luni 16 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

644 articole
Investigații

EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula

După dispariția stupefiantă a 700.000 de euro dintr-un depozit securizat al Biroului Vamal Otopeni, apar acuzații extrem de grave la adresa adjunctei Biroului Vamal, Simona Nicula. Aceasta este responsabilă de traficul de călători prin Otopeni, calitate în care avea obligația să supervizeze depozitarea și securitatea valorilor reținute de agenții vamali. Însă, potrivit mai multor sesizări ale agenților vamali de la Otopeni către Ministerul de Finanțe, Simona Nicula ar fi sabotat constant măsurile de siguranță care ar fi trebuit să protejeze bunurile reținute de vameși. Astfel, potrivit documentelor menționate, Nicula s-ar fi opus montării de camere video în încăperea folosită la Biroul Vamal Otopeni pentru a depozita valorile. Mai mult, adjuncta Vămii Otopeni ar fi pus presiune pe unii agenți vamali să nu menționeze oficial faptul că sacul în care se afla suma reținută de aproximativ 700.000 de euro era deteriorat. Simona Nicula este soția lui Cosmin Nicula, fost deputat PSD, fost vicepreședinte al Curții de Conturi și actual membru al Directoratului Transelectrica. Valize cu bijuterii și bani din Dubai La începutul acestui an, pe 9 ianuarie, două femei s-au reîntors în țară din Dubai la bordul unui avion privat care a aterizat la terminalul Țiriac de pe Otopeni. Un control amănunțit al vameșilor a scos la iveală că, desi nu declaraseră nimic, cele două femei aduseseră în România mai multe valize și genți. În bagaje, vameșii au descoperit, în dirhami (moneda Emiratelor Arabe Unite) și euro, o sumă echivalentă cu aproximativ 700.000 de euro. Suma, însă, nu fusese declarată, așa că vameșii au decis reținerea banilor. Teancurile de dirhami și euro au fost depozitate, apoi, în magazia Biroului Vamal Otopeni. Bunuri de lux (ceasuri), bijuterii, haine și încălțăminte fuseseră de asemenea aduse în țară de cele două femei. Banii reținuți de vameși, neinventariați Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro din interiorul Biroului Vamal Otopeni, procedura de reținere a banilor ar fi fost deficitară. Astfel, nu ar fi fost notate seriile bancnotelor, nu ar fi fost întocmit un monetar exact, nu ar fi fost folosit un sac de valori, ci un banal sac de rafie, necorespunzător. În final, sacul cu bani ar fi fost introdus într-un seif a cărui ușă nu a fost nici închisă, nici sigilată. Astfel, oricine avea acces în magazia de valori a Biroului Vamal Otopeni putea fără nici o piedică să aibă acces și la sacul de rafie cu 700.000 de euro. După cum arată sesizările către Ministerul de Finanțe ale unor agenți vamali de la Otopeni, oprațiunea de reținere a sumelor provenite din Dubai ar fi fost coordonată direct de către adjuncta Simona Nicula. Nicula ar fi refuzat investigarea situației Aceleași surse indică mai multe comportamente ciudate ale Simonei Nicula. Potrivit relatărilor scrise ale unor agenți vamali de la Otopeni, consultate de către DeFapt.ro, Nicula a schimbat magazionerele după ce una dintre acestea a arătat, la începutul lunii septembrie a.c., că sacul cu 700.000 de euro părea a fi deteriorat. Mai mult, și un lucrător vamal a reclamat către adjuncta Simona Nicula, tot în septembrie a.c., că sacul cu 700.000 de euro prezenta urme clare de violare: sigiliul era intact, dar cusătura de pe partea de jos a sacului era neregulată, indicând distrugerea cusăturii originale și refacerea acesteia. În acest sac au fost 700.000 de euro, bani înlocuiți cu coli albe (sursa: defapt.ro) După cum arată documentele consultate de către DeFapt.ro, Nicula nu a cerut verificări suplimentare, ci rezolvarea problemei prin introducerea sacului deteriorate într-un alt sac de valori. Potrivit surselor menționate, adjuncta Vămii Otopeni chiar i-ar fi reproșat lucrătorului vamal că nu era treaba lui să verifice acel sac. Refuz categoric de a monta camere video Ba chiar, în trecutul apropiat, Simona Nicula s-ar fi opus ca magazia de valori să fie monitorizată video. „(…) lucrătorul (…) a insistat să se pună camere video în magazie, pe fondul unor alte evenimente, dar a fost refuzat categoric de Nicula Simona pe motiv că acolo se schimbă de haine magazionerele”, se menționează într-o sesizare trimisă autorităților de către angajați de la Vama Otopeni.  Sesizare penală doar după ce Nicula a fost evitată De ce, însă, brusc, în septembrie 2026, la opt luni de la reținerea sumei echivalente cu 700.000 de euro, s-a creat agitație în legătură cu sacul de bani? Dintr-un motiv simplu: în august 2026, dosarul penal de sustragere de la vămuire, deschis imediat după reținerea banilor, a fost clasat definitiv. Prin urmare, Biroul Vamal Otopeni nu mai putea reține banii și trebuia să-i returneze. Ceea ce avocatul celor două femei care aduseseră banii din Dubai deja îi pusese în vedere directoarei adjuncte Simona Nicula. Dar banii, așa cum suspectau mai mulți angajați ai Vămii Otopeni, nu mai erau în depozit. A trebuit să mai treacă mai bine de o lună pentru ca situația să fie denunțată oficial. S-a întâmplat pe 23 octombrie a.c., când Biroul Vamal Otopeni a făcut o sesizare penală în legătură cu suspiciunea că banii ar fi dispărut. A fost nevoie, însă, ca lucrătorul vamal care-i reclamase adjunctei Simona Nicula situația dubioasă a sacului cu bani să ajungă și la șefa Vămii Otopeni, Roxana Mititelu, care a alertat procurorii instant. Șefa Vămii Otopeni, avertisment pentru adjuncta Nicula Pe 29 octombrie 2026, șefa vameșilor de pe Otopeni, Roxana Mititelu, a dat o „dispoziție urgentă” pentru „gestionarea solicitărilor și cooperarea cu organele de cercetare penală și Direcția de verificări interne” în cazul jafului de 700.000 de euro. „Având în vedere gravitatea situației, solicit întregului personal din cadrul Compartimentului Călători maximă responsabilitate, implicare, transparență și operativitate în gestionarea tuturor aspectelor legate de acest caz (…). Solicit tuturor lucrătorilor vamali să manifeste disponibilitate totală pentru colaborarea cu organele de cercetare penală și cu persoanele desemnate să efectueze verificările interne”, cerea prin dispoziție șefa Vămii Otopeni. În același document, Mititelu lansat un avertisment neuzual la adresa adjunctei sale Simona Nicula, pe care se pare că o suspectează că pune bețe în roate anchetei legate de dispariția subită a banilor. „Doamna Nicula, vă solicit să asigurați personal, fără întârzieri sau sincope, îndeplinirea tuturor dispozițiilor, transmiterea corectă și la timp a informațiilor și documentelor solicitate. Subliniez că prioritatea absolută este aflarea adevărului, clarificarea tuturor împrejurărilor și stabilirea eventualelor responsabilități de către organelle competente, indiferet de persoanele implicate”, a menționat Roxana Mititelu. Contactată de către DeFapt.ro, Roxana Mititelu a solicitat să ne adresăm biroului de presă al Autorității Vamale. „De asemenea, există un dosar penal în lucru, nu aș putea să vă furnizez foarte multe informații. Ceea ce pot să vă sun că Biroul Vamal Otopeni are doi adjuncți. Unul este responsabil de marfă, unul - de călători”, a menționat Roxana Mititelu.   Soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula Simona Nicula, adjuncta de la Biroul Vamal Otopeni, este soția pesedistului Vasile Cosmin Nicula, fostul vicepreședinte al Curții de Conturi a României și actual membru în Directoratul Transelectrica. Conform declarației de avere din octombrie 2024, cei doi soți dețineau o vilă impunătoare de 455 mp în Voluntari, în jur de 30.000 lei în conturile bancare, dar și datorii la bănci de peste 200.000 lei. În calitate de vicepreședinte al Curții de Conturi a României, pesedistul Vasile Cosmin Nicula încasa un salariu anual de aproape 294.000 lei. Soția sa, Simona Nicula, în calitate de adjunct al Biroului Vamal Otopeni primea anual un salariu de aproximativ 108.000 lei. Simona Nicula: „Nu vă pot spune așa ceva la telefon” Vameșii de la Otopeni care au trimis sesizări la Ministerul de Finanțe susțin că adjuncta Simona Nicula ar fi făcut recent achiziții imobiliare și auto de sute de mii de euro. Fără, însă, să furnizeze probe pentru aceste afirmații. DeFapt.ro i-a adresat Simonei Nicula întrebări în legătură cu toate acuzațiile împotriva sa. „Nu vă pot da eu nicio informație. Nu pot să vă dau vreo explicație. Cum să comentez la telefon? Nu vă pot spune așa ceva la telefon”, a declarat Simona Nicula. Cât despre faptul că s-ar fi opus montării de camere de supraveghere la magazia de valori a Biroului Vamal Otopeni, Simona Nicula s-a enervat rapid și a spus: „Sunați la comunicare. Eu nu sunt în măsură să vă dau explicații! La revedere! La revedere!” A supraviețuit scandalului banilor ucraineni Simona Nicula a mai supraviețuit unui scandal care a cutremurat Biroul Vamal Otopeni anul acesta: cel al transporturilor de numerar efectuate de cetățeni ucraineni prin România. Controale le Ministerului de Finanțe au identificat deplasări repetate, sume foarte mari transportate de puține persoane și risc repetat de spălare a banilor. Potrivit informațiilor comunicate de minister publicației Gândul, traseul presupunea frecvent intrarea prin Siret, deplasarea către aeroporturile Otopeni sau Iași și transportarea numerarului către destinații externe, în special Turcia. Autoritățile au observat că aceleași persoane foloseau rute similare și justificări asemănătoare. Transporturile erau fragmentate la intrare și consolidate la ieșire. Astfel, autoritățile au înregistrat 1,261 miliarde de euro declarate la intrarea în UE și 511,7 milioane de euro, la ieșire. Ucraina figura ca sursă în 73% dintre declarațiile de intrare. Dintre cele 1.464 de declarații aferente intrărilor din Ucraina, 943 fuseseră depuse de numai 21 de persoane, potrivit raportului prezentat de minister. Raportul a fost transmis instituțiilor competente pentru investigarea infracțiunilor economico-financiare. Ca efect, la Vama Otopeni, Bogdan-Lari Mihei a fost înlocuit în aprilie 2026 de Roxana Mititelu. Potrivit relatărilor din presă, Mihei a fost transferat la conducerea Biroului Vamal Prahova. Simona Nicula, însă, a rămas pe poziție, ca adjunctă la Biroul vamal Otopeni, deși se ocupa, ca și acum, de traficul de călători. Ar fi protejat ucraineni, e protejată de Finanțe Vameșii care au făcut sesizări la Ministerul de Finanțe susțin că, în perioada 2024 – 2025, Bogdan-Lari Mihei, ca șef al Vămii Otopeni, împreună cu subalterna sa, Simona Nicula, și un alt lucrător vamal ar fi asigurat protecția „refugiaților de război” ucraineni care transportau banii numerar. Mai mult, deși vameșii susțin că au făcut numeroase sesizări, echipa Corpului de Control al Ministerului de Finanțe a „pus batista pe țambal”.  „Atitudinea echipei de control fiind vădit părtinitoare, ușor de încadrat penal ca favorizare a infractorilor. (...) Prin identificarea și intimidarea lucrătorilor vamali care au contribuit la sesizarea acestui fenomen, cu scopul clar de a fi acuzați pe răspundere disciplinară, se poate trage concluzia că de fapt se urmărește pedepsirea oamenilor care au deranjat traficul valutar al cetățenilor ucraineni”, se menționează în sesizare. 

EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula
EXCLUSIV Secretarul de stat Rădoi de la Energie și-a angajat soția și o nepoată la ANRE
Investigații

EXCLUSIV Secretarul de stat Rădoi de la Energie și-a angajat soția și o nepoată la ANRE

Unul din noii secretari de stat de la Ministerul Energiei, Florin Rădoi, nu are studii în domeniu, deși a lucrat pste 20 de ani la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). Rădoi are studii juridice la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Dar are și familie, pe care a angajat-o la ANRE. Florin Rădoi, director bun la toate în ANRE Florin Rădoi a fost îngajat în ANRE în decembrie 2001 pe o poziție de consilier juridic în cadrul Serviciului Legislație, Contencios, până în martie 2006. Apoi, până în august 2007, a fost șef serviciu în cadrul Serviciului Reglementare Piață de Gaze, iar după, până la finalul lui 2009, a ocupat funcția de director al Direcției Reglementări Comerciale. În 2010 a fost director adjunct al Departamentului Reglementare în Domeniul Eficienței Energetice, iar între noiembrie 2010 și martie 2013, a avut funcția de director general al Direcției Generale Control – Departamentul Control și Protecția Consumatorului. Citește și: Magistrații încep să dea statul în judecată pentru pensii mai mari. Și câștigă pensii peste salariu – presă O nouă schimbare în cariera sa din ANRE s-a petrecut în martie 2013, când a devenit director al Direcției Petiții, Mediere și Soluționare Divergențe, funcție deținută până în mai 2017. După care, până în ianuarie 2024, a fost director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții. Și a mai fost o dată director în ANRE, între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, dar al Direcției Juridice și Resurse Umane. La finalul lunii ianuarie 2025, însă, a fost concediat, după ce refuzat să primească alt post în urma reorganizării ANRE. Rădoi a dat în judecată Autoritatea și a câștigat în primă instanță, dar decizia nu este definitivă. Andreea Rădoi, experta în orice: de la eficiență energetică, la protocol În noiembrie 2017, când Florin Rădoi era director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții din ANRE, în instituție a fost angajată Andreea Rădoi ca referent de specialitate în cadrul Cabinetului Președinte/Vicepreședinte, poziție pe care a ocupat-o până  la finalul lui ianuarie 2018. Apoi, timp de șapte luni, din ianuarie 2018 până în august 2018, Andreea Rădoi s-a transformat din referent de specialitate în expert, tot la Cabinetul Vicepreședinți. Și a continuat să fie expertă până în septembrie 2019, dar la Compartimentul Cooperare și Programe Eficiență Energetică. După care, timp de aproape două luni (septembrie și octombrie 2019), a fost expertă la Serviciul Promovare Surse Regenerabile. În final, și-a găsit chemarea: între noiembrie 2019 și decembrie 2022, a deținut funcția de expert în cadrul Compartimentului Asistență Management, Protocol. Pe 5 decembrie 2022, prin acordul părților, Andreea Rădoi a părăsit ANRE. Dar numai pentru a se angaja la o mare companie privată de energie care era direct vizată de acțiunile lui Florin Rădoi, care era atunci director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții. Hop și nepoata directorului în serie Rădoi În ianuarie 2022, când Florin Rădoi era director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții, la Serviciul Licențe, Autorizații și Atestate Energie Electrică a fost angajată Georgiana Badea, care se află și acum pe aceeași poziție în ANRE. Care este legătura dintre cele trei personaje? Florin Rădoi și Andreea Rădoi au fost soți, cel puțin până în 2011, când Florin Rădoi o menționa pe Andreea Rădoi în declarația de avere în această calitate. Iar Georgiana Badea îi este nepoată lui Florin Rădoi. Actualul secretar de stat de la Energie a fost contactat de către DeFapt.ro în mai multe rânduri, dar a refuzat să explice cum au fost angajate în ANRE ex-soția și nepoata.

FOTO EXCLUSIV Băluță, cu iubita la Paris. Tânăra a condus CA-ul unei mari companii a Primăriei București
Investigații

FOTO EXCLUSIV Băluță, cu iubita la Paris. Tânăra a condus CA-ul unei mari companii a Primăriei București

Relația primarului Daniel Băluță cu tânăra care l-a însoțit la petrecerea de botez a celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, șeful CJ Timiș, durează de ceva vreme. Și nu este doar o chestiune de viață privată: tânăra a fost numită în 2025 în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public fără să aibă nici o calificare în domeniu, ceea ce ridică serioase întrebări în legătură modalitatea de numire în această poziție importantă. În termeni seci, ar fi vorba de un conflict de interese: Băluță pare să-și fi folosit influența politică pentru a promova o tânără (cu care are o relație) într-o poziție publică remunerată. Băluță și o tânără misterioasă la Paris La sfârșitul lunii august a.c.. redacția DeFapt.ro a primit un pont referitor la o vizită la Paris a lui Daniel Băluță (49 de ani) împreună cu o tânără femeie neidentificată. Potrivit informațiilor, cei doi s-au întors la București sâmbătă, 8 august, cu zborul Air France AF1088 și au avut locuri la business class. Deși foarte apropiați fizic pe aeroportul Charles de Gaulle, cei doi au fost distanți la sosirea pe Otopeni, păstrând o distanță de câțiva metri între ei. Sursa care a oferit informația a pus la dispoziția DeFapt.ro și câteva fotografii realizate pe aeroportul Charles de Gaulle (vezi galerie mai jos). Băluță și iubita, pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris (sursa: defapt.ro) Femeia, beneficiara influenței politice a primarului DeFapt.ro a verificat informațiile și a încercat să afle identitatea tinerei din fotografii, un demers care a durat câteva săptămâni. Alte câteva săptămâni, DeFapt.ro a încercat să o contacteze pe femeie, dar fără succes. Potrivit surselor noastre, tânăra se numește Iuliana Patricia Aldea. Cu sprijinul politic al lui Băluță, Aldea a fost numită în 2025 președintă a Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public din subordinea Primăriei Municipiului București. Potrivit CV-ului său, despre care a scris jurnalul.ro, Aldea Iuliana Patricia s-a născut în 1998 și a obținut în 2020 licența în științe juridice și administrative la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, o instituție privată de învățământ superior. CV-ul indică o experiență profesională limitată în domeniul juridic. Între 2018 și 2024, Aldea Iuliana Patricia a lucrat la LORD INTERNATIONAL TRADING SRL, unde, potrivit propriei descrieri, a fost „responsabilă pentru elaborarea, revizuirea și negocierea contractelor, acordurilor și altor documente legale”. În perioada 2023–2024, în paralel cu activitatea de la LORD INTERNATIONAL TRADING SRL, Aldea Iuliana Patricia a lucrat și la NORIZ AUTO SRL. În CV, își descrie astfel rezultatele la companie: „Am optimizat rutele de transport pentru a atinge o eficiență maximă și am implementat sisteme avansate de urmărire a livrărilor. De asemenea, am dezvoltat relații sustained cu furnizorii și clienții, am efectuat analize detaliate ale datelor pentru îmbunătățirea continuă a proceselor, am respectat cu strictețe normele de siguranță și reglementările în vigoare”. Aldea Iuliana Patricia se declară neafiliată politic. Din CV-ul său nu reiese cum a ajuns în atenția conducerii Primăriei Generale a Capitalei pentru a fi selectată și desemnată în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public. Băluță: Nici o legătură cu realitatea DeFapt.ro i-a adresat întrebări pe acest subiect și primarului Daniel Băluță. Reacția acestuia a venit în scris. „Consider că întrebările pe care mi le adresați nu au nicio legătură cu esența profesiei de jurnalist, cu activitatea mea de primar al Sectorului 4 și nici cu realitatea. Ceea ce faceți dumneavoastră reprezintă un atac la persoană, iar esența întrebărilor formulate este, din punctul meu de vedere, realmente incalificabilă. Îmi permit, politicos, să vă atrag atenția că întrebările dvs. au un caracter tendențios, întrucât sugerează răspunsuri sau concluzii pe care doriți să le trageți! Pare, dacă nu este altceva, o lipsă de profesionalism total neonorabilă! Din respect pentru dumneavoastră și pentru profesia pe care o reprezentați, voi alege să nu răspund acestor întrebări”, a transmis primarul Sectorului 4 pentru DeFapt.ro. Citește și: VIDEO Băluță, apariție la cheful lui Simonis alături de noua sa parteneră: tânăra, „montată” de Băluță într-o companie publică. Cenzură masivă în presă La finalul lunii octombrie a.c., Băluță s-a afișat public cu Iuliana Aldea la petrecerea de botez a celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, la Timișoara.

EXCLUSIV Teste Starlink în două baze militare din Brașov: sateliții lui Elon Musk, luni de măsurători în România
Investigații

EXCLUSIV Teste Starlink în două baze militare din Brașov: sateliții lui Elon Musk, luni de măsurători în România

În urmă cu doi ani, Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, anunța că România va face lobby la ONU pentru modificarea legislației în domeniul comunicațiilor satelitarea astfel încât SpaceX, compania lui Elon Musk, să beneficieze de mai multă putere pentru sateliții din rețeaua Starlink.       Pentru a putea cere modificarea legislației la ONU, ANCOM și Ministerul Apărării Naționale au facilitat companiei SpaceX efectuarea unor teste în condiții reale pe teritoriul României pentru a demonstra că sateliții Starlink nu interferează cu rețeaua de sateliți geostaționari, inclusiv cu cei militari. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că testele s-au făcut în două baze militare de lângă Brașov. Rețeaua Starlink, blocată în Ucraina Armata ucraineană se pregătea în urmă cu o săptămână să atace din nou Rusia. Întreaga operațiune militară a fost blocată din cauză că serviciul Starlink, al companiei americane Space X, și-a redus brusc viteza de la 400 km/h la 160 de km/h în Ucraina. Restricțiile de viteză afectează folosirea dronelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat atunci că restricțiile impuse Starlink fac parte dintr-o „operațiune planificată”.  Pavel Popescu, responsabil de testele SpaceX în România Pentru a obține mai multă putere pentru sateliții Starlink, miliardarul Elon Musk și-a trimis emisarii la București, în vara anului 2024, pentru a negocia realizarea unor teste pentru rețeaua sa. Dar, atenție, și pentru a obține susținerea statului român pentru a modifica legislația Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), un organism al ONU care reglementează comunicațiile prin satelit la nivel internațional. Susținere pe care nu a primit-o până acum.   Planul SpaceX era să realizeze un test în condiții reale pentru a demonstra că „sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd)”, potrivit comunicatului ANCOM. Pentru realizarea acestui test în România, compania lui Elon Musk avea nevoie de două acorduri. Unul, de la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Celălalt de la Ministerului Apărării Naționale (MApN). Responsabil de gestionarea acestui proiect a fost liberalul Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM. Fără acord semnat între ANCOM și MApN Vicepreședintele Pavel Popescu i-a chemat atunci la mai multe discuții pe reprezentanții SpaceX pentru a-i pune față în față cu specialiștii în comunicații de la ANCOM și cu cei de la Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, ANCOM a transmis că în urma acestor discuții a fost de acord ca Starlink să execute testul ca parte a drepturilor de utilizare a spectrului radio conferite pentru furnizarea de servicii de comunicații prin satelit. Totul, cu argumentul că Starlink Internet Services Limited „deține o licență de utilizare a spectrului radio pentru furnizarea de servicii publice de comunicații prin satelit pe teritoriul României în benzile de frecvențe 14.00 – 14.50 GHz (sensul Pământ – spaţiu) și 10.70 – 12.75 GHz (sensul spaţiu – Pământ) începând cu 3 martie 2022”. În plus, deține și o „licență pentru amplasarea de stații de sol de tipul gateway în benzile de frecvențe 27,5 – 29,1 GHz și 29,5 – 30,0 GHz (sensul Pământ – spațiu), respectiv, 17,8 – 18,6 GHz și 18,8 – 19,3 GHz (sensul spațiu – Pământ)”, a mai arătat ANCOM. Dar aceste licențe nu ofereau și dreptul legal să se efectueze teste experimentale. Mai mult, nu s-a semnat nici un acord între SpaceX, ANCOM și MApN. „Vă comunicăm faptul că între SpaceX, MApN și ANCOM discuțiile s-au derulat în cadrul experimentului fără a fi semnat un act special, aprobarea efectuării de măsurători pe o durată de șase luni în România începând cu data de 24.07.2024”, a menționat ANCOM, la solicitarea DeFapt.ro.  Pavel Popescu: „Starlink nu a plătit nimic” Pe 2 octombrie 2024, ANCOM a anunțat într-un comunicat de presă că „a instalat în România, în perioada 23 - 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiții reale, primul de acest fel din lume”. DeFapt.ro a întrebat ANCOM care au fost toate costurile generate de achiziția acestor echipamente pe care le-a instalat pentru efectuarea testului. Din răspunsul ANCOM aflăm că singurele costuri au fost legate de deplasarea, masa și cazarea angajaților la locul de efectuare a testului. În total: 1.739 lei, adică în jur de 350 de euro. Dar nici o informație despre costul echipamentelor. De la vicepreședintele Pavel Popescu am aflat că firma lui Elon Musk nu a plătit nici un leu statului român pentru efectuare testului, dar și că echipamentele folosite la teste aparțineau SpaceX. „Starlink nu a plătit nimic. Nu au avut ce să plătească către ANCOM pentru că și-au folosit echipamentele lor. Nu sunt echipamentele ANCOM. Rolul ANCOM a fost să facă niște măsurători în zona respectivă pe comunicațiile din zonă. Să descoperim dacă pe zona respectivă există comunicații ce pot fi perturbate”, a declarat Pavel Popescu. Testele s-au făcut gratuit pe terenurile de instrucție ale MApN DeFapt.ro a mai aflat de la vicepreședintele Pavel Popescu că testele SpaceX s-au făcut în centrul României, undeva prin zona Brașovului. „Ministerul Apărării a pus la dispoziție două baze, unde practic ei (SpaceX – n.r.) au făcut o chestie foarte simplă. Au adunat date timp de șase luni simulând interacțiunea. Ce face testul în sine? Când satelitul mare militar transmite date spre pământ, pe ultimii 300 de kilometri de unde începe să lucreze și sateliții lui Musk, cei doi sateliți lucrează simultan. Ce vor să demonstreze ei e că cele două tipuri de date nu interferează”, a explicat Pavel Popescu. Biroul de Presă al Ministerului Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „testele s-au efectuat pe terenuri de instrucție, în afara unităților militare și nu a fost necesară mutarea personalului din acele unități. MApN a colaborat exclusiv cu ANCOM pentru efectuarea testelor, iar această colaborare nu a presupus costuri din partea ministerului. MApN nu a avut o relație directă cu SpaceX, nu a pus la dispoziție și nu a închiriat terenuri către SpaceX”. Era nevoie de Hotărâre de Guvern și aviz CSAT? DeFapt.ro a solicitat ANCOM și MApN să comunice dacă era necesară emiterea unei Hotărâri de Guvern, respectiv o decizie a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, pentru aprobarea testului pe teritoriul României deoarece testul în condiții reale își propunea să demonstreze că sateliții lui Musk nu interferează cu rețeaua de sateliți geostaționari, inclusiv cei militari. Mai mult, MApN a pus la dispoziție terenurile de instrucție aferente a două baze militare.   ANCOM a transmis că „desfășurarea unui astfel de test nu necesită avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sau emiterea unei hotărâri de guvern”. La rândul său, Ministerul Apărării a transmis prin Biroul de Presă că „natura testelor nu a impus elaborarea unei HG sau aprobarea CSAT, managementul spectrului radio utilizat în scopul apărării, implicit protejarea acestuia, fiind una din atribuțiile ministerului stabilită prin lege”. Lobby la ONU pentru compania lui Elon Musk ANCOM, respectiv liberalul Pavel Popescu, și-au asumat oficial să facă lobby la ONU pentru modificarea tratatelor internaționale, vechi de peste 25 de ani, în cazul în care testul experimental al SpaceX ar fi fost unul reușit. Informațiile au fost făcute publice de către ANCOM într-un comunicat de presă din octombrie 2024 (citat anterior) prin care se anunța „ANCOM și SpaceX/Starlink – test în premieră pentru revizuirea unor reglementări mai vechi de 25 de ani privind comunicațiile prin satelit”. Practic, testul reușit a avut ca scop modificarea legislației internaționale în favoarea companiei lui Elon Musk: dacă s-ar modifica legislația astfel încât sateliții non-geostaționari să primească mai multă putere, compania SpaceX ar fi singurul beneficiar. Practic, Pavel Popescu, în calitate de vicepreședinte ANCOM, și-a asumat public să facă lobby la ONU pentru miliardarul Elon Musk. La solicitarea DeFapt.ro, ANCOM, respectiv Pavel Popescu, și-au mai nuanțat răspunsul legat de lobby-ul pe care urma să îl facă pentru SpaceX. „Situația de față nu trebuie privită sub aspectul modificării unor raporturi internaționale, ci în legătură cu activitatea internațională a ANCOM. (...) Beneficiile potențiale pentru ANCOM și România în urma modificărilor limitelor EPFD sunt strategice și variate, având impact atât la nivel național, cât și internațional”, a precizat ANCOM. Elon Musk, fanul lui Călin Georgescu Elon Musk a lansat mai multe atacuri la adresa României după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. De exemplu, a contestat suveranitatea României și l-a numit „tiran, nu judecător” pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României. Într-o altă postare, preluată de Musk pe contul său de pe platforma X, s-a atras atenția că Sandra Pralong, consilieră prezidențială, s-ar fi folosit de ONG-ul RePatriot, finanţat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) şi din care ar face parte şi judecătoarea Iulia Scântei, pentru a influenţa procesul de anulare a alegerilor prezidenţiale. Elon Musk menționase anterior că „România își merită propria suveranitate”, cu referire la o victorie a lui Călin Georgescu. 

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm
Investigații

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm

60 de milioane de euro a plătit în avans Estonia pentru a cumpăra obuze de la compania italiană Datasel, reprezentată de indianul Sagar Jayaswal. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că o parte din proiectile au fost încărcate cu explozibil în România și zac abandonate într-un depozit românesc până când vor fi recepționate de Estonia, țară care ar urma să le livreze Ucrainei. O afacere controversată și acuzații publice explozive care au dus la demisia lui Hanno Pevkur din funcția de ministru al Apărării din Estonia. Mai mult, întreaga afacere este investigată atât de Parchetul General din Estonia, cât și de Parchetului European (EPPO), deoarece banii plătiți companiei Datasel provind din Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. RKIK (Estonia) dă contractul firmei Datasel SRL (Italia) Povestea a început în anul 2024, atunci când s-au întâmplat două evenimente aparent fără nici o legătură. Primul a avut loc în Italia, acolo unde grupul indian Neco Defence Munitions, un conglomerat al familiei Jayaswal, a cumpărat producătorul de muniții Datasel SRL de la Sandro Pazzini, fost manager al Oto Melara (Leonardo) și ulterior administrator italian al consorțiului european de rachete MBDA. Cel de-al doilea eveniment a avut loc în Estonia, în vara anului 2024: Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK), o agenție care funcționează în subordinea Ministerului Apărării din Estonia, a atribuit contracte publice în valoarea de peste 150 de milioane de euro companiei italiene Datasel SRL, de la care urma să cumpere obuze de artilerie pentru a fi livrate în Ucraina. Reprezentanții RKIK nu știu oficial cum au ajuns să semneze contractele cu Datasel, dar Kusti Salm, fostul secretar general al Ministerului Apărării, a declarat pentru publicația ERR News că firma a fost recomandată de Hanno Pevkur, ministrul Apărării de atunci, care răspundea direct de procesul de procurare a muniției pentru Ucraina. Însă nici Datasel, nici Neco Defence Munitions nu erau specializate în fabricarea sau vânzarea de obuze de artilerie. Cu toate acestea, RKIK a plătit în avans aproximativ 60 de milioane de euro. Banii au fost primiți de guvernul estonian prin Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. Datasel SRL (Italia) încheie un contract cu Explorom Special Services SRL (România) DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că la începutul anului 2025 au ajuns la București indianul Sagar Jayaswal, unul dintre reprezentanții Datasel, italianul Amigoni Davide, un dealer de arme, și estonianul Janno Ats, director general adjunct al Centrului Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK).  Inițial, cei trei au luat contact cu dealer-ii de arme locali, apoi s-au dus la Romarm și au vizitat câteva fabrici de munție din România. Într-un final, au ajuns la Explorom Special Services SRL, o companie românească care a cumpărat în anul 2009 fabrica de arme „Uzina Mecanică Filiași”. Explorom Special Services SRL a fost controlată, în primă fază, doar de Cornel Purcărea, ex-ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) până în anul 1995. Dar, în octombrie 2024, Purcărea a vândut jumătate din firmă către Bizzel Europe, controlată de americanul Michael Paul Hrobuchak, un fost militar american care a ajuns să intermedieze vânzarea de arme și muniții în Ucraina.  Contractul dintre Datasel și Explorom Special Services a fost intermediat de OXO Network Corporation, o altă firmă a familiei Purcărea, și prevedea doar încărcarea unor obuze cu explozibil. Obuzele astfel încărcate urma să ajungă în Estonia, iar de acolo, în Ucraina.   Obuzele, probleme la calitate și livrări. Ministrul Apărării din Estonia demisionează Întreaga afacere a fost ținută la secret până la începutul finalul lunii august a acestui an, atunci când Biroul Național de Audit al Estoniei a făcut public un raport privind chetuielile pentru apărare. Informațiile publicate de presa estoniană arată că obuzele cumpărate cu bani europeni de Estonia pentru Ucraina de la Datasel au fost livrate cu întârziere din cauza unor probleme în lanțul de producție. Mai mult, primul lot, care a fost recepționat în 2025, nu a îndeplinit cerințele de calitate ale estonienilor. Motiv pentru care Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK) a solicitat anularea contractelor cu Datasel și returnarea avansului de aproape 60 de milioane de euro. Disputa comercială va fi tranșată de Curtea Europeană de Arbitraj de la Strasbourg. Însă Hanno Pevkur, ministrul Apărării al Estoniei, și-a dat demisia din funcție la scurt timp după publicarea raportului. Întâmplător sau nu, în aceeași perioadă Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a început să investigheze contractele dintre RKIK și Datasel. O altă anchetă este coordonată de Parchetul General al Estoniei. Purcărea despre adjunctul RKIK (Estonia): S-a fotografiat cu obuzele, le-a luat în brațe Cornel Purcărea, unul din cei doi patroni ai fabricii de arme de la Filiași, nu a vrut să vorbească cu DeFapt.ro despre contractul cu Datasel din cauza clauzelor de confidențialitate. „E grav că știți”, a spus Purcărea. Întrebat dacă Janno Ats, director general adjunct RKIK, a vizitat fabrica și a inspectat obuzele încărcate, Cornel Purcărea a spus în exclusivitate pentru DeFapt.ro că a fost vizitat de foarte mulți reprezentanți ai Estoniei, inclusiv de Janno Ats.   „Ăia care acuma zic... (contestă contractul cu Datasel - n.r.). Le-au văzut (obuzele - n.r. ), le-au mirosit, le-au luat în brațe, s-au fotografiat cu ele, așa... Au luat certificatele de calitate. Au zis <Ura, ura, ura!>. Îi lăsăm pe ei să își spele rufele în familie. Eu nu știu ce relații există între estonian și indianul de la Datasel. Noi nu intrăm în intimități de genul acesta. Cert este un lucru: tot ceea ce livrăm noi, livrăm cu recepție făcută vizual, cantitativ, calitativ, primesc declarații de conformatitate, certificate de calitate. Noi doar încărcăm obuzele! De asamblare nu știu cine se ocupă. Nu e treaba mea! Ei au venit să preia marfa. De la poartă, se descurcă! Camioane, însoțire, destinație - toate au fost în sarcina lor. Nici nu m-au interesat pentru că avem prea multe”, a declarat Cornel Purcărea pentru DeFapt.ro.   DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Janno Ats, director general adjunct al RKIK, în legătură cu vizitele și fotografiile cu obuze făcute în România, dar Ats nu a comentat cazul. Însă a răspuns Andra Nõlvak, ofițerul de presă al RKIK, care a precizat că „următorii pași în acest litigiu sunt încă în analiză, prin urmare nu putem comenta circumstanțele aferente”. Purcărea arată cu degetul spre indienii de la Datasel  Cât despre problemele constatate de estonieni la obuze, Cornel Purcărea a spus că Datasel nu a putut să ofere în timp util niște furnituri sau alte elemente componente pentru proiectile. „Știu că sunt probleme pe lanțurile de aprovizionare cu așa ceva. El (Sagar Jayaswal - n.r.) le-a spus că le are, le-a oferit! Toate sunt în proprietatea estonienilor. El le-a zis că le furnizează și ceea ce le-a promis în plus. De aici a plecat problema. Obuzele erau, dar nu erau încărcăturile explozive, focoasele, că fără alea nu au nici o valoarea. Sunt niște fiare cu exploziv”, a menționat Purcărea pentru DeFapt.ro.   Dar o parte dintre obuzele încărcate la fabrica de arme de la Filiași nu au părăsit încă teritoriul României, potrivit fostului ofițer DGIA, care susține că muniția a ajuns într-un depozit intermediar care nu ar îndeplini integral condițiile legale de depozitare.  „Dacă depozitul ăla intermediar a putut să stocheze ceva în condiții optime? Știți, dacă depășește anumite temperaturi cu minus sau în plus, degradarea este imensă. E un depozit specializat în deținere și depozitare conform standardelor munițiilor?”, se întreabă enigmatic afaceristul.   Chisăliță (Romarm): La noi au fost trimise obuze doar pentru testare DeFapt.ro a aflat că o parte dintre obuzele încărcate la Filiași au fost duse la fabrica de arme Arsenal Reșița, deținută de compania de stat Romarm, pentru a fi asamblate și testate. Ioan Narcis Chisăliță, directorul Arsenal Reșița, a fost zgârcit cu DeFapt.ro în declarații. „Noi facem focul zero (prima testare - n.r.) pentru testarea obuzelor 155”, a spus Chisăliță. Acesta nu a vrut să menționeze ce cantitate de obuze a primit de la Datasel. Întrebat dacă a primit toate componentele de la Datasel pentru asamblarea obuzelor, directorul Ioan Narcis Chisăliță a spus că „deocamdată sunt doar componentele pentru lotul zero. Atât!” Cât despre depozitarea obuzelor în condiții improprii, directorul Ioan Narcis Chisăliță a insistat că informația nu este adevărată.  „Ați înțeles rău! Puneți niște întrebări la care nu știu ce să răspund. La mine sunt doar în testare. Atât! Nu are rost să îmi cereți mie informații”, a menționat Chisăliță.   Datasel își apără obuzele DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Sagar Jayaswal, reprezentantul Datasel, dar acesta a refuzat să ofere vreun răspuns. Însă compania Datasel a emis un punct de vedere pentru presa din Estonia în care menționează că munițiile au fost fabricate și livrate, iar acuzațiile privind calitatea sunt contestate încă.  „Datasel a avut capacitatea și accesul la lanțul de aprovizionare pentru a îndeplini aceste contracte. Bunurile au fost fabricate, inspectate și livrate sau puse la dispoziție pentru ridicare, iar acuzațiile ulterioare privind calitatea și rezilierea contractului rămân irelevante. Nicio instanță judecătorească sau arbitraj nu a decis încă aceste probleme”, se menționează în comunicatul Datasel. Datele contractuale și contabile ale Datasel arată că valoarea contractelor RKIK este de peste 150 de milioane de euro, din care plățile în avans primite se ridică la aproximativ 59 de milioane de euro, iar valoarea bunurilor livrate și facturate, la aproximativ 58 de milioane de euro. 

FOTO EXCLUSIV Șeful PSD Sector 4 pregătește o răscoală la STB, societate în insolvență cu datorii uriașe
Investigații

FOTO EXCLUSIV Șeful PSD Sector 4 pregătește o răscoală la STB, societate în insolvență cu datorii uriașe

Fost director general al STB (Societatea de Transport București) și actual președinte al PSD Sector 4, Alexandru Hazem Kansou pregătește o revoltă cu ajutorul unor angajați ai societății de transport a Capitalei. Potrivit mai multor surse, insolvența STB va duce la reorganizarea societății, dar și imputarea unor sume foarte mari unor foști directori ai companiei pentru achiziții inutile și la prețuri foarte mari. Mesaj de mobilizare în față la PSD4 Pe 13 octombrie 2026, un mesaj de mobilizare a început să circule printre angajații STB. „Bună ziua. Datorită faptului că în prezent se desfășoară mai multe acțiuni incorecte asupra angajaților cu vechime mare în RATB și STB, (chiar și în ITB), având ca scop eliminarea acestora lăsându-i fără Loc de Muncă și protejarea angajaților pe pile, am răspuns afirmativ solicitării unui fost Director General, de a mă întâlni cu el joi 15 octombrie la ora 17,15 la sediul Primăriei sectorului 4 (de fapt, era vorba de sediul PSD Sector 4 - n.r.). Dumnealui dorește ca eu să fiu susținut de un număr de angajați în timpul discuției, pentru a se baza pe prezentarea mea. Dacă mai credeți în mine, (mă refer la dreptate, adevăr, cinste și omenie), vă aștept la ora 16,50 în stația de tramvai (linia 32) "Piața Regina Maria" sens Piața Unirii. Atenție: eu nu doresc nimic pentru mine, ci doresc să vă păstrez locurile dumneavoastră de muncă. Domnul fost D. General, are posibilitatea să ne ajute. Doresc să confirmați până mâine 14 octombrie ora 16 întâlnirea dumneavoastră cu mine. Dacă vor fi puțini doritori, eu îl voi anunța pe fostul DG că nu mă pot implica în întâlnirea dorită de el. O zi bună!”, spunea mesajul trimis angajaților STB. DeFapt.ro nu a identificat persoana care-și asuma mesajul. Adunare de zeci de angajați STB Exact așa cum fusese anunțat în mesaj, pe 15 octombrie, la ora și locul indicate, adică în fața sediului PSD Sector 4, câteva zeci de angajați ai STB s-au adunat pentru a sprijini planul de mobilizare. Un reporter al DeFapt.ro, prezent acolo, a imortalizat în mai multe fotografii adunarea nemulțumiților din STB. Aceștia s-au strâns în fața PSD Sector 4, apoi au intrat în sediu. Unde, potrivit surselor DeFapt.ro, s-au întâlnit cu Alexandru Hazem Kansou, șeful PSD Sector 4, dar și fost director general al STB, cum se anunța în mesajul primit de angajații STB. Contactat pe mai multe căi de către DeFapt.ro, Alexandru Hazem Kansou a refuzat să comenteze. Fostul director Istrate (PNL) neagă implicarea Surse din rândul angajaților STB au arătat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că angajații au fost convocați pentru a-și arăta susținerea față de liberalul Daniel Istrate, fost director general al STB și actual director tehnic la STB, care ar vrea să se înregimenteze în PSD Sector 4. Principala nemulțumire a lui Daniel Istrate este că PNL București nu i-ar fi recunoscut meritele. În plus, este nesatisfăcut că acum încasează un salariu brut de doar 13.430 lei, la care se adaugă un spor de conducere de 35%, plus sporul de vechime de 32%. Citește și: FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea Astfel, după plata taxelor, Istrate încasează în jur de 2.000 de euro lunar, de șase ori mai puțin decât salariul pe care-l avea ca director general (12.000 de euro net). Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Daniel Istrate a spus că nu prea mai are legătură cu STB. Întrebat dacă a renunțat la funcția de director tehnic al STB, Istrate a spus că încă mai deține funcția, dar nu se compară cu cea de director general. „Am rămas pe craca mea, nu mai sunt director general. Acum suntem și în insolvență. Ce treabă am eu cu PSD?! Nu am treabă cu politica. Am fost la PNL, nu mai sunt nici acolo. Am mai fost la ședințe. Nu am nici o treabă cu PSD”, a  declarat Daniel Istrate.

EXCLUSIV STS, SRI și alte instituții, afectate grav de breșa de securitate cibernetică Fortinet, echipamente cumpărate cu zeci de milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV STS, SRI și alte instituții, afectate grav de breșa de securitate cibernetică Fortinet, echipamente cumpărate cu zeci de milioane de euro

O grupare de hackeri a spart echipamente de securitate Fortinet și Palo Alto Networks din întreaga lume. Pe lista victimelor se află și România, care a cumpărat, prin Serviciul de Telecomunicații Speciale și toate serviciile secrete de informații, echipamente de securitate și protecție Fortinet în valoare de zeci de milioane de euro. Deocamdată nu se știe ce instituții publice și companii private au fost afectate, dar datele de acces în serverele și calculatorele publice și private sunt în continuare la vânzare pe darkweb. Contactat de către DeFapt.ro, Adrian Danciu, directorul regional Fortinet, a refuzat să spună dacă a informat serviciile secrete și companiile private din România cu privire la furtul de date de acces. Compania Fortinet nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro și nu a comunicat cine verifică dacă au fost închise toate căile de acces ale hackerilor în serverele și calculatoarele serviciilor secrete și ale companiilor private românești. Dar a recunoscut că are probleme grave privind securitatea echipamentelor care ar trebui să protejeze infrastructura IT. România, victima „securității” cumpărate de la Fortinet Timp de aproape opt luni, în perioada 22 octombrie 2025 – 9 iulie 2026, echipamente de protecție și securitate vândute de compania Fortinet în întreaga lume au fost stoarse de informații în urma unui atac cibernetic. Un raport obținut în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că hackerul sau gruparea de hackeri „k0t” a obținut peste 70.000 de date de autentificare (usere și parole), dar și informații de acces în servere și calculatoare. Citește și: Bani pentru care nu plătești impozit în România în 2026: ce venituri sunt scutite și care sunt excepțiile Pe lista victimelor se află instituții guvernamentale, militare și companii private din 70 de state, inclusiv România. Soluțiile de securitate cibernetică FortiWeb și FortiGate, vândute de compania Fortinet prin intermediari, sunt printre cele mai utilizare în sectorul public românesc, de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, servicii secrete, ministere, până la companii din energie și administrații locale. Deocamdată nu se știe ce instituții publice și private din România sunt afectate de furtul de date prin intermediul soluțiilor de securitate Fortinet. STS nu a răspuns, până la data publicării articolului, solicitării de informații transmise de către DeFapt.ro Vulnerabilități la FortiWeb și FortiGate FortiWeb, soluția de securitate cibernetică care ar trebui să protejeze aplicațiile web, are vulnerabilitatea CVE-2025-64446, care este descrisă ca o cale de executare a unor operațiuni administrative fără autentificarea normală. Un cod CVE este un identificator public al unei vulnerabilități, util echipelor tehnice pentru a găsi explicația și remedierea corectă. În cazul FortiGate, raportul descrie încercări automate de autentificare cu combinații de nume de utilizator și parole. Atacul de tip „brute force” înseamnă încercarea repetată a unor parole până când una funcționează. Instrumentul analizat așteaptă aproximativ 60 de secunde după detectarea unei blocări și încearcă din nou. O blocare temporară poate încetini atacul; dar o parolă puternică, limitarea accesului administrativ și autentificarea suplimentară sunt metodele sigure de protecție. O mare problemă apare după obținerea accesului: copierea configurației FortiGate. Fișierul poate conține harta conexiunilor și secrete necesare pentru integrarea cu alte sisteme. Specialiștii afirmă că operatorii au recuperat offline unele secrete folosind cheia FortiOS implicită cunoscută și asociază mecanismul cu CVE-2019-6693. „Offline” înseamnă că atacatorul lucrează pe copia furată, fără să mai trimită cereri dispozitivului victimei. Documentația Fortinet distinge parolele administrative stocate ca hash de secretele criptate reversibil. Un hash este o reprezentare folosită la verificarea parolei, nu o parolă care se decriptează pur și simplu cu aceeași cheie. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a avertizat încă din decembrie 2025 utilizatorii Fortinet de existența breșei de securitate, dar nu a pomenit nici o clipă că printre utilizatori se află și multe instituții ale statului român. Fortinet se ascunde în spatele FBI și US Secret Service  Adrian Danciu, directorul regional al Fortinet, nu știe sau nu vrut să spună ce instituții publice și private din România au fost afectate de atacul cibernetic. DeFapt.ro l-a întrebat inclusiv dacă a informat principalii clienți din România, STS, serviciile secrete și băncile cu privire la furtul de date de acces, dar mai ales cine verifică dacă atacatorii au în continuare acces în servere și calculatoare atacate. Danciu a refuzat să răspundă și nu a dorit să confirme nici dacă au fost închise toate căile de acces ale hackerilor în calculatoarele guvernamentale sau militare. Directorul Adrian Danciu ne-a pasat departamentului de comunicare al Fortinet. Reprezentanta departamentului, Debi Christie North, a refuzat și ea să răspundă întrebărilor transmis de către DeFapt.ro. Dar a transmis o declarație referitoare la avertizarea comună a FBI și US Secret Service prin care recunoaște că echipamentele Fortinet au probleme grave de securitate.     „Fortinet este la curent cu avertizarea comună emisă de FBI și US Secret Service privind campania în curs de compromitere a credențialelor care vizează dispozitivele FortiGate expuse la internet – o situație pe care o monitorizăm activ încă de la anunțul nostru inițial din 19 iunie. Această activitate nu implică nicio vulnerabilitate nouă sau necorectată a produselor Fortinet. Avertizarea reflectă recomandările pe care Fortinet le-a transmis deja clienților”, potrivit companiei Fortinet. Fortinet nu își anunță clienții cu privire la riscuri majore Reputația companiei Fortinet a fost pătată inițial în perioada 2016–2019, când cercetătorii au descoperit un „magic string” hardcodat în codul sistemului de operare FortiOS. Această linie de cod secretă permitea oricui o cunoștea să treacă de autentificare și să schimbe parolele de administrator direct prin protocolul SSH. Fortinet a susținut atunci că a fost o eroare de management al codului destinată testării, dar incidentul a lăsat suspiciuni de „backdoor” guvernamental intenționat. Practic, serverele și calculatoarele guvernamentale puteau fi accesate de la distanță printr-o ușă secretă. De exempu, Serviciul de Informații Militare din Olanda a dezvăluit că actori sponsorizați de statul chinez au exploatat vulnerabilități din sisteme FortiGate cu mult înainte ca Fortinet să le recunoască public. Chinezii au compromis zeci de mii de sisteme la nivel global și au instalat backdoor-uri persistente, care supraviețuiau chiar și după actualizarea firmware-ului sau resetarea completă a dispozitivului. Încă și mai grav este că Fortinet practică „silent patching”, adică repară vulnerabilități critice în actualizările de firmware fără a anunța public clienții că existau riscuri majore, pentru a evita publicitatea negativă. Cine este hackerul „k0t” care vinde datele de acces? „k0t” este un infractor cibernetic a cărui activitate este urmărită de mai multe grupuri de investigații. Mai multe rapoarte indică că „k0t” ar putea fi asociat cu grupuri ransomware precum Qilin și Gentelmen, putând acționa ca un broker de acces sau ca afiliat pentru oricare dintre grupuri. Datele analizate arată că hackerul „k0t” are un interes deosebit pentru achiziționarea de coduri și instrumente de exploatare a vulnerabilităților și le-ar fi putut folosi în atacurile de rețea expuse.   Ce îl motivează? Specialiștii consideră că „k0t”este interesat în principal de bani. „Din activitățile lui k0t, am observat o concentrare pe obținerea accesului inițial la victime prin intermediul vulnerabilităților și/sau dispozitivelor de rețea configurate greșit, după care ar continua să compromtită <Active Directory-ul> țintei”, se arată în raportul menționat anterior.  Hackerul k0t nu vinde căile de acces pe forumurile clandestine, dar există posibilitatea ca acestea să fie vândute printr-un canal privat sau să efectueze ei înșiși compromiteri și extorcări suplimentare. 

EXCLUSIV Pentru ce plătește Cotroceniul lobby de milioane de dolari: conversații telefonice cu Rubio, Hegseth și alți oficiali americani
Investigații

EXCLUSIV Pentru ce plătește Cotroceniul lobby de milioane de dolari: conversații telefonice cu Rubio, Hegseth și alți oficiali americani

Firma de lobby Eversheds Sutherland (US) LLP a raportat autorităților americane o serie de demersuri desfășurate în numele Administrației Prezidențiale a României ca urmare a contractului încheiat cu Cotroceniul. Suma maximă pe care o poate primi firma de lobby în șase luni este de 3,3 milioane de dolari (565.000 de dolari lunar). 15 persoane, 20 de interacțiuni Informațiile apar în anexa intitulată „Response to Item 5 of Amendment”, depusă la 5 august 2026 la unitatea responsabilă de aplicarea Foreign Agents Registration Act (FARA) din cadrul Departamentului de Justiție al SUA.  Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Tabelul din anexă cuprinde 20 de interacțiuni, desfășurate între 18 mai și 22 iunie 2026, cu 15 persoane distincte. Au fost folosite e-mailul, apelurile telefonice, mesajele text și întâlnirile față în față. Din total, 11 înregistrări sunt apeluri telefonice, cinci sunt întâlniri directe, trei reprezintă e-mailuri, iar una se referă la mesaje text. Unele înregistrări vizează simultan mai mulți destinatari, în timp ce mai multe persoane apar în zile diferite. Formularul clasifică demersurile drept „activitate politică” în sensul obligațiilor de transparență prevăzute de FARA. De asemenea, tabelul indică scopurile declarate de firmă, nu conținutul integral al discuțiilor.  29 mai, zi plină: Needham, Hegseth, Rubio, Nirenberg Primul demers consemnat a avut loc la 18 mai. Eversheds Sutherland i-a trimis un e-mail lui Conor Coleman, prezentat drept șef al investițiilor și șef de cabinet al directorului general al U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Tema indicată este, în termeni generali, discutarea relațiilor dintre România și Statele Unite. Documentul nu oferă alte detalii despre conținutul mesajului. La 29 mai, firma a purtat cinci convorbiri telefonice separate. Au fost contactați Michael Needham, consilier adjunct pentru securitate națională; Pete Hegseth, secretarul american al Apărării; Marco Rubio, secretarul de Stat; Darryl Nirenberg, prezentat drept ambasadorul Statelor Unite în România, din cadrul Departamentului de Stat; Walker Barrett, reprezentant al Consiliului Național de Securitate. Pentru fiecare apel, scopul este formulat identic: discutarea relațiilor româno-americane. Fișa nu precizează dacă au fost abordate dosare politice, economice ori de securitate concrete și nici rezultatul convorbirilor. Economie și energie Aceeași succesiune de contacte a fost reluată la 5 iunie. Michael Needham, Walker Barrett, Darryl Nirenberg, Marco Rubio și Pete Hegseth au fost sunați din nou, iar pentru toate cele cinci apeluri a fost declarată aceeași temă generală: relațiile dintre România și SUA. La 9 iunie, activitatea s-a concentrat asupra economiei și energiei, prin trei întâlniri directe. Benjamin Black, directorul general al DFC, a fost abordat pentru discutarea oportunităților de promovare a priorităților de dezvoltare economică ale României.  O discuție cu aceeași temă a avut loc cu Benjamin Hilderbrand, director adjunct de cabinet pentru investiții în cadrul DFC. În cazul lui Jarrod Agen, director executiv al National Energy Dominance Council, agenda a fost mai precisă: posibile inițiative economice în sectorul energetic, inclusiv oportunități pentru dezvoltarea energiei, atragerea investițiilor și promovarea priorităților de politică publică asociate domeniului. Oficiali DFC, contactați în grup La 10 iunie, Eversheds Sutherland a transmis un e-mail comun către trei reprezentanți ai DFC: Ben Black, Michelle Johnson și Benjamin Hilderbrand. „Ben Black” pare a fi forma prescurtată folosită în tabel pentru Benjamin Black, menționat cu o zi înainte, dar anexa nu explică explicit acest lucru. Tema declarată a corespondenței a fost, din nou, discutarea relațiilor româno-americane, fără indicarea unor proiecte sau propuneri concrete. Un al doilea e-mail colectiv a fost trimis la 11 iunie către cinci persoane din cadrul DFC: Conor Coleman, Tony Pollak, Olivia Becker, Vincent Pace și Katie Klaric. Și în acest caz, documentul rezumă scopul prin formula generală „discutarea relațiilor România-SUA”. Conor Coleman fusese deja contactat la 18 mai, astfel că mesajul din 11 iunie reprezintă al doilea demers consemnat față de acesta. Pentru ceilalți patru destinatari, aceasta este singura interacțiune menționată în anexă. Ambasadorul Nirenberg, apeluri repetate La 15 iunie, firma a avut o întâlnire directă cu Darryl Nirenberg, actual ambasador al SUA la București. Spre deosebire de convorbirile telefonice anterioare, agenda este descrisă mai detaliat: cooperarea militară dintre Statele Unite și România, precum și oportunități mai largi de promovare a priorităților românești de dezvoltare economică. Două zile mai târziu, la 17 iunie, Nirenberg a fost contactat și prin mesaje text, de această dată exclusiv în legătură cu cooperarea militară bilaterală. În total, el apare în cinci înregistrări: două apeluri, o întâlnire, un schimb de mesaje și întâlnirea comună din 22 iunie. La 20 iunie, Eversheds Sutherland a discutat telefonic cu Steven Cheung, director de comunicare. Scopul raportat a fost discutarea relațiilor dintre România și SUA. Anexa nu indică dacă discuția a vizat comunicarea publică, relațiile cu presa ori transmiterea unui mesaj către administrația americană, astfel încât asemenea interpretări nu pot fi susținute doar pe baza documentului. Ultima acțiune consemnată a avut loc la 22 iunie și a constat într-o întâlnire directă cu Conor Coleman și Darryl Nirenberg. Tema a fost reprezentată de inițiative economice comune în România: sprijinirea investițiilor care intră în țară, dezvoltarea unor parteneriate economice strategice și avansarea priorităților mai largi de dezvoltare economică. Aceasta este cea mai explicită descriere din tabel a obiectivelor economice urmărite.

Peste 80% din recipientele reciclabile de băuturi au fost returnate în 2026
Investigații

Peste 80% din recipientele reciclabile de băuturi au fost returnate în 2026

Peste 619 milioane de ambalaje de băuturi au fost returnate prin Sistemul de Garanție-Returnare în august 2026, potrivit raportării finale publicate de RetuRO. În aceeași lună, producătorii au introdus pe piață aproximativ 666 milioane de ambalaje din plastic, metal și sticlă. Plasticul, cât metalul și sticla la un loc Cea mai mare cantitate pusă pe piață a fost reprezentată de ambalajele din plastic: 346,6 milioane de unități. Au urmat cele din metal, cu 190,7 milioane, și recipientele din sticlă, cu 128,6 milioane. Raportarea se bazează pe datele transmise de 1.490 de producători înscriși în sistem. În august au fost returnate 312,4 milioane de ambalaje din plastic, 183,8 milioane din metal și 123 milioane din sticlă. Rata lunară de returnare a ajuns astfel la 90,1% pentru plastic, 96,4% pentru metal și 95,7% pentru sticlă. Datele indică o performanță lunară mai ridicată decât media cumulată a anului. În primele opt luni din 2026 au fost puse pe piață aproape 4,32 miliarde de ambalaje SGR. Dintre acestea, aproximativ 3,59 miliarde au fost returnate. Ratele cumulate de returnare au fost de 81,9% pentru plastic, 83,3% pentru metal și 86,9% pentru sticlă. Medie de 80% la reciclare Raportul diferențiază între ambalajele predate reciclatorilor și cele care au intrat efectiv în instalațiile de reciclare. În august, RetuRO a predat spre reciclare aproape 560 milioane de recipiente, iar circa 467,7 milioane au intrat în instalații. Pentru întregul interval ianuarie-august, ratele de reciclare, calculate în funcție de greutate, au fost de 82,5% la plastic, 76,4% la metal și 81,7% la sticlă. Cantitățile predate reciclatorilor în 2026 includ și stocurile existente la 31 decembrie 2025. Trei ani de RetuRO RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este administratorul unic al SGR la nivel național. Compania a fost înființată în 2022 și funcționează în sistem dualist, pe principiul „not-for-profit”, eventualul profit trebuind reinvestit în dezvoltarea sistemului. Acționariatul este format din Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, fiecare cu 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu, cu 20%, și statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, cu 20%. SGR a devenit operațional la 30 noiembrie 2023 și acoperă ambalajele nereutilizabile din plastic, metal sau sticlă, cu volume între 0,1 și trei litri. Pentru fiecare produs eligibil se percepe o garanție de 50 de bani, restituită consumatorului la returnarea ambalajului. Raportarea din august arată consolidarea sistemului, dar și diferența dintre colectarea ambalajelor, predarea lor către reciclatori și procesarea efectivă în instalațiile specializate autorizate din România.

Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia
Investigații

Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia

Eversheds Sutherland (US) LLP, cu care Administrația Prezidențială a României a încheiat un contract pentru activități de lobby, este o piesă din mecanismul de intrare a României în afacerea Coridorului Vertical de gaz lichefiat provenit din SUA. Ambasadoarea SUA: „Putem face asta oricărei țări dorim” Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi insinuat, la o cină la Atena la care au participat oficiali greci și americani, că Statele Unite ar fi implicate în răsturnarea guvernului Bolojan, potrivit unui articol al  Wall Street Journal (WSJ). „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, i-ar fi spus ea ministrului grec al Energiei, Stavros Papastavrou, care participa la cină. Miza demiterii lui Ilie Bolojan ar fi fost, în context, refuzul premierului de a fi de acord cu un contract uriaș de livrare de gaze lichefiate din SUA prin intermediul Coridorului Vertical. Potrivit mai multor relatări de presă, Bolojan s-ar fi opus unui preț mult prea mare pentru acest gaz lichefiat, în timp ce mari susținători ai proiectului sunt Sorin Grindeanu, președintele PSD, și Bogdan Ivan, ministrul PSD al Energiei. Cotroceni, contract de lobby Pe 31 martie a.c., Sorin Grindeanu și ministrul PSD al Energiei, Bogdan Ivan, s-au întâlnit la un restaurant de lux din București cu Kimberly Guilfoyle.  La întâlnire mai participau consilierul Administrației Prezidențiale Florin Lazăr Vlădică și omul de afaceri Adrian Thiess. După cinci săptămâni, pe 5 mai a.c., premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD. După alte aproape trei săptămâni, Administrația Prezidențială anunța încheierea unui contract cu o companie americană de lobby, Eversheds Sutherland (US) LLP (vezi aici cine sunt oamenii din spatele companiei). „Contractul vizează atingerea unor obiective de importanță strategică pentru România: creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale, și altele.”, se arăta într-un comunicat al Cotroceniului. Lobby-iștii lui Nicușor Dan, și ai Coridorului Vertical La data la care compania de lobby Eversheds Sutherland (US) LLP încheia contract cu Administrația Prezidențială a României, această companie mai avea doar un singur contract de lobby încheiat: surpriză, cu un consorțiu format din trei companii românești. Documentele FARA depuse în decembrie 2025 arată că Eversheds Sutherland (US) LLP a reprezentat Romanian-American Strategic Advancement Initiative, o coaliție formată din trei companii energetice private din România: CIZ GAZ SA, IRIGC Impex SRL și MVN Structural Consulting SRL. Obiectivul declarat al colaborării era dezvoltarea relațiilor economice, diplomatice și de securitate dintre România și Statele Unite, cu accent pe proiectul „Vertical Corridor” din Europa Centrală și Balcani. Documentele indică și faptul că Eversheds Sutherland urma să ofere servicii de reprezentare și consultanță strategică în relația cu instituții și oficiali americani. În documentele depuse la Departamentul de Justiție apare explicit că activitățile includeau acțiuni care intră în categoria „political activities” conform legislației FARA.

EXCLUSIV Planul cuscrului lui Călin Georgescu: vrea sprijinul BNR, dar și din SUA și Israel, pentru a construi următoarea „generație de lideri”
Investigații

EXCLUSIV Planul cuscrului lui Călin Georgescu: vrea sprijinul BNR, dar și din SUA și Israel, pentru a construi următoarea „generație de lideri”

Dan Mihai Neagu, fostul președinte al PDL Giurgiu, vrea să fie „garantat” de oficiali ai Băncii Naționale Române, diplomați, academicieni și afaceriști din SUA și Israel. După un tipar care pare patentat deja de cuscrul său, Călin Georgescu. Totul, sub pretextul de a construi o nouă „generație de lideri” în România. Dan Neagu, sinecuristul lui Vasile Blaga Dan Mihai Neagu a fost un politician influent în urmă cu aproape două decenii. Primul pas în politică l-a făcut în anul 2007, iar un an mai târziu avea să ajungă consilier în Consiliul General al Municipiului București. A intrat rapid sub aripa protectoare a pedelistului Vasile Blaga, fostul ministru al Afacerilor Interne, care l-a impus la șefia organizației PDL Giurgiu în anul 2012. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța În același an, Neagu a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a reușit să obțină voturile necesare pentru a fi ales senator. Partidul l-a răsplătit, însă, cu funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului, o companie strategică a statului român. Nuclearelectrica, fiica și ginerele Georgescu Apoi, Neagu a gravitat în jurul companiei Nuclearelectrica. Coincidență, fiica lui Neagu, Alexandra Roxana Neagu, a înființat firma Nopark System SRL împreună cu Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearlelectrica. Aceeași Alexandra Roxana fostă Neagu s-a căsătorit cu Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. În anul 2020, Cosmin Ghiță, prin Nuclearelectrica, a sponsorizat cu suma de 25.000 de lei clubul de tenis al lui Cosmin Georgescu, soțul partenerei sale de afaceri. Planul pentru România al lui Dan Neagu. Rolul BNR În timp ce Călin Georgescu este o figură publică de care a aflat toată România, cuscrul său, Dan Mihai Neagu, este mai discret. Dar, din culise, lucrează să construiască următoarea „generație de lideri” capabili să asigure stabilitatea, inovarea și reziliența. DeFapt.ro a intrat în posesia unui document care menționează planul lui Dan Mihai Neagu. Potrivit documentului, prima fază a planului este organizarea unei conferințe la sediul Băncii Naționale Române care să „aducă în prim-plan contribuția discretă, dar esențială, a generațiilor de diplomați, bancheri centrali, oameni de afaceri, profesori și lideri instituționali care au construit și au păstrat punțile de cooperare internațională ale României de-a lungul mai multor decenii”. Ambasadorii SUA și Israel Conferința ar urma să fie deschisă de oficiali BNR, dar și ambasadorii din SUA și Israel în misiune la București. Pe lista participanților, Neagu ar vrea lideri din SUA și Israel, dar și membri ai conducerii BNR. De altfel, Dan Mihai Neagu a făcut profilul participanților și criteriile de selecție a acestora. La finalul documentului se arată că „participanții discută informal în spațiile BNR”. „Proiectul deranjează anumite fundații, ONG-uri” Contactat de către DeFapt.ro, Dan Mihai Neagu a declarat că subiectul este închis. „A fost o idee, dar au fost niște oameni ostili care s-au opus. E un un lucru care deranjează și nu trebuie făcut. Nu deranjează politic”, a spus fostul lider PDL. Întrebat de ce Banca Națională a României se află în centrul proiectului său, Dan Mihai Neagu a spus că și-a propus ca banca să fie gazda pentru că este reprezentativă: „Are un istoric serios. E un reper important pentru reprezentarea internațională. Pentru că Excelența Sa, domnul guvernator, este un personaj foarte important și are stabilitate. Proiectul deranjează anumite fundații, ONG-uri, mai bine ne vedem de treaba noastră”. Neagu: „Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu” Cât despre implicarea lui Călin Georgescu întru-un asemenea proiect, Dan Mihai Neagu a declarat că „habar nu are, domnule! Nu are nici o treabă! Este exclus! Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu, nu vorbesc cu el de doi ani de zile. Nu este adevărat că i-am făcut campanie electorală. Că lumea vorbește... gura lumii nu o acoperă decât pământul. Nu este adevărat. Demontăm un mit care nu este real! Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu! Rudele ți le dă Dumnezeu, prietenii îi faci. Am o fată care este cuminte, băiatul e un tip cuminte care își vede de treaba lui. Familist, un bun sportiv, antrenor.”

EXCLUSIV România a plătit drone Watchkeeper X pe care nu le-a recepționat. Penalități de 500 de milioane de lei impuse israelienilor de la Elbit
Investigații

EXCLUSIV România a plătit drone Watchkeeper X pe care nu le-a recepționat. Penalități de 500 de milioane de lei impuse israelienilor de la Elbit

100 de milioane de euro este valoarea penalităților pe care trebuie să le plătească, pentru întârzierile de până acum, compania israeliană Elbit Systems pentru că nu a livrat la termen dronele Watchkeeper X comandate și plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale. Penalitățile au fost calculate pentru primele 301 zile de întârziere, dar continuă să crească. O afacere păguboasă atât pentru stat, cât și pentru Armata română, dar protejată discret de generalii din Direcția generală pentru armamente, condusă de generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Radu Miruță, ministrul Apărării, a amenințat public că ar putea să rezilieze contractul, dar s-a răzgândit în urma intervențiilor și presiunilor diplomatice.   DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2023 că Elbit Systems nu va livra în termenul asumat prin contract, adică până la jumătatea anului 2025, primele trei sisteme Watchkeeper X, din cauza războiului regional în care este implicat statul Israel.   Elbit a încasat 300 de milioane lei în avans, dar nu a livrat nici o dronă  La finalul anului 2022, Ministerul Apărării Naționale anunțat că urma să  cumpere șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems, în baza unui acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei, fără TVA. Adică în jur de 380 de milioane de euro la acea vreme. Citește și: Reacții furioase din PSD după desemnarea lui Siegfried Mureșan: „trădare”, „dezamăgire”, „vom lupta” „În urma finalizării procedurii de atribuire organizate în baza prevederilor HG 912/2021, în data de 20.12.2022, Ministerul Apărării Naționale - Direcția generală pentru armamente, prin C.N. Romtehnica S.A., a semnat cu compania ELBIT SYSTEMS LTD. Acordul-cadru nr. 02/267/2022 de furnizare a produsului ,,Sistem UAS tactic-operativ clasa II WK-XR” (cantitate totală 7 sisteme: 6 sisteme varianta terestră și 1 sistem varianta navală), în valoare totală de 1.891.680.449 lei fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea DeFapt.ro. Jumătate de an mai târziu, pe 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent, în baza căruia a fost plasată comanda pentru trei sisteme de drone Watchkeeper X și suport logistic în valoare de 825 de milioane lei. Conform contractului, Ministerul Apărării Naționale a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, în timp ce compania israeliană se obliga să livreze echipamentele până la data de 19 iunie 2025. Ceea ce nu s-a întâmplat. S-a invocat forța majoră din cauza războiului din Gaza  Compania Elbit System Ltd. a cerut la data de 8 octombrie 2023 decalarea cu șase luni a termenului de livrare a dronelor din cauza operațiunii militare „Iron Swords”, lansată de Israel în Fâșia Gaza în urma atacurilor teroriste ale grupării Hamas. Apoi, printr-o plângere prealabilă, a cerut un nou răgaz de nouă luni. „Întrucât din documentele justificate puse la dispoziție de către ELBIT SYSTEMS LTD. nu a rezultat că se impune acordarea forței majore pentru 6-9 luni, s-a constatat că evenimentul de forță majoră a acționat în cadrul contractului subsecvent nr. 1 doar pentru o perioadă de 3 luni. Astfel, termenul de livrare, prevăzut inițial ca fiind 19.06.2025, a fost decalat cu 3 luni, până la 19.09.2025”, potrivit MApN. Cu trei luni înainte de prima livrare, Elbit Systems Ltd. notificat Ministerul Apărării Naționale că nu poate livra dronele din cauza altei operațiuni militare, și anume „Rising lion”. Motiv pentru care a mai cerut o amânare de 33 de zile. În acest nou context, dronele plătite în avans urma să ajungă în data de 22 octombrie 2025.  Ministrul Miruță voia rezilierea contractului cu Elbit Chiar și după amânările succesive cerute de Elbit, compania israeliană nu și-a onorat contractul față de statul român. Dar generalii din cadrul Direcției generale pentru armament au închis ochii și au arătat clemență, deși Armata română avea nevoie urgentă de drone de supraveghere în contextul războiului ruso-ucrainean. În acest context, Radu Miruță, ministrul Apărării, a anunțat pe 2 aprilie 2026 că România ia în calcul rezilierea contractului cu Elbit din cauza întârzierilor de livrare. „Analizez dacă să reziliem acest contract. Există unele dispozitive cu anumite caracteristici tehnice care, dacă sunt primite câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante”, declara ministrul. Două zile mai târziu, Elbit Systems a încercat să obțină o nouă amânare invocând o a treia operațiune militară, „Lion's roar”, lansată de Israel și SUA împotriva Iranului. „Evenimenul de forță majoră nu a fost recunoscut de cumpărător întrucât acesta survenit după termenul de livrare prevăzut în contract (22.10.2025)”, conform răspunsului transmis de MApN. Bezhalel Machlis, președintele Elbit, cere clemență de la MApN Declarațiile amenințătoare ale ministrului Radu Miruță i-au forțat pe israelienii de la Elbit Systems să reacționeze puternic, mai ales pe căi diplomatice. Astfel, pe 17 aprilie 2026, la sediul Ministerului Apărării Naționale s-a prezentat Bezhalel Machlis, președintele Elbit Systems, pentru a se întâlni cu ministrul Radu Miruță, în prezența E.S. Lior Ben Dor, ambasadorul statului Israel în România. Potrivit MApN, discuțiile s-au concentrat pe identificarea de măsuri concrete pentru remedierea întârzierilor în implementarea unor programe aflate în derulare, precum și pe clarificarea calendarului de livrare și a responsabilităților contractuale, pentru programul sisteme tactice de avioane fără pilot (UAS) Watchkeeper X. „În acest context, Ministerul Apărării Naționale are în vedere toate opțiunile prevăzute de cadrul contractual, inclusiv posibilitatea rezilierii, în funcție de capacitatea companiei de a-și îndeplini obligațiile asumate prin contractul semnat în anul 2023”, potrivit comunicatului de presă al MApN. Penalități de 100 de milioane de euro pentru Elbit Systems De atunci au trecut aproape cinci luni de zile, timp în care Ministerul Apărării Naționale nu a recepționat nici o dronă Watchkeeper X. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că „Ministerul Apărării Naționale a notificat compania Elbit Systems cu privire la înregistrarea zilnică a penalităților. La acest moment sunt 301 zile de întârziere, timp în care s-au cumulat penalități de aproximativ 500 de milioane de lei, fără TVA.” Adică aproximativ 100 de milioane de euro. Conform legii, penalitățile se plătesc la închiderea contractului.

Patriarhul Daniel, cu jet privat de la București la Suceava și retur
Investigații

Patriarhul Daniel, cu jet privat de la București la Suceava și retur

Patriahul Daniel a zburat cu un avion privat de mici dimensiuni al Toyo Aviation de la București la Suceava și retur, însoțit de alte trei persoane. Trei zile la Suceava Cursa de la București la Suceava a avut loc pe 14 august 2021, iar cea de retur - pe 17 august 2021. Citește și: FOTO Social-democratul Florin Manole se lăfăie în avionul privat spre Mykonos – USR Ceilalți pasageri au fost Ciprian Vasile Olinici, fost secretar de stat la Culte, Dănuț Teodor Ungureanu (cel mai probabil, angajat al trustului de presă Lumina al BOR) și Marian Tifui, pe care DeFapt.ro nu l-a identificat până la data publicării acestui articol. Fișa de zbor a Patriarhului Daniel (sursa: Toyo Aviation) Zboruri de lux pentru politicieni DeFapt.ro a scris în exclusivitate că pesedistul Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, împreună cu soția și fiica sa au zburat cu un avion privat de lux închiriat de la compania Toyo Aviation. Închirierea unui avion privat costă în medie în jur de 50.000 de euro, cam cât salariul său de primar pe un an de zile. USR Sector 4 a depus o sesizare către Agenţia Naţională de Integritate (ANI) prin care solicită verificarea averii primarului Sectorului 4, Daniel Băluţă, precum şi a unor posibile situaţii de conflict de interese şi incompatibilitate. DeFapt.ro a scris și că judecătorul Cristian Deliorga, ajuns la Curtea Constituțională a României cu sprijinul PSD, a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. „Dar de ce vă interesează pe dumneavoastră chestiunea asta? Am fost la un eveniment privat și nu pot să fac alte comentarii. Deci, am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia”, a declarat judecătorul Cristian Deliorga. Întrebat dacă avionul privat a fost plătit de organizatorii evenimentului sau de către dânsul, judecătorul Deliorga a spus: „Nu are importanță! Am fost la un eveniment privat. Și nu pot să fac alte comentarii. Cred că e suficient cât v-am spus. De ce e vorba de poziția mea când e vorba de un eveniment privat?”.  Baza de date a Toyo Aviation, furată de hackeri DeFapt.ro a dezvăluit că baza de date a companiei Toyo Aviation (compania preferată de Administrația Prezidențială în mandatul președintelui Klaus Iohannis), care conține 2.600 de pașapoarte, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturile plătite pentru închirierea avioanelor de lux, a fost scoasă la vânzare de hackeri pe dark web.

EXCLUSIV Secretele Poliției Române, scoase la vânzare de hackeri: documentele ar conține informații despre polițiști, misiuni și infractori
Investigații

EXCLUSIV Secretele Poliției Române, scoase la vânzare de hackeri: documentele ar conține informații despre polițiști, misiuni și infractori

Documente secrete și confidențiale ale Poliției Române au fost scoase la vânzare de hackeri pe dark web, potrivit unui anunț postat recent. Poliția Română nu ar fi singura victimă: hackerii se laudă că au la vânzare bazele de datele ale polițiilor naționale din 27 de state, inclusiv Turcia, Israel, SUA, Pakistan, India, Iran sau Franța. La solicitarea DeFapt.ro, Poliția Română a trasmis că deocamdată nu a fost identificată nici o breșă de securitate, iar informațiile scoase la vânzare de hackeri ar putea fi false. Hackerii cer 10.000 de dolari pentru informații despe polițiști Hackerul „MrDarkRoot” a anunțat pe dark web că vinde bazele de date ale polițiilor naționale din 27 de state. Printre acestea se află unitățile de poliție naționale din Turcia, Israel, SUA, Pakistan, India, Italia, Irak, China, Argentina, Venezuela, Marea Britanie, dar și România.   Citește și: FOTO Cu ce avioane au zburat Băluță, Manole și Deliorga: jet-uri de lux, cu însoțitoare de zbor, puteau să-și plimbe și cățeii „Informațiile includ toate documentele secrete și confidețiale, inclusiv fotografiile angajaților din 2023 până în 2025. Lista conține informații despre mii de ofițeri de poliție, misiuni, infractori, cazuri și e-mailuri. Prețul: 10.000 de dolari”, susține hackerul în anunțul de vânzare. Anunț de vânzare pe darkweb a datelor mai multor poliții naționale (sursa: defapt.ro) Poliția Română a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent nu a fost identificată nici o breșă de securitate și nici nu a fost deschis vreun dosar penal în acest sens. Dosarele de personal ale ofițerilor, cele mai valoroase informații Datele personale însoțite de fotografiile polițiștilor sunt extrem de valoroase din motive de securitate națională, tactice sau finaciare. Astfel de date sunt ținte de interes major atât pentru grupările de crimă organizată, cât și pentru diverși actori statali. De exemplu, grupările de crimă organizată pot folosi adresele de domiciliu, detaliile financiare sau informațiile despre familie pentru a amenința, șantaja sau influența deciziile unui polițist în timpul unei anchete. În plus, datele personale pot fi folosite pentru a crea documente false sau profile digitale credibile, care pot fi utilizate ulterior în fraude financiare complexe sau pentru a trece de verificări stricte de securitate.

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux

În numai o săptămână, judecătorul CCR Cristian Deliorga a beneficiat, împreună cu fiica și soția, de două zboruri private către destinații de lux. Nu a plătit nimic. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. De la Mihail Kogălniceanu, pe Coasta de Azur Primul zbor a avut loc pe 3 iulie a.c., cu plecare de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța și destinația Coasta de Azur. Judecătorul Deliorga a fost însoțit de soție, fiică, de mai mulți membri ai familiei lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și de soții Florin (om de afaceri din Constanța) și Manuela Cârstocea. După cinci zile, la luxul din Mykonos Mihai Daraban a fost și în al doilea avion de lux în care a călătorit Deliorga. Citește și: Cine este candidatul-surpriză pe care Nicușor Dan l-ar fi propus premier Daraban chiar a închiriat jet-ul de lux de la compania Toyo Aviation pentru o scurtă escapadă pe insula grecească Mykonos, celebră pentru petrecerile scumpe. În avion: Ponta, Bănicioiu, Manole, Mîndrescu Printre pasagerii avionului de lux se aflau, pe lângă judecătorul CCR Cristian Deliorga, și prietenul său Marius Cătălin Croitoru, dar și pesedistul Petre Florin Manole, fostul ministru al Muncii, alături de nașul său, afaceristul Gruia Stoica, cel care controlează Grupul Feroviar Român. Pe lista pasagerilor îi mai regăsim pe pesedistul Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății, dar și pe Victor-Viorel Ponta, fost prim ministru al României. Liberalii au fost reprezentați de Ovidiu Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, actualul secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României, dar și de Ion Virgil Lixandru, fost consilier PNL și dezvoltator imobiliar în Constanța. Din partea UDMR a participat senatorul Istvan Lorant Antal. Printre pasageri s-a strecurat și Bogdan Mîndrescu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Lista pasagerilor a fost completată de Mihai Daraban, președintele CCIR, și Gabriel Daraban. Deliorga: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!” DeFapt.ro l-a contactat în urmă cu aproape două săptămâni pe Mihai Daraban, președintele CCIR, în legătură cu avioanele private închiriate de la Toyo Aviation. Atunci, Daraban a recunoscut că zboară cu avioanele de lux deoarece „CCIR are un contract cu Toyo Aviation în baza căruia închiriază avioane private”. Deși a fost sunat de mai multe ori în legătură cu aceste două zboruri încă de duminică, 6 septembrie Daraban nu a mai răspuns întrebărilor DeFapt.ro.  Totuși, șeful CCIR a confirmat zborurile și plata pentru publicația newscenter.ro, care a scris despre subiect cu puțin timp înaintea DeFapt.ro, ambele redacții având aceleași informații, dar obținute în mod independent una de cealaltă. DeFapt.ro, însă, a scris în exclusivitate, recent, că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebarea despre zborurile spre Coasta de Azur și Mykonos, a repetat obsesiv: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!”. Apoi a refuzat să mai raspundă la telefon. Afaceristul Gruia Stoica: „A fost o invitație din partea Camerei de Comerț” Afaceristul Gruia Stoica a declarat pentru DeFapt.ro că știe despre faptul că baza de date a Toyo Aviation a fost furată de hackeri (vezi paragraful de mai jos). Cât despre vizita în Mykonos, Gruia Stoica a declarat că pe o parte dintre pasageri i-a cunoscut atunci, inclusiv pe judecătorul Deliorga, pentru că „a fost o invitație din partea Camerei de Comerț. A fost o fugă până acolo (Mykonos - n.r.), am avut o întâlnire. A fost o zi, a fost o plecare”.   Cât despre furtul de date, Gruia Stoica a spus că a informat deja băncile despre furtul de date, dar își va schimba în actele de identitate. Datele pasagerilor Toyo, la vânzare pe dark web Potrivit unui anunț postat pe dark web, a fost scoasă la vânzare o bază de date a companiei Toyo Aviation, o companie românească care închiriază avioane private de lux la nivel internațional. Baza de date conține 2.600 de pașapoartele, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturi ale unor bogați din întreaga lume. Pe listă se află și afaceriști și politicieni români care și-au permis să plătească „30.000 - 70.000 de euro pentru un zbor cu avionul privat al companiei Toyo Aviation”, se menționează în anunț. Un raport realizat de o companie care are oferă soluții cibernetice pentru urmărirea și analizarea infrastructurii hackerilor în timp real arată că cei care vând datele susțin că „Toyo Aviation, cea mai mare companie de avioane private din România, a fost neglijentă și nu a protejat corespunzător datele private și confidențiale”. Reprezentanții companiei Toyo Aviaton au declarat pentru DeFapt.ro că vor oferi detalii în legătură cu acest subiect, dar nu au făcut-o până în momentul publicării acestui articol. Vom reveni cu punctul de vedere al Toyo Aviation când acesta ne va fi comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră