vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă

Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022.  A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Vilă de 205 mp, construită în 2007 Sorin Grindeanu locuiește într-o vilă din Giroc din 2007, potrivit declarațiilor sale de avere din ultimii 18 ani. Casa de locuit a lui Grindeanu, așa cum apare menționată în declarația de avere depusă în ianuarie 2025 pe site-ul Camerei Deputaților (sursa: cdep.ro) "Casa de locuit", așa cum este menționată în declarațiile de avere, are 205 mp și a fost dobândită, prin construcție, de soții Grindeanu (Sorin Mihai și Mihaela Teodora), care o și dețin în comun. Promisiune de vânzare pentru 450.000 de euro Pe 5 septembrie 2022, Sorin Grindeanu și-a vândut casa din Giroc. Potrivit celei mai recente declarații de avere depuse la Camera Deputaților, în ianuarie 2025, prețul a fost de vânzare de 450.000 de euro. Grindeanu s-a înțeles cu un cumpărător să-și vândă casa cu 450.000 de euro (sursa: cdep.ro) Documentul invocat mai menționează că nu este vorba de un contract de vânzare-cumpărare, ci de o "Promisiune bilaterala vanzare cumparare pana la data de 31 decembrie 2023 in 2 transe avans 220000 euro". Contractul trebuia încheiat în 2023 Promisiunea de vânzare-cumpărare reprezintă acordul convenit de părţi prin care acestea se angajează să încheie în viitor un contract ale cărui elemente esențiale sunt prestabilite prin acest antecontract. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova În general, perioada dintre încheierea unei promisiuni și încheierea unui contract este de la câteva luni la un an. De altfel, chiar și Grindeanu a arătat, în declarația de avere, că promisiunea încheiată în cazul casei sale ar fi trebuit să expire la 31 decembrie 2023, adică după un an și aproape patru luni. Cu toate acestea, nici acum, după trei ani, nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare. Grindeanu a primit deja 350.000 de euro Prin urmare, Sorin Grindeanu încă locuiește în vila sa din Giroc. Dar este mai bogat cu aproape două milioane de lei. Șeful PSD a explicat pentru DeFapt.ro că nu a părăsit casa "pentru că (cumpărătorul - n.r.) nu a închis (contractul – n.r.). A plătit prin bancă cred că 350.000 (de euro - n.r.) până acuma din 450.000. Până nu se închide, rămâne la mine. Nu e închis (contractul - n.r.) ca să poată să treacă pe CF (carte funciară - n.r.) la cumpărător." Cel mai generos cumpărător DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro, potrivit declarației șefului PSD. Este cert, însă, că acest Petru Stanoia își dorește foarte tare casa lui Sorin Grindeanu, câtă vreme a plătit în ultimii trei ani 350.000 de euro fără să primească nimic în schimb. Mai mult, nu este deloc clar când va reuși Petru Stanoia să plătească și diferența de 100.000 de euro pentru a putea, într-un final, să preia imobilul din Giroc. Casa șefului PSD, mai scumpă decât celelalte din zonă Casa lui Sorin Grindeanu din Giroc pare a fi mult mai scumpă decât celelalte cu aceeași suprafață din localitate. Potrivit imobiliare.ro, casele de 200 mp din Giroc au prețuri care pornesc de la 260.000 de euro și nu depășesc 390.000 de euro în prezent. Acum, prețurile sunt mai mari decât în 2022, când a încheiat Grindeanu promisiunea de vânzare-cumpărare.  

Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe, de aproape 40%

Generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției generale pentru armamente (DGArm) din cadrul Ministerului Apărării Naționale, vrea să impună penalități de aproape 20 de milioane de euro Fabricii de Avioane Craiova. Suma ar trebui plătită pentru un contract de 55 de milioane de euro ale cărui prevederi nu au fost îndeplinite, consideră MApN. Într-adevăr, Fabrica de Avioane Craiova nu a respectat termenele de modernizare, respectiv de livrare, a celor zece avioane IAR-99 necesare pentru antrenamentul viitorilor piloți de F-16. Decizia Armatei, de a impune penalități de aproape 40% din contract, poate duce la falimentul fabricii din Craiova. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova Pentru comparație, MApN i-a impus penalități de doar 8,5 milioane de euro companiei General Dynamics la un contract de aproape 900 de milioane de euro, adică sub 1%.   Nicu Fălcoi, directorul general al Avioane Craiova, a declarat pentru DeFapt.ro că primele avioane vor fi livrate până la sfârșitul anului, dar DGArm nu vrea să semneze niște acte adiționale prin care să accepte motivele obiective care au dus la întârzierea contractului. General Dynamics, penalități sub 1% Direcția generală pentru armamente, condusă de generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa, gestionează toate achizițiile militare pentru Ministerul Apărării Naționale. În ianuarie 2018, de exemplu, s-a semnat un contract de aproape 900 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare Piranha V de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag. Pentru nerespectarea termenul de livrare al primelor 36 de blindate, DGArm a impus penalități maxime de doar 8,5 milioane euro, adică sub 1% din contract. Avioane Craiova, penalități de 1,3%, în primă fază Doi ani mai târziu, în vara anului 2020, Fabrica de Avioane Craiova a câștigat un contract de 55 milioane de euro. Obiectul: modernizarea a zece avioane IAR-99, care urmau să fie folosite pentru antrenamentul piloților. DeFapt.ro a dezvăluit că DGArm a impus inițial penalități de numai 3,6 milioane lei, echivalentul a 700.000 de euro (1,3% din contract), pentru că avioanele nu au fost livrate la termen.  Dar contractul cu Avioane Craiova prevede că DGArm poate impune penalități nelimitate în cazul acestui contract. Noi penalități, de aproape 40% Nicu Fălcoi, noul director al Avioane Craiova, a declarat pentru DeFapt.ro că DGArm vrea să penalizeze din nou fabrica pentru întârzieri. „Situația la Avioane Craiova este una extrem de dificilă în acest moment. Dacă ei vor insista pe executarea scrisorilor de garanție, pe penalitățile care vor să ni le dea, nu știu ce se va întâmpla cu programul acesta de modernizare IAR-99. Urmează să instituie alte penalități, de 90-100 de milioane lei. Deci, situația este foarte… Exact, 20 de milioane de euro la contract de 55 de milioane de euro”, a declarat directorul Nicu Fălcoi. Fălcoi: „Vorbesc cu zidurile la DGArm” Acesta a explicat că, într-adevăr, întârzierile există. Însă mai mult din cauza unor motive obiective, potrivit lui Fălcoi. „Au existat și motive care pot fi imputate companiei Avioane Craiova SA. Dar sunt și multe întârzieri legate de furnizori. Situația din Ucraina, războiul din Israel, și așa mai departe. (…) Nimeni nu vrea să încalce legea, dar atâta timp cât există un contract între statul român și statul român, mie mi s-ar părea că se pot face niște acte adiționale la acel contract. Și, din păcate, DGArm nu prea e deloc dispus. Mi s-a părut că vorbesc cu zidurile în momentul în care am avut discuții cu ei”, a explicat Nicu Fălcoi. Penalitățile vor putea fi impuse după ce Fabrica Avioane Craiova va începe livrarea avioanelor IAR-99 către Ministerul Apărării Naționale. Ultima speranță, dublul ministru Miruță Radu Miruță, ministrul Economiei, poate decide soarta Fabricii de Avioane Craiova după ce a preluat ca interimar și funcția de ministru al Apărării. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a transmis că este la curent cu situația tensionată dintre Fabrica de Avioane Craiova și conducerea DGArm. „Sunt preocupat să revigorăm activitatea de la Craiova, să poata fi finalizată modernizarea avioanelor care face parte din pregatirea piloților pe F 16. Au fost întârzieri în livrarea de soft ale partenerului israelian, am avut discuții aplicate cu aceștia și ne așteptăm ca în scurt timp să se dezmorțească ce era blocat”, a declarat ministrul Radu Miruță. Până atunci, în cursul acestei săptămâni, directorul Nicu Fălcoi va mai avea o întâlnire cu conducerea DGArm.   

Moșteanu, doi ani într-unul la frecvență redusă la Bioterra (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Geniul de la Bioterra: Moșteanu a făcut doi ani într-un an la frecvență redusă

Ionuț Moșteanu a absolvit studiile de cinci ani de la Bioterra în doar patru ani. Universitatea a explicat că, în anul al treilea, Moșteanu a făcut și anul al patrulea. Moșteanu, primul an - la Athenaeum Din documentele oficiale obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro rezultă că actualul ministru al Apărării a fost „înmatriculat în cadrul Academiei Universitare Athenaeum, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic” în anul 1995. Citește și: EXCLUSIV Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la Universitatea București Academia Universitară Athenaeum a fost autorizată provizoriu în baza Hotărârii de Guvern 568/1995 să ofere specializarea Inginerie Managerială, profil Inginerie Economică, în cadrul Facultății de Inginerie și Management Agroturistic. Conform Hotărârii de Guvern menționate, durata studiilor era de cinci ani la zi și șase ani la fără frecvență. Printre primii studenți care s-au înscris la această specializare a fost și Ionuț Moșteanu. Trei ani de frecvență redusă Prof. univ. dr. Nicolae Floarea, rectorul Universității Bioterra, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că Ionuț Moșteanu a urmat facultate la „frecvență redusă” în perioada 1995-1998. Iar în anul universitar 1997-1998 a făcut doi ani într-un an, prin cumularea anilor de studiu, în conformitate cu legea 84 din 1995. Apoi, în anul universitar 1998-1999, Moșteanu s-a transferat la cursuri cu frecvență, adică la zi, pentru a absolvi facultatea în cinci ani, nu în șase, cum s-ar fi întâmplat dacă rămânea la „frecvență redusă”. Bioterra a luat specializarea de la Athenaeum Fundația Bioterra, deținătoarea Universității Bioterra, a făcut mai multe solicitări în perioada 1995 – 1997 la Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (CNEAA) pentru ca specializarea „Inginerie și Management Agroturistic” să treacă de la Academia Universitară Athenaeum în administrarea sa. Însă transferul a fost blocat deoarece în perioada de autorizare provizorie nu se putea schimba structura de învățământ superior. Ulterior, la data de 23 octombrie 1997, Bioterra a depus o cerere de acreditare la Ministerul Educație pentru specializarea respectivă. CNEAA a aprobat propunerea de acreditare în vara anului 1998. „Ca atare, numai cu această ocazie se putea trecec legal la acea dată specializarea Inginerie Managerială și Management Agroturistic a Universității Athenaeum la Universitatea Bioterra – București”, a transmis rectorul Nicolae Floarea pentru DeFapt.ro. Începând cu anul universitar 1999 – 2000, specializarea Inginerie Managerială nu mai funcționează în cadrul Academiei Universitare Athenaeum, ci la Universitatea Bioterra, sub denumirea de Inginerie și Management Agroturistic. Așa a fost posibil ca, în anul 2015, Ionuț Moșteanu să obțină o licență emisă de Universitatea Bioterra. 

Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la Universitatea București (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la UB

Ionuț Moșteanu se laudă în CV-urile sale oficiale că a absolvit un master în limba engleză la Universitatea București. Citește și: EXCLUSIV Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără să aibă toți anii de studiu: are doar trei în loc de cinci și încă unul, la Athenaeum Dar omite să spună că nu are diplomă. Practic, doar a făcut cursurile. Master simandicos la UB "Este absolvent al programului de Filosofie, Politică și Economie al Universității din București (2018–2020), al Facultății de Management a Universității „Bioterra” (1996–1999) și al Facultății de Automatică a Universității Politehnica din București (1992–1995), fără a fi obținut la aceasta din urmă diploma de licență.", se arată în biografia oficială a lui Ionuț Moșteanu de pe site-ul MApN.  Fragment din biografia oficială a lui Ionuț Moșteanu de pe site-ul Ministerului Apărării (sursa: mapn.ro) Informația apare și pe site-ul Camerei Deputaților: "2018 - 2020 Bucureşti, România FILOSOFIE, POLITICĂ ȘI ECONOMIE - PPE - LIMBA ENGLEZĂ Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti" Fragment din CV-ul lui Ionuț Moșteanu de pe pagina sa de pe site-ul Camerei Deputaților (sursa: cdep.ro) Fără diplomă Ce a omis, însă, Moșteanu să precizeze este că la acel master doar a făcut act de prezență. Adică s-a dus la cursuri și cam atât. În final, nu a obținut diploma de master. Informația a fost transmisă oficial, la solicitarea DeFapt.ro, de către Universitatea București (răspunsul integral, la finalul articolului): "Confirmăm că informațiile referitoare la studiile efectuate de persoana indicată de dvs. (Ionuț Moșteanu - n.r.) în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, prezente în CV-ul disponibil public pe Internet aici sunt conforme cu realitatea. Facem precizarea că studiile efectuate de persoana indicată de dvs. în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București au fost absolvite fără obținerea diplomei de master (...)" DeFapt.ro i-a adresat în ultimele luni mai multe întrebări, pe diverse subiecte, ministrului Ionuț Moșteanu, dar acesta a refuzat de fiecare dată să ofere un răspuns. Răspunsul Universități București la solicitarea DeFapt.ro (sursa: UB)

Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără toți anii de studiu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără toți anii de studiu: trei, în loc de cinci

Ministrul Ionuț Moșteanu a primit diplomă de studii superioare de la Universitatea Bioterra fără să fi acoperit toți anii de studiu ceruți de specializarea sa. Patru ani de studii Potrivit unui răspuns oficial primit de către DeFapt.ro de la Universitatea Bioterra (vezi document la finalul articolului), Moșteanu a absolvit Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic a acestei instituții de învățământ în 1999. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive "MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ a finalizat ciclul universitar în 1999. (...) în 1999, MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ avea statut de absolvent.", a transmis Bioterra. Actualul ministru al Apărării începuse studiile în 1995, dar nu la Bioterra, ci la Academia Universitară Athenaeum. Primul an de studii (1995-1996) a fost parcurs la Athenaeum, iar următorii trei (1996-1999), la Bioterra. Așadar, în total, patru ani de studii. Durata oficială, cinci ani Problema, însă, este că, tot potrivit răspunsului Bioterra pentru DeFapt.ro, "durata studiilor a fost de 5 ani (cursuri zi), respectiv 6 ani (cursuri fără frecvență)." Dar Bioterra nu mai explică de ce Moșteanu a fost declarat absolvent în 1999, după numai patru ani. DeFapt.ro a trimis o nouă solicitare de informații la Bioterra, fără răspuns deocamdată. Misterul Athenaeum În același timp, potrivit unui răspuns al Athenaeum pentru Libertatea, "Dl Moșteanu Liviu-Ionuț, în prezent Ministru al Apărării Naționale, nu a fost niciodată student al Universității Athenaeum din București." Or, Bioterra spune, acum, că Moșteanu a studiat la Athenaeum un an (1995-1996) și invocă și acreditarea specializării prin HG 568/1995. Cine minte, așadar?  Dacă Bioterra minte, o face fie indusă în eroare de Moșteanu (care e posibil să fi prezentat un document care să ateste parcurgerea unui an la Athenaeum), fie voluntar. Dacă minte acum Athenaeum, Moșteanu trebuie să prezinte o dovadă. Răspunsul oficial al Universității Bioterra pentru DeFapt.ro (sursa: Bioterra)

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

Armata se joacă cu bombe de 50 de milioane de euro (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

EXCLUSIV Armata se joacă cu bombe de 50 milioane EUR: ar trebui să semneze cu o companie românească

Ministerul Apărării Naționale a pus la bătaie 50 de milioane de euro pentru achiziția a 66.100 de bombe de aruncător, calibru 120 mm. Fabrica de arme Carfil, deținută de statul român prin Ministerul Economiei, este singura companie care a rămas în cursa pentru adjudecarea contractului, după ce israelienii de la Elbit Systems s-au retras din licitație. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație Ministerul Apărării Naționale ar putea anula licitația invocând lipsa banilor, deși achiziția este prevăzută în bugetul pe anul 2025. Contactat de către DeFapt.ro, Mircea Petru Tanțău, directorul general al fabricii de arme Carfil, a declarat că în prezent se derulează o corespondență pe niște probleme tehnice, dar nu crede că licitația ar putea fi anulată în această fază finală. Carfil a rămas singură în cursă Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a anunțat organizarea unei licitații în procedură accelerată pentru achiziția a 66.100 de bombe de aruncător, calibru 120 mm NATO, în valoare de 253 milioane lei (50 de milioane de euro). La licitație s-au înscris compania israeliană Elbit Systems și fabrica de arme Carfil, deținută de statul român prin Ministerul Economiei. Oferta companiei de stat a fost depusă prin Romarm, o structură de tip holding deținută tot de Ministerul Economiei, sub umbrela căreia se află cele 15 fabrici de armament de stat, inclusiv Carfil SA. Israelienii de la Elbit Systems, deși s-au calificat în a doua etapă a procedurii de achiziție, au decis să se retragă. Astfel, Carfil SA, prin Romarm, a rămas singurul ofertant. În schimbul diligențelor, Romarm va primi de la Carfil SA un comision cuprins între 2,2 și 2,5%. MApN cere explicații pentru probleme tehnice Dar, după ce Elbit Systems s-a retras din licitație, oficialii Romtehnica, respectiv MApN, par să caute nodul în papură. Surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că Ministerul Apărării Naționale ar putea anula licitația din cauza lipsei banilor. Asta, deși suma pentru acest contract este prevăzută în bugetul pe anul 2025. Mircea Petru Tanțău, directorul general Carfil, susține că licitația nu a fost atribuită până în acest moment pentru că încă se face un schimb de corespondență pe niște probleme tehnice. „Vor să se lămurească, dânșii de la Armată, cum s-au calculat niște abateri. Eu cred că nu vor anula licitația.  (...) Problemele care sunt între noi de lămurit sunt de fapt, cum să vă spun, ei au făcut buletinele tehnice, nu noi. Dar vedem ce urmează. Eu cred că luna asta se anunță”, a declarat Mircea Tanțău. Precizie mare, se laudă directorul Carfil  Totodată, directorul Tanțău a explicat că bombele de aruncător produse de Carfil sunt foarte eficiente. Anterior acestei licitații, MApN a mai cumpărat bombe de 120 mm de la Carfil în valoare de 21 de milioane lei. „Ultimul lot livrat Armatei române a fost cu o precizie de patru metri. La 6.000 de metri nici rachetele ghidate nu au atâta precizie. Pentru o bombă de aruncător este fabulos. Ultima dată le-am livrat anul ăsta pentru un contractul din 2021”, a punctat directorul Tanțău.   Carfil SA se împrumută pentru contractul cu MApN Pentru a putea onora contractul de 50 de milioane de euro, directorul Mircea Petru Tanțău a spus că se va apela la o linie de credit dacă fabrica nu va primi avansul de 30% din primul contract subsecvent de la MApN, așa cum primesc companiile străine. „Nu cred că o să luăm avansul. Noi am licitat prin Romarm, nu am licitat direct. Nu cred că poate asigura garanția, Romarm nu cred că are cu ce garanta. Acum suntem în fază finală pentru a lua o linie de credit prin care finanțăm primul lot”, a declarat directorul Carfil. Primul contract subsecvent prevede achiziția unei cantități cuprinse între 700 și 20.000 de bombe de aruncător. Cantitatea exactă se va stabili în funcție de câți bani va aloca MApN pentru acesta.   

Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. De unde vin banii? (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa

La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro. Citește și: Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Este vorba de o clădire de 40 de metri înălțime în Băneasa (șoseaua București-Ploiești). Proiect de un milion de euro la Chiajna pe banii altcuiva Soțul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este un novice în imobiliare. Consortul judecătoarei a ridicat un bloc pe un teren din Chiajna, proiect imobiliar în care a fost investit un milion de euro, bani lichizi proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție, potrivit Rise Project. Printre principalii beneficiari ai întregii scheme imobiliare s-a numărat și fratele primarului din Chiajna, naș al unui interlop implicat în conflicte electorale și afaceri imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea, tranzacții cu rudele primarului din Chiajna Aceeași sursă mai arată că inclusiv judecătoarea Savonea fusese implicată în tranzacții cu terenuri. Ea admitea în 2023, într-o discuție cu Rise Project, că nu declarase vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani fără să identifice nereguli. Terenul fusese achiziționat împreună cu rude ale primarului din Chiajna, localitate aflată la marginea Capitalei. Imobil de 14 niveluri în Băneasa Dar lovitura imobiliară de milioane de euro a lui Mihai Savonea a venit la scurtă vreme după ce soția sa a devenit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 23 iunie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Lia Savone este noul președinte al ÎCCJ. Pe 23 octombrie a.c., Primăria Sectorului 1 a anunțat că două firme au cerut o "MODIFICARE DE TEMA LA IMOBIL CU FUNCTIUNE MIXTA (BIROURI, SERVICII, LOCUINTE)" situat pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Unde se află parcela de la adresa Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: Google Maps) Era vorba de o schimbare a unei autorizații de construire pentru un imobil "CU REGIM DE INALTIME 3S+P+8E+E9R+E10R". Adică o clădire cu trei niveluri subterane, parter, opt etaje și alte două etaje retrase. Terenul de pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23, vedere din stradă (sursa: Google Maps) Proiect de peste nouă milioane de euro Suprafața totală a clădirii este de aproape 6.200 de metri pătrați, potrivit autorizației de construire. Conform site-urilor de specialitate, costul pe metru pătrat în cazul unei astfel de clădiri este, în medie, de cel puțin 1.500 de euro. Ceea ce înseamnă că ridicarea imobilului autorizat pe Șoseaua București-Ploiești 23 depășește lejer nouă milioane de euro. Un cost pe care și-l asumă cele două companii menționate de Primăria Sectorului 1 ca solicitante ale "modificării de temă" la imobil. Intră în scenă investitorul Covalschi Firmele solicitante sunt Pro Build Projects AG SRL și Unix Sky SRL. Ce modificări au cerut la autorizația de construire cele două firme responsabile de imobilul din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: primariasector1.ro) Pro Build Projects AG SRL este deținută de EZ Project AG SRL. La rândul ei, firma EZ Project AG SRL este deținută de Andrei-Alexandru Covalschi (60%) și de Daniel-Andrei Păunescu (40%). Practic, controlul asupra Pro Build Projects AG SRL îi aparține lui Andrei-Alexandru Covalschi. Acesta este un investitor imobiliar în serie, având mai multe proiecte dezvoltate în București și împrejurimi prin intermediul mai multor companii. Covalschi mai controlează, împreună cu părinții săi, și compania Con Gaz Prest SRL, specializată în lucrări de instalații. Firma Con Gaz Prest SRL are contracte publice de la Primăria Sectorului 3, dar a fost implicată și în lucrările de un miliard de lei din proiectul de modernizare a bazei militare de la Câmpia Turzii. Unix Sky SRL, deținută de Mihai Savonea Firma Unix Sky SRL a fost înființată în mai 2024 și are un singur asociat. Unix Sky SRL apare și în declarația de avere depusă în iunie 2024 de Lia Savonea. Dar nu cu acest nume, ci doar cu acronimul "SC US SRL". Cum a declarat Lia Savonea firma soțului ei, Mihai Savonea (sursa: integritate.eu) Firma îi aparține lui Mihai Savonea, soțul Liei Savonea. De ce nu a declarat judecătoarea Savonea numele complet al firmei? "Cele menționate în declarațiile de avere privitor la situația soțului, atât în ceea ce privește veniturile cât și părți sociale deținute, au fost mențiuni inserate exclusiv în baza datelor comunicate de soțul meu", a explicat aceasta. Firma lui Savonea, nici un leu venituri Unix Sky SRL nu pare să aibă capacitatea financiară să susțină un proiect de anvergura celui din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Potrivit bilanțului pe 2024 al firmei, Unix Sky SRL nu a încasat nici un leu, dar pare să fi fost creditată de asociatul unic Mihai Savonea cu peste un milion de lei. De asemenea, firma deține active imobilizate (un imobil, cel mai probabil) de peste un milion de lei. S-ar putea trage concluzia că, până la finalul lui 2024, soțul Liei Savonea a folosit Unix Sky SRL doar ca să înregistreze un imobil pe numele firmei. De unde vor veni milioanele de euro? În aceste condiții, Mihai Savonea va trebui să atragă finanțare de peste nouă milioane de euro, împreună cu partenerii săi din Pro Build Projects AG SRL, pentru a edifica imobilul din Șoseaua București-Ploiești. nr. 23. Pare plauzibil ca, la fel ca în cazul blocului construit la Chiajna, Savonea să vină doar cu numele în afacere iar banii să vină din altă parte.

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu, Radu Miruță)
Investigații

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Pîrcălăbescu la Romarm, la DNA

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, noul șef al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fost dat pe mâna procurorilor DNA de ministrul Economiei Radu Miruță. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că Răzvan Pîrcălăbescu a făcut rost de doi ani fictivi de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general.   Pîrcâlăbescu susține în ultimul său CV că a lucrat, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, pe postul de consilier la firma CRAA SRL, dar în același timp a fost student în București, Târgu Jiu și bursier Erasmus+ în Portugalia. Romarm a refuzat să dea acte Corpului de Control Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că procedura de selecție a conducerii Romarm a fost viciată, motiv pentru care rezultatele controlului efectuat de Corpul de Control au fost trimise la Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Activitatea de control s-a încheiat aseară, iar raportul spune, cu subiect și predicat, că procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al ROMARM s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de  presă (VIDEO). Totodată, ministrul Radu Miruță a ținut să transmită că actuala conducere a Romarm a refuzat să pună la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Miruță: „Conducerea Romarm nu a fost pusă de mine” „Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context. Și vreau să clarific încă o dată, pentru că am mai văzut în spațiul public diverse lucruri: conducerea Romarm nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al Romarm nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea. Raportul Corpului de Control menționează că acesta a depus documente pentru a fi selectat, însă nu s-a putut dovedi autenticitatea acelor documente”, a spus ministrul Radu Miruță. Într-un CV, Pîrcălăbescu are doar opt ani de vechime Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă. Dacă va răspunde îi vom publica punctul său de vedere. DeFapt.ro a scris în exclusivitate în urmă cu o lună de zile că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, și-a cosmetizat CV-ul pentru a putea fi selectat și numit în funcția de director general al Romarm. Concret, Răzvan Pîrcălăbescu a făcut public două CV-uri. În primul, susținea că a intrat în câmplul muncii în mai 2017.  Atunci a fost angajat pe funcția de consilier la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Din acest document public rezulta că Răzvan Pîrcălăbescu are doar opt ani vechime în muncă. În alt CV apare o firmă-fantomă cu doi ani de vechime În cel de-al doilea CV, postat pe site-ul Romarm, Pîrcălăbescu a menționat că și-a început cariera cu doi ani mai devreme. Adică, în aprilie 2015. Atunci, ar fi fost angajat pe funcția de consilier al firmei de asigurări CRAA SRL, acronim care nu există în dreptul vreunei companii de asigurări din România. Mai mult, în cei doi ani în care Pîrcălăbescu susține că a lucrat pentru firma CRAA, tot conform CV-urilor sale, era simultan student la ASE în București, dar și la Finanțe-Bănci în Târgu Jiu. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. Totodată, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016, a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. 

Bulgarul care voia să-l mituiască pe Moșteanu, întâlniri cu șeful Romtehnica (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica

Răzvan Mincu, directorul general al Romtehnica, s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman, dealer-ul de arme din Bulgaria care se afla în spatele fostului senator Marius Isăilă, arestat preventiv pentru că i-ar fi promis indirect ministrului Apărării Ionuț Moșteanu o mită de 1.000.000 de euro. Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus directorului Răzvan Mincu mai multe afaceri cu armament, inclusiv achiziționare a aproape un milion de obuze vechi din Kazahstan care, după ce erau revopsite, urmau să fie vândute în Ucraina. Citește și: Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse) O afacere estimată la o valoare cuprinsă între 300 și 500 de milioane de euro, cu comisioane pe măsură.   Fostul senator Isăilă îl acuza pe Răzvan Mincu, conform stenogramelor, că ar fi primit anul trecut o mită de două milioane de euro în Bulgaria pentru afacerile cotroversate cu armament. Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Mincu a negat că ar fi primit banii de care vorbea Isăilă. Conectat la servicii secrete Masonul Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost tot timpul conectat la vârful serviciilor secrete de informații din România. De exemplu, în urmă cu 11 ani, procurorii DNA l-au filat în timp ce se întâlnea cu chestorul Gelu Oltean, șeful de atunci al Direcției Generale de Protecție Internă – serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la restaurantul „Bârogul Lupilor”. Tot acolo, Isăilă s-a întâlnit cu mai mulți ofițeri din MAI și Armată. În noiembrie 2016, Marius Isăilă a fost condamnat definitiv la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată. Marius Isăilă, dealer de arme fără autorizație ANCEX După ce a ieșit din închisoare, Isăilă s-a reorientat către cea mai bănoasă afacere din ultimii ani: vânzarea de arme și muniții pentru Ucraina.   Pentru a putea intermedia legal vânzarea de arme în numele unor companii private, Marius Isăilă trebuia să dețină o autorizație din partea ANCEX (Departamentul MAE pentru ControluL Exporturilor). Pe care, însă, nu putea să o obțină pentru din cauza condamnării din 2016. Cu toate aceastea, Isăilă a reprezentat compania bulgărească Sofia Arm Tech, condusă de bulgarul Ivanov Angelov Roman. Șeful Romtehnica ar fi luat o mită de două milioane de euro, spunea Isăilă DeFapt.ro a dezvăluit că Marius Isăilă, în spatele căruia se afla bulgarul Ivanov Roman, voia să se folosească de Romtehnica, compania Ministerului Apărării Naționale, pentru a intermedia vânzarea de obuze din Kazahstan în Ucraina. Pentru această afacere controversată s-a întâlnit de mai multe ori cu Octavian Berceanu, acum martor denunțător, prin intermediul căruia a promis o șpagă de 1.000.000 de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Cu condiția ca acesta din urmă să pună presiune pe conducerea Romtehnica să accepte afacerile propuse.  Ca să fie mai convingător, Marius Isăilă i-a cerut lui Octavian Berceanu să-i spună ministrulu Moșteanu că șeful Romtehnica, Răzvan Mincu, era corupt și își lua partea leului din afacerile cu armament. „Tu spune-i că la un contract, acum un an de zile, a luat de la un contract două milioane cash! (...) Spune-i, ca să știe! (...) Răzvan Mincu - a luat două mil, două milioane-n mână! Ce dracu'? În Bulgaria!”, susținea Marius Isăilă.  Talentatul director Mincu Răzvan Mincu este, de peste un deceniu, unul dintre cei mai puternici și influenți oameni din Compania Națională Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale. Motivul: a deținut, pe rând, funcția de director vânzări, pe cea de director operații – tranzacții, iar în final, pe cea de director general. Practic, prin mâinile sale au trecut toate contractele prin care s-a cumpărat tehnică militară și muniții pentru Armata română. Dar și contractele prin care s-a vândut pulberi, muniții și armament vechi pentru Ucraina prin intermediul unor companii străine controversate. În special din Bulgaria. „E o halucinație totală” Contactat de către DeFapt.ro, directorul general Răzvan Mincu a negat că ar fi primit mita de 2.000.000 de euro invocată de Isăilă. „E o halucinație totală”, a declarat Răzvan Mincu. Mai mult, acesta a precizat că nu îi cunoaște pe Marius Isăilă și Octavian Berceanu. „Pe domnul Isăilă nu l-am întâlnit niciodată, pe domnul Berceanu, nici atât. Probabil, după aia, au văzut că nu se leagă cu noi, probabil or fi zis <Bă, ăștia nu vor așa, hai să încercăm să îi punem pe șefii lor să facă să vrea>.  Ceea ce nu era cazul. Că nu e cazul în Ministerul Apărării, cu atât mai puțin la ministrul Apărării”, a spus Răzvan Mincu. Întrebat dacă este cercetat de DNA în dosarul de corupție, Răzvan Mincu a declarat sec: „Nu am nici o calitate în dosar. Ne-au cerut niște detalii, le vom da”. Bulgarul lui Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica Stenogramele arată că Marius Isăilă i-a mai cerut lui Octavian Berceanu să aranjeze o întâlnire între bulgarul Ivanov Angelov Roman și ministrul Ionuț Moșteanu. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire”, îi cerea Isăilă lui Berceanu. Bulgarul Ivanov Angelov Roman a ajuns într-adevăr în România în ziua de marți, 14 octombrie 2025, așa cum spunea Isăilă. Dată la care nu s-a întâlnit cu ministrul Ionuț Moșteanu, ci cu Răzvan Mincu, actualul șef al Romtehnica. „Pila” bulgarului: șeful PATROMIL Însă întâlnirea nu i-a fost intermediată de Octavian Berceanu, ci de Viorel Manole, directorul executiv al Asociației Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL).       Întrebat când s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman și cine a intermediat întâlnirea, Răzvan Mincu a declarat că „acum în octombrie. Pe 14 mi se pare. (...) Un domn dintr-o asociație din care și noi, întâmplător, suntem parte. Exact, PATROMIL. Dânsul, mânat de intenții bune.”  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Viorel Manole, dar acesta a refuat să răspundă apelurilor repetate. Șeful Romtehnica despre bulgar: „Ne-am întâlnit aici de câteva ori” Răzvan Mincu, șeful Romtehnica, a confirmat dezvăluirile făcute de către DeFapt.ro despre afacerile controversate cu armament pe care voia să le facă bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul firmei Sofia Arm Tech, și fostul senator Marius Isăilă. Zgârcit în detalii, Răzvan Mincu a recunoscut, totuși, că s-a întâlnit de câteva ori cu Ivanov Roman la sediul Romtehnica, dar nu i s-a oferit șpagă pentru derularea afacerilor. „Ne-am întâlnit aici de câteva ori și nu s-a întâmplat nimic. Adică, nu au fost semnate contracte cu ei. E  poveste lungă, dar nu... Voiau să cumpere muniție prin intermediul nostru. Au fost multe neconcordanțe în toată povestea și nu am semnat așa ceva. Voiau să cumpere și de la Armată și din sursă externă. Dar am zis... erau prea multe neconcordanțe și nu s-a întâmplat semnarea cotractului”, a spus Mincu.   Afacerea muniției sovietice Prima propunere de afacere consta în achiziționare de muniție de 120 mm, de tip sovietic, din stocurile Ministerului Apărării Naționale. Întrebat cum au aflat Isăilă și Roman despre muniția din stocurile Armatei, Mincu a spus: „Noi cu asta ne ocupăm: vindem și cumpărăm pentru MApN și nu numai. A fost inițiativa lor, crezând că avem tipurile respective de muniție. Nu le aveam. Și, concret, ei prima dată au venit cu solicitarea și le-am zis că nu avem. Vă anunțăm când avem, dacă e cazul. Ceea ce nu s-a întâmplat”. Muniția de tip sovietic din stocurile MApN pe care voia să o cumpere bulgarul Roman a fost „declasată de ani de zile”, a spus Mincu. Însă în ultima vreme nu a mai fost scoasă la vânzare. Iar atunci când va fi scoasă la vânzare, un anunț în acest sens va fi postat pe site-ul Romtehnica. „Ei află de pe site-ul nostru. Pe site-ul nostru, când apar muniții care se pot vinde, care sunt declasate, se pun pe site-ul Romtehnica. În momentul acesta nu e cazul, cum nu era nici la momentul în care cereau dânșii. Nu aveam la vânzare așa ceva”, a declarat șeful Romtehnica. Afacerea cu obuze din Kazahstan dădea „cu virgulă” Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus în cadrul întâlnirii o altă afacere cu arme, care părea tentantă pentrul șeful Romtehnica, chiar dacă se voia încălcarea legislației internațioale din domeniul vânzărilor de arme. Adică declararea în fals a destinatarului final. O afacere estimată la o sumă cuprinsă între 300 și 500 de milioane, care genera comisioane substanțiale pentru toți actorii implicați. Pe scurt, se dorea achiziționarea a aproximativ un milion de obuze din Kazahstan cu destinatar final Romtehnica, respectiv MApN. După ce ar fi fost dezasamblate, revopsite și asamblate, obuzele urmau să fie revândute în Ucraina. Întrebat de obuzele din Kazahstan pentru Ucraina, Răzvan Mincu a admis că „asta era ideea”.  „În principiu, cantități mari de obuze, asta era ideea, dar am zis <nu>. Nu stătea în picioare povestea. (...)  După ce am analizat-o, am verificat și noi ce ni s-a zis, ce firme ar fi implicate, după aia ne-a dat cu virgulă. În concluzie, nu s-a întâmplat nimic. Ei se lăudau cu tot felul de relații pe la tot felul de ambasade și alte cele. Scriptic și pe hârtie nu au apărut nici un fel de companii americane”, a precizat Răzvan Mincu. „Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo” Așadar, afacerea cu obuze din Kazahstan a picat nu pentru că se fenta legislația internațională, ci pentru că existau mai multe neconcordanțe.  „V-am spus: prima dată au venit cu oferta și i-am refuzat. Nu că nu am fi vrut să le dăm, dar nu exista. Au mai venit după aia cu o chestie, tot așa, nu aveam. Și ulterior au venit cu ideea asta din Kazahstan care nu stătea în picioare. Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo. Probabil, dânșii au considerat să-l pună pe ministrul Apărării să facă presiuni. Nu e cazul nici de presiuni, nici de altele. Proiectul nu e fezabil. Sincer, nu a fost”, a mai declarat Răzvan Mincu.    

Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina

Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost arestat preventiv 30 de zile după ce a promis indirect că îi va da o mită de un milion de euro ministrului Apărării Ionuț Moșteanu. Informațiile obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro, corelate cu stenogramele din dosarul de corupție, arată că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru șpagă de la bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria.  Citește și: Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”. Privatizarea, o soluție, dar se opune clientela Fostul senator și partenerul său de afaceri bulgar voiau ca ministrul Ionuț Moșteanu să facă presiuni asupra companiei Romtehnica, deținută de MApN, pentru ca aceasta să cumpere obuze din Kazahstan, care ulterior urmau să fie revopsite și vândute în Ucraina prin intermediul firmei din Bulgaria. Dar aceasta nu era singura afacere care îi interesa pe Marius Isăilă și pe Ivanov Roman: cei doi aflaseră că MApN urmează să scoată la vânzare obuze vechi de 120 mm, pe care voiau să le cumpere și să le revândă tot în Ucraina. Cine este dealer-ul bulgar de arme Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a intrat pe piața dealer-ilor de arme la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. Acesta lucra ilegal ca intermediar pentru firma bulgărească Sofia Arm Tech, deoarece nu deținea o autorizație în acest eliberată de Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Toți dealer-ii care vor să facă afaceri cu muniție legal pe teritoriul României trebuie să dețină o astfel de autorizație.   Firma bulgărească Sofia Arm Tech este reprezentată legal de bulgarul Ivanov Angelov Roman, conform informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Interdepartamental pentru Industria de Apărare și Securitatea Aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Bulgariei. Numele afaceristului bulgar a fost invocat, conform stenogramelor din dosarul DNA, de Marius Isăilă în discuția cu Octavian Alexandru Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, cel care urma să-i spună ministrului Moșteanu de șpaga de 1.000.000 de euro. „Vă umplu de bani!” „El e cu-americanii! Mi-a zis ROMAN (Ivanov Angelov Roman – n.r.)! Zice: bă, s-a schimb… s-a mișcat bine, zice: al tău nu vrea mă, bani, ministru'? Ce (expresie trivială) mea? Voi sunteți nebuni? V-aduc… vă umplu de bani! Voi n-ați înțeles… în Albania, pentru c-au vândut armamentu’, au devenit miliardari peste noapte! I-a făcut pe miniștri miliardari! Peste noapte!”, spunea Marius Isăilă, potrivit stenogramelor publicate de gandul.ro. Totodată, bulgarul i-ar fi spus lui Isăilă că sunt 30 de miliarde de euro doar pe programul RE-ARMY de la Comisia Europeană. În plus, i s-ar fi lăudat că deschide uși la NATO, Ambasada Statelor Unite, Germania. „Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar” Marius Isăilă voia ca Octavian Alexandru Berceanu să aranjeze o întâlnire între ministrul Ionuț Moșteanu și bulgarul Ivanov Angelov Roman. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! (...) Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire! (...) Să se vadă! Sau miercuri! Să se vadă cu ministru', vrea să-i propună ministrului niște chestii concrete… (...) pentru industria de apărare! Concret, nu vorbim povești! Va înțelege! Moșteanu nu face altceva decât să facă să…să dea curs mai repede demersurilor!”, spunea Marius Isăilă. Miza: obuze din Kazahstan, vopsite de Romtehnica Pe 9 octombrie 2025, Marius Isăilă a avut o nouă discuție cu Octavian Alexandru Berceanu. Din discuție rezultă că Marius Isăilă și partenerul său bulgar voiau să cumpere obuze din Kazahstan, însă în documente voiau ca Romtehnica, respectiv MApN, să apară ca utilizator final. Planul lui Isăilă prevedea ca obuzele să fie dezasamblate, apoi să fie duse la o fabrică de armament din România. Acolo, urmau să fie reasamblate și vopsite, iar statul român să le revândă prin intermediul Sofia Arm Tech în Ucraina. „Prin intermediul societății din Bulgaria, le vindem… c-avem cui! (...) End-user-u' este Ucraina, ca să știi! Final!”, spunea fostul senator. A doua afacere: obuzele sovietice ale MApN  Bulgarul Ivanov Angelov Roman nu este la prima afacere cu arme pentru Ucraina. A semnat mai multe contracte cu companii înregistrate în România care vând arme în Ucraina, dar nu a reușit să intre în afacerile cu arme derulate de statul român prin companiile Romarm și Romtehnica. Însă, în vara acestui an, lui Marius Isăilă i s-au scurs informații valoroase din interiorul Ministerului Apărării Naționale. De exemplu, a aflat că în stocurile Armatei Române se află mai multe obuze vechi de 120 mm, muniție de sorginte sovietică, pe care Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul Romtehnica, ar urma să le scoată la vânzare. În acest context, Marius Isăilă voia să cumpere prin intermediul firmei Sofia Arm Tech tot lotul de obuze pentru a le revinde în Ucraina. Romtehnica nu a scos încă la vânzare obuzele vechi. 

„Diavolul” Constantin Alexie-Cotan-Bodolan de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre Miruță. Ministrul îl acuză de ilegalități

Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, președintele CA al Romarm și șeful Direcției Administrația Participațiilor Statului,  este „diavolul” din Ministerul Economiei, potrivit ministrului Radu Miruță. Ministrul a demarat o cercetare disciplinară în ce-l privește pe Cotan pentru că „procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. Citește și: Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI DeFapt.ro l-a surprins pe Alexie-Cotan-Bodolan pe terasa unei restaurant spunându-i cuiva la telefon că are nevoie de informații despre ministrul Economiei. Cotan căuta informații despre Miruță Într-o după amiază de la sfârșitul acestei veri, Constantin Alexie-Cotan-Bodolan se lăfăia la o masă pe terasa restaurantului din fața Ministerului Economiei. Vorbea autoritar la telefon și îi spunea pe un ton ridicat celui cu care dialoga că are nevoie de informații despre ministrul Radu Miruță. Mai mult, se plângea că, până la acel moment, nu făcuse rost de ceva consistent.  „Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului” DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexie-Cotan-Bodolan ce informații voia să obțină despre ministrul Miruță și cu ce scop.  „Nu pot să comentez aceste afirmații. Nici măcar nu îmi aduc aminte de un astfel de moment. Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului. Orice activitate desfășor în cadrul ministerului... Funcția mea este să susțin ministrul în funcție. Sunt o persoană apolitică. Cine știe de ce informații aveam nevoie la un moment sau altul? Este o informație pe care o faceți confuzantă. Să vă fie rușină că ați tras cu urechea la o conversație privată”, a spus râzând Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. „Diavolul” din raportul Corpului de control Dar acesta nu era nervos întâmplător când cerea informații despre ministrul Economiei:  pe masa lui Miruță tocmai ajunsese raportul Corpului de control al Ministerului Economiei cu rezultatul verificărilor de la Direcția Administrația Participațiilor Statului (DAPS), pe care o conducea Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Corpul de control al ministerului Economiei a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest), procedurile de „numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. „Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de presă. Cotan: „A fost o referire metaforică”  „Diavolul” fără chip” invocat de ministrul Radu Miruță era nimeni altul decât Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, directorul general al DAPS, care era considerat unul dintre cei mai puternici oameni din minister (în prezent, este detașat la Autoritatea pentru Digitalizarea României).  Acesta administra participațiile statului, urmărea procesele de postprivatizare ale companiilor de stat și insolvența acestora, răspundea de Guvernanța Corporativă și Analiza Financiară, dar și de bugetele companiilor de stat. Întrebat despre această etichetă pusă pe el de ministrul Radu Miruță, Alexie-Cotan-Bodolan a declarat pentru DeFapt.ro că nu crede că este corect să tragem „un paralelism la modul nominal. A fost o referire metaforică la o problemă pe care dânsul a primit-o de la direcția Corp Control. În nici un caz nu cred că a făcut un atac la persoană.” „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii” Cotan nu este de acord cu rezultatul verificărilor făcute de Corpul de Control. „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii. I-am spus și domnului ministru personal că stau în fața oricărui control, transparent, i-am pus la dispoziție toate documentele cum era absolut normal. Din partea mea are toată deschiderea. Eu nu mă simt parte dintr-un, să zic, război sau o campanie împotriva companiilor de stat. Direcția noastră a implementat după toate regulile în vigoare și cu asistența colegilor interdepartamentali. De asta afirmația nu are nici un fundament”, a spus Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Urmează judecata Comisiei de Disciplină Cazul lui Alexie-Cotan-Bodolan nu a ajuns încă pe masa Comisiei de Disciplină, care așteaptă rezultatul verificărilor Corpului de Control la toate companiile de stat deținute de ministerul Economiei. „Încă nu am fost audiat (de Comisia de Disciplină – n.r.). Când voi fi audiat, sunt pregătit să îmi prezint și activitatea, și justificările pentru știu eu ce concluzii a transmis direcția Corp Control. E posibil ca colegii de la direcția Corp Control să fi tras niște semnale sau niște concluzii eronate”, se apără Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. 

Fabrica de Pulberi Făgăraș, căpușată de un SRL (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament fix la nevoie

Fabrica de Pulberi Făgăraș, deținută de Ministerul Economiei, este căpușată și sabotată în plin război la granițele României. DeFapt.ro dezvăluie cum a ajuns Fabrica de Pulberi să cumpere acid azotic cu 200 de euro tona din Slovacia și să îl revândă de trei ori mai ieftin unei firme de apartament cu un singur angajat. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte O parte din acidul azotic vândut de Fabrica de Pulberi ajungea, prin același intermediar, la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara SRL, deținută de compania de stat Nuclearelectrica. Ministrul Miruță ține numele firmei la secret Radu Miruță, ministrul Economiei, a anunțat în repetate rânduri că Fabrica de Pulberi Făgăraș a cumpărat în perioada 2022 - 2025 acid azotic cu 200 de euro tona, pe care l-a revândut cu 70 de euro tona. „Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferența dintre 200 și 70, înmulțită cu tonele vândute”, a declarat ministrul Radu Miruță. Acesta, însă, a refuzat să dea detalii concrete despre afacere, motivând că a trimis raportul Corpului de Control la parchet.  DeFapt.ro a găsit SRL-ul căpușă DeFapt.ro a mers pe urmele acestui jaf din bani publici și a descoperit că firma la care făcea referire ministrul Radu Miruță este Chem Business Solutions SRL. O firmă înființată de un cetățean pe nume Gabriel Grigore, în septembrie 2022, într-un apartament din Sectorul 4 al Bucureștiului. Ulterior, pe 5 ianuarie 2023, Gabriel Grigore i-a cesionat jumătate din firmă unui anume Cătălin Costel Sita. La începutul anului 2025, Cătălin Costel Sita i-a returnat părțile sociale lui Gabriel Grigore. Afacerea, pusă la cale după defectarea unei pompe Afacerea cu acid azotic a început în cursul anului 2022, la câteva luni după ce s-a stricat pompa instalației de acid uzat a Fabricii de Pulberi. Deși veche de aproximativ 20 de ani, instalația de acid uzat dispunea de cea mai nouă tehnologie de pe piață, însă lipsa pompei făcea complet nefuncțional întreg echipamentul. Costul unei astfel de pompe era de aproximativ 50.000 de euro, dar livrarea nu se putea face mai devreme de opt-nouă luni de la plasarea comenzii, potrivit producătorului. Firma, înființată pentru parazitarea fabricii Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi, a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce s-au comandat două pompe, s-a căutat o variantă de a scăpa de acidul azotic rezidual rezultat în urma procesului de producție a explozibilului, până la recepționarea pompelor.  „Parcul de acid se umplea. Inițial, în 2022, s-a găsit o firmă la care (acidul azotic rezidual - n.r.) se vindea la un preț acceptabil”, a spus sindicalistul. În acest context s-a semnat contractul între Fabrica de Pulberi, condusă de directorul general Monica Vlad, și firma de apartament Chem Business Solutions. Apoi lucrurile s-au schimbat. Miza: acidul azotic rezidual Apoi, la conducerea fabricii a ajuns pensionarul Dorin Bîrghișan, fostul șef al SRI Făgăraș. Se întâmpla la data de 2 martie 2023, atunci când pesedistul Florin Spătaru se afla în fruntea Ministerului Economiei. Noul director, spune sindicalistul Cupu, a scăzut prețul cu care Fabrica de Pulberi vindea reziduurile de acid azotic. Tot Lucian Cupu a explicat cum funcționa afacerea prin care s-a căpușat Fabrica de Pulberi. În primă fază, Fabrica de Pulberi cumpăra acid azotic cu o concentrație de 98% cu 200 de euro tona. După ce acest acid azotic era băgat în procesul de producție, rezulta un acid azotic rezidual cu o concentrație cuprinsă între 45% și 55%. Pentru vânzare, trebuia crescută concentrația reziduurilor În a doua fază, pentru a-i crește concentrația la peste 60%, se adăuga acid azotic de 98%, dar acest proces avea loc într-o altă instalație a fabricii, nu în cea fără pompă, care poate crește concentrația doar până la aproximativ 60%. „Cei care îl cumpără vor o concentrație de peste 60%. Din ăla de 98%, pe care eu îl cumpăr cu 200 de euro tone, îl folosesc ca să cresc concentrația până la 60-70%. Eu cumpăr acid ca să îi cresc concentrația. Soluția nu este de a vinde, ci de a reconcentra acidul azotic pentru fabrică”, a spus Lucian Cupu. Dar creșterea concentrației acidului la peste 90%, pentru uzul în fabrică, nu se putea face decât cu ajutorul instalației rămase fără pompă, devenită inutilizabilă. Nuclearelectrica, beneficiar indirect Firma Chem Business Solutions vindea o parte din acidul azotic cu o concentrație cuprinsă între 58% și 62% către Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara SRL, deținută de compania de stat Nuclearelectrica. Conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, fabrica de la Feldioara a cumpărat acid azotic în valoare de 1,287 milioane lei. Se întâmpla în iulie 2023. Șase luni mai târziu, în ianuarie 2024, FPCU a mai cumpărat acid azotic în cuantum de 323.750 lei. Apoi, în aprilie 2024, Chem Business Solutions a câștigat un contract cadru cu o valoare curpinsă 4,65 și aproape 6,6 milioane lei. SRL-ul-căpușă a vândut și apă amoniacală Pe lângă acidul azotic, Chem Business Solutions a vândut și apă amoniacală. Tot Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara SRL. Primul contract, câștigat în ianuarie 2024, avea o valoare de doar 13.870 lei. Însă, în iunie 2024, Chem Business Solutions a câștigat un nou contract. De data aceasta s-a semnat un acord cadru pentru achiziția apei amoniacale a cărui valoare era cuprinsă între 1,31 și 1,39 milioane lei.   Directorul de azi dă vina pe cel de ieri Noul director general și fost jurist al Fabricii de Pulberi, Cătălin Leabu, a declarat pentru DeFapt.ro că contractul cu Chem Business Solutions nu a fost încheiat de el. „A fost încheiat în 2022. Contractul a fost sistat. A funcționat un an de zile. Contractul cu Chem Business a funcționat până în 2023 când acest contract a fost încetat. La vremea respectivă, 2022-2023, contractul a funcționat și a fost sistat. Nu pot să spun că vindeam pe pierdere. Este o perioadă pe care n-am gestionat-o eu”, se apără directorul Cătălin Leabu. Practic, Leabu l-a contrazis pe ministrul Radu Miruță, care susținea că contractul s-a derulat în perioada 2022-2025. Șocant: pompe noi - cumpărate, dar neinstalate Pompele comandate pentru instalația de acid uzat au ajuns în Fabrica de Pulberi în urmă cu aproape un an și jumătate. Au costat aproape 100.000 de euro. Doar că, de atunci, zac abandonate: nici fostul director general, sereistul Dorin Bîrghișan, nici actualul director general Cătălin Leabu nu au dat ordinul pentru a fi instalate noile pompe. DeFapt.ro nu a primit o explicație pentru această decizie a conducerii Fabricii de Pulberi. Neinstalarea noilor pompe generează cheltuieli exorbitante pentru fabrică, pentru că instalația de acid uzat nu poate fi folosită pentru a crește concentrația acidului uzat, care ar putea fi reutilizat în producția de explozibili.  Prejudiciu dublu „Fabrica cumpără acid azotic din Slovacia. Cumpără acid cu concentrație de 98%. Acest acid din care noi facem exploziv intră în instalații. În urma procesului tehnologic, rezultă o anumită cantitate de acid rezidual. Acid rezidual cu o concentrație mai joasă. Datorită faptului că fabrica are cea mai nouă instalație de acizi uzați (cea fără pompe - n.r.), îl reconcentrează și îl aduce înapoi la 98%. Dacă bag 20 de tone diluat, îmi ies 10 tone de acid concentrat pe care, teoretic, îl bag în circuit”, a explicat sindicalistul Lucian Cupu. Circuitul, însă, este altul: acidul rezidual este vândut pentru prețuri infime, în beneficiul unor privați.

România nu mai poate produce muniție și explozibili (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Dezastru: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi, închisă

Fabrica de Pulberi Făgăraș și-a suspendat activitatea temporar după ce conducerea nu a obținut autorizațiile ISCIR pentru instalațiile de producție a explozibililor. Sistarea producției pune în pericol celelalte fabrici de armament de stat deținute de Romarm, companie a Ministerului Economiei, care au nevoie de explozibili pentru a-și onora contractele la nivel internațional, în special cele cu Ucraina.   Citește și: EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD). Emanuel Ioana, șef Romarm în mandatul lui Oprea Directorul fabricii, Cătălin Leabu, a ajuns chiar să decidă, ilegal, repunerea în funcțiune a cazanului de abur, proces oprit anterior de către ISCIR.  Decizia lui Leabu a pus în pericol viețile angajaților și instalațiile de producție. Instalațiile de producție a explozibililor, defecte Cătălin Leabu, directorul general al Fabricii de Pulberi Făgăraș, este acuzat de subalternii săi de incompetență, management defectuos și chiar sabotaj. Totul a început în primăvara acestui an, pe 10 martie, atunci când un inginer mecanic din fabrică l-a informat în scris despre problemele de la instalațiile de producție a explozibililor. Situația dezastruoasă a fost comunicată și Consiliului de Administrație, dar nu s-a luat nici o măsură pentru a remedia problemele semnalate de către specialiștii din Fabrica de Pulberi.  Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lucian Cupu, liderul de sindicat al angajaților de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru DeFapt.ro că directorul general Cătălin Leabu susținea în ședințele de CA că nu este nici o problemă cu instalațiile de producție a explozibililor și că își asumă orice risc. „Inclusiv în plenul ședințelor de CA a susținut că în instalații nu sunt probleme și pot fi pornite în orice moment”, a precizat sindicalistul. ISCIR a confirmat problemele, a închis cazanul și trei recipiente Câteva luni mai târziu, în prima jumătate a lunii august, un control făcut de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) avea să confirme problemele la instalațiile de producție a explozibililor. Astfel, la data de 12 august 2025, ISCIR a decis să oprească de la funcționare cazanul de abur până la o nouă autorizare. Două zile mai târziu, s-a interzis funcționarea altor trei recipiente, tip rezervor aer, pentru că nu erau autorizate de către stat. Situația gravă a ajuns din nou în atenția Consiliului de Administrație, dar nici de această dată nu s-a luat nici o măsură. Producția de explozibili, reluată ilegal Șocant, directorul general Cătălin Leabu a ignorat complet decizia ISCIR, așa că a dispus pe 18 august reluarea producției de explozibili timp de patru zile. Nu doar ilegal, ci chiar penal, spune sindicalistul Lucian Cupu. „Noi producem explozivi militari de mare putere. Producem pentru fabricile de armament ale Romarm, care îl folosesc inclusiv la producția de C4. Legea spune foarte clar: dacă instalațiile oprite de la funcționare sunt repornite fără să fie reautorizate, este penal. În perioada 18 – 22 august, directorul general a aprobat pornirea fabricii și fabrica pornește în condiții de insecuritate”, a atras atenția sindicalistul. Ulterior ISCIR a acordat o derogare prin care cazanul de abur mai putea fi folosit timp de șase luni.   Activitatea fabricii, oprită în cele din urmă Totuși, producția de explozibili la Fabrica de Pulberi Făgăraș a încetat temporar, în data de 15 octombrie 2025, până când instalațiile de producție (RDX) vor fi reautorizate de către ISCIR. Directorul Cătălin Leabu a declarat pentru DeFapt.ro că, „datorită unor probleme tehnice pe care le vom rezolva până la sfârșitul acestei luni, activitatea productivă a fost oprită. Sunt chestiuni care țin de instalații. Da, sunt probleme tehnice care reprezintă o chestiuni de autorizare.” Întrebat de ce a ordonat reluarea producției în data de 18 august, după ce ISCIR a oprit de la funcționare instalațiile, Cătălin Leabu a spus că societatea a funcționat în condiții de legalitate. „Nu se poate susține că am dat drumul la cazanul de abur”, a răspuns sec directorul. Salarii tăiate retroactiv Dar Fabrica de Pulberi nu are probleme doar cu instalațiile, ci și cu angajații. Sindicalistul Lucian Cupu a atras atenția că, după ce s-a sistat activitatea fabricii, directorul general Cătălin Leabu a decis diminuarea salariilor retroactiv pentru cei 160 de angajați ai fabricii. „Salariile au fost diminuate, în medie, cu câte 500 de lei pentru fiecare angajat. Nu există o decizia a Consiliului de Administrație, iar salariile nu se pot diminua retroactiv. Angajații au venit la muncă în luna septembrie, s-au achitat de sarcinile date de șefi, dar acum li s-au diminuat salariile”, a spus Lucian Cupu. Întrebat de ce s-au redus salariile angajațiilor retroactiv, fără să existe o decizie în acest sens a Consiliului de Administrație, directorul Cătălin Leabu a spus că „salariul nu este diminuat cu 8%”, așa cum susțin sindicaliștii. „Este un procent care reflectă posibilitățile de plată ale societății. Diferența este de două procente”, a declarat directorul Leabu. Șef cu studii de chimie alimentară Sindicaliștii cer acum ministrului Radu Miruță să trimită înapoi Corpul de Control pentru a verifica dezastrul din fabrică. Inclusiv numirea pe funcții de conducere a unor persoane fără studii de specialitate. De exemplu, șeful sectorului mecano – energetic, utilaje și control instalații ar avea studii în tehnologia și chimia produselor alimentare. „Ce facem acum? Facem prin telefon o analiză a unei situații? Nu facem acum o analiză a unui document pe care nu îl văd. Nu pot să vă răspund telefonic”, i-a răspuns iritat directorul Cătălin Leabu reporterului DeFapt.ro. Ministrul Radu Miruță are un raport detaliat despre dezastrul de Fabrica de Pulberi, dar până în prezent nu a luat nici o măsură. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră