joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

458 articole
Investigații

EXCLUSIV Soția generalului Zisu, angajată de partenera de afaceri a lui Ionel Olteanu

Generalul Zisu, în conflict de interese. Roxana Zisu, soția generalului Cătălin Zisu, a fost angajată la firma unuia dintre asociații lui Ionel Olteanu, afaceristul care a încasat ilegal în jur de 2,4 milioane euro pentru lucrări fictive la cimitirul Ghencea Militar. Lucrarea a fost contractată în urma unei licitații organizate de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul Zisu. Firma afaceristului Ionel Olteanu, Garden Center Grup, apare și în dosarul de corupție al lui Robert Kalman Raduly și Domokos Szoke, fost primar, respectiv fost viceprimar al orașului Miercurea Ciuc. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 22 de percheziții, inclusiv la Comandamentul Logistic Întrunit și hotelul "Haiducul", acolo unde locuia generalul Cătălin Zisu. Anchetatorii au găsit într-una din vilele percheziționate peste 2.000 de tablouri, inclusiv unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale. De la angajata consortului la Armată, la firme private Roxana Zisu a lucrat până în anul 2010 la Comandamentul Logistic Întrunit, una dintre cele mai importante structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale la conducerea căreia se afla generalul Cătălin Zisu. Nimeni altul decât soțul ei. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Din când în când, conform declarațiilor de avere depuse de către generalul Zisu, Roxana Zisu se angaja în mediul privat pe salarii modice. În anul 2016 s-a angajat la firma Agromad Corps, o firmă din domeniul agriculturii. Nu se știe pe ce funcție a fost angajată, dar primea un salariu anual de 48.000 lei. Adică 4.000 lei pe lună. Generalul Zisu, în conflict de interese Firma Agromad Corps a fost înființată în toamna anului 2011 de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu, și de un anume Ștefan Olteanu. După numai câteva luni de la înființarea firmei, Ștefan Olteanu s-a retras din firmă. Iuliana Madlen Lazăr a continuat să se ocupe de dezvoltarea afacerii, ba chiar a început să cumpere parțial și integral părțile sociale ale mai multor societăți din domeniul agricol. Astfel, în aprilie 2018 a ajuns să cumpere 80% din firma Agrodynamic SRL, deținută de alte două societăți: Ro-Verde Landscaping și Garden Center Grup. Prima aparținea tot Iulianei Madlen Lazăr, iar cea de-a doua era patronată de afaceristul Ionel Olteanu. Doi ani mai târziu, Iuliana Madlen Lazăr și asociatul ei Ionel Olteanu au vândut firma Agrodynamic lui Cristi Bobocea. Contract de 25,67 milioane de lei la cimitir Soțul Roxanei Zisu, generalul cu trei stele Cătălin Zisu, era comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării în aprilie 2021. Atunci a fost anunțată licitația pentru "extinderea cimitirului militar în cazarma 3430" din București. Adică extinderea cimitirului Ghencea Militar. Contractul a fost atribuit firmei Garden Center Grup la începutul anului 2022. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul a fost semnat în data de 24 martie 2022 și avea o valoare de 25,67 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane euro. Banii proveneau exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Lucrarea trebuia finalizată în termen de 12 luni, așa cum prevedea caietul de licitație. Jumătate din sumă, pe lucrări fictive Procurorii militari din cadrul DNA susțin acum că o mare parte din lucrări a fost decontată fictiv de antreprenorul Garden Center Grup SRL, patronată de Ionel Olteanu, care a încasat ilegal aproape 12 milioane lei, echivalentul a 2,4 milioane euro. Concret, spun procurorii, firma lui Olteanu a încasat ilegal banii pentru lucrările referitoare la evacuare pământ/moloz și la pământ de umplutură, în condițiile în care acestea nu au fost realizate în realitate. Între timp, au fost emise mai multe mandate de aducere emise pe numele a 21 de persoane, inclusiv pe numele generalului Cătălin Zisu și al afaceristului Ionel Olteanu. Garden Center, dosar DNA și la Miercurea Ciuc Numele firmei Garden Center Grup, patronată de Ionel Olteanu, este strâns legat de o altă afacere de corupție investigată de Direcția Națională Anticorupție. Pe 30 aprilie 2015, DNA anunța printr-un comunicat de presă că Robert Kalman Raduly, primarul de atunci al orașului Miercurea Ciuc, și Domokos Szoke, ex-viceprimarul din Miercurea Ciuc, au fost reținuți. Primul, pentru abuz în serviciu instigare la abuz în serviciu și conflict de interese. Viceprimarul a fost acuzat de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Concret, potrivit DNA, viceprimarul Domokos Szoke, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare zonă verde, a declarat câștigătoare oferta depusă de Garden Center Grup, deși aceasta era neconformă. Valoarea contractului era de 1,32 milioane lei. Aceeași rețetă: lucrări doar pe hârtie Ulterior, "a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru suprafață de teren mai mare decât cea reală", potrivit comunicatului DNA. După finalizarea lucrărilor, viceprimarul Domokos Szoke "a semnat și avizat documentații justificative prin care au fost acceptate plățile pentru lucrări aferente unei suprafețe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală", susțin anchetatorii. Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au dispus în octombrie 2020 achitarea celor doi inculpați, adică a primarului și viceprimarului, pe motiv că "faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege".

Generalul Zisu, în conflict de interese. În imagine, generalul Cătălin Zisu la intrarea la DNA în noaptea de vineri spre sâmbătă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Generalul Zisu, teren misterios și vilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: teren în București, menționat după 14 ani

Generalul Zisu, teren misterios și vilă. Unul dintre cei mai controversați și influenți comandanți din Ministerul Apărării Naționale, generalul Cătălin Zisu s-a trezit în anul 2017 cu un teren de peste 1.224 metri pătrați în București, teren pe care susține că l-ar fi cumpărat soția sa în anul 2003. Acest teren nu a fost menționat în nicio declarație de avere depusă de generalul Cătălin Zisu în perioada 2009-2017. Tot pe numele soției sale, Roxana Zisu, se afla o vilă de 360 de metri pătrați în București, care a crescut subit la 496 metri pătrați în anul 2017. Becali: Zisu "s-a făcut mare milionar, stă ascuns" Generalul Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării, a fost artizanul mai multor afaceri de corupție ținute la sertar atât de procurorii militari, cât și de oficialii Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) A fost implicat și în sulfuroasa retrocedare a terenurilor Armatei către Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera declara într-o conferință de presă din anul 2023 că "Zisu ăsta are el ceva, s-a făcut mare milionar, stă ascuns, dar e mare milionar. Dar poate trimite şi DNA-ul un control să vadă ce s-a întâmplat cu logistica Armatei, să vedem unde sunt miliardele, nenea Zisu. Toţi care s-au luat cu mine, toţi au căzut în belele. O să vedeţi. Toţi care îmi fac mie rele, toţi o să treacă numai prin belele". Soția Roxana, în subordinea soțului general DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale generalului Cătălin Zisu. Acestea sunt pline de omisiuni și inadvertențe. Cea mai veche declarație de avere datează din ianuarie 2009. Atunci, generalul menționa că soția sa, Roxana Zisu, deținea un teren de 100 mp în București, teren cumpărat în anul 2007. Tot din 2007 avea pe numele ei o vilă de 360 mp utili în București. Din același document mai aflăm că soții Zisu nu dețineau tablouri sau bijuteri, nu aveau conturi bancare și nici credite. Generalul avea un salariu anual de 113.202 lei, iar ea câștiga aproape 150.000 lei. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că Roxana Zisu era angajată în cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, instituție condusă de către soțul ei. Teren de 100mp, vândut cu 50.000 de euro Pe numele generalului Cătălin Zisu apare în anul 2010 o vilă de 250 mp în județul Prahova, în dreptul căreia menționează că e "casa părintească" în posesia căreia a intrat prin "uzufruct viager". În același an, Roxana Zisu s-a pensionat. Pensie militară: 30.000 lei anual. Apoi, în 2013, o regăsim angajată în mediul privat, la firma Sunny SRL. În anul 2015, Roxana Zisu și-a vândut terenul de 100 de mp din București cu suma de 50.000 de euro unei persoane fizice, fără să îi menționeze numele. Pensionara Roxana Zisu lucra în anul 2016 pentru firma Agromad Corps, de unde primea un salariu anual de 48.000 lei. Firma era patronată de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu. Generalul Zisu, teren misterios și vilă Subit, în declarația de avere depusă în anul 2017, generalul Cătălin Zisu a menționat că soția sa deține un teren de 1.224 mp în București. Teren pe care l-ar fi cumpărat în anul 2003 și care ar fi trebuit să apară în toate declarațiile de avere ale luI Zisu de până în 2017. La rubrica "modul de dobândire", generalul a menționat în mod eronat "construcție", dar ulterior a pomenit un "contract de vânzare – cumpărare". Zisu menționeză în același document că vila soției sale, de 360 mp, s-a transformat într-una mult mai mare, de 495,89 mp. În cea mai recentă declarație de avere, depusă în iunie 2024, generalul Cătălin Zisu menționează că soția sa încasează o pensie militară de aproape 80.000 lei. Iar Ministerul Apărării Naționale îi plătește lui o soldă anuală de 182.559, plus o normă de hrană și haine în cuantum de 17.253 lei.

Generalul Zisu, relație cu comandatul SMC (sursa: centenarbuzau.ro, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude, ar avea un hotel în construcție pe litoral cu șefa SMC

Generalul Zisu, relație cu comandantul SMC. O rețea extinsă de corupție în MApN este scoasă la iveală odată cu investigarea de către DNA a generalului Cătălin Zisu, șeful Logisticii Armatei. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, ilegal pe funcție Potrivit surselor DeFapt.ro, procurorii DNA investighează și relația pe care Zisu o are cu Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central din București. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Mai mult, Ioniță-Radu a încasat ilegal 173.500 de lei net dintr-un proiect european în care nu ar fi avut dreptul legal să lucreze. Citește și: FOTO Generalul Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri, unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale Astfel, între decembrie 2020 și decembrie 2023, comandantul Spitalului Militar a fost și director științific în proiectul ROCCAS II, finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Generalul Zisu, relație cu comandantul SMC Florentina Ioniță-Radu s-a pontat inclusiv din concedii din străinătate și și-a delegat toate atribuțiile de management al Spitalului Militar Central (SMC). Potrivit surselor DeFapt.ro din DNA, multe din contractele SMC au fost semnate cu girul lui Cătălin Zisu și ar avea probleme de legalitate. Legătura dintre cei doi, arată sursele din dosar, ar fi cimentată, la propriu, de construcția unui hotel pe litoralul românesc, hotel finanțat de cei doi generali.

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical. În dreapta, Dafin Mureșanu, după un eveniment al Aspen România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical. Ministrul Sănătății a vândut o mașină VW Touareg cu peste 40.000 de euro Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, controlată de medicul neurolog Dafin Mureșanu. DeFapt.ro a dezvăluit că fundația medicului Dafin Mureșanu a fost asociată în firma Human Development Technologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Cei trei voiau să obțină un proiect european în valoare de 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. Schimbă mașinile ca pe șosete Rafila a vândut un autoturism Toyota Land Cruiser în ianuarie 2012 cu suma de 100.000 de lei, echivalentul a 20.000 de euro, unei firme. Nu a menționat în declarația de avere numele societății căreia i-a vândut mașina. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol În iunie 2013, actualul ministru al Sănătății a menționat în declarația de avere o altă mașină, Volkswagen, fabricată în 2012. A vândut-o în iulie 2014 cu suma de 14.500 de euro unei anume Letiția Ioanaș. Apoi și-a cumpărat o nouă mașină. De data aceasta un Audi, fabricat tot în anul 2012, menționat în toate declarațiile de avere depuse până vara anului 2018. Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical Ulterior, în declarația de avere depusă în iunie 2020, Alexandru Rafila a declarat un Volkswagen Touareg. Potrivit documentului, mașina este produsă în 2018. Pe 21 august 2023, ministrul Alexandru Rafila și-a vândut SUV-ul Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor din Cluj, pentru suma de 200.200 lei, adică puțin peste 40.000 de euro. Fundația este condusă de medicul neurolog Dafin Mureșanu, unul din vechii săi prieteni. Acum, conform ultimei declarații de avere, ministrul Alexandru Rafila deține un nou bolid, de data aceasta un BMW. Dafin Mureșanu și generalul Botoș, proiect cu Jandarmeria Surse din anturajul Alexandru Rafila au declarat pentru DeFapt.ro că medicul Dafin Mureșanu ar fi nașul fiului ministrului, Petrus. Relația dintre medicul Dafin Mureșanu și ministrul Alexandru Rafila, însă, este mult mai veche. DeFapt.ro a dezvăluit că medicul Dafin Mureșanu, prin Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, a fost asociat în firma Human Development Tehnologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Aceasta este una dintre firmele care urma să implementeze un proiect european evaluat la 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. În acest sens, Jandarmeria Română a semnat un protocol de colaborare cu societatea Integrated Training Center International, deținută de generalul (r) Ilie Botoș și de Institutul RoNeuro al medicului neurolog Fior Dafin Mureșan. Institutul RoNeuro este parte a Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar. În imagine, Laura Vicol (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar. Adina Diana Fleancu, inspector antifraudă la Direcția Regională Antifraudă București, este acuzată de procurorii DIICOT de "favorizarea făptuitorului" pentru că i-a protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și George Marian Ivan, administratori a trei firme din grupul Nordis. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale inspectoarei Adina Diana Fleancu, documente din care rezultă că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Acesta este un fost ofițer de poliție care a fost condamnat la finalul anului 2022 la patru ani și trei luni de închisoare pentru că a cerut de la un afacerist suma de 1,1 milioane de euro pentru a-l ajuta să scape de un dosar penal în care era cercetat pentru înșelăciune. Culmea, inspectoarea Adina Diana Fleancu a continuat să menționeze în ultimele două declarațiile de avere că soțul ei este angajat la Ministerul Afacerilor Interne cu salariu "0", deși acesta nu mai este polițist de la data condamnării definitive. Cum să nu-ți atragă atenția 40 de milioane de lei Adina Diana Fleancu este unul din cei patru inspectori Antifraudă pe care procurorii DIICOT îi acuză de favorizarea făptuitorului pentru că l-au protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și au închis ochii la ingineriile financiare pe care acesta le-a făcut în contabilitatea grupului de firme Nordis. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Concret, susțin procurorii DIICOT în referatul de arestare al cuplului Vladimir Ciorbă și Laura Vicol-Ciorbă, inspectorii Antifraudă Adina Diana Fleancu și Mihai Georgescu au început primul control la Nordis Management în data de 25 noiembrie 2021 și l-au finalizat 31 ianuarie 2022. Aceștia aveau misiunea de a verifica transferurile de bani între firmă și diverse persoane fizice. Cei doi inspectori au constatat că peste 40 de milioane de lei au fost scoase din firmă de mai mulți angajați, în special de Vladimir Ciorbă, Maria Ivan și Gheorghe Poștoacă. Dar, în urma analizării documentelor justificative, cei doi inspectori Antifraudă nu au constatat nici o încălcare a prevederilor legale și nu au dispus nici o măsură. Alte două firme, același orb al găinilor Tot în aceeași perioadă, cei doi inspectori au făcut un control și la Lampp Building Project, fostă Nordis Best Construct. Aici au constatat că peste 16 milioane de lei au fost scoase de angajați din conturile firmei. La fel ca și în cazul controlului la Nordis Management, nu s-a dispus nici o măsură. A urmat un alt control, la firma MBG Ideal Management, din conturile căreia angajații (în special George Marian Ivan) au ridicat peste 13 milioane lei. Nici la această societate, angajații ANAF nu au găsit vreo problemă. Procurorii DIICOT au concluzionat că cei doi inspectori "observă același mecanism de retragere sume de bani la 3 societăți din grup, aceeași justificare (contracte de cesiuni părți sociale), aceleași persoane implicate, același sediu, dar, cu toate acestea, nu constată și nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operațiuni". Venit "0" (zero) de la Interne Inspectoarea Adina Diana Fleancu a depus ultima declarație de avere în aprilie 2024. Din acest document rezultă că și-a cumpărat un apartament de 42 mp în anul 2009. Soțul ei, Marius Aurelian Fleancu, și-a cumpărat în același an un apartament de 60 mp. La capitolul "bunuri", a menționat un autoturism Ford, fabricat în 2003. Nu are conturi bancare declarate, bijuterii sau alte bunuri, dar a menționat două credite: de 42.000 de euro, respectiv de 58.000 de euro. Însă a menționat că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu, angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Venitul a fost anonimizat, dar în declarația de avere depusă cu un an înainte a menționat "0" lei. Numele lui Marius Aurelian Fleancu a ajuns în atenția opiniei publice în mai 2020, atunci când acesta a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită și trafic de influență. Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar "În perioada februarie – aprilie 2020, inculpatul Fleancu Marius-Aurelian, în calitate de ofițer poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins în mod repetat suma de 1.100.000 euro, pentru sine, pentru procurorul de caz și procurorul șef de secție", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Banii au fost ceruți prin intermediul complicelui său, Nicolae Cristian Ploaie, de la afaceristul Bogdan Savin. Complicele polițistului a fost prins în flagrant de procurorii DNA. Polițistul Marius Aurelian Fleancu a fost condamnat în noiembrie 2022 la patru ani și trei luni de închisoare cu executare, în timp ce complicele său a primit trei ani și opt luni de închisoare cu executare.

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

Vicol, operații estetice pe banii Nordis (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vicol, operații estetice pe banii Nordis

Vicol, operații estetice pe banii Nordis. Fosta deputată PSD a plătit, între 2021 și 2022, mai multe proceduri estetice chirurgicale din fondurile firmelor din grupul Nordis. Vicol, operații estetice pe banii Nordis Potrivit DIICOT, o clinică a primit "suma totală de 37.200 lei, printr-un număr de 3 operațiuni, în perioada 06.10.2021-17.02.2022". Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis O altă clinică, specializată în implanturi mamare, a încasat "suma totală de 35.250 lei, printr-o operațiune, în data de 28.09.2022". Aceste operațiuni financiare, printre multe altele, sunt probe ale infracțiunii de spălare de bani în formă continuată de care procurorii o acuză pe Laura Vicol. Potrivit DIICOT, "în perioada 2019-2024, cu intenție, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp (Laura Vicol - n.r.) a dispus efectuarea de operațiuni cu fonduri bănești, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiunii de delapidare, fonduri pe care le-a primit în contul personal constând în operațiuni de retragere numerar (ghișeu bancă sau ATM), redirecționarea acestora către alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului, achiziții bunuri de lux sau prin încasarea de sume de bani de la alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului având aceeași proveniență, toate în baza unor documente justificative cu aparență de legalitate (contracte de împrumut, restituire împrumut, avans, avans spre decontare, întreținere părinte, întreținere copil, contracte, facturi, plată pentru terțe persoane fizice sau juridice, contracte, facturi și alte înscrisuri sau fără explicații), în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora, ascunderii ori disimulării adevăratei naturi a provenienței fondurilor bănești, cunoscând că acestea provin din săvârșirea infracțiunii menționate".

Vicol lua bani ilegal din Nordis (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicol lua bani ilegal din Nordis

Vicol lua bani ilegal din Nordis. Laura Vicol Ciorbă, fostă deputată PSD și șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, scotea ilegal bani din firme grupului Nordis, deși oficial nu avea nici o legătură cu acestea. Din datele procurorilor DIICOT rezultă că fosta deputată a încasat în jur de patru milioane de lei, echivalentul a 800.000 de euro, doar ca "avans" și "salarii" de la firmele Nordis Management și LAMPP Building Project, deși nu era angajata acestora. Împrumuturi de aproape șase milioane de lei Laura Vicol Ciorbă a declarat în decembrie 2020 două împrumuturi de la George Marian Ivan, om de bază în grupul Nordis: unul de 150.000 de euro și celălalt, de 1,774 milioane lei. În total, aproximativ 2,5 milioane de lei. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Procurorii au constatat, însă, că, banii nu au venit de la George Marian Ivan, ci de la mama acestuia, Maria Ivan. Astfel, în perioada 23.04.2019 – 25.02.2021, Vicol a primit de la Maria Ivan 5,929 milioane lei, adică cu 3,5 milioane de lei mai mult decât declarase. Potrivit extraselor de cont analizate de procurori, Vicol a înapoiat doar suma de 1,595 milioane lei. Aceasta a fost transferată în perioada 19.10.2020-25.02.2021, cu explicația "retur împrumut Ivan George". Sursa împrumuturilor, firme din grupul Nordis Pe scurt, Laura Vicol a primit aproape șase milioane de lei de la Maria Ivan și a returnat doar 1,6 milioane de lei. Citește și: Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, reținuți în dosarul mega-escrocheriei Nordis. Procurorii vor cere arestarea lor Conform DIICOT, banii transferați de Maria Ivan în conturile Laurei Vicol Ciorbă au ca sursă încasări de la societățile Nordis Management SRL și Constrom Real Estate Management. În declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în anii 2021, 2022, 2023 și 2024 este consemnat în continuare un împrumut către George Marian Ivan. Sumele, însă (150.000 de euro și 1,124 milioane lei), nu se suprapun nici peste împrumutul declarat inițial, nici peste sumele primite în mod real. Vicol lua bani ilegal din Nordis Laura Vicol Ciorbă a încasat din conturile Nordis Management suma de 2.870.550 lei cu justificări "avans" și "salarii", deși ea nu era angajata societății. La fel, a încasat 1,295 milioane lei de la LAMPP Building Project SRL. "Așa cum arată interceptările efectuate în cauză, inculpata se implică activ în activitatea grupului NORDIS, solicită situații contabilei Răileanu Sanda și validează punctele de vedere întocmite față de controalele ANAF. De remarcat că inculpata a menționat funcționarilor bancari că o parte a fondurilor constituie ajutor de la socrii săi Ciorbă Gheorghe și Ivan Maria, în condițiile în care Ivan Maria nu are această calitate (de soacră - n.r.)", susțin anchetatorii. Alte împrumuturi de la persoane fizice, nedeclarate Procurorii DIICOT au făcut treaba Agenției Naționale de Integritate, o instituție devenită nefuncțională în mandatul de președinte al Florin Ionel Mosie, și au analizat declarațiile de avere depuse de Laura Vicol Ciorbă în calitate de deputat de Dolj. Funcție în care a fost aleasă cu ajutorul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Astfel, procurorii au constatat, în urma analizei declarațiilor de avere, că Laura Vicol Ciorbă nu a menționat nici un împrumut acordat de Bogdan Adalbert Șaitoș. Însă, așa cum rezultă din extrasul de cont aparținând acestuia, este identificată, în data de 06.05.2020, o plată în sumă de 100.000 lei către Laura Vicol Ciorbă. Ulterior, în data de 13.05.2020, suma îi este restituită în același cont. La fel a procedat și în cazul transferului de bani către Dorin Radu. În perioada 08.11.2019 – 20.05.2021, Laura Vicol Ciorbă a încasat de la Dorin Radu suma de 40.000 dolari cu explicația "restituire împrumut". Alți 5.000 de euro i-a încasat cu explicația "restituire parțială împrumut". Împrumuturile nu au fost menționate în declarațiile de avere.

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman. În grupul format din foști șefi ai serviciilor secrete românești, masoni, politicieni, lideri ai societății civile se află și generalul SIE Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al SIE în mandatul generalului Mihai Caraman. Kelemen Hunor, președintele UDMR, spunea într-un interviu că Călin Georgescu este un "om al vechiului sistem" și poate fi asociat cu rețeaua de spionaj condusă de generalul Mihai Caraman. Caraman, zece ani la Paris Generalul Mihai Caraman, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a murit la data de 25 iulie 2024, la vârsta de 95 de ani. El a fost șeful rezidenței de spionaj de la Paris în perioda 1958 - 1968, timp în care a spionat Organizația Nord-Atlantică (NATO) în favoarea României comuniste. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Aceasta fost una dintre cele mai enigmatice misiuni de spionaj care a bulversat NATO. Informațiile secrete plecau ulterior din România la Moscova. În ziua înmormântării sale, pe 27 iulie 2024, publicația Gândul semnala că familia Geoană nu a fost prezentă la înmormântare, dar ar fi trimis o coroană de flori. Mircea Geoană, pe atunci secretar general adjunct al NATO, a dat un drept la replică în care a menționat că nu a trimis nici o coroană și nu are nici o treabă cu "făcătura asta cu rușii". Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman Însă mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană, inclusiv rezerviști din serviciile secrete, au ținut să-l conducă pe ultimul drum pe generalul Mihai Caraman. Citește și: SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu Mai mult, acești susținători s-au încolonat în spatele lui Călin Georgescu. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a dezvăluit într-un interviu acordat publicației Maszol că "în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse. Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – n.r.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița (diplomat comunist - n.r.), care poate fi asociat cu rețeaua Caraman". Alianța lui Călin Georgescu, girată de Celac De-a lungul ultimilor 30 de ani, Călin Georgescu a fost asociat cu activistul Mircea Toma, actual membru CNA, a făcut parte din anturajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a ținut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Mai mult, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi pe funcția de prim-ministru al României, dar în ultimul moment l-a preferat pe Mihai Răzvan Ungureanu, fostul șef al SIE. În anul 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres, o organizație girată de diplomații Sergiu Celac și Mihnea Constantinescu, de Dan Puric, dar și de mai mulți profesori și academicieni. Rolul lui Geoană, protejatul lui Celac Printre ei se afla și politologul Cristian Pîrvulescu. La lansarea organizației a participat inclusiv Mircea Geoană, care a fost angajat în MAE de Sergiu Celac. Profesorul Cristian Pîrvulescu, decan azi al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, s-a lepădat acum de Călin Georgescu. Acesta a declarat, potrivit hotnews.ro, că l-a cunoscut pe Călin Georgescu la recomandarea lui Mircea Geoană, în anul 2007, iar Geoană i-ar fi cerut să-l sprijine pe Georgescu motivând că actualul prezidențiabil era "un om interesat să contribuie la reformarea României". Adjunctul lui Caraman, generalul Dragomir DeFapt.ro a devăluit în exclusivitate că unul dintre susținătorii lui Călin Georgescu a fost generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir de la SIE, fost spion al României în regimul comunist și un apropiat al generalului Mihai Caraman. În anul 1990, după căderea regimului comunist, generalul Mihai Caraman a fost numit la conducerea Serviciului de Informații Externe. Ca adjunct, Caraman l-a numit pe generalul Gheorghe Dragomir. În anul 2019, istoricul Florian Banu a publicat volumul "Mihai Caraman, un spion în războiul rece". "Principalul element de noutate este adus de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi cu mărturii ale altor protagonişti ai evenimentelor", se menționează pe site-ul Agenției Media a Armatei. Cristoiu "Coroiu", în indexul DIE Tot de acolo aflăm că prefața este semnată de jurnalistul Ion Cristoiu, în vreme ce postfața este girată de generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir, fost adjunct al șefului SIE în perioada 1990-1992 și autor al lucrării în două volume "Recviem pentru spioni". Generalul (r) SIE Gheorghe Dragomir este membru în Consiliul Consultativ al Partidului LEU, o mică formațiune politică care îl susține pe Călin Georgescu. Mai mult, Călin Georgescu și-a făcut sediu de campanie într-o vilă din Izvorani deținută de Andy Constantin Lupu, președintele Partidului LEU. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Tot în campania pentru prezidențiale, jurnalistul Ion Cristoiu a excelat în ridicatul de osanale candidatului Călin Georgescu. Este vorba de același Ion Cristoiu figurează în Indexul de colaboratori al DIE (Direcția de Informații Externe) 41448, cât și în Indexul de urmăriți. Numele său conspirativ: "Coroiu". Legăturile lui Ion Cristoiu cu Securitatea au fost dezvăluite de cercetătorul Mădălin Hodor.

Fondurile operative ale serviciilor, vămuite ilegal (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. Daniel Jinga spune că așteaptă bani de la Ministerul Culturii (sursa: Facebook/Filarmonica de Stat Iasi / Iasi Philharmonic, Romania)
Investigații

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați

Opera Națională București, sub conducerea dirijorului de cor Daniel Jinga, se află în centrul unui nou scandal: scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. De data aceasta angajații au apelat la un executor judecătoresc pentru a-și recupera drepturile salariale câștigate în instanță. Executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini și pe mai multe piese de mobilier, inclusiv pe pianina și scaunul directorului Daniel Jinga. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Contactat de către DeFapt.ro, dirijorul de cor Daniel Jinga a recunoscut că mai există drepturi salariale neplătite în cuantum de 11 milioane de lei, bani care ar trebui alocați de ministerul Culturii. Salarii calculate greșit Angajații Operei Naționale București (ONB), inclusiv artiștii, se chinuie de aproape opt ani să-și recupereze drepturile salariale prevăzute de lege. Avocata Marcela Marinescu, cea care i-a reprezentat pe angajații ONB în instanță, a declarat pentru DeFapt.ro că drepturile salariale câștigate în ultimii în instanță rezultă din calcularea greșită a salariului de bază. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Nu e vorba despre sporuri. În urmă cu mai mulți ani, ONB a calculat greșit salariul de bază al angajaților. Drepturi salariale pe care ONB era obligată să le plătească”. "Reclamanții au menționat că, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea 71/2015, s-a stabilit că salarizarea în anul 2015 pornește de la salariile de referință din decembrie 2014. La salarizarea începând cu 1 ianuarie 2015, angajatorul trebuia să respecte prevederile legilor (…). Prin Decizia civilă nr. 2505/07.05.2019 pronunțată de Curtea de Apel București (…) pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților.", se arată într-o decizie judecătorească în acest caz. Restanțe de 11 milioane de lei Pe scurt, instanța a decis ca Opera Națională București să recalculeze salariile conform legislației. Daniel Jinga, directorul ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că instituția pe care o conduce mai are de plătit drepturi salariale de aproape 11 milioane de lei, echivalentul a 2,2 milioane de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director "Până acum, am plătit jumătate din suma datorată. Eu personal am făcut o chestie, cred că unică la nivel național. Am investit din venituri proprii în plata unor datorii. Fără să mai stau cu mâna întinsă la minister pe acest capitol bugetar. Vreau să scap de povestea asta cât mai repede. Sunt artiști, angajați TESA, sunt foarte mulți în situația asta", a declarat Daniel Jinga. Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați În urma proceselor câștigate de angajații ONB, s-a decis ca drepturile salariale să fie plătite eșalonat. Însă, până acum, nu s-au plătit niciodată la termen. Astfel, angajații ONB au apelat la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Șchiopu și Tetu pentru a-și recupera banii cuveniți. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini: două VW Passat, un VW Multivan, un Audi și un Iveco Daily. Cele cinci mașini au fost sigilate și lăsate în parcarea ONB. Totodată, s-a mai pus sechestru pe o masă de ședință și cele opt scaune aferente, dar și pe o canapea, un taburet, o servantă, două mese de cafea, ca și pe biroul și scaunul directorului Daniel Jinga. Bunuri ale ONB sechestrate pentru restanțe salariale (sursa: defapt.ro)

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro. Radu Popa, șeful Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost de curând subiectul unui articol publicat de către DeFapt.ro. Ce a publicat DeFapt.ro despre șeful CSNAT Articolul se intitulează "EXCLUSIV Liberalii au instalat un condamnat pentru delapidare la șefia Complexului Sportiv . Radu Popa a fost om de bază pentru Sorin Oprescu și Victor Ponta". Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” A fost publicat joi, 16 ianuarie 2025. Popa a fost contactat de către DeFapt.ro și citat în text cu declarația completă pe care a dat-o reporterului cu care a discutat. Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro La o zi după publicare, vineri, 17 ianuarie 2025, Radu Popa a găsit potrivit să trimită în contul Asociației Doar Fapte (care deține și operează DeFapt.ro), cont public pe site-ul DeFapt.ro, suma de 500 de lei. Popa și-a justificat astfel plata, după cum se poate vedea în documentul de mai jos: "plata articol despre Radu Popa din 17.01.2025 (cum am precizat anterior, articolul fusese publicat pe 16.01.2025 - n.r.)". Documentul plății de 500 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) În aceeași zi, 17 ianuarie 2025, suma i-a fost returnată directorului CSNAT (vezi document mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 500 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Popa a "recidivat" și a dublat suma Radu Popa, însă, a revenit luni, 20 ianuarie 2025, cu o nouă plată. De data aceasta, a justificat-o drept "donatie" în valoare de 1.000 de lei (documentul, mai jos). Documentul plății de 1.000 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Și în acest caz, suma i-a fost returnată directorului Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf" (document, mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 1.000 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Asociația Doar Fapte, în calitate de publisher al DeFapt.ro, îi cere public lui Radu Popa să nu mai trimită bani, oricare ar justificarea acestor plăți, în contul ADF. În caz contrar, Asociația Doar Fapte îi va returna orice sumă.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră