miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4706 articole
Politică

Soția, Cristela, plătește amenzile lui Călin Georgescu. Sursele de venit ale familiei, neclare

Doar o parte din amenda uriașă aplicată de Autoritatea Electorală Permanentă lui Călin Georgescu a fost plătită, iar banii au fost achitați de Cristela Georgescu, arată Antena 3. În campania electorală din 2024, candidatul Călin Georgescu a declarat zero venituri, zero cheltuieli. În urma controlului AEP privind finanțarea din campanie, Călin Georgescu a fost sancționat cu cea mai mare amendă prevăzută de lege: 200.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Călin Georgescu nu e suveran în fața soției, care-l subvenționează „Plata a fost înregistrată la data de 08.04.2025 și a fost făcută de Cristela Georgescu, soția fostului candidat la prezidențiale. Din totalul de 200.000 de lei, aceasta a plătit 32.500 de lei”, arată Antena 3.  Nu se știe ce surse de venit are această familie. „Dumnezeu ne ține pe toți. Și pe mine, dar și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări, nu de dragul de a avea un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Prin urmare, nu sunt interesat de așa ceva și continui să vă spun că toate aceste răzbunări – să spun așa – ale sistemului nu-mi fac cinste în fața lui Dumnezeu”, a spus Călin Georgescu la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări despre veniturile sale. Georgescu are însă o mașină cu șofer care îl aduce la procese și este înconjurat de gărzi de corp la fiecare apariție publică.  Conform Expert Forum, Georgescu a primit mai multe amenzi, astfel: 50.000 de lei – art 28 (1) a) cheltuielile aferente campaniilor electorale trebuie să provină numai din contribuţii ale candidaţilor sau ale formaţiunilor politice; 25.000de lei – art 36 (3) – Competitorii electorali au obligaţia de a imprima pe materialele electorale numele candidatului, operatorul economic, CMF şi tiraj, dacă este cazul. 25.000 de lei – art 36 (32) – În termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligaţia de a transmite la AEP o declaraţie cuprinzând informaţii privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producţia, perioada şi spaţiul de difuzare a acestora. 50.000de lei – art.47 alin. (1) – În 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la AEP rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile de la art. 28 alin. (13). 50.000 de lei – art. 50 alin (2) – Partidele politice şi candidaţii independenţi au obligaţia de a prezenta în termen de 15 zile AEP documentele solicitate.   AEP a sesizat şi Poliţia şi Parchetul General cu privire la campania lui Călin Georgescu.  

Călin Georgescu, suspus finanțării soției Foto: Inquam/Octav Ganea
Soțul Nicoletei Pauliuc a fost polițist și a ajuns penal Foto: Facebook
Politică

De ce ancheta Recorder despre Poliție s-a stins: cine conduce comisiile parlamentare de apărare

Comisiile parlamentare care ar fi trebuit să preia dezvăluirile Recorder despre situația din Poliția Română sunt conduse de personaje cu legături dubioase, ceea ce face discutabilă poziția lor de control asupra Armatei și a Internelor. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Soțul lui Pauliuc, cea care controlează Internele, polițist penal Comisia de apărare din Senat este condusă de Nicoleta Pauliuc, prim-vicepreședinte PNL, unul dintre capii opoziției anti-Bolojan. Soțul ei, Viorel Pauliuc, a fost ofițer de poliție judiciară, condamnat penal, potrivit site-ului anchetatorii.ro. Libertatea consemna în 2005 faptul că acesta fusese arestat într-un dosar privind favorizarea clanului Cămătarilor. În 2024, senatoarea afirma, pentru context.ro, că soțul ei a fost reabilitat.  Nicoleta Pauliuc a absolvit Dreptul la „Dimitrie Cantemir” și a făcut un curs la Academia Națională de Informații.  Vicepreședinte al comisiei de apărare din Senat este Felix Stroe, senator PSD din Constanța. El a fost informator al Securității, dar CNSAS a considerat că nu i se poate atribui calitatea de „colaborator”. Stroe a fost recrutat în liceu, în 1972, fiind abandonat în 1973.  Comisia de apărare din Camera Deputaților este condusă de deputatul PSD din Gorj, Mihai Weber, celebru pentru mașinile sale de lux.  În noiembrie 2025, presa a scris că el a returnat un Mercedes AMG GLE 53 după ce ANAF a constatat utilizarea sa în interes personal, stabilind cheltuieli nedeductibile. Mașina era achiziționată în leasing de către firma sa din Gorj. În mai 2026, presa l-a surprins cu un nou autoturism de lux: „După ce ANAF l-a obligat să predea Mercedesul AMG GLE 53 gris, luat pe firma unui magazin sătesc, deputatul Mihai Weber, președintele Comisiei de Apărare și-a luat un Mercedes nou, același model”, a scris siteul de investigații Snoop.  În septembrie 2025, Pandurul - o publicație din Gorj, de unde este Weber - arăta: Weber „este implicat într-o nouă afacere în domeniul energiei regenerabile. Alături de milionari locali precum Mirel Lilă, Emil Tomescu și Dragoș Dan-Morega, Weber a intrat în firma 2M Energy Storage SRL, după ce anterior a câștigat 1,5 milioane de lei din vânzarea unei alte companii similare”. „Obține cu ușurință toate avizele pentru producerea de energie, iar firmele sunt preluate de investitori străini”, consemnează Pandurul - aceasta fiind exact tipul de afacere despre care a vorbit premierul Bolojan, când a dezvăluit situația așa-numitelor ATR-uri.  În noiembrie 2024, site-ul frontul.ro titra: „Copiii lui Weber, angajați în 5 ministere și 4 agenții guvernamentale!”. 

Maia Sandu îi redă cetățenia lui Băsescu și spune că îl așteaptă „acasă” Foto: Facebok
Politică

Maia Sandu anunță că i-a redat lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova

„Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova”, a anunțat, azi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe Facebook. Cetățenia moldoveană i-a fost acordată lui Băsescu de președintele Nicolae Timofti, în 2016, și luată înapoi de președintele Igor Dodon câteva luni mai târziu. Dodon i-a retras cetăţenia pentru că ar fi refuzat sã recunoascã statalitatea moldoveneanã şi existenţa poporului moldovenesc.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier În septembrie 2018, după un proces de circa doi ani, Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova i-a dat dreptate lui Dodon și a confirmat ridicarea cetățeniei. „Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru” Acum, Maia Sandu îl repune în drepturi. „Domnul Președinte Băsescu a susținut cetățenii Republicii Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări. Pentru că domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte - spre un viitor european. Domnul Băsescu este respectat și așteptat ca un frate aici, în Republica Moldova. În numele cetățenilor noștri, îi mulțumesc pentru că a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova. Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova.   Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!”, a scris Maia Sandu. 

Guvernul Bolojan, cel mai mic deficit la patru luni din 2019 până acum Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Majoritatea vrea salarii și pensii mai mari, plus zdrobirea corupției Foto: DNA
Politică

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare

Aproape jumătate dintre cetățenii români consideră că „creșterea salariilor și pensiilor” trebuie să fie principala prioritate a în următoarele șase luni, arată un sondaj INSCOP. Măsira este puternic susținută de alegătorii PSD (70% indică această măsură drept principala prioritate) și de cei ai AUR - 62%. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Ștefureac vede o Românie ruptă în două Însă 33,7% dintre cei chestionați spun că reducerea taxelor trebuie să fie prioritatea, 26,1% indică atragerea fondurilor europene, iar 25,8% prioritizează „reducerea cheltuielilor statului”.  Doar 16,4% spun că prioritatea următoarelor șase luni trebuie să fie stabilitatea politică și un acord între partide. Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre cei chestionați spun „corupția”. Doar 14,9% indică „lipsa locurilor de muncă bine plătite”.  „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, comenetează pe Facebook directorul INSCOP, Remus Ștefureac.    Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.    Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.    

Sebastian Ghiță vrea să redevină activ pe Facebook, dar nu are succes Foto: Facebook
Politică

Postarea în care Sebastian Ghiță o atacă pe Oana Gheorghiu a strâns 31 de like-uri în peste șase ore

Fostul parlamentar PSD Sebastian Ghiță, care a condus comisia de control a SRI, a revenit pe Facebook după mai mulți ani de absență și, azi, o atacă pe Oana Gheorghiu. El o acuză că a strâns 60 de milioane de euro, prin ONG-ul Dăruiește Viața, dar clădirea construită pentru copiii bolnavi de cancer ar fi costat doar patru milioane de euro.  Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Ghiță, eșec total pe Facebook Însă postarea sa a acut doar 31 de like-uri după peste șase ore, din care 11 erau hohote de râs, deși de la ora 12.41 a fost mediatizată pe site-ul României TV.  „Corect. Vezi să nu trimită ăștia rackeții după tine”, i-a transmis un comentator. „De ce nu ne pricepem toti la toate !? Dna ONG/VicePM Gheorghiu incearca fara a intelege domeniul sa promoveze ideea Shwartz legata de un Sovereign AI al Germaniei / Europei.. etc   Astazi revolutia AI este generata si dominata de catre SUA.   Romania ( condusa de bruxelisti utopici ) poate sa ignore acest fapt sau poate sa devina un actor in noua lume dominata de AI.   Nu exista suveranitate digitala fara tehnologia SUA ( Nvidia si AMD ).   Nici o tara din Europa ( din pacate ) nu are si nu va avea tehnologia necesara unei competitii cu SUA in zona AI.   Daca te declari suveran AI in Europa inseamna ca alegi China ! https://www.infoworld.com/.../the-sovereign-cloud...   PS O fi terminat de numarat dna Gheorghiu cele peste 60 de milioane de euro stranse din donatiile romanilor ? ( ca doar o cladire de 4 milioane de euro a facut din cei peste 60 de milioane de euro )”, a scris Ghiță.    

Crin Antonescu dorea înapoi, la PNL, dar nu i-a ieșit Foto: Facebook Crin Antonescu
Politică

„Încercarea de a-l aduce pe Antonescu de la Bruxelles la București ca lider suprem al PNL a eșuat”

Fostul deputat PNL Stelian Tănase susține, pe Facebook, că ar fi existat o tentativă de puci în PNL, pentru ca Crin Antonescu să fie readus la conducerea partidului. Crin Antonescu, fără slujbă de foarte mulți ani, a fost extrem de activ în ultimele zile și a criticat dur actuala conducere a PNL.  Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Opoziția din PNL dorea restaurarea lui Antonescu  „Încercarea de a-l aduce pe Crin Antonescu de la Bruxelĺes la București ca lider suprem al PNL a eșuat. S-au inhămat la ea cozile de topor din partid si puciștii de serviciu aliați cu PSD. Ce scenariu prost! Telenovela se sfîrșește aici. Ca la loz in plic: mai trage o dată!”, a scris Tănase.  Acesta a fost deputat PNL în mai multe legislaturi și a fost președinte-director general al televiziunii publice, în 2012, cu susținerea USL, alianța PSD-PNL. Crin Antonescu a lansat, ieri, atacuri în serie la adresa conducerii PNL. „„1.⁠ ⁠Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva? 2.⁠ ⁠Dacă PNL a fost «breloc» până la această «revoluție», adică aproape un an, în timp ce erai prim-ministru (având și Finanțe, Interne, Fonduri Europene, ca să nu mai pun Externe, Apărare și pe dna Gheorghiu), cum de nu te retragi din politică, Ilie Bolojan? Să înțeleg că rămâneai să conduci «brelocul» dacă nu te dădeau pesediștii și Parlamentul afară?”, a afirmat, duminică, Antonescu.  „„Ciucu, Bolojan și foștii «lingători de clanțe», transformați brusc în «reformatori» și aprinzători de «lumini», merg înainte. Și-au recâștigat «demnitatea» și «sufletul». Înțeleg că voi, foștii mei colegi, nu-i puteați pune aceste întrebări lui Bolojan. Dar măcar un «sictir» sănătos putea să-i adreseze cineva conului Stelică. Poate data viitoare. La mulți ani!”, a mai scris fostul președinte al PNL. 

Predoiu l-a uitat în minister pe clientul PSD Adrian Petcu, soț al șefei Inspecției Judiciare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne

Un apropiat al PSD, prefect de București și secretar de stat în regimul Dragnea, a rămas subsecretar de stat în ministerul de Interne, deși demnitarii care aveau susținerea social-democraților au demisionat sau au fost demiși după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiune de cenzură. Este vorba de Adrian Petcu, soțul controversatei Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiare, considerată o apropiată a Liei Savonea. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Soția, personaj cheie în structura de putere a Liei Savonea Petcu  a fost prefect de Ilfov din aprilie 2015 în mai 2017, el fiind numit în această funcție de guvernul Ponta. Din mai 2017 în august 2018 a fost prefect de București, dar a fost schimbat din funcție cu puțin înainte de Jandarmeriada din 10 august 2018.  În octombrie 2018, el a ajuns secretar de stat în ministerul de Interne, perioadă în care ministerul era condus de Carmen Dan. Petcu s-a făcut remarcat când a atacat în instanță demiterea sa de către fostul premier Viorica Dăncilă, el fiind numit în post de fostul ministru de Interne Carmen Dan. A fost dat afară în ianuarie 2020 și, pentru o vreme, a fost consilierul lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ. Din mai 2022 până acum, neîntrerupt, a fost subsecretar de stat la ministerul de Interne. Site-ul ministerului nu precizează ce atribuții are.  Soția sa, Roxana Petcu, este șefa Inspecției Judiciare din 2022. După documentarul Recorder privind situația din Justiție, Inspecția Judiciară a anunțat că nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel București (CAB), în urma unui control efectuat la această instanță. „Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, spunea Roxana Petcu, în februarie 2026. 

Lucian Bode pare că se teme de o excludere Foto: Facebook
Politică

Lucian Bode, supărat că se discută excluderea din PNL a celor care „ascultau ordinele” lui Iohannis

Fostul secretar general al PNL din perioafa în care Nicolae Ciucă era la conducerea partidului, Lucian Bode, a protestat pe Facebook față de intenția de „eliminare” din partid a celor care i-au fost obedienți lui Klaus Iohannis. Bode s-a referit la doi politicieni: Ludovic Orban, pe care l-a acuzat că vrea să revină în partid „cu ranchiună sau dorință de revanșă”, și la senatorul USR Cristian Ghinea, despre care a scris că „riscă să contribuie la dezintegrarea” PNL.  Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Bode, supărat pe Ludovic Orban și Cristian Ghinea „PNL la răscruce. La 151 de ani de existență, Partidul Național Liberal se află în fața unei provocări reale de identitate și direcție politică. Obiectivul unui PNL mare în 2028 este legitim și mobilizator. Dar întrebarea esențială rămâne: cât de mare poate deveni PNL dacă, în loc să construim unitate, creăm falii? Etichetele de tip „adevărați liberali”, „liberali reformiști”, „trebuie eliminați cei care ascultau ordinele fostului președinte Iohannis", nu unesc.   Dimpotrivă, delimitează și exclud. Iar un partid mare nu se construiește pe excludere. În urmă cu 12 ani, PNL a trecut printr-o transformare majoră prin fuziunea cu PDL. Atunci, în filialele unde vechiul PDL era majoritar, nu au existat tratamente preferențiale sau diferențieri. A existat respect și integrare de la egal la egal. După fuziune, toți au devenit liberali, nu unii mai „adevărați” decât alții. Este o lecție pe care colegii din Alba, Arad, Brașov, Cluj, Neamț, Sălaj, Timiș, Satu Mare, Sibiu, Suceava și din multe alte organizații o cunosc bine.   A reveni astăzi la ideea de categorii de liberali înseamnă, de fapt, a transmite că nu ne dorim un PNL mare, ci unul mai mic și mai ușor de controlat. Iar acest semnal ajunge direct în teritoriu, la cei de la firul ierbii, la activul de partid care are nevoie de direcție, nu de etichete.   Nu poți construi solid pe bază de delimitări. Cei care vor să revină în partid cu ranchiună sau dorință de revanșă nu pot coagula energiile PNL. Și ca să fiu bine înțeles, mă refer la Ludovic Orban.   În același timp, este greu să înghiți lecții despre reformă de la unii care, atunci când erau la guvernare, într-un guvern liberal, pedepseau ministere doar pentru că ministrul de interne era liberal și tăiau finanțarea europeană a unor structuri performante în atragerea de fonduri europene, doar pentru că decizia stătea în pixul lor. Mi-e greu să cred că astfel de oameni pot sta sincer alături pentru a construi marele PNL; mai degrabă riscă să contribuie la dezintegrarea lui. Și ca să fiu și mai bine înțeles, mă refer la Cristian Ghinea.   Din punctul meu de vedere, adevărații liberali nu pleacă din PNL când nu mai sunt prim-miniștri. Și nici nu împart partidul în tabere când este nevoie de coeziune.   Dacă viitorul PNL se construiește doar pe aceste delimitări și îi lăsăm în afara ecuației pe cei care reprezintă o direcție conservator-moderată, echilibrată, fără accente agresive, atunci acel „PNL mare” riscă să fie doar o formă fără fond.   Este momentul pentru luciditate, echilibru și responsabilitate. Nu pentru etichete. La fel cum este momentul pentru unitate, dar de o unitate construită pe identitatea liberală, pe valorile noastre și pe respect reciproc.   Pentru că fără toate acestea, chiar și un partid cu 151 de ani în spate tot istorie riscă să rămână…”, a scris Bode.    Însă multe reacții de pe Facebook sunt negative: „Dă, bă, banii înapoi, borfașule! Ai lăsat partidul în faliment” sau „Marș la pesede”.

Ilie Bolojan vrea doi ani de reformare a PNL Foto: Facebook
Politică

Bolojan sugerează că PNL trebuie să se reformeze stând în opoziție și să câștige viitoarele alegeri

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a spus, azi, la Muzeul Naţional Brătianu, cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înfiinţarea PNL, că România nu poate fi modernizată „cu 15% în Parlament”, o posibilă sugestie ca partidul să rămână în opoziție și să se reformeze. „Ca să poţi influenţa decisiv ceea ce se întâmplă în ţară, ca să poţi contribui la modernizarea României, nu poţi să faci acest lucru cu 15% în Parlament, trebuie să înţelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poţi baza, care nu-şi respectă înţelegerile, care nu respectă ţara noastră. Şi atunci partidul nostru nu are decât o singură soluţie”, a afirmat liderul liberal. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor Ultimul sondaj INSCOP arată că PNL este în creștere în intenția de vot și a depășit PSD-ul. Președintele PNL vrea oameni noi în partid Azi, Bolojan a explicat și ce ar trebui să facă PNL în următorii doi ani. „Pentru a putea face într-adevăr ceea ce este nevoie pentru ţara noastră, pentru a fi un factor decisiv în modernizarea ţării, asta înseamnă că în următorii doi ani de zile e nevoie să reorganizăm partidul, să-l deschidem către oamenii valoroşi, către oamenii care lucrează în ţara asta, care vor un stat eficient, care vor instituţii care nu sunt administrate ca nişte feude de către cei care le conduc şi sunt puse în serviciul cetăţenilor, care vor o guvernare în care nu sunt tolerate privilegiile, care fac lucrurile cu dreptate, care creează condiţii pentru dezvoltare, iar acolo unde sunt liberali în funcţie, să se perceapă că în administraţia locală este o bună organizare, este ordine, este siguranţă în acele comunităţi, se respectă tradiţiile, se creează condiţii pentru dezvoltare şi asta trebuie să facem în anii următori”, a afirmat el.  Bolojan a insista pe necesitatea ca partidul să recruteze oameni noi. „Premiind oameni care sunt repere în comunităţile lor, aducând aceşti oameni în partidul nostru, folosind experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani, să putem să convingem mai mulţi români că una din soluţiile importante pentru modernizarea României o reprezintă partidele, partide puternice, partide de încredere şi vă asigur că împreună cu dumneavoastră putem să facem acest lucru pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru România”, a afirmat liderul PNL. 

Mihai Dimian, ministrul Educației, pe cale de a fi preluat de PSD Foto: Facebook
Politică

Ministrul Educației, Mihai Dimian, măsurat în sondaje ca potențial candidat PSD la primăria Suceava

Publicația locală Suceava Live scrie că ministrul Educației, Mihai Dimian, numit în această funcție cu sprijinul PNL, apare în sondajele comandate de PSD ca potențial candidat al acestui partid la primăria municipiului Suceava. „Nimic deosebit până aici, însă «măsurarea» actualului ministru al Educației, prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian, ca potențial candidat pentru funcția de primar al municipiului reședință de județ, reprezintă un element de noutate ce merită notat. Deși acesta apare ca și candidat al PSD-ului în acest sondaj, informația devine cu atât mai interesantă, cu cât numirea în funcția de ministru s-a făcut la propunerea și cu susținerea PNL”, arată Suceava Live. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor Dimian, prieten mai vechi al PSD Suceava Live nu prezintă însă detalii care să susțină afirmațiile din articol. Pe de altă parte, articolul a apărut vineri și Dimian nu a reacționat până acum.  Damian a criticat de mai multe ori măsurile guvernului Bolojan. El nu este membru al vreunui partid, însă a primit votul în unanimitate al Biroului Permanent Național al PNL când a fost propus ministru al Educației.  Mihai Dimian a fost susținut de PSD atât în funcția de rector al Universității din Suceava Primar al Sucevei este Vasile Rîmbu, membru PSD. Însă, în martie 2026, a fost suspendat din PSD pentru o perioadă de șase luni, printr-o decizie a Biroului Permanent al Organizației Județene Suceava a PSD. „El a spus că nu face politică, dar a numit doar membri PNL. Oamenii de acasă trebuie să știe lucrurile astea. În toate funcțiile numite politic din primărie sunt doar membrii PNL. Oamenii au votat în 2024 schimbarea”, a explicat liderul organizației județene a PSD, Gheorghe Șoldan. 

Catalin Predoiu, atent să nu supere Poliția Foto: Facebook
Politică

Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor

Ministrul PNL al Internelor, Cătălin Predoiu, ignoră complet scandalul provocat de chestorul Georgian Drăgan și, într-o postare pe facebook, aduce laude puternice ministerului de Interne pentru o serie de acțiuni relativ banale, la care nu s-a produs nici un incident. Predoiu folosește un limbaj cazon, definind pelerinajul credincioșilor catolici de la Șumuleu Ciuc drept „manifestările”. El definește concertul MK drept „cu grad mare de risc potențial” și folosește cuvântul „felicitări” de trei ori într-o postare de opt rânduri. Predoiu se pune bine cu nomenklatura militarizată a Internelor „Misiuni îndeplinite. Felicitări MAI pentru misiunile dificile încheiate ieri cu succes! Felicitări tuturor colegilor implicați, atât celor din comandă, cât și celor din teren.   Concertul MK, cu peste 35.000 de participanți și cu grad mare de risc potențial, manifestările de la Șumuleu Ciuc, cu peste 100.000 de participanți, și celelalte manifestări publice desfășurate ieri, peste 250, au fost însoțite în teren de peste 25.000 de profesioniști ai structurilor MAI, care au avut misiunea de a proteja cetățenii și de a prezerva siguranța publică.   Misiune îndeplinită! Mulțumiri și felicitări!”, a scris Predoiu.   Ministrul de Interne ignoră documentarul Recorder și reacția controversată a chestorului Georgian Drăgan. Sâmbătă, Drăgan a postat patru precizări, în serie, pe pagina de Facebook a Poliției Române, pentru a le răspunde celor care au criticat reacția sa la documentarul Recorder.    Iată una din postările lui Drăgan:    „PRECIZARE   Georgian Drăgan - IGPR   Cu privire la acuzațiile lansate în spațiul public: „Practic, o instituție de forță a statului român amenință o redacție de presă”, „Atac fără precedent al Poliției la jurnaliști și libertatea presei”, „Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice”, etc, din care reiese faptul că aș fi amenințat presa, libertatea presei sau chiar jurnaliștii, fac următoarele precizări:   Aceste afirmații sunt complet false și nu au nicio legătură cu declarația mea publică”.   

Sorin Grindeanu nu stie cum sa fugă de jobul de premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Budăi anunță că PSD își asumă guvernarea, dar nu vrea să spună dacă Grindeanu va fi premier

Fostul ministru al Muncii Marius Budăi a anunțat, la site-ul controlat de PSD stiripesurse.ro, că partidul său ar prefera, ca prima variantă refacerea coaliției cu PNL, cu premier liberal, dar dacă nu se va reuși atunci social-democrații își vor asuma conducerea Executivului. Însă, întrebat dacă Grindeanu va fi premier, el a evitat un răspuns, arătând că decizia trebuie luată în cadrul „forurilor statutare ale partidului”.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD.  Potrivit statului PSD, Consiliul Politic Național nominalizează candidatul PSD la funcția de Prim-ministru. PSD vrea Guvernul, dar îi lipsește piesa centrală, premierul „Cu refacerea Coaliției, cu un prim-ministru de la PNL, nu avem o problemă. Dacă că nu-și doresc, da, ne asumăm, cu prim-ministru de la noi”, a spus Budăi. Însă el nu a mai fost așa de ferm când a fost întrebat de premierul PSD: „Q: Premierul presupun că va fi Sorin Grindeanu. Și-a asumat acest lucru. Marius Budăi: Au fost aceste discuții în partid, dar - e foarte bine și eu îl felicit pe Sorin Grindeanu că spune public tot timpul asta - lucrurile acestea se decid într-un mod statutar, în cadrul forurilor statutare ale partidului”.  Presa îl întreabă de săptămâni pe Grindeanu dacă își asumă funcția de premier, dar acesta evită un răspuns clar.  Pe d ealtă parte, liderii PNL îl îndeamnă să își asume acest post. „Mi se pare normal ca primul cu care să se vadă domnul președinte Nicușor Dan, formal (...) și să-și propună să formeze Guvernul este domnul Sorin Grindeanu. Este pro-occidental, așa declară cel puțin..și să se vadă cu domnul Grindeanu să vadă ce soluții are, să se vadă cu AUR, și dacă se ajunge la concluzia că ei fug de această răspundere putem să ne asumăm în acest caz un guvern minoritar votat în Parlament, deci cu puteri depline, fără PSD, pentru a ne respecta deciziile consecutive (...) Sau... acuma nu am mandat din partea partidului meu, dar există și această opțiune cel puțin la nivel teoretic... domnul Grindeanu să-și asume guvernarea, domnul președinte Nicușor Dan să ne ceară un vot de investitură și atât...”, a spus prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu la podcastul DeFapt.ro. 

Cristian Pistol, șeful CNAIR, alături de Grindeanu și Hibert Thuma Foto: Facebook
Politică

Cum a explodat numărul angajaților CNAIR, deși o parte din proiecte au fost transferate la CNIR

Sute de persoane au fost angajate la sediul central al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în ultimii ani, arată secretarul de stat la Transporturi Horațiu Cosma. El arată că această creștere de personal a avut loc deși tot mai multe proiecte gestionate de CNAIR au fost mutate la Compania națională de Investiții Rutiere (CNIR).  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Creștere de circa 30% a angajaților în structura centrală a CNAIR „CNAIR intenționează să angajeze în acest an peste 500 de persoane, dintre care 126 doar în structura centrală din București. Asta înseamnă zeci de milioane de lei în plus pentru salarii, peste cheltuielile actuale de personal care depășesc deja 1 miliard de lei anual”, a scris Cosma pe Facebook. „În 2024, CNAIR Central avea aproximativ 850 de posturi. După transferul a 7 proiecte către noua companie CNIR, numărul a crescut la peste 900 până la finalul anului” „În 2025 au mai fost transferate încă 3 proiecte, iar schema de personal a urcat spre 1.000 de posturi” „Acum, după încă 6 proiecte mutate la CNIR, compania veche solicită încă 126 de angajări la centru” „Legea statului român este foarte clară: proiectele noi de autostrăzi și drumuri expres trebuie transferate etapizat, în termen de 3 ani, către CNIR - noua companie responsabilă de dezvoltarea infrastructurii mari. Procesul a început în 2024 și trebuie finalizat anul viitor”, mai explică Cosma.  Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a trimis ieri corpul de control la CNAIR, după ce a acuzat CNAIR că a pierdut 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeș-Turda cu compania Pizzarotti. 

În pofida uriașelor dispute, Grindeanu și Bolojan au semnat un acord privind legea salarizării bugetarilor, jalon PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră