Categorie: Investigații

579 articole

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

45 de milioane de euro a plătit din fonduri europene Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru achiziția a două nave maritime multirol destinate stingerii incendiilor și salvării de vieți omenești pe mare. Dar, după ce au fost inaugurate cu mare fast, navele noi au fost abandonate în Șantierul Naval Mangalia. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Oricum, navele nu pot participa la misiuni pe mare din cauza lipsei de personal navigant, inclusiv comandanți: au nevoie de 141 de marinari, inclusiv comandanți militari, dar angajările sunt blocate pe termen nelimitat. Contractul pentru achiziția celor două nave a fost semnat cu compania olandeză Damen în octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Bani UE pentru două nave multirol În primăvara anului 2020, la începutul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 628 de milioane euro pentru programul „Viziune 2020”, în cadrul căruia urma să se facă o serie de achiziții majore propuse de partea română: ambulanțe, autospeciale, containere, elicoptere și nave maritime multirol. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, i s-a încredințat misiunea de a organiza o licitație pentru achiziția a două nave maritime multirol. Una urma să fie folosită la stingerea incendiilor, cealaltă - la salvarea de vieți omenești. 223 de milioane de lei pentru Damen Pe 8 august 2022 s-au deschis ofertele și s-a constatat că cea mai bună ofertă a fost cea depusă de compania olandeză Damen. Pentru „nava multirol pentru stingerea incendiilor”, Damen a depus o ofertă de 122,84 milioane de lei, iar pentru „nava multirol de căutare și salvare”, 100,5 milioane de lei. În total, 223,34 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 45 de milioane euro. Semnarea contractului s-a amânat până pe data 11 octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita oficială a premierului olandez de atunci, Mark Rutte, actualul secretar general al NATO, care se opunea aderărării României la Schengen. Lansare la apă: iunie-iulie 2023 Cele două nave au fost lansate la apă pe 30 iunie, respectiv pe 19 iulie 2023 în prezența mai multor demnitari români care au ținut să fie prezenți la eveniment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dădea asigurări atunci că navele vor interveni în cele mai dificile misiuni: „Colegii de la IGSU vor trebui să asigure funcționalitatea ei, exerciții continue, pregătirea de personal pentru că această navă va sta în așteptare și sperăm să nu fie nevoie de ea. Asta înseamnă că personalul va trebui să facă foarte multă pregătire și exerciții pentru când va fi provocat de o situație reală, care necesită intervenția lor.” Predoiu: „Această navă, o bijuterie tehnică” Șeful direct al lui Raed Arafat, ministrul Cătălin Predoiu nu s-a lăsat mai prejos. „Această navă, aflată în stânga mea, în fața dumneavoastră, este o bijuterie tehnică. Are capacitatea de a efectua misiuni, în mod autonom, timp de trei zile, are capacitatea de a interveni la incendii pe mare, de efectuare de misiuni de căutare-salvare, de sprijin a navelor aflate în derivă, de salvare a naufragiaților, de evacuare medicală de urgență. Într-un cuvânt, are capacitatea de a salva vieți, de a veni în slujba și în sprijinul celor care, în situații de urgență, se află în stare de nevoie, au nevoie urgentă de ajutor”, declara ministrul Cătălin Predoiu. Cele două nave au fost recepționate în perioada 15-20 decembrie 2023. Nave abandonate, garanție expirată în decembrie 2025 După ce s-au pozat cu cele două nave, ministrul Cătălin Predoiu și secretarul de stat Raed Arafat le-au abandonat. La solicitarea DeFapt.ro, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că producătorul olandez a oferit o garanție de 60 de luni pentru corpul navei. Dar pentru instalația de propulsie, aparatura de navigație și comunicații, echipamente de observare pe timp zi/noapte, instalații de bord, precum și pentru celelalte echipamente, instalații și aparatură, garanția a fost de doar 24 de luni. „Garanția a expirat la data de 18.12.2025 pentru Nava multirol de căutare și salvare, respectiv 20.12.2025 pentru Nava mutirol de stingere a incendiilor”, a precizat Biroul de Presă al IGSU. Surse din cadrul IGSU au declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment nu au fost alocate fonduri pentru mentenanță și întreținerea navei, respectiv pentru obținerea unei noi garanții pentru echipamentele afectate. E nevoie de 160 de marinari, au fost angajați doar 39 Marea problemă o reprezintă însă lipsa personalului navigant pentru cele două nave. Pentru fiecare navă sunt necesari 80 de ofițeri și maiștri militari. Adică 160 de oameni, în total. Dar, din vara anului 2023, atunci când au fost lansate la apă cele două nave, și până în prezent, au fost angajate doar 39 de persoane. Efedctul: cele două nave nu pot participa la nici un fel de misiune din - nu lipsesc doar echipajele, ci și comandanții de navă multirol. „O condiție sine qua non pentru ca aceste mijloace de intervenție marină să poată executa misiuni operative este reprezentată de încadrarea funcției de comandant de navă multirol. (...) În prezent niciun ofițer secund încadrat pe echipajele celor două nave nu are vehimea necesară pentru a se încadra pe un pos de Comandant navă multirol”, a transmis IGSU. E nevoie de procedură IGSU/MAI pentru angajări Cele două nave au fost repartizate Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului Constanța, la conducerea căruia se află colonelul Mihail Cristian Amarandei. Contactat de către DeFapt.ro, colonelul Mihail Amarandei a declarat că cele două nave se află la Mangalia. Una este andocată chiar în Șantierul Naval. Șeful ISU „Dobrogea” susține că angajarea diferenței de 141 de marinari, inclusiv a comandanților de navă, ridică mai multe probleme. Pe de-o parte, trebuie demarată o procedură la nivelul MAI, respectiv IGSU, prin care să poată fi identificați specialiști pentru fiecare categorie de personal navigant. Nu există comandanți disponibili Pe de altă parte, comandanții de nave trebuie să fie militari. „Aici este problema! Se va demara o procedură, dar, așa cum știm din legislația subsecventă, sunt blocate încadrările. Nu se pot face angajări. Pe mine mă interesează operațional. Intervin sau nu intervin?”, a declarat colonelul. Întrebat dacă, în caz de urgență, vreuna din cele două nave ar putea fi folosită cu personalul actual, colonelul Mihail Amarandei a spus că nu este posibil. „În primul rând, nu am echipajul minim. Niciunul din cei pe care îi avem nu poate fi numit comandant de navă”, a mai precizat șeful ISU „Dobrogea”. Deși nu au navigat, navele au nevoie de mentenanță Navele cumpărate din bani europeni zac acum nefolosite în Mangalia. Starea elicelor aflate în dotarea celor două nave nu prezintă degradări sau deformări. Însă, conform răspunsului transmis de IGSU, „în urma verificărilor periodice, au fost constatate depuneri marine specifice mediului în care sunt acostate, aspecte care sunt normale și care necesită efectuarea lucrărilor de mentenanță.”

Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)

Investigații

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe. Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei. „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu. Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern. În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare.

Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață (sursa: Facebook/Sebastian Bodu)

Investigații

EXCLUSIV Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață

Sebastian Bodu a vândut un teren de doar 1.432 mp situat în Valea Doftanei cu incredibila sumă de 235.000 de euro, deși terenurile în zonă se vând la prețuri mult mai mici. Terenul a fost cumpărat de CRC Investment Project SRL, firma afaceriștilor Constantin Căpățână și Iulian Robu, dezvoltatori ai complexului Militari Residence din București. Bodu promovează intens pe contul său de Facebook politicile și ideile lui Trump și critică dur ideologia de stânga. Achiziții de terenuri agricole Avocatul Sebastian Bodu a fost președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală în perioada 2005-2007, apoi a câștigat un mandat de eurodeputat pe lista Partidului Democrat Liberal. Citește și: PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA Pe atunci, îl avea ca angajat pe funcția de șef de cabinet pe Alexandru Valeriu Grigore, alături de care a achiziționat mai multe terenuri agricole. De exemplu, Sebastian Bodu menționa în declarațiile sale de avere că, în anul 2007, a cumpărat împreună cu Alexandru Grigore un teren agricol de 7.130 mp în localitatea sibiană Cristian și un teren fâneață de 2.864 mp în Valea Doftanei, județul Prahova. Fiecare din cei doi, Bodu și Grigore, deținea câte o jumătate din suprafața totală. Un alt treilea teren agricol, de 8.400 mp, a fost achiziționat în localitatea Ghimbav. Din acest teren, Sebastian Bodu deținea 23%, iar restul se afla pe numele lui Alexandru Grigore și al lui Iulian Trandafir. Ruta Orban-Kelemen: în CA al Oil Terminal La începutul anului 2020, premierul Ludovic Orban a decis să-l numească pe Sebastian Bodu în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu atribuții în domeniul financiar – fiscal. Apoi, după ce Ludovic Orban a fost schimbat din funcție cu Florin Cîțu, Sebastian Bodu a fost tras pe linie moartă. Dar a fost recuperat de vicepremierul Kelemen Hunor, care l-a numit consilier de stat în cadrul cabinetului său. În timp ce îl consilia pe udemeristul Kelemen Hunor, Sebastian Bodu s-a înscris la procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație al Terminal Oil SA, una dintre companiile deținute de Ministerul Energiei, începută în iunie 2022. Astfel, pe 28 aprilie 2023, Sebastian Bodu a fost selectat să facă parte din CA al Terminal Oil. Toată procedura s-a desfășurat sub atenta supraveghere a ministrului liberal Virgil Popescu. Ulterior, la data de 15 iunie 2023, Sebastian Bodu a renunțat la funcția de consilier de stat al vicepremierului Kelemen Hunor. Ruta Burduja: un loc la SAPE Sebastian Bodu a fost desemnat să facă parte din Consiliul de Supraveghere al SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) în august 2024, în locul pesedistului Alexandru Petrescu, actualul șef al Autorității de Supraveghere Financiară. La conducerea Ministerului Energiei, acționarul SAPE, se afla liberalul Sebastian Burduja, actualul consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Întrebat de către DeFapt.ro cum a fost selectat la Terminal Oil și SAPE, dar și dacă a fost susținut politic în cadrul procesului de selecție, Sebastian Bodu a declarat că nu este vizat de decizia Comisiei Europene care a decis suspendarea a 227,9 milioane de euro din PNRR în urma numirilor politice în conducerea companiilor din sectorul energetic: „Eu nu sunt membru al niciunui partid politic (din PDL am demisionat în 2014). Când am fost selectat pentru SAPE, nu mai eram nici măcar consilier al VPM Kelemen Hunor. Așa cum ați văzut în CV-ul meu, sunt profesor de drept corporativ. Sau ați omis partea asta.” Din pozițiile de la Oil Terminal și SAPE cumulat, Bodu încasează peste 30.000 de lei net lunar. 164 EUR/mp pentru o fâneață în Argeș În calitate de administrator al companiei Terminal Oil, Sebastian Bodu a depus o nouă declarație de avere în mai 2024. Din acest document aflăm că, pe 13 decembrie 2023, a vândut jumătatea sa din terenul „fâneață” de 2.864 mp, deci 1.432 mp, cu suma de 235.000 euro. Adică la un preț de 164 de euro pe metrul pătrat. Prețurile în zonă, sub 50 EUR/mp Prețurile la terenuri în zona Valea Doftanei variază de la câțiva euro până la aproape 50 de euro pe metrul pătrat. De exemplu, unul dintre cele mai scumpe terenuri se află în coada Lacului Paltinu: o suprafață de 3.200 de mp se vinde cu 150.000 de euro negociabil, adică la sub 50 de euro pe metro pătrat. Iar o casă de 300 mp pătrați construiți și un teren de 1.500 de mp se vând, împreună, cu 195.000 de euro negociabil. Practic, pentru 40.000 de euro mai puțin decât a încasat Bodu, poți cumpăra la Paltinu un teren ceva mai mare care are deasupra și o casă de 300 de metri pătrați. Cumpărătorii: Căpățână și Robu Cumpărătorul terenului a fost firma CRC Investment Project SRL, patronată de Constantin Căpățână și de Iulian Robu. Contractul de vânzare – cumpărare a fost autentificat de Societatea Profesională Notarială „Mentor”. Acum se fac diligențele pentru trecerea terenului respectiv din extravilan în intravilan comunei. Cei doi dezvoltatori imobiliari au achiziționat mai multe terenuri în zonă, dar au și concesionat teren de la primăria Valea Doftanei, pentru a demara construcția unui complex turistic în zonă. Planurile publicate pe site-ul primăriei arată că lângă Popasul turistic Paltinu urmează să se construiască un hotel de lux cu cinci etaje, bungalow-uri, piscine, debarcader și terenuri de sport. Sebastian Bodu: „Nu știu care e <prețul pieței>” Întrebat de către DeFapt.ro cum a reușit să vândă terenul la o valoarea mult mai mare față de prețul pieței, avocatul Sebastian Bodu a făcut pe niznaiul: „Nu știu care e <prețul pieței> într-o zonă în care nu prea sunt terenuri de vânzare.” Cât despre relația cu dezvoltatorii imobiliari care au cumpărat terenul din Valea Doftanei, Sebastian Bodu a precizat că l-a întâlnit doar pe Iulian Robu când s-a semnat contractul de vânzare autentificat. „Coproprietarul (fostul șef de cabinet al lui Sebastian Bodu, Alexandru Valeriu Grigore – n.r.) terenului vândut a negociat cu el. Nu știu și nu mă interesează ce activitate are firma CRC și nu văd legătura cu Oil Terminal sau cu SAPE”, a mai declarat Sebastian Bodu. Legăturile cu clanul Piedone Dezvoltatorii imobiliari Constantin Căpățână și Iulian Robu au construit complexul Militari Residence din București, dar au cumpărat și complexul Lebăda Luxury Resort & Spa din Delta Dunării, care i-a aparținut lui Sorin Ovidiu Vântu. Cristian Popescu Piedone, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a lăudat public Lebăda Luxury Resort & Spa pe rețele sociale în data de 10 mai 2025. Cinci săptămâni mai târziu, pe 15 iunie 2025, conform snoop.ro, complexul de lux avea să găzduiască nunta lui Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 și nepotul lui Cristian Popescu Piedone. Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5, se află în prezent sub control judiciar într-un dosar de corupție al DNA pentru că ar fi făcut presiuni asupra Poliției Locale pentru a finaliza recepția lucrărilor la un imobil construit în Sectorul 5. Acesta este acuzat de complicitate la trafic de influență.

Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) (sursa: observatorulph.ro)

Investigații

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Prin această nouă angajare, pesedistul Radu Oprea controlează complet deciziile și banii statului gestionați de Romarm prin președintele Consiliului de Administrație Constantin Alexie Cotan Bodolan, prin directorul general Răzvan Pîrcălăbescu și prin directorul comercial Constantin George Brezoi. Șase ani la „Spiru Haret” și piețar la Giurgiu Constantin George Brezoi a avut nevoie de șase ani de studiu pentru a absolvi facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret”. Se întâmpla în anul 2008. Însă, în timpul anilor de studiu asiduu, a intrat în câmpul muncii. Pentru a pune în practică ceea ce învăța în paralel la facultate, Brezoi și-a deschis firma Clever SRL în anul 2005, pe care o administra singur. Prin această societate vinde diverse produse în Piața Centrală din Giurgiu. Din documente publice rezultă că piețarul Constantin George Brezoi nu a plătit facturile la telefonia mobilă și nici impozitul pe salarii către statul român, apoi a închis firma. A tras țeapă statului și unei firme de telefonie Lichidatorul firmei Clever, Management Consult SPRL, meționează în raport că „din analiza documentelor justificative ale creanţelor rezultă că datoria bugetară provine din neplata impozitului pe salarii. În opinia lichidatorului judiciar, responsabil pentru incapacitatea de plată este fostul administrator al societăţii Brezoi Constantin George, pentru fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006”. Ulterior, printr-o sentință din iunie 2010, piețarul Constantin George Brezoi a fost obligat să plătească 2.272 lei către Administrația Finanțelor Publice Giurgiu și 11.202 lei către firma Telemobil. Director tehnic în construcții și instalații fără studii de specialitate Piețarul Constantin George Brezoi a renunța la firma sa pentru a se angaja ca agent de marketing la Geltom Ploiești în perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2007. Apoi, din februarie 2007, a fost angajat ca director tehnic la aceeași firmă, care se ocupă de construcții și instalații. Angajarea pe un asemenea post necesita studii de specialitate pe care Brezoi nu le avea, dar asta nu a contat. Câteva luni mai târziu, tot fără studii de specialitate și experiență, Brezoi a fost angajat ca director departament cercetare – dezvoltare la firma Montplast SRL, o altă firmă de construcții și instalații din Ploiești. Altă firmă, alt dezastru În septembrie 2008, Constantin Brezoi împreună cu soția sa, Alina Gabriela Brezoi, au înființat firma Bri Solutions SRL. Funcția de director general i-a revenit piețarului Brezoi. Dar și cu această firmă a eșuat. De exemplu, în anul 2012 avea o cifră de afaceri de doar 3.500 lei și datorii de 5.352 lei. Succes: preluat de Radu Oprea, ploaie de sinecuri Apoi, ca orice afacerist care se respectă, s-a angajat la stat. În decembrie 2008, a devenit consilier la Biroul Implementare Proiecte și Programe pentru IMM. Pe filieră PSD, cu sprijinul politic acordat de pesedistul Radu Oprea, Constantin George Brezoi avea să avanseze în cariera publică. De exemplu, pe 13 martie 2014 a fost numit în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism. A stat pe funcție până în ianuarie 2015. O lună mai târziu, avea să fie numit vicepreședinte în cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, unde răspundea de Direcția Postprivatizare. Din iunie 2016 s-a întors la Prahova, pe funcția de șef oficiu pentru IMM. Apoi a fost uns director al Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea a Exportului Ploiești. Pesedistul Radu Oprea avea să-i schimbe iar cariera în ianuarie 2020: atunci a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova din partea PSD. În iunie 2023, Radu Oprea a ajuns ministru al Economiei, instituție care deține Compania Națională Romarm și cele 15 fabrici de armament de stat. La scurt timp, a decis să-l numească pe Constantin George Brezoi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Avioane Craiova SA și în consiliul de supraveghere al Damen Shipyards Mangalia SA. Sfânta treime de la Romarm: Bodolan, Pîrcălăbescu, Brezoi Același pesedist Radu Oprea, din funcția de Secretar General al Guvernului, a capturat complet Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Inițial, l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm pe Constantin Alexie Cotan Bodolan. Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA Ulterior, șeful său de cabinet, incompatibilul Răzvan Pîrcălăbescu, a fost selectat în funcția de director general al Romarm. EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Pentru a prelua și controlul asupra operațiunilor comerciale ale Romarm, s-a asigurat că piețarul Constantin George Brezoi primește funcția de director comercial. Cum s-a ocolit legea: angajat la Plopeni, detașat la Romarm Cum a ajuns Constantin George Brezoi la Romarm, dacă angajările în companiile de stat sunt blocate? Cu ajutorul lui Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, care a fentat legea pentru Brezoi. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că, la data de 2 februarie 2026, Constantin Brezoi a fost angajat pe o funcție de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, aflată în subordinea Romarm. În paralel, directorul Răzvan Pîrcălăbescu i-a încetat detașarea Ramonei Gabriela Budu, fosta directoare comercială, care a fost trimisă înapoi la Carfil SA. Apoi, Pîrcălăbescu a cerut detașarea lui Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial al Romarm, deși acesta din urmă nu are experiență în afacerile cu armament. Directorul Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă la întrebările care i-au fost adresate de către DeFapt.ro pe acest subiect.

Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. A primit funcții publice și de la liberali, și de la PSD (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)

Investigații

EXCLUSIV Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. Funcții publice de la PNL și PSD

Avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1, și Gheorghe Iscru, fals general SIE, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce au fost prinși în flagrant de procurorii DNA în timp ce primeau 60.000 de euro mită de la afaceristul Jean Paul Tucan. Cei doi i-au promis afaceristului că îl pot scăpa de dosarele penale în urma unor intervenții la șeful DNA, la premier și la președintele României. Dintr-o declarație de avere depusă în octombrie 2020 rezultă că liberala Adriana Georgescu a moștenit peste 182 de hectare de pădure în Prahova, mai multe terenuri agricole, o jumătate de vilă în Ploiești și o cincime dintr-o casă de 2.500 mp. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Documentele publice arată că, la finalul anului 2020, Adriana Georgescu era secretar general al PNL Sector 1, secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov și consilier local la Sectorul 1. Totodată, ea a fost pe locul 16 pe lista candidaților PNL București la Camera Deputaților, listă în fruntea căreia se afla Ludovic Orban. Atunci, Adriana Georgescu a contribuit la campania PNL cu suma de 14.615 lei, fonduri proprii. Orban a adus-o la Transporturi Liberala Adriana Mihaela Georgescu și-a început cariera ca stagiar la Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles în mai 2007. După patru luni la Bruxelles, ea a revenit tocmai în sânul Ministerului Transporturilor, condus atunci de Ludovic Orban. Astfel, pe filieră liberală, a fost numită într-una dintre cele mai importante funcții: director juridic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. A părăsit funcția în octombrie 2008, cu două luni înainte de a pleca Ludovic Orban din funcția de ministru al Transporturilor. Preluată de Ioan Rus, instalată la CFR În perioada iunie 2009 – august 2010, Adriana Georgescu a fost director juridic și de resurse umane la Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei. A revenit în Ministerul Transporturilor în iunie 2014, pe funcția de consilier personal al ministrului Ioan Rus, parte a grupului PSD Cluj. După ce l-a consiliat timp de patru luni pe pesedistul Ioan Rus, Adriana Georgescu a fost plasată pe funcția de director juridic la CFR SA. Consilier local la Sectorul 1 În anul 2016, Adriana Georgescu a candidat pentru un post de consilier local la Sectorul 1 din partea PNL. Conform declarației sale de interese de atunci, ea era membru în biroul permanent al PNL Sector 1 și coordonator al Comisiei Transporturi din cadrul PNL București. A ajuns, însă, consilier local la Sectorul abia 1 în august 2019, nereușind să câștige un loc în 2016. A dat bani pentru campania PNL din 2020 Un an mai târziu, a candidat din partea PNL pentru un fotoliu de deputat de București. În capul listei se afla Ludovic Orban, în timp ce Adriana Georgescu se afla pe locul 16, neeligibil. Documentele publicate în Monitorul Oficial arată că liberala Adriana Georgescu a contribuit la campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 cu suma de 14.615 lei, echivalentul a aproximativ 3.000 de euro. Din nou la Transporturi pe mâna liberalilor Tot atunci, ea a depus o nouă declarație de interese în care a menționat că deține simultan funcțiile de secretar general al PNL Sector 1 și secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov. Funcțiile Adrianei Georgescu în 2020 (sursa: integritate.eu) PNL a avut grijă de ea și mai departe: în iulie 2022, a fost angajată la Ministerul Transporturilor, pe funcția de consilier personal a secretarului de stat Ion Popa, fostul președinte al PNL Argeș. Moșteniri imobiliare mari Liberala Adriana Georgescu a depus ultima declarație de avere în octombrie 2020. Din documentul citat rezultă că Adriana Georgescu moștenise câte o pătrime din cinci terenuri agricole situate în localitatea prahoveană Salcia. În total, vreo 8.500 de metri pătrați de teren agricol. A mai moștenit 1,822 milioane metri pătrați (182,2 hectare) de pădure în localitatea prahoveană Lapoș, plus cinci terenuri intravilane din care îi revin cote care echivalează cu aproape șase hectare. Georgescu își cumpărase în anul 2008 un apartament în București, dar a moștenit și jumătate dintr-o vilă de 182 mp în Ploiești, plus o cincime dintr-o altă vilă, situată Lapoș. Pe numele ei se mai afla un BMW din anul 2016, dar și datorii la bănci de 77.000 de lei. Din avocatură a declarat venituri de 116.000 lei, plus 4.587 lei de la Consiliul Local Sector 1.

Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin pesedistul Chesnoiu pentru două ferme de cartofi (sursa: Facebook/Claudiu Manda)

Investigații

EXCLUSIV Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin Chesnoiu (PSD)

Pesediștii Claudiu Manda și Ovidiu Flori și liberalul Constantin Cosmin Enea vor două finanțări europene cu o valoare cumulată de peste opt milioane de euro pentru a înființa două ferme de cartofi în localitatea Ișalnița. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Cele două proiecte europene, depuse de firmele Dalor și Agrii Green Agriculture, urmează să fie finanțate de Uniunea Europeană prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, condusă de pesedistul Adrian Chesnoiu, fost deputat și ministru al Agriculturii. Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității. Cartofii de la Ișalnița Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), condusă de pesedistul Adrian Chesnoiu, a făcut publică lista finală cu proiectele depuse prin intervenția DR 16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Pe această listă figurează și firmele Dalor SRL și Agrii Green Oltenia, controlate de colegii săi de partid, Claudiu Manda și Ovidiu Aurelian Flori, dar și de liberalul Constantin Cosmin Enea. Aceste două firme au cerut o finanțare totală de peste opt milioane de euro pentru a înființa fiecare câte o fermă de cartofi în localitatea Ișalnița. Deloc întâmplător, localitatea Ișalnița este condusă de pesedistul Ovidiu Flori, nașul de cununie al cuplului Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu, implicat în ambele proiecte europene. Dalor SRL, de la pesedistul Flori la pesedistul Manda Firma Dalor SRL a obținut punctaj maxim (100 de puncte) în urma evaluării proiectului „Înființare Fermă Cartofi” de către AFIR. Valoarea proiectului este 19,876 milioane lei, echivalentul a aproximativ patru milioane de euro. Documentele publice arată că firma Dalor SRL a fost deținută direct de soții Ovidiu Aurelian Flori (55%) și Iuliana Larisa Flori (45%), până în iulie 2025. Atunci, Ovidiu Flori a cesionat 35% din părțile sociale firmei Imoband Oltenia, controlate de Claudiu Manda. Prin intermediul Imoband Oltenia, Claudiu Manda este asociatul majoritar al Staragriculture SRL, care a primit la rândul ei 10% din părțile sociale ale Dalor de la Ovidiu Flori. Restul de 10% au fost cesionate de pesedistul Ovidiu Flori firmei Coliseum SA, controlate de liberalul Constantin Cosmin Enea. Iuliana Larisa Flori, consilier superior și director la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și-a cesionat părțile sociale de la Dalor firmei Serligh Music, controlate de Cristian Sergiu Flori. Cel din urmă este fratele primarului pesedist Ovidiu Flori. Pesediștii Flori și Manda și liberalul Enea Cealaltă firmă, Agrii Green Agriculture, a obținut, la fel ca Dalor SRL, punctaj maxim pentru înființarea unei ferme de cartofi, tot în Ișalnița. Agrii Green Agriculture a solicitat de la AFIR o finanțare de 23,677 milioane de lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, conform zf.ro. Această societate este controlată tot de tripleta Manda, Flori și Enea. Din istoricul acestei societăți aflăm că a fost înființată la finalul anului 2022 de Claudiu Iulian Manda și de Ovidiu Aurelian Flori. Părțile sociale au fost împărțite în mod egal între cei doi pesediști. Pe funcția de administrator a fost numit Cristian Sergiu Flori, fratele lui Ovidiu Flori. Ulterior, în august 2024, Ovidiu Flori a trecut pe numele lui Claudiu Manda cinci procente din părțile sociale. În ianuarie 2025, Claudiu Manda a cesionat 10% din părțile sale sociale firmei Coliseum SA, controlate de liberalul Enea. DeFapt.ro a dezvăluit că firma lui Enea i-a plătit 56.000 de euro generalului SRI Dumitru Dumbravă, decedat între timp.

Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)

Investigații

Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole nu explică

Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), este bugetar de când se știe. Dar averea sa a depășit cu mult veniturile din bani publici. Avere uriașă, dar inexplicabilă Misterele din declarațiile de avere ale lui Florin au fost analizate de către DeFapt.ro pe larg. În 2016 (potrivit declarației de avere depuse în ianuarie 2017, ca deputat), de exemplu, Petre-Florin Manole a câștigat 65.552 de lei. Dar a dat cu împrumut PSD-ului 63.000 de lei. În 2018, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). După 2019, sumele nejustificate au luat proporții și au ajuns la sute de mii de euro, fără să aibă nici o explicație prin veniturile lui Manole. Citește și: EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole. Record: a dat un împrumut de 700.000 de lei Se laudă că a muncit pe salariul minim În mod și mai ciudat, ministrul pesedist al Muncii a declarat într-o emisiune TV că este un „susținător fervent” al majorării salariului minim pe economie. El a explicat că a trăit personal experiența muncii pe salariul minim și știe cât de dificil este să supraviețuiești în aceste condiții. Manole a povestit că, atunci când a lucrat în București pe salariul minim, veniturile lunare nu îi ajungeau nici măcar pentru plata chiriei. „Este absolut nedrept ca un muncitor să nu poată asigura un trai decent din opt ore de muncă pe zi. Nu vorbim de lux sau apartamente în centru, ci de subzistență și un nivel de trai minim decent”, a subliniat ministrul. Citește și: Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că a muncit pe salariul minim pe economie, dar refuză să explice cum a acumulat milioane 250.000 de lei cash În cea mai recentă declarație de avere, depusă la intrarea în mandat de ministru, Florin Manole a declarat și sume importante de bani gheață. Sumele cash din declarația de avere din 2025 a lui Florin Manole (sursa: Ministerul Muncii) Este vorba 100.000 de lei și 30.000 de euro (peste 150.000 de lei). Manole nu a explicat de ce are nevoie de atât de mult cash și nici unde anume sunt depozitate aceste sume.

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)

Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații. Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA. În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina. Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes.

Marioneta pe mâna căruia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD) (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)

Investigații

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

Aproape zece miliarde de euro din fondurile SAFE pentru România vor intra în industria de apărare de stat gestionată de Romarm. Șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a fost reclamat chiar de ministrul Apărării la DNA pentru că ar fi obținut postul printr-o selecție trucată. Jurca: Obiectivul principal, dezvoltarea companiilor Romarm Într-o conferință de presă la Guvern, Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a spus că fondurile SAFE care revin Ministerului Apărării vor alimenta companiile din subordinea Romarm. „V-am spus că (...) obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează (companiile Romarm - n.r.) sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare (...). Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Jurca. Cine este șeful Romarm: lacheul lui Oprea (PSD) Ce nu a mai spus șeful Cancelariei premierului este că la șefia Romarm se află un personaj care nu are nici un fel de experiență în a gestiona industria de apărare. Mai mult, toată cariera sa este una strict dependent politică. Personajul se numește Răzvan Pîrcălăbescu iar adevărata sa calificare este de lacheu al influentului pesedist Radu Oprea, căruia i-a fost șef de cabinet în mai multe rânduri. DeFapt.ro a publicat mai multe dezvăluiri despre Pîrcălăbescu, pe care le puteți citi mai jos. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Trei ministere pentru 16,6 miliarde de euro În total, România va cheltui 16,68 miliarde de euro (bani pe care îi va împrumuta pe o perioadă de 45 de ani prin Programul SAFE al UE), pentru a cumpăra muniție și armament pentru militari români, dar și pentru construcția capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani – Ungheni și Pașcani – Siret. DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2025, că banii împrumutați se vor împărți între Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor. Cei mai mulți bani, 9,53 miliarde de euro, vor fi cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția de transportoare Piranha V, două nave, 12 elicoptere, drone, blindate, radare și muniție. Jurca, stăpânul SAFE Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din guvern după ce a fost desemnat de premierul Ilie Bolojan să coordoneze achizițiile în valoare de 16,68 miliarde euro, bani împrumutați prin Programul SAFE. „Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care zece ani, perioadă de grație”, a susținut Mihai Jurca. Cât iau, defalcat, Apărarea, Internele și Transprturile Pe lângă Ministerul Apărării Naționale, care va primi 9,53 de miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei Române și a infrastrucurii militare, 4,2 miliarde de euro vor ajunge la Ministerul Transporturilor. Transporturile vor folosi cele 4,2 miliarde euro pentru finalizarea capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Banii vor ajunge la Compania Națională de Investiții Rutiere, care se va ocupa de gestionarea licitațiilor. Însă s-a renunțat la dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța prin Programul SAFE. Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și serviciile secrete de informații românești vor primi cumulat 2,8 miliarde euro. Lista de cumpărături a MApN Useristul Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că sunt 21 de proiecte care au legătură cu înzestrarea Armatei. „Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a spus Radu Miruță. Iată lista achizițiilor MApN de 9,53 miliarde de euro: 1. Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse – 761.200.000 euro 2. Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - min 1370 vehicule – 471.505.000 euro 3. Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme – 160.000.000 euro 4. Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave – 57.000.000 euro 5. Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2 nave – 700.000.000 euro 6. Elicoptere multi-misiune H225M - minim 12 – 852.000.000 euro 7. Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme – 207.000.000 euro 8. Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual – 439.860.000 euro 9. Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule - 2.983.566.000 euro 10. Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem – 94.500.000 euro 11. Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe – 19.000.000 euro 12. Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete – 625.560.000 euro 13. 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme – 476.000.000 euro 14. 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme – 330.000.000 euro 15. 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme – 258.000.000 euro 16. 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD (L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme – 450.000.000 euro 17. Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme – 147.000.000 euro 18. 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme – 36.000.000 euro 19. Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate – 45.770.000 euro 20. Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri – 23.150.000 euro 21. Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri – 393.275.000 euro

Răzvan Pîrcălăbescu, noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)

Investigații

EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se află și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Pîrcălăbescu, umbra lui Radu Oprea Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Chiar dacă nu îndeplinea condițiile legale de experiență minimă pentru a fi selectat în funcția de director general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit director general de Consiliul de Administrație, condus de prietenul său Constantin Alexie Cotan Bodolan. Miruță a sesizat DNA În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA „Activitatea de control s-a încheiat aseară, iar raportul spune, cu subiect și predicat, că procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al Romarm s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, spunea atunci Radu Miruță. Consilier la Comerț Exterior Dar, pe lângă explicațiile pe care urmează să le dea în fața procurorilor DNA, Răzvan Pîrcălăbescu are și probleme de integritate. Totul a început în anul 2019, când pesedistul Radu Oprea, în calitatea sa de ministru pentru mediu de afaceri, comerț și antreprenoriat, a decis să-l plaseze pe directorul său de cabinet, Răzvan Pîrcălăbescu, pe funcția de consilier în cadrul Direcției Generale de Comerț Exterior. Ulterior, Pîrcălăbescu a fost trimis ca șef al Biroului de Promovare Comercială și Economică la Ambasada României din Mexic. Trimis să reprezinte România în Mexic Între timp, Direcția Generală de Comerț Exterior a fost reorganizată și transformată în Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), instituție care a preluat toți angajații publici din comerțul exterior, inclusiv pe Pîrcălăbescu. După ce s-a reîntors de la Ambasada României din Mexic, în iulie 2023, Răzvan Pîrcălescu a continuat să-l slujească pe pesedistul Radu Oprea. Iar în august 2025, șeful de cabinet al lui Radu Oprea a fost ales în funcția de director general al Romarm în urma procesului de selecție derulat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă. În paralel, figura ca angajat și pe funcția publică de la ARICE. ARICE a încercat să secretizeze datele despre Pîrcălăbescu DeFapt.ro a solicitat mai multe detalii de la ARICE despre activitatea desfășurată de Răzvan Pîrcălescu în funcția de consilier economic. Dar vicepreședintele Doru Frunzulică a încercat să țină la secret informațiile publice, inclusiv data la care Pîrcălăbescu și-a dat demisia. „Vă aducem la cunoștință în mod ferm că instituția nu poate furniza informațiile solicitate, întrucât acestea constituie date cu caracter personal, protejate în mod explicit de legislația națională și europeană. (...) Vă informăm că cererile similare formulate vor primi același răspuns, în conformitate cu obligațiile legale care revin instituției”, a transmis vicepreședintele Doru Frunzulică. Patru luni de incompatibilitate Într-un final, după ce i s-a expicat Legea 544/2001 și Regulamentul GDPR, vicepreședintele Doru Frunzulică s-a declarat învins de legislație. Ocazie cu care a recunoscut că, începând cu iulie 2023, „raportul de serviciu al domnului Răzvan Pîrcălăbescu a fost suspendat de drept (...) ca urmare a numirii sale în cadrul unor cabinete de demnitari, respectiv: Cabinetul Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, apoi la Cabinetul Șefului Cancelariei Prim ministrului și ulterior, la Secretariatul General al Guvernului. (...) Raportul de serviciu al domnului Răzvan Pîrcălăbescu a încetat ca urmare a demisiei depuse în mod expres și irevocabil în luna noiembrie 2025”. Practic, în perioada august – noiembrie 2025, Răzvan Pîrcălăbescu a deținut simultan funcțiile de director general al Romarm și consilier în cadrul ARICE. Ceea ce înseamnă că în toată această perioadă s-a aflat în incompatibilitate. Legislația de integritate confirmă incompatibilitatea În „Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese” publicat de Agenția Națională de Integritate se menționează că „calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003)”. Mai mult, incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul că nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate (art. 94 alin. (2) din Legea nr. 161/2003), inclusiv în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public. Practic, pentru a nu fi în stare de incompatibilitate, funcționarul public Răzvan Pîrcălăbescu trebuia să își dea demisia de la ARICE imediat după ce a fost numit în funcția de director general al Romarm. Portița suspendării nu a funcționat pentru șefia Romarm Suspendarea din funcția de la ARICE nu a înlăturat incompatibilitatea între calitatea de funcționar de la ARICE și cea de director general la Romarm. Totuși, cum a putut fi Pîrcălăbescu și funcționar public la ARICE, dar și șef de cabinet la Radu Oprea timp de mai mulți ani? Explicația este că există o portiță normată de Codul Administrativ. Care spune (art. 514, alin. 1, lit. e) că „Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii: (...) este încadrat la cabinetul unui demnitar”. Așadar, numai în această situație putea fi Pîrcălăbescu și funcționar, și șef de cabinet, prin suspendare. O portiță pe care, însă, nu o putea folosi pentru nici o altă funcție publică. Conflict de interese: Pîrcălăbescu, propriul lui șef DeFapt.ro a mai dezvăluit că Razvan Marian Pîrcălabescu, în calitatea sa de director general al Romarm, se află și în conflict de interese deoarce deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA. Această companie este una din cele 15 companii de stat producătoare de armament, aflate în subordinea Romarm. Informațiile publice arată că Răzvan Pîrcălăbescu a fost ales tot în baza OUG 109/2011 în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Carfil SA în data de 28 februarie 2025. Însă, pentru a nu fi în conflict de interese, Pîrcălăbescu trebuia să își dea demisia din conducerea companiei Carfil. Ceea ce nu s-a întâmplat. No comment DeFapt.ro i-a solicitat oficial lui Răzvan Pîrcălăbescu un punct de vedere în legătură cu starea de incompatibilitate și conflictul de interese, dar acesta a refuzat să răspundă direct. Însă l-a desemnat pe Adrian George Teotoc, unul dintre angajații Romarm, să semneze în locul său un răspuns în care menționează că „datele solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public” sau că o parte din informații se regăsesc în CV-ul lui Răzvan Pîrcălăbescu postat pe site-ul Romarm.

Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris. Făceau parte din colecția Carol I, un colecționar de artă urma să le vândă ilegal (sursa: Pexels/Valeria Drozdova)

Investigații

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

Trei tablouri de patrimoniu lăsate moștenire de Regele Carol I statului român, cu o valoare estimată de 11 milioane de euro, au fost confiscate de autoritățile franceze înainte de a fi vândute ilegal de un colecționar de artă în Paris. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Finanțelor a trasmis că a angajat un consorțiu de avocați pentru a recupera cele trei picturi de la Paris. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Două dintre tablouri, „Sfânta familie cu Maria Magdalena” și „Hristos pe cruce”, sunt semnate de El Greco, iar cel de-al treilea, „Portretul lui Gluck”, a fost realizat de Jean Baptiste Greuze. Trei tablouri estimate la 11 milioane de euro Un colecționar de artă a încercat în urmă cu trei ani să vândă ilegal în Paris trei tablouri din Colecția de tablouri a Coroanei României, aflată în proprietatea statului român. Autoritățile franceze au deschis un dosar penal pe numele colecționarului și au confiscat tablourile. Apoi au anunțat autoritățile de la București, respectiv Ministerul Culturii, pentru a face demersurile oficiale necesare pentru a recupera picturile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că s-a încercat vânzarea ilegală a a tablourilor „Sfânta familie cu Maria Magdalena”, „Hristos pe cruce” și „Portretul lui Gluck”. Primele două tablouri au fost realizate de El Greco, iar cel de-al treilea, de Jean Baptiste Greuze. Numele celor trei tablouri apar în baza de date a Institutului Național al Patrimoniului la categoria „bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal”. Dosar penal la Paris Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul se află „pe rolul Tribunalului Judiciar Paris sub nr. parchet 20154000732 și nr. de instrucție JI 216/21/15”. Mai mult, ministerul a angajat un consorțiu format din casele de avocatură Stănescu Vasile și Asociații și AARPI Baecque Bellec pentru a reprezenta statul român în relația cu autoritățile franceze. Avocații statului român au încasat până acum puțin peste 18.000 lei, echivalentul a 3.600 de euro. Colecția Carol I Cele trei picturi valoroase au făcut parte din colecția de tablouri a Regelui Carol I, pe care monarhul pe care a lăsat-o moștenire Coroanei României. După anul 1947, s-a constatat că din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut 42 de tablouri, inclusiv cele trei tablouri de la Paris. Guvernul român susține că acestea au fost scoase ilegal din țară de Regele Mihai I, ultimul rege al României, după ce acesta a fost forțat să abdice și să plece din țară, dar nu există dovezi pentru această afirmație. Misteriosul colecționar de la Paris Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a confirmat că cele trei tablouri fac parte din colecția celor 42 de opere de artă care au dispărut din patrimoniul României. Întrebat cine a încercat să vândă ilegal cele trei tablouri, avocatul Stănescu a spus că „nu are legătură cu statul român cine a încercat să le vândă. Dar nu știu dacă vă pot da informația respectivă pentru că e în desfășurare procesul de natură privată. În sensul că nu sunt încă informații publice. E un colecționar care nu are legătură cu România.” România, sesizată de Franța Totodată, avocatul Stănescu a explicat că dosarul penal a început în Franța, ocazie cu care autoritățile de la București au aflat că cele trei tablouri aparțin statului român. „Ancheta penală a început în urmă cu doi-trei ani, iar autoritățile franceze au sesizat România. România s-a sesizat prin Ministerul Culturii, care a transmis dosarul la Ministerul de Finanțe pentru a face diligențele în procesul internațional. Apoi Ministerul Finanțelor ne-a contractat, noi mergem în civil să le recuperăm, să facem o acțiune în revendicare. Să le câștigăm, să le aducem în țară, ăsta este obiectivul”, a declarat avocatul Vasile Stănescu.

România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru un tablou de El Greco blocat la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump (sursa: christies.com)

Investigații

EXCLUSIV România a dat avocaților 1,4 milioane EUR pentru a bloca un tablou de El Greco la New York

România se luptă în instanțele de judecată de la New York pentru a recupera tabloul „San Sebastian” de El Greco de la oligarhul rus Dmitri Ribolovlev. Ribolovlev este cel care a cumpărat un conac în Florida cu 95 de milioane de dolari de la președintele american Donald Trump. Tabloul, cu o valoare estimată între șapte și nouă milioane de dolari, a fost revendicat și de fugarul Paul Phillipe Al României, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul de corupție „Ferma Băneasa”. Citește și: Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că Ministerul Finanțelor a plătit doar anul trecut echivalentul a 1,4 milioane de euro avocaților angajați de statul român pentru a recupera celebrul tablou al lui El Greco. Primul proprietar român: Regele Carol I Tabloul „San Sebastian” al pictorului El Greco a făcut parte din colecția de 212 tablouri a Regelui Carol I, care a lăsat-o moștenire prin testament statului român. „Galeria mea de tablouri, cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămâne pentru totdeauna și în întregul său în țară, ca proprietate a Coroanei României.”, se menționa în testamentul lui Carol I din 14/26 februarie 1899. Tablourile erau expuse în reședințele Casei Regale din București, Sinaia și Bran. „San Sebastian” dispare după 1947 La scurt timp după abdicarea Regelui Mihai I, 42 de tablouri din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut. Jacques Vergotii, fostul ofițer de ordonanță al Regelui Mihai până în 1948, a menționat în cartea „Fără drept de înapoiere în țară” că a predat tablourile lui A. Lang, directorul băncii UBS din Elveția, în 1947. El povestește că a făcut acest lucru în timpul unei scurte opriri la Zürich a Regelui Mihai și a Reginei-mamă Elena în drumul lor spre Londra, la nunta Reginei Elisabeta. Potrivit altor surse, însă, Regele Mihai nu ar fi scos din țară nici un fel de bunuri de valoare. În 2010, tabloul ajunge la oligarhul rus Ribolovlev De la Regele Mihai sau nu, tabloul „San Sebastian” a ajuns la comerciantul de artă francez Daniel Wildenstein în anul 1975. Ulterior, pictura s-a regăsit în proprietatea altor colecționari de artă. Iar în anul 2010, tabloul a fost cumpărat de firma Accent Delight, o companie offshore controlată de oligarhul rus Dmitri Ribolovlev, președintele clubului de fotbal AS Monaco. Afaceristul rus are o avere estimată între șapte și nouă miliarde de dolari. Tot el este cel care a cumpărat o proprietate cu 95 de milioane de dolari în Florida de la actualul președinte Donald Trump în 2008. Însă a devenit mult mai cunoscut după ce a vândut tabloul „Salvator Mundi”, care ar proveni din atelierul lui Leonardo da Vinci, cu suma de 450 de milioane de dolari prințului saudit Mohammed bin Salman. Scos la licitație la Christie’s, blocat de statul român Pictura lui El Greco, parte a patrimoniului național al României, a reapărut la începutul anului 2025 la casa de licitații Christie’s din New York. Aceasta voia să obțină un preț cuprins între șapte și nouă milioane de dolari pe lucrare. Statul român, prin casa de avocatură Nixon Peabody, a blocat vânzarea tabloului „San Sebastian”. Apoi a deschis un proces la New York pentru a recupera opera de artă. Documentele depuse în instanță, citate de ARTnews, arată că lucrarea lui El Greco ar fi fost cumpărată de oligarhul rus Dmitri Ribolovlev de la controversatul comerciant de artă elvețian Yves Bouvier. Disputa de un miliard de dolari Ribolovlev-Bouvier Casa de licitații Christie’s, însă, a susținut că tabloul a fost cumpărat de Ribolovlev de la comerciantul Giraud Pissaro Ségalot. Nu este clar care e versiunea corectă, dar este cert că Ribolovlev și Bouvier, foști parteneri de afaceri, au devenit rivali în urma unui lung șir de procese în instanțele din New York, Singapore, Monaco și Hong Kong. Oligarhul rus îl acuza pe elvețian că l-ar fi fraudat cu 1,1 miliarde de dolari în urma achizionării a 38 de opere de artă la prețuri supraevaluate. Yves Bouvier susținea, la rândul său, că a fost dat în judecată de Dmitri Ribolovlev pentru că oligarhul se afla în proces de divorț și voia să își deprecieze valoarea colecției de artă. În decembrie 2023, cei doi au ajuns la o înțelegere ai cărei termeni au rămas nepublici. România a plătit deja 7,13 milioane lei pe avocați Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că statul român se judecă la „instanța statală din New York pentru recuperarea Tabloului San Sebastian de El Greco în contradictoriu cu Casa de licitații Christie’s, Dmitry Rybolovlev și Accent Delight”. Reprezentarea juridică este asigurată de un consorțiu de avocați format din Vasile Stănescu și Asociații, respectiv AARPI Baecque Bellec. Documentele oficiale arată că, până acum, avocaților li s-a plătit din bugetul statului suma de 7,13 milioane lei, echivalentul a 1,4 milioane de euro. Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a declarat că „procesul de la New York continuă în curte federală. Așteptăm și noi niște decizii strategice la nivel de minister. Atunci o să putem comunica mai multe detalii. (...) Nu știm cât vor dura procesele din SUA. România își dorește să intre pe fond să prezentăm probele și să arate de ce suntem adevărații proprietari ai tabloului.” Avocații români spun că banii sunt pentru avocați americani Cât despre banii încasați de la statul român, avocatul Vasile Stănescu a mai precizata că a subcontractat celebra casă de avocatură Nixon Peabody. „Sunt niște avocați cu o reputație în domeniul recuperării obiectelor de artă. Ei sunt experții noștri americani. Sumele acestea eminamente au mers pentru asigura reprezentanrea în New York. Acolo sunt niște costuri foarte mari în litigii. Nu ne-am permis să lucrăm cu oricine”, a declarat avocatul Stănescu. Fugarul Prinț Paul vrea și el tabloul În saga tabloului de El Greco a intrat și fugarul Paul Phillipe al României, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul de corupție „Ferma Băneasa”. Astfel, și Prințul Paul a revendicat în instanța federală de la New York tabloul „San Sebastian”. Paul Al României a fugit din România în 2020 şi s-a stabilit la Paris. Curtea de Apel de la Paris a refuzat să îl extrădeze în România. Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul are ca obiect „acțiunea inițiată de Paul Phillipe al României la instanța federală din New York pentru recuperarea Tabloului San Sebastian de El Greco în contradictoriu cu Casa de licitații Christie’s, Dmitry Rybolovlev, Accent Delight și România.” Aceiași avocați se luptă și cu Paul Al României Și în acest proces, România este reprezentată de același consorțiu de avocați. „Așa cum a apărut și public, el (Paul Al României - n.r.) consideră că sunt niște tablouri pe care le moștenește de la Carol al II-lea. El fiind pe linie succesorală după tatăl lui, Mircea, care e completamente falsă, în opinia noastră. Adică nu sunt niște argumente solide”, a mai declarat avocatul Vasile Stănescu pentru DeFapt.ro.

Directorul Autorității Aeronautice, Nicolae Stoica, pune în pericol aviația: securitatea cibernetică, cu necalificați (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana)

Investigații

EXCLUSIV Autoritatea Aeronautică pune în pericol aviația: securitatea cibernetică, cu necalificați

Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), a desființat departamentul de securitate cibernetică, unde lucrau specialiști certificați la nivel internațional. După câțiva ani, Stoica a fost nevoit să angajeze alți specialiști, dar a adus numai începători, 20 la număr. Fiecare dintre aceștia va trebui să fie certificat în domeniu, un proces pentru care AACR va trebui să plătească până la 10.000 de euro de persoană. DeFapt.ro a dezvăluit că directorul Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă românească, pe care a lăsat-o fără apărare în fața atacurilor cibernetice încă din primăvara anului 2021. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode An în care Stoica decis să desființeze Compartimentul de Securitate Cibernetică, respectiv să-i concedieze pe cei trei specialiști, motivând că instituția statului pe care o conduce nu are atribuții pe securitate cibernetică. Stoica nu a revenit asupra deciziei nici după ce a fost contrazis de mai multe instituții ale statului, inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare al Țării, de Serviciul Român de Informații și de Corpul de Control al Guvernului. Bode, propteaua lui Stoica Liberalul Lucian Bode, în mandatul său de ministru al Transporturilor, l-a numit pe Nicolae Stoica în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Se întâmpla în anul 2020. Apoi, la începutul anului 2021, Consiliul de Administrație al ACCR a decis ca Nicolae Stoica să ocupe funcția de director interimar. Printre primele măsuri luate de Nicolae Stoica a fost desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică și concedierea singurilor trei specialiști pe securitate cibernetică în domeniul aviației civile. Specialiști care obținuseră recunoaștere și certificări internaționale pe banii statului român. Dar șeful AACR se lăuda că, prin concedierea celor trei specialiști, Autoritatea face economii de 507.000 lei pe an. Contrazis de CSAȚ, SRI, Transporturi, Corpul de control al Guvernului Mai mult, directorul Stoica susținea că AACR nu are atribuții legale în domeniul securității cibernetice. A fost contrazis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării, care a arătat, la solicitarea DeFapt.ro, că această măsură a directorului Stoica potențează „riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice”. Chiar și Serviciul Român de Informații și Ministerul Transporturilor au transmis că AACR are atribuții pe securitate cibernetică în domeniul aviației civile. Mai mult, Corpul de Control al Guvernului a atras atenția asupra neregulilor de la AACR, dar lui Nicolae Stoica nu i-a păsat. OUG pentru securitate cibernetică La finalul anului 2024, în urma unor atacuri cibernetice în rafală asupra infrastructurii critice a statului român, a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/2024 prin care se instituia cadrul pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil. Potrivit acestei OUG, care avea la bază mai multe regulamente europene, AACR era recunoscută ca „autoritate competentă” în ceea ce privește cerințele referitoare la managementul riscurilor în materie de securitate a informațiilor cu impact potențial asupra siguranței aviației. 20 de posturi, nici o structură Abia în acel moment, Nicolae Stoica a decis să readucă specialiști în securitate cibernetică în Autoritatea Aeronautică și, astfel, a înființat 20 de posturi. Însă nu a pus pe picioare o nouă structură de securitate cibernetică, ci i-a împrăștiați pe cei 20 de noi angajați pe la mai multe direcții din cadrul AACR. La solicitarea DeFapt.ro, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română are atribuții în domeniul securității cibernetice începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 155/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31.12.2024. Conform bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025, aprobat prin HG nr. 495/2025, au fost înființate 20 de posturi pentru securitate cibernetică.” Un curs de certificare, între 1.000 și 10.000 de euro Cei 20 de noi angajați care ar trebui să facă munca celor trei specialiști concediați în primăvara anului 2021 urmează să fie trimiși la cursuri organizate la nivel național și internațional pentru a putea obține certificările necesare. Prețul unui curs variază în funcție de nivelul de certificare. Cel mai iefin curs costă în jur de 1.000 de euro de persoană, iar cele mai înalte certificări ajung la peste 10.000 de euro. Bani pe care AACR, respectiv directorul Nicolae Stoica, îi va plăti din bani publici.

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic. Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene. Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela. Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană. România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit. 2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă. Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei. Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest); încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC).

Prima imagine cu Maduro după ce a fost capturat de forțele americane, postată de Trump (sursa: Facebook/The White House)

Investigații

FOTO Prima imagine cu Maduro după ce a fost capturat de americani: cu cătușe și ochii acoperiți

Președintele american a publicat prima fotografie înfățișându-l pe omologul său venezuelean, Nicolás Maduro. Maduro, în trening gri Donald Trump a postat fotografia pe rețeaua socială pe care o și deține, Truth Social. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Textul care însoțește imaginea este foarte scurt: „Nicolas Maduro on board the USS Iwo Jima” (Nicolás Maduro la bordul portavionului USS Iwo Jima - n.r.). Postarea a fost preluată de pagina de Facebook a Casei Albe. Postarea lui Donald Trump pe Truth Social (sursa: Truth Social/Donald J. Trump)

Categorie: Investigații

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

EXCLUSIV Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

EXCLUSIV Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. Funcții publice de la PNL și PSD

EXCLUSIV Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin Chesnoiu (PSD)

Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole nu explică

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

EXCLUSIV România a dat avocaților 1,4 milioane EUR pentru a bloca un tablou de El Greco la New York

EXCLUSIV Autoritatea Aeronautică pune în pericol aviația: securitatea cibernetică, cu necalificați

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

FOTO Prima imagine cu Maduro după ce a fost capturat de americani: cu cătușe și ochii acoperiți

Ultima oră

Piedone, angajat de Băluță pe banii Sectorului 4: consilier pentru relația cu Ciucu

Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 - presă. Au scăzut cheltuielile de personal

Grindeanu vrea să recunoască căsătoriile între persoane de același sex

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună

Cea mai scumpă sală polivalentă de hârtie: 680 de milioane de lei, bani de la Guvern

Atenție la „fantomele” structurale ale caselor vechi: proces de sute de mii de euro

Bill Gates admite că a avut două aventuri cu rusoaice din anturajul lui Epstein

Maia Sandu începe curățenia în Transnistria: nouă lideri locali, lăsați fără cetățenia Moldovei

Un copil de 11 ani din Sibiu și-a lovit mama cu mașina, provocându-i răni grave

Candidat la șefia DIICOT: Nu se face destul pentru a stopa intrarea drogurilor prin portul Constanța

O fetiță de 11 ani cu gripă a fost dusă la Urgențe la Vâlcea, unde a murit

Încă o dronă rusească a intrat în România, la Sf. Gheorghe, și a ieșit pe la Sulina

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților

Ciucu spune că Bucureștiul riscă să piardă 220 de milioane de lei din cauza lui Băluță