern, inclusiv ministerul de Finante
Politică

BREAKING Premierul Niculescu i-a transferat lui Neacșu controlul, de facto, al întregului Guvern, inclusiv ministerul de Finante

Printr-o decizie publicată în această dimineață în Monitorul Oficial, premierul Luca Niculescu i-a oferit vicepremierului și ministrului de Interne Marian Neacșu (PSD), controlul asupra Guvernului, inclusiv ministerul de Finanțe. Decizia este intitulată „privind stabilirea atribuțiilor domnului Marian Neacșu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne”. Citește și: Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București Documentul îi oferă lui Neacșu dreptul de a aviza „proiectele de acte normative cu impact bugetar” din toate ministerele.  Noile atribuții apar în condițiile în care PSD l-a însărcinat pe acesta și cu reforma companiilor de stat.  Neacșu coordonează și avizează aproape tot în Guvern, iar PSD l-a pus și șef cu restructurarea companiilor de stat În plus, el „asigură coordonarea funcțională” în cele zece ministere controlate de demnitarii PSD, plus învățământul preuniversitar, condus de un ministru delegat, Sorin Gabriel Ionescu, tot membru PSD.  Mai mult, Neacșu „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”. Probabil că decizia se referă la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de Ciprian Ene, soțul unei deputate PSD.  În sfârșit, vicepremierul PSD are sarcina de a „asigura informarea permanentă a prim-ministrului în legătură cu aplicarea prevederilor stabilite prin prezenta decizie”.  Defapt.ro a scris că este fără precedent în ultimii 36 de ani faptul că Marian Neacșu, condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, este ministru de Interne. Chiar dacă Neacșu a fost reabilitat între timp, este pentru prima oară în ultimii 36 de ani când o persoană care a avut o condamnare conduce un minister al cărui principal rol este să impună legea.  În guvernul Bolojan, vicepremierul Neacșu aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar în doar șase ministere și coordona tot șase ministere. El coordona și „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat»“. Deși Neacșu dispune de un aparat propriu în calitatea de ministru de Interne, prin OUG 40/2026 - emisă fără nici un fel de dezbatere publică sau transparență la 21 octombrie - ca vicepremier va mai avea în subordine un consilier de stat și 2 secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului. Fiecare din aceștia va avea propriul cabinet cu angajați. OUG 40/2026 mai oprevede că: „Pentru activitatea desfășurată în calitate de viceprim-ministru, acesta dispune de un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce”.  Ordonanța nu avea notă de fundamentare și nu explică ce cheltuieli va avea cabinetul vicepremierului. Ministerul de Interne, condus de Neacsu, a fost unul din cei mai importanți beneficiari ai primei rectificări bugetare făcute de guvernul PSD-Luca Niculescu: a primit peste jumătate de miliard de lei pentru pensiile speciale și circa 68 de milioane de lei pentru salarii. În schimb, de la Ministerul Transporturilor s-au tăiat 563 de milioane de lei.

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, tupeul Olguței Vasilescu
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, tupeul Olguței Vasilescu

Olguța Vasilescu semnalează că, în interiorul PSD, ea reprezintă o tabără care nu acceptă indicațiile lui Sorin Grindeanu. Acesta a fost mesajul ei în momentul în care a afirmat că are propria viziune asupra reorganizării administrative, o viziune diferită de cea „oficială” din PSD.  Citește și: Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre planurile de viitor ale primarului Craiovei: aceasta așteaptă, cu calm, ca Grindeanu să se coacă și să cadă singur. Problema ei este că, acum, președintele PSD este puternic consolidat, fiindcă a readus partidul la putere și și-a plasat oamenii în structurile cheie, cu bani.  A fost, practic, o mostră de tupeu a LOV, care știe că șeful PSD a fost întărit de intrarea la guvernare, așa că Lia Olguța încearcă acum să echilibreze jocul și să-și apropie baronii PSD. În acest timp, Marian Neacșu acumulează putere fără să se implice în luptele din PSD și e de văzut ce va alege să facă cu ea în viitor. Grindeanu s-a consolidat, după ce a readus PSD la guvernare, ce poate face Olguța Vasilescu?  „Marian: Grindeanu, după opinia mea, s-a consolidat în partid revenind la putere și cred că guvernul, adică PSD-iștii din Guvern, sunt ai lui, în cea mai mare parte, și (...) sondajele îl arată în creștere - nu prea credem în ele, dar probabil ceva s-a petrecut în bine în favoarea lui Grindeanu. Iar Olguța, acum, trebuie să se repoziționeze și să-și găsească un teren pe care să-l sape ăsta la temelie. Și-l va săpa pe ăsta la temelie pe temeiul pe temeiul reorganizării. Reorganizarea asta va lovi destul de puternic în baroni, dacă se va produce vreodată. Eu nu cred că se va produce. Pentru că, te gândești, rămânem opt regiuni, 15 regiuni, avem 40 de județe acum. Da? Deci înseamnă automat că pierdem 25 de baroni, de președinți de consilii județene, care sunt niște tipi super-puternici. După aia va urma o crâncenă bătălie cum să se împartă organizarea acestor administrații regionale. Cine să aibă Direcția sanitară, în ce oraș să fie, unde să fie tribunalul nu știu care. Deci va fi o luptă uriașă. Vor pierde și primari, PSD are acum peste 1.600 de primari. Deci Olguța Vasilescu cred că dă un semnal: «Veniți, fraților primari și președinți de Consiliul Județean la mine că vă apăr de Grindeanu cel rău» (...) Acolo e o situație foarte dinamică. Mereu se schimbă lucruri și cred că în acest moment Grindeanu e pe val, în ascensiune, control mult mai mare asupra partidului. Iar Olguța trebuie să-și facă mișcare ei ca să... Ea, ea nu vrea să-i dea acum la puci lui Grindeanu, îl așteaptă să se coacă și să cadă singur”. 

Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București
Politică

Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București

Tarom a ratat restructurarea și va trebui să returneze ajutorul de stat, a anunțat vicepremierul Marian Neacșu, la Antena 3. Însă Neacșu a susținut că această companie nu se va închide, întrucât ar putea fi preluată de Compania de Aeroporturi București - o variantă care, de fapt, ar însemna tot un ajutor de stat și probabil va fi respinsă de Comisia Europeană - sau de un operator aerian din Golf (Tarom are un codeshare activ cu TAROM, semnat în iunie 2026).  Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Vasilcă, șeful STS care a demisionat după crimele din Caracal, angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă din România Ajutorul de stat devine rambursabil exclusiv ca sancțiune dacă Comisia Europeană constată că planul de restructurare a eșuat. În cazul în care TAROM nu își îndeplinește angajamentele asumate până la 31 decembrie 2026, statul român este obligat prin legislația europeană să recupereze integral suma de 95,3 milioane de euro, la care se adaugă dobânzile aferente.  Din perspectiva Comisiei Europene, singura modalitate prin care un stat membru este exonerat de obligația de a recupera integral banii este demonstrarea faptului că beneficiarul a intrat în faliment, și-a încetat definitv activitatea, iar activele sale au fost vândute la prețul pieței, statul înscriindu-se la masa credală alături de ceilalți creditori.   „Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom” „Mihai Gâdea: Nu falimentează Tarom-ul? Marian Neacșu: Nu. Mihai Gâdea: Să le luăm pe rând: dacă Tarom-ul nu se desființează, cum veți proceda? Marian Neacșu: Problema nu este atât de simplă. Tarom a beneficiat la un moment dat de un ajutor de la Uniunea Europeană la un plan de restructurare și avea niște obligații pe care nu le-am îndeplinit atunci. Acum suntem în faza în care trebuie să găsim sursa de a da înapoi ajutorul pe care l-am primit și de a ține compania în viață. Ea poate fi rentabilizată. Precum multe companii, Tarom n-a ajuns întâmplător acolo. Aceste companii au fost prost gestionate, au fost duse într-o zonă de necompetitivitate economică. Să ne aducem aminte că o cale de rentabilizare, acum un an și jumătate, a fost aceea de a vinde unele dintre cele mai bune sloturi de transport pe care le aveam. Nu asta este soluția. Vom încerca și discuțiile cu Comisia Europeană pentru infuzie de capital dar, în același timp, trebuie să găsim cel mai bun și mai performant management pentru Tarom. Resursele sunt și în interiorul societății și evident că ele trebuie să vină și din partea statului.  Mihai Gâdea: În momentul în care vorbiți despre salvare, vorbiți și despre faptul că am discutat, la un moment dat, că Tarom ar putea să facă un parteneriat cu mai multe companii, unele care erau, să zicem, din Golf. Nu mai țin minte dacă era vorba de de o companie din așa mare. E adevărat, așa este, dar la un moment dat s-a vorbit și despre faptul că niște joacă direct consultant sau cineva de la Constanța a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan, la Cancelarie, că în momentul de față există vreo discuție. Marian Neacșu: Este adevărat. Mihai Gâdea: La un moment dat s-a vorbit și despre faptul că cineva de la Lufthansa a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan. În momentul de față, dacă vreți să faceți un parteneriat cu o companie din Vest sau din Golf - cu o companie puternică - există acest plan? Marian Neacșu: Au fost discuții, așa cum ați amintit, și cu companii din zona Golfului. Ele sunt cele mai avansate în momentul ăsta și opinez că avem șanse să ajungem la o înțelegere. Mihai Gâdea: Asta e interesant. Deci aceasta e o știre. Spuneți că avem șanse să ajungem la o înțelegere cu o companie mare din Golf. Discuțiile, în momentul de față, țin de ceva? Marian Neacșu: În momentul acesta, mai sunt în discuții destul de multe aspecte. Ele vizează păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei cu condiții de investiții și relaționarea pe care pe care ar avea-o cu Compania Națională Aeroporturi București. A doua componentă care poate să ducă la salvarea companiei va fi sau ar putea să fie aceea de creștere a participației la Tarom, iar investitorul să fie național. Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom. Mihai Gâdea: Foarte important va fi ce va spune Comisia Europeană, pentru că s-au încălcat anumite angajamente. În condițiile în care Comisia Europeană spune 'Ați încălcat angajamentele, ne pare rău' se mai poate face ceva?. Marian Neacșu: Mi-e foarte greu să mă pronunț. Este una dintre situațiile pe care, bineînțeles, nu putem să nu le luăm în calcul, dar pe care nu ni le dorim. Însă cred că dacă soluția internă ar fi cea care ar fi pusă pe masă, cea de care v-am amintit anterior, și vom putea să prezentăm un program foarte clar prin care să restituim împrumutul pe care l-am primit de la Comisia Europeană prin planul de restructurare, atunci cred că putem să avem”.  Comisia Europeană va analiza cu suspiciune o fuziune între AAB și Tarom O fuziune între o linie aeriană și o companie de aeroporturi este cu totul neobișnuită.  Conform normelor europene, o companie de stat profitabilă (CNAB) nu poate injecta capital sau șterge datorii unei alte companii de stat aflate în dificultate (TAROM) decât în condițiile „investitorului privat prudent”. Dacă Comisia Europeană consideră că o preluare nu aduce un randament economic real pentru CNAB, tranzacția va fi blocată ca ajutor de stat ilegal. În plus, regulamentele europene (Directiva 2009/12/CE privind tarifele de aeroport) și Regulamentul privind alocarea sloturilor impun ca administratorul aeroportului să trateze toate liniile aeriene în mod nediscriminatoriu. O integrare pe verticală între administratorul Aeroportului Otopeni și un transportator aerian ar declanșa investigații din partea Consiliului Concurenței și a autorităților europene privind favorizarea TAROM la alocarea sloturilor (mai ales că Otopeni a trecut la coordonare completă de Nivel 3) sau la taxele aeroportuare.  O fuziune cu CNAB (companie de stat profitabilă) ar putea fi interpretată de Comisie ca: Un nou ajutor de stat mascat (transfer de resurse, garantare implicită a datoriilor, acces preferențial la infrastructură). Încălcare a condițiilor de „own contribution” și „burden sharing” din Ghidurile privind ajutoarele de restructurare. Distorsionare a concurenței pe piața transportului aerian, deoarece TAROM ar beneficia de un „sponsor” puternic (aeroportul) pe care competitorii (Wizz Air, Ryanair, Blue Air etc.) nu îl au. Comisia aplică principiul Market Economy Operator (MEO): dacă un investitor privat rațional nu ar face fuziunea în aceleași condiții, operațiunea este ajutor de stat. Având în vedere pierderile cronice ale TAROM și profitabilitatea CNAB, este greu de demonstrat că fuziunea ar trece testul MEO.  

Planul PSD de a prelua CNAS, cu buget de 87 miliarde de lei: își va pune oamenii la casele județene - surse. Șefa interimară, apropiată de Rogobete, studii la Haret
Politică

Planul PSD de a prelua CNAS, cu buget de 87 miliarde de lei: își va pune oamenii la casele județene - surse. Șefa interimară, apropiată de Rogobete, studii la Haret

CNAS a blocat, la presiunea ministerului Sănătății, concursurile organizate corect pentru 16 posturi de directori la casele județene de sănătate, a arătat Defapt.ro în această dimineață. Însă planurile noii guvernări PSD merg mai departe: se intenționează și schimbarea celor 27 de directori de case județene de asigurări de sănătate, deși au fost numiți prin concurs.  Citește și: Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani Încă din 21 octombrie, la o zi după ce revenise în funcția de ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD) prezenta acest plan: „Voi audita toate concursurile pe care le-a organizat la Casele judeţene în ultimele luni”.  Cine gestionează 87 miliarde de lei: o absolventă de Spiru Haret, eternă bugetară La 23 octombrie, după ce liberalul Horațiu Moldovan a demisionat din funcția de președinte al CNAS, în fruntea instituției a fost numită, interimar, Larisa Mezinu Bălan. În 2023, ea a fost consilier în ministerul Sănătății și s-a ocupat de implementarea PNRR, adică exact domeniul de care răspundea Rogobete, la acel moment secretar de stat.  Mezinu-Bălan scrie în CV-ul ei că ar fi studiat timp de un an, din 2002 în 2003, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Cuza din iași. Nu avea cum să termine facultatea într-un singur an. Însă, din 2003 în 2007, ea studiază la Universitatea Spiru Haret, Departamentul Psihologie şi Sociologie și consemnează: „Diplomă specialitatea Sociologie și Psihologie”. Deci, putem estima că studiile la universitatea de stat din Iași au fost un eșec și s-a înscris la o structură privată, unde a absolvit și a primit diplomă.  Din 2006 în 2008 a urmat un masterat in psihologie judiciară și victimologie, tot la Spiru Haret. dar este neclar cum s-a înscris la mastarat în 2006, dacă abia în 2007 și-a luat diploma de absolvire a facultății.  În CV-ul ei oficial mai figurează: Diplomație și protocol Institutul European din România [ 01/04/2024 – 30/04/2024 ]  Academia AI pentru angajații din sectorul public Google şi ANFP [ 09/09/2026 ]  Mezinu-Bălan lucrează în structurile CNAS din 2012, a fost și purtător de cuvânt, iar în 2023 a fost plasată în consiliul de administrație al acestei case, prin decizia premierului Ciolacu. O zi mai târziu, CA-ul CNAS o alegea vicepreședinte.   Acum, ea a anulat concursurile pentru funcția de director la casele judetene de sănătate din Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iifov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autorității Judecătoresti. „În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat.   Arătați actul care a impus anularea.   Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ?   Cui îi convine să rămână interimar?   Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. ⁠ Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul?   Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică”, a comentat, pe Facebook, fostul director al CNAS, Horațiu Moldovan, care a ocupat acest post cu susținerea PNL. 

Fostul cancelar al premierului Bolojan, Mihai Jurca, arată că PSD a refuzat, în fosta guvernare, reforma administrației locale
Politică

Fostul cancelar al premierului Bolojan, Mihai Jurca, arată că PSD a refuzat, în fosta guvernare, reforma administrației locale

Fostul șef al cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan, Mihai Jurca, nu crede că reformele administrative pe care le anunță PSD se vor face vreodată. Jurca amintește că Bolojan a vrut o reformă „cu o problemă reală: unele primării strâng taxe ca să-și plătească angajații, nu ca să ofere servicii sau investiții”, dar PSD a refuzat.  Citește și: Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani Azi, și primarul Brașovului, George Scripcaru, s-a arătat pesimist în privinţa reformei administrative: "Noi n-am fost în stare să punem în operă referendumul privind numărul de parlamentari şi să restrcuturăm Parlamentul şi noi vrem să reorganizăm România, după ce n-am ţinut cont de opinia poporului care a votat referendumul". „Fiecare vine cu altă hartă, alt număr de județe, alt prag pentru comune” Jurca mai apreciază că ceea ce propune formațiunea social-democrată „e doar o reformă ca partidul să-și pună oamenii pe funcții”. „Am fost la masa coaliției când Ilie Bolojan a pus pe masă reforma administrativă. Nu cu județe desenate pe ascuns, ci cu o problemă reală: unele primării strâng taxe ca să-și plătească angajații, nu ca să ofere servicii sau investiții. Răspunsul PSD a fost atunci că nu se poate. Nu în legislatura asta. Nici măcar cu aplicare din 2032. La fel și cu reforma finanțării partidelor. PSD a frânat tot, iar apoi, împreună cu AUR, a dat jos Guvernul.   Acum, același PSD anunță reforma în trei luni și jumătate și vrea s-o treacă prin asumarea răspunderii, ca Parlamentul să nu se poată atinge de ea. Ce s-a schimbat? Nu nevoia României de reformă, ci nevoia PSD de a părea reformator.   Nu cred că e o reformă reală. Fiecare vine cu altă hartă, alt număr de județe, alt prag pentru comune. Iar o asemenea reformă se face cu consultare, nu prin notificare. Altfel, e doar o reformă ca partidul să-și pună oamenii pe funcții.   România are nevoie de reforma administrativă. Pentru cetățeni, nu pentru partidul-stat”, a scris Mihai Jurca, pe Facebook.  Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat marţi că, dacă la primăvară reforma va însemna doar comasare de trei comune şi la nivelul aparatului statului două agenţii, nu se vede în continuare la conducerea unui partid care anunţă că face reforme şi se moleşeşte pe parcurs. ”Şi eu şi Sorin Grindeanu suntem extrem de determinaţi, sunt sigur că nu ne vom potmoli pe parcurs sau să începem să ajustăm, până nu se mai schimbă nimic”, a mai dat asigurări Manda.   „Şi atunci nu am vrea sau nu suntem doar canalizaţi pe o chestiune de genul: vine PSD-ul la guvernare, măreşte salariile şi pensiile şi se împrumută, aşa cum spune narativul anti-PSD. Nu părăsim publicul ţintă", a mai spus Claudiu Manda la Radio România Actualități. 

Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani
Politică

Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani

Acum două zile, ministrul PSD al Dezvoltării, Alexandru Stoica, a postat pe Facebook o filmare de 104 secunde în care arăta cum și-a cumpărat singur bilet de tren la clasa a II-a, de la București la Botoșani, și a mers cu trenul până în nordul Moldovei, vorbind cu cetățeni care preamăreau „stabilitatea”. Însă un jurnalist, Paul Angelescu, a demonstrat că ministrul a mințit: datele de pe biletul pe care-l ținea în mână și care apare în propria filmare arată că a circulat la clasa I. „Prețul de pe bilet: 214,5 lei. De ce e relevantă suma de 214,5 lei? Pentru că atât costă un bilet la clasa 1 pe IR 1655 București–Suceava. Un bilet la clasa a 2-a costă 138,5 lei”, explică Angelescu. Ministrul Stoica a jucat însă o adevărată scenetă de teatru în prorpia sa filmare, în care el dialoghează cu o doamnă de la ghișeul CFR Călători și spune clar că vrea la clasa a II-a. Marcel-Alexandru Stoica provine din județul Buzău, el este fiul primarului PSD din Pănătău, Alexandru Marcel Stoica, fratele Roxanei Robu, secretara șefului CJ Buzău, cumnatul lui Sorin Robu de la DRDP Buzău și nașul lui Marian Ghiveciu, fost deputat PSD. „De ce o fi oare nevoie să plusezi că ai mers la clasa a 2-a când tu ai în mână un bilet la clasa 1?” „Știți povestea cu ministrul care, ca să arate că e om din popor, s-a filmat în gară cum cumpără un bilet la clasa a 2-a, dar în mână ține un bilet la clasa 1? E povestea lui Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării. Vineri, cineva din staff-ul său l-a filmat intrând în Gara de Nord.   «Ce faceți, mergeți cu trenul?», întreabă mirată o voce pe fundal. «Dar ce are cu trenul?», răspunde repede ministrul. Apoi se duce la casierie. «Bună ziua, ce-mi dați și mie până la Botoșani? Vreau să ajung la Botoșani. La 14:10, da? Clasa a doua», zice ministrul. «Clasa a doua, e bine?», îl întreabă doamna de la casierie. «Unde aveți liber», răspunde ministrul.   Se pare că liber a fost la clasa 1. (Ca să ajungă la Botoșani, ministrul a luat trenul spre Suceava și a coborât la Verești, de unde susține că a luat microbuzul.)   Prețul de pe bilet: 214,5 lei. De ce e relevantă suma de 214,5 lei? Pentru că atât costă un bilet la clasa 1 pe IR 1655 București–Suceava. Un bilet la clasa a 2-a costă 138,5 lei .(sursa:bilete.cfrcalatori.ro). IR 1655 e indicativul care apare pe biletul din mâna ministrului.   «Am ajuns, totul a decurs bine», anunță la final Alexandru Stoica. Trenul trebuia să ajungă la Verești la 19:52. A ajuns la 22:43, cu peste două ore și jumătate întârziere. Am aflat de la Mihai Veghes, jurnalist și pasionat de trenuri, că locomotiva care tracta trenul ministrului s-a defectat la Zoița, între Buzău și Râmnicu Sărat. Acesta e motivul întârzierii.   A doua zi, sâmbătă, ministrul Alexandru Stoica a fost într-adevăr la Suceava, la o întâlnire cu primarii. Potrivit ministrului au discutat despre reforma administrativă, comosararea voluntară și despre Anghel Saligny.   De o fi oare nevoie să plusezi că ai mers la clasa a 2-a când tu ai în mână un bilet la clasa 1?”, a întrebat, probabil retoric, jurnalistul. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre miraculosul sondaj INSCOP
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre miraculosul sondaj INSCOP

INSCOP a publicat, luni, un sondaj surprinzător, în care PSD creștea miraculos după preluarea guvernării, iar AUR cobora masiv în intenția de vot. Mircea Marian și Cătălin Prisacariu au discutat, la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acest sondaj și au ajuns la concluzia: doctorul SRI a scos pe piață un nou sondaj care mulțumește securistanul românesc. Citește și: EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului Ștefureac este doctor în științe militare al academiei SRI. Metoda folosită pentru acest sondaj este inedită: printre telefoane la respondenți (metoda CATI) s-au amestecat și chestionare online, prin așa-numitul CAWI, o metodă foarte controversată care nu dă nici o garanție a datelor obținute. CAWI vine din engleză de la Computer Assisted Web Interviewing (interviu web asistat de calculator). Când se folosește CAWI, există riscul ca eșantionul să nu fie complet reprezentativ (excluzând persoanele fără acces la internet).  Marian și Prisacariu au apreciat că sondajul vrea să întărească decizia lui Nicușor Dan, explicată recent în conferință de presă, de a prefera PSD la guvernare și de a exclude AUR. Inexplicabilul salt înainte al PSD „Marian: Nu, nu înțeleg de ce s-a produs acest transfer de voturi între septembrie și noiembrie. Adică ce ar fi putut face AUR atât de greșit în acest interval de timp încât să piardă aproape 6% și ăia repede să fugă înapoi la PSD. Simplul fapt că PSD ajuns la guvernare mie mi se pare insuficient. Marja de eroare a sondajului este undeva la 3%. A fost făcut printr o metodă CATI-CAWI pe care eu n-o știu. Spun sincer, sunt depășit în acest moment. Deci am niște semne de întrebare. Prisacariu: Cati e cea...Cati, Mircea, Cati e cea telefonică. Marian: Da. Și CAWI o să mă uit, dar n-am apucat să... Am scris de sondaj acum un sfert de oră. Hai să zicem, să să acceptăm datele așa cum sunt ele. Dar din nou nu înțeleg ce a făcut AUR atât de greșit. Nu că aș vrea să-l apăr pe George Simion. Ce a făcut atât de greșit AUR încât să piardă 6% și nu pot să cred că simplul fapt că te duci la guvernare îți aduce înapoi atâția oameni. Prisacariu: Avansez...Mircea, o secundă. Avansez și eu o variantă. Poate că arestarea lui Călin Georgescu a afectat încrederea în AUR. Poate că George Simion n-a fost considerat un fan suficient de înfocat al lui Călin Georgescu. Întreb. Nu știu.  Marian: Da, dar asta înseamnă să te duci la PSD, care e parte a sistemului de putere. Nu cred. Dar mai te duceai la Șoșoacă, te duceai la orice altceva, dar nu la PSD. Și dacă ne uităm pe datele INSCOP, un salt atât de brutal în sondaje nu s-a mai văzut. Deci INSCOP prezintă datele din mai 2025, comparativ. În fiecare lună aproape a făcut un sondaj INSCOP și un salt atât de puternic nu mai există. Deci nu s-a petrecut un astfel de salt nici în aprilie 2026 când l-au dat jos pe Bolojan”. 

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului
Politică

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului

Toate concursurile pentru ocuparea unor funcții de director a unor case județene de sănătate au fost anulate de șefa interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, la presiunea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete. Acesta din urmă suspendase concursurile organizate de CNAS. Bălan a invocat, potrivit unui document obținut de DeFapt.ro, instalarea noului Guvern. Citește și: Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber Președinta interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, a fost consilieră la ministerul Sănătății, în 2023, unde s-a ocupat de structura care gestiona Componenta 12 din PNRR. În această calitate ea a cooperat cu Alexandru Rogobete, pe atunci secretar de stat responsabil de PNRR.  Acum, ea a anulat concursurile pentru funcția de director la Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iifov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autorității Judecătoresti. Măsura anulării, luiată pe motive neclare În documentul CNAS de anulare a concursurilor se arată că măsura este luată: „ținând cont de faptul că la data de 20 octombrie 2026 a fost adoptată de către Parlamentul României Hotărârea nr. 4/2026 pentru acordarea increderii Guvernului, a Programului de Guvernare pentru perioada 2026-2028, in vederea cresterii capacititii institutionale în sisternul public, raportate la cadrul financiar-bugetar vizat pentru perioada 2026-2028, de măsurile prevăzute pentru elaborarea Strategiei fiscal-bugetare pentru, perioada 2027-2029, a Legii pentru aprobarea plafoanelor indicatorilor specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2027, a Legii bugetului de stat pentru anul 2027 si a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027, măsuri transmise prin adresa Ministerului Finantelor - Cabinet Ministru nr. 508.911/03.11.2026 inregistrati la CNAS - Cabinet Presedinte cu nr.P/7714/03.11.2026, precum si de pachetul legislativ de reorganizare administrativ- teritoriale a României, cu termen de realizare imediată (2026-2027) sau de perspectivă, prin reforma structurala la nivel national, având în vedere rezoluția Ministrului Sanatății înregistrată la Cabinet Ministru sub nr. AFR/2017/13.11.2026 si la Cabinet Presedinte CNAS sub nr.P/8520/16.11.2026 privind suspendarea tuturor concursurilor”.  Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a criticat, pe Facebook, decizia de anulare a acestor concursuri: „A fost anulat concursul pentru ultimele 16 posturi de director general al caselor de asigurări de sănătate, încă aflate în interimat de peste 5 ani. Dosarele fuseseră depuse și evaluate, iar contestațiile, soluționate. Candidații se pregăteau să intre în sala de examen”.  „În mandatul meu, aceeași comisie și-a dovedit profesionalismul și imparțialitatea în două runde de concurs. Aceasta ar fi fost a treia și, probabil, ultima. În cele două runde anterioare au picat și oameni cu funcții importante, și oameni cu „spate” politic. Când întrebările se află abia în sala de examen, fără să ți le șoptească nimeni cu o seară înainte prin vreo cameră de hotel, trebuie să înveți. Așa arată un concurs pe bune.   Așa cedează o instituție autonomă.   Astăzi, CNAS invocă o rezoluție a ministrului sănătății privind suspendarea concursurilor și perspectiva unei reorganizări administrative.   În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat.   Arătați actul care a impus anularea.   Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ?   Cui îi convine să rămână interimar?   Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. ⁠ Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul?   Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică.   A început, oare, asaltul final pentru gestionarea după bunul plac al banilor pacienților sau asistăm la o improvizație administrativă, cu concursuri anulate în ultimul moment în numele unor reforme care încă se discută și, foarte probabil, nu se vor concretiza în curând?   Astăzi, CNAS a făcut un mare pas înapoi. De fapt, a făcut doi. Despre al doilea, puțin mai încolo…”, a arătat Moldovan.     

Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului, din care făcea parte fratele lui Marian Neacșu, Mihai, specialist în furaje și arbitru de scrabble
Politică

Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului, din care făcea parte fratele lui Marian Neacșu, Mihai, specialist în furaje și arbitru de scrabble

În ziua de 20 octombrie, când a fost instalat noul guvern Luca Niculescu, iar PSD a revenit la putere, de pe site-ul Autorității Aeronautice Civile (AAC) au dispărut informațiile privind componența consiliului de administrație. Din acest consiliu făcea parte, printre alții, Mihai Neacșu, fratele vicepremierului Marian Neacșu, dar și un prieten și partener al lui Grindeanu, Lucian Taropa.  Citește și: Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber Sumele încasate de membrii CA sunt uriașe: 35.620 de lei pe lună, brut, potrivit datelor de pe site-ul guvernanta.gov.ro.  Presa a scris că fratele Mihai Neacșu nu avea nici o legătură cu domeniul pe care trebuia să-l administreze. DeFapt.ro a arătat în vara anului 2026: „Un arbitru de scrabble, cu studii de ingineria mașinilor termice, a fost plasat, în 2022, de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), instituția care reglementează, certifică și supraveghează siguranța aviației civile. Însă acesta este fratele penalului Marian Neacșu, unul dintre principalii negociatori ai PSD în formarea viitorului guvern (...) Fratele său, Mihai Neacșu, este vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și face parte din Consiliul de Administrație al AAC. Pentru simpla prezență la ședințele CA-ului, a încasat în anul fiscal 2023 - după 2024 nu a mai publicat declarații de avere - 106.476 de lei, net”.  Nu se știe dacă frățiorul Neacșu, arbitru de scrabble rămâne în CA-ul AAC Mandatul consiliului de administrație a expirat la 10 octombrie, de atunci a trecut peste o lună și nu se știe dacă a fost numit un nou CA și cine ar face parte din el.  OUG 109/2011 permite reînnoirea mandatului pe bază de evaluare, fără o nouă procedură de selecție, o singură dată, cu avizul AMEPIP. Astfel, la articolul 28, alin. (8), se arată: administratorii care și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile pot primi o singură reînnoire a mandatului.   Nici datele Agenției pentru Monitorizare și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu sunt actualizate. Indicatorii privind guvernanta corporativă sunt din 2024, iar ultima actualizare este din mai 2025.  G4Media arăta, recent, că, la finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - printre care și Mihai Neacșu - au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023.  În CA-ul AAC se află și Lucian Taropa, prietenul din liceu al lui Grindeanu, director la Aeroportul Timisoara.  Mihai Neacșu era, în 2024, coordonator al Clubului de Scrabble din cadrul CSM București, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, 41.085 lei, net. Alți 945 de lei a încasat ca arbitru de scrabble.  În CA-ul AAC se afla și controversatul Bogdan Mîndrescu, directorul aeroporturilor Otopeni și Băneasa.  Drept la replică AAC După acest articol, AAC ne-a trimis un drept la replică în care ne reproșează că le-am trimis o întrebare după terminarea programului de lucru. În plus, se susține că lista CA-ului a fost retrasă pe 12 octombrie, deși pe site scrie clar că ultima modificare a fost pe 20 octombrie. În sfârșit, AAC nu se deranjează să scrie pe site și nici să explice care este situația consiliului de administrație, la peste o lună de la momentul revocării - aceasta fiind problema de fond.  „Ca urmare a solicitării dumneavoastră, primită în data de 16 noiembrie 2026,  la ora 20:32, și a publicării pe site-ul DeFapt.ro, la ora 20:44, a articolului cu titlul „Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului”, ne exprimăm dezamăgirea totală față de modul în care ați tratat acest subiect.   Ne-ați solicitat informațiile la ora 20:32, în afara programului de lucru al AACR, cunoscând faptul că, la majoritatea instituțiilor și companiilor programul de lucru se încheie la ora 16:30, că AACR nu dispune de un serviciu permanent de răspuns  la solicitările de presă, iar subiectul nu impunea publicarea de urgență a articolului. Faptul că ați publicat materialul la doar 12 minute după transmiterea solicitării  ne face să credem că ați acționat cu rea intenție, fără să efectuați demersurile jurnalistice care se impuneau și fără să așteptați un răspuns la întrebările adresate. Vă comunicăm că, în urma controalelor efectuate de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) atât la AACR,  cât și la alte instituții, AACR este dată ca exemplu de bune practici privind respectarea prevederilor art. 51 alin. (1) din OUG nr. 109/2011, fiind prima în lista dintre instituțiile care merită acest statut. Lista poate fi consultată în documentul publicat de AMEPIP.   Cu toate acestea, pentru a răspunde solicitării dumneavoastră, vă comunicăm că, în data de 12 octombrie 2026, lista membrilor Consiliului de administrație (CA)  a fost retrasă de pe site-ul AACR ca urmare a ordinului emis de către ministrul  în funcție la acea dată prin care a revocat membrii provizorii ai Consiliului  de administrație. Astfel, afirmația privind „secretizarea componenței CA-ului” din articolul publicat reflectă reaua dumneavoastră intenție și lipsa de deontologie profesională. Totodată, precizăm că prezentul răspuns constituie un drept la replică al AACR  la articolul publicat pe site-ul DeFapt.ro și solicităm publicarea acestuia. Atât solicitarea DeFapt.ro, cât și prezentul răspuns vor fi publicate  pe site-ul AACR, în secțiunea „Informații de interes public – Solicitări/răspunsuri – Legea nr. 544/2001”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cinismul lui Rogobete
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cinismul lui Rogobete

Mircea Marian și Cătălin Prisacariu au încercat să înțeleagă, la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, de ce ministrul Rogobete se ceartă cu bolnavii de cancer încercând să-i convingă că există medicamente care, de fapt, nu se găsesc în farmacii. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Așa cum a arătat, azi, un articol DeFapt.ro, Rogobete ar fi trebui să știe că așa-numitul „Sistem Electronic de Raportare” (S.E.R.), care prezintă situația stocurilor de medicamente este complet depășit și dă rateuri - o arată un audit al ministerului Sănătății, publicat la 7 octombrie, când ministru interimar era Cseke Atilla.  Cât despre problema dispariției medicamentelor de cancer, ea este foarte veche, dar o jurnalistă, Liliana Ruse, care face chimioterapie a readus problema în discuție. Însă Rogobete a reacționat agresiv, fără nici o empatie, la sesizările ei.  Oricum, marea problemă este la Agenția Națională a Medicamentului - care nu spune nimic - unde șef este un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Această agenție este condusă din 2022 de Răzvan Mihai Prisada, despre care G4Media scria, în octombrie 2024: „Nepotul lui Marcel Ciolacu și afacerile cu farmacii: Șeful Agenției Naționale a Medicamentului, numit în funcție de PSD după ce soția sa i-a făcut cadou cu câțiva ani în urmă o companie farmaceutică lui Mihai Cristian Ciolacu”.  Supraexpunerea mediatică, agresivă, a ministrului Rogobete devine contraproductivă „Prisacariu: Cum îți explici această schimbare de atitudine? Pentru că în anteriorul mandat, până acum cinci luni, da, Alexandru Rogobete făcea foarte frumos la presă, ca să spun așa, și la opinia publică. Era destul de des prezent în la televiziuni de știri. Se lăuda că a mai rezolvat cutare și cutare. Vedem însă acum un ministru foarte agresiv, inclusiv cu pacienții, adică nu doar cu oponenții politici. Ce se întâmplă cu Rogobete? Marian: În primul rând e o problemă de partid, pentru că vina principală nu este la Rogobete. Rogobete, iartă-mă, s a băgat ca boul cu capul direct în zid. Problema principală este la Agenția Medicamentului despre care a scris colegul Petru Zotan, la De fapt, este clientul PSD-Ciolacu. În 2018, nevasta șefului agenției medicamentului i-a cedat nepoțelului lui Ciolacu acțiunile la o rețea de farmacii. Noi nu știm dacă s-a plătit sau nu. Am estima că nu prea s-a plătit sau s-a plătit un preț mai mic. După această cedare din 2018 către nepoțelul lui Ciolacu, cariera acestui farmacist s-a dus în sus. Întâi l-a promovat Sorina Pintea pe la Uniunea Europeană, iar în 2022, când Ciolacu era pe cai mari, l-a făcut șef al agenției medicamentului. Nu înțeleg de ce nu l-au schimbat până acum. Nu înțeleg de ce nu l-au schimbat, pentru că scandalurile sunt lanț acolo. Ăsta e principalul vinovat. Rogobete, efectiv nu înțeleg de ce s-a băgat în povestea asta și începe s-o încaseze pentru că sufocă lumea cu mesaje. Și al doilea lucru: pentru prima oară vedem pagina ministerului, pagina de Facebook a Ministerului Sănătății devine instrumentul de propagandă al unui ministru numit politic, adică inclusiv atacul la Liliana Ruse era pe pagina Ministerului Sănătății. Asta e fără precedent”.    „A crezut că această campanie agresivă pe Facebook îl va ajuta, dimpotrivă, îlodează. Iar acum acest atac agresiv la jurnalista Lilana Ruse a fost complet gratuit. Putea să fie mult mai empatic”, a mai apreciat Marian. 

Un consilier al premierului Niculescu, Alexandru Avram, distruge mitul investițiilor statului: „Vedem că creşterea economică este una care stagnează”
Politică

Un consilier al premierului Niculescu, Alexandru Avram, distruge mitul investițiilor statului: „Vedem că creşterea economică este una care stagnează”

Alexandru Avram, consilier de stat al premierului Luca Niculescu, a arătat, azi, la o conferinţă pe teme de concurenţă, că, deși investițiile statului au crescut puternic, creșterea economică stagnează. El a vorbit și despre necesitatea ca statul român să debirocratizeze și să dereglementeze. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Avram a fost secretar general la ministerul Mediului până în octombrie 2026, când a ajuns în echipa premierului Luca Niculescu.  Într-un mesaj publicat pe Facebook, Avram afirma, la acel moment, că, în calitate de ordonator de credite şi coordonator al PNRR la nivelul ministerului, a gestionat 2,5 miliarde de euro şi că a coordonat procesul de aderare a României la OCDE pe componenta de mediu. „Statul nu trebuie şi nu poate să fie singurul motor al dezvoltării” „Câteva observaţii personale (...). Ne confruntăm, într-adevăr, cu un paradox: deşi ponderea investiţiilor publice în termeni nominali s-a dublat, de la 73 de miliarde aproximativ, la peste 160, iar ponderea în PIB de la 5,2 la aproape 8 în 2026, vedem că creşterea economică este una care stagnează, chiar ne aşteptăm undeva la o creştere de 0% - 1%, să spunem o creştere doar din punct de vedere statistic. Aici trebuie să vedem care sunt resorturile prin care trebuie să relansăm componenta de iniţiativă privată, pentru că, pe partea noastră, a statului, investiţiile sunt la un nivel record. Cu toate acestea, repet, suntem într-o situaţie paradoxală. În acelaşi timp, printr-un efect de evicţiune sau de crowding out, statul absoarbe cam toate sursele disponibile de pe piaţă, lăsând un cost ridicat pentru iniţiativa privată. Dacă statul român se împrumută cu 7,5 sau 7,75%, spaţiul dintre randamentul aşteptat de investitori şi costul la care se împrumută este din ce în ce mai mic, lăsând o marjă tot mai mică pentru iniţiativa privată. Mă uitam pe datele primei bănci din sistemul bancar românesc: 160 de miliarde depozite, 100 de miliarde credite acordate, ceea ce înseamnă că este o marjă foarte mare de lichiditate în piaţă, care nu este absorbită de mediul privat", a explicat consilierul. El a mai arătat că relansarea încrederii reprezintă unul dintre fundamentele programului de guvernare. „Pentru toate acestea avem, însă, nevoie de un ingredient fundamental, şi anume încrederea, încrederea investitorilor în stabilitatea deciziilor statului, încrederea antreprenorilor că vor concura în condiţii echitabile, dar şi încrederea cetăţenilor că instituţiile publice le protejează interesele şi bunăstarea. Încrederea nu este doar o valoare socială sau societală, este o resursă economică, influenţează investiţiile, consumul, costul finanţării şi, în cele din urmă, ritmul dezvoltării. Relansarea încrederii reprezintă unul dintre fundamentele programului de guvernare şi este un angajament de reconstrucţie al acestei încrederi", a spus Avram.  „Investitorii trebuie să poată să poată construi planuri de afaceri pe termen lung, fără teamă că regulile se schimbă peste noapte. Consolidarea fiscală este necesară, însă ea trebuie realizată responsabil, printr-un dialog onest şi deschis cu reprezentanţii mediului de afaceri. În al doilea rând, prin mobilizarea investiţiilor publice şi mai ales private. Fondurile europene, modernizarea infrastructurii, investiţiile în energie şi dezvoltarea pieţelor de capital trebuie să devină motoare ale creşterii economice. Statul nu trebuie şi nu poate să fie singurul motor al dezvoltării. Rolul său este să creeze condiţiile în care capitalul privat are încredere să investească. În al treilea rând, prin debirocratizare şi modernizare a administraţiei. Fiecare autorizaţie întârziată, fiecare zi de întârziere pentru înfiinţarea unei noi firme, fiecare procedură inutilă, fiecare decizie administrativă impredictibilă reprezintă un cost pentru economie şi un beneficiu nerealizat de mediul de afaceri", a mai arătat consilierul de stat.  Alexandru Avram a transmis că o administraţie performantă nu se măsoară prin "numărul documentelor solicitate, ci prin capacitatea de a oferi soluţii rapide, corecte şi predictibile".

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, chimist PSD, circulă cu BMW-ul universității, iar șoferul îi plimbă câinele
Politică

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, chimist PSD, circulă cu BMW-ul universității, iar șoferul îi plimbă câinele

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, un apropiat al PSD, circulă cu un BMW 7, pus la dispoziție de universitate, iar șoferul îi plimbă cățelul, arată sociologul Cătălin Stoica, care predă la SNSPA.  Citește și: Sondaj INSCOP: AUR a scăzut puternic, PSD a crescut după ce a revenit la guvernare Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. În 2020, Remus Pricopie a fost propus premier de PSD şi Pro România.  În octombrie 2026, plenul Parlamentului a ales-o pe Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA Remus Pricopie, un apropiat al PSD, în funcția de președinte interimar al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. Ea este din 2023 vicepreședinte al acestei autorități, cu susținerea PSD.  Acum, sociologul Cătălin Stoica arată ce venituri uriașe obține Pricopie, pe lângă BMW și șoferul care-i plimbă câinele. Pricopie, venituri de 567.446 lei din activitati didactice si cercetare, cumul de functii, plata cu oraș proiecte „Fireste, exista si profesori universitari pentru care veniturile din cumul de functii, plata cu ora si alte activitati au fost ceva mai consistente. De exemplu, potrivit declaratiei de avere publice a sotiei sale, depuse in 2025 in calitate de angajata a Curtii de Conturi (vezi poza in comentarii), rectorul SNSPA a incasat in anul 2024 venituri totale de 567.446 de lei din activitati didactice si de cercetare, cumul de functii, plata cu ora si proiecte. Adica, in medie, aproximativ 9.500 de euro pe luna, la cursul mediu din anul respectiv. Asta pare a fi NETUL intrucit ghidul ANI cere precizarea sumelor nete. (E cea mai recenta declaratie de avere in care am putut sa aflu – indirect – veniturile rectorului.) Precizez ca vorbim despre veniturile declarate pentru 2024 (cu 2 ani in urma), nu despre veniturile sale actuale. Nu contest legalitatea acestor venituri. Observ doar ca, la vremea respectiva, cumulul de functii si plata cu ora coexistau foarte bine in cazul rectorului, in timp ce multi colegi nu aveau acces la cumul, iar plata cu ora le aducea sume modeste.   Nu mai pun la socoteala alte avantaje asociate functiei: BMW-ul universitatii (vedeti poza in comentarii), soferul, deplasarile in strainatate. Apropo de sofer, domnul rector Remus Pricopie – cel cu initiativa de a-l nominaliza la Nobelul pentru pace pe Donald Trump in numele SNSPA – obisnuieste sa isi aduca la sediul universitatii din Expozitiei catelul, Cezar, alintat Cezarica. Dupa cum puteti vedea in fotografie, soferul il plimba prin curtea SNSPA intrucit, fireste, si Cezarica are nevoi fiziologice. Nu am nimic cu dumnealui, cu soferul, ba chiar mi se pare un om simpatic; probabil face ceea ce i se solicita.   Sa nu ma intelegeti gresit: iubesc cateii si pisicile. Am si eu un motan – ma rog, fost motan, ca a fost castrat, vedeti poza in comentarii – si ma gindesc ca si el sufera de anxietatea despartirii cind plec de acasa. Eu nu pot insa sa il aduc la facultate. Nu am nici BMW de serviciu si nici sofer care sa il duca la litiera la o adica, nici secretara care sa ii tina de urit si sa-l socializeze, dragul de el”, a scris Stoica. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră