vineri 08 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

601 articole
Investigații

EXCLUSIV Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane EUR după dezvăluirile DeFapt.ro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a transmis o serie de precizări în urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro cu privire la contractul de 816,5 milioane euro, bani împrumutați prin SAFE, care ar urma să fie atribuit companiei Sig Sauer. Filiala românească a Sig Sauer este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Ministrul Predoiu susține, în precizările trimise DeFapt.ro, că contractul nu este pregătit pentru compania Sig Sauer. Dar italienii de la Beretta, germanii de la Heckler & Koch și belgienii de la FN Herstal îl contrazic: reprezentanții ultimelor două companii producătoare de arme susțin că nu au primit scrisoarea oficială de acceptare sau invitația la negocierile finale, spre deosebire de concurenții lor de la Sig Sauer. Ministrul Predoiu, contrazis de producătorii de arme DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, pregătește atribuirea unui contract de 816,5 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale companiei germano – americane Sig Sauer, care deja a primit scrisoare oficială de acceptare a ofertei. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Însă ministrul Predoiu susține că „teza enunțată de dumneavoastră (DeFapt.ro – n.r.), potrivit căreia contractul ar fi pregătit pentru o anumită persoană, ori pentru o anumită companie este în totalitate falsă și nu se susține pe nicio dovadă”. Pe de-o parte, Predoiu este contrazis de documentul publicat de către DeFapt.ro din care rezultă că se vrea achiziționare de arme semi automate, calibru 7,62x51 mm, convertibile în calibru 6,8x51 mm, care este produs exclusiv de compania Sig Sauer. Pe de altă parte, poziția ministrului de Interne este contracarată oficial și neoficial de către reprezentanți ai marilor companii producătoare de arme. De exemplu, compania italiană Beretta susține într-un comunicat de presă că atribuirea contractului pentru achiziția de arme companiei Sig Sauer nu respectă intregral Regulamentul SAFE. Predoiu se ascunde după Jurcă de la Cancelaria premierului Ministrul Cătălin Predoiu a prezentat propria versiune cu privire la contractul de 816,5 milioane euro: „Ministerul Afacerilor Interne a preluat recent de la Ministerul Apărării Naționale coordonarea eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie (inclusiv pistolul de calibru 9 mm și arma de asalt de calibru 5,56), prevăzut în Planul Național de Investiții al României aprobat de către Comisia Europeană. În acest sens, a fost creat un grup de lucru dedicat, care beneficiază de o coordonare operațională și strategică la nivelul ministerului, cu sprijinul celorlalte structuri din SNAOP, iar întregul demers este subsumat coordonării Grupului de lucru care gestionează programul SAFE la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului (al cărei șef este Mihai Jurcă - n.r.). Până în prezent au fost parcurse toate etapele procedurale prevăzute de Regulamentul SAFE nr. 1106/2025 transpus în legislația națională prin Ordonanța de Urgență numărul 62/2025, cu modificările și completările ulterioare. Precizăm că parte din proceduri au fost realizate de către MApN, anterior preluării de către MAI a coordonării eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie.” Heckler & Koch și FN Herstal, scoase pe șest din joc  „Au fost stabilite cerințele operaționale ale produselor, cerințele de eligibilitate, precum și cerințele de cooperare, prin raportare la criteriile prevăzute de regulament referitoare la securitatea lanțului de aprovizionare și la reziliență industrială a capacităților de producție de apărare. Cerințele operaționale au fost stabilite de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu standardele NATO, fiind identice pentru toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Național”, a mai transmis ministrul Cătălin Predoiu prin Biroul de Presă al MAI. Însă aici apare o problemă: reprezentanții Heckler & Koch și ai FN Herstal susțin că, până în present, nu li s-au prezentat cerințele operaționale ale armelor de asalt și ale pistoalelor sau cerințele de eligibilitate integral, motiv pentru care au transmis doar oferte estimative. Și asta, fără să mai primească vreun răspuns sau vreo invitație pentru a depune oferta completă.   „Crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton” „Ca atare, obiectivul vizat este crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton din domeniul industriei de apărare pentru operaționalizarea unor capabilități de producție public-private pentru realizarea unor produse cu performanțe tehnice recunoscute la nivelul aliaților din cadrul NATO, având în centru filialele de profil ale Companiei Naționale Romarm, realizându-se dezideratul de localizare a producției pe teritoriul național al României. Astfel, pistoalele de calibru 9 mm, arma de asalt de calibru 5,56 mm și munițiile aferente vor fi realizate în proporție de 100% în România. După aprobarea în Parlamentul României a proiectului de investiții în cauză, Grupul de lucru al MAI va iniția, în perioada următoare, demersurile pentru semnarea acordului de asociere a autorităților contractante și pregătirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr. 62/2025, în scopul semnării angajamentului legal pentru furnizarea produselor militare”, se mai arată în precizările MAI pentru DeFapt.ro.

Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane EUR din SAFE al lui Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI, SPP

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.  Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria.  Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme  La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă.  După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții.  „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro.   CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu.  Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE.  De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta. 

Cel mai sărac dintre pesediști: milionarul Claudiu Manda și-a ascuns averea în spatele unui labirint de firme (sursa: Facebook/Claudiu Manda)
Investigații

Cel mai sărac dintre pesediști: milionarul Claudiu Manda și-a ascuns averea în spatele unor firme

Pesedistul Claudiu Manda, unul dintre cei mai „săraci” milionari de la vârful Partidului Social Democrat, are, de fapt, o avere impresionantă. Ascunsă, însă, în spatele unui labirint de firme prin care se învârt milioane de euro. Din declarațiile sale de avere reiese că, în urmă cu 20 de ani, câștiga doar 29.000 lei anual. Acum, deține la vedere o vilă boierească în Craiova și un apartament în Bruxelles. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Iar prin intermediul firmei sale fără angajați, Imoband Oltenia, controlează mai multe societăți din domeniu agricol, ba chiar a împrumutat Partidul Social Democrat cu suma de 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro, în campania electorală. Claudiu Manda: „Vrem să trăim și noi, ăștia săraci” Europarlamentarul Claudiu Manda a devenit peste noapte unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD, după ce i-a suflat funcția de secretar general al partidului controversatului pesedist Paul Stănescu. Manda nu se mulțumește doar cu atât și ar vrea să fie numit de președintele Nicușor Dan, cu sprijinul PSD, la conducerea Serviciului Român de Informații. Acum, Claudiu Manda și soția sa, Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei, au contribuit din plin la declanșarea crizei politice de la București, în speranța că îl vor schimba din funcție pe premierul Ilie Bolojan. Context în care pesedistul Claudiu Manda s-a remarcat cu o frază antologică, despre care spune că i-a transmis-o un cetățean: „Domnule, dar trebuie să înțeleagă și domnul Bolojan că vrem să trăim și noi, ăștia săraci.” Începuturile în afaceri ale lui Claudiu Manda Dar cât de sărac este pesedistul Claudiu Manda? DeFapt.ro a dezvăluit că pesedistul Claudiu Manda a intrat în afaceri în urmă cu 15 ani. Când, împreună cu soți sa de atunci, Adina Manda, au înființat firma Imoband Oltenia SRL. El deținea 90% din părțile sociale, iar restul, soția. Ulterior, Adina Manda s-a retras din firmă, ocazie cu care a cedat 7,5% din părțile sociale lui Claudiu Manda și 2,5% unui anume Florin Cătălin Tabacu. Cele 2,5 procente au ajuns ulterior la Constantin Cosmin Enea, un fost senator și deputat PNL. Păienjeniș de firme în agricultură Începând cu anul 2015, Claudiu Manda a început să investească în agricultură. Prin intermediul Imoband Oltenia a cumpărat inițial 31% din SCAI Agro – Holding de la liberalul Alin Paul Dragu. În prezent, firma lui Manda este asociat majoritar cu 55%. Restul părților sociale din SCAI Agro – Holding sunt pe numele lui Sergiu Cristian Flori, fratele pesedistului Ovidiu Aurelian Flori – primarul localității Ișalnița. De la nașii săi de cununie, Iuliana și Ovidiu Flori, Claudiu Manda a mai achiziționat 55% din firma Util Agro Noot. Apoi a mai preluat 66,67% din Staragriculture SRL și 50% din Roso Agriculture. Totodată, a plătit aproximativ 3,5 milioane euro pentru a prelua 25% din firma East Way Spedition. Nașul și finul vor 8,5 milioane euro pentru ferme de cartofi Primarul pesedist Ovidiu Flori este nașul cuplului Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu. Iar finul Manda și nașul Flori vor să își construiască două ferme de cartofi în Ișalnița cu aproximativ 8,5 milioane euro. Bani europeni. Pentru a pune mâna pe banii europeni necesari construcției celor două ferme de cartofi, firmele Dalor și Agrii Green Agriculture, controlate de pesediștii Manda și Flori, au depus fiecare câte un proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În urma evaluării, ambele proiecte au primit câte 100 de puncte. Adică punctaj maxim. Astfel, Agrii Green Agriculture urmează să primească 23,677 milioane lei, adică în jur de 4,5 milioane euro pentru ferma de cartofi. Iar Dalor așteaptă 19,876 milioane lei, puțin sub patru milioane de euro. 

Cea mai grosolan trucată licitație din România: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă. Banii merg la un sponsor PSD, partid din care face parte și Iuliana Feclistov (sursa: Inquam Photos/George Călin, Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

EXCLUSIV Cea mai grosolan trucată licitație: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă

Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj va intra în istoria “tunurilor” date în România pe bani publici: statul român va plăti cu peste 292 de milioane de lei mai mult decât ar fi dat pe oferta cu cel mai mic cost. Câștigătoarea licitației este o asociere de firme, condusă de compania turcă CCN, din care fac parte și două firme controlate de un sponsor PSD din Buzău, apropiat de Marcel Ciolacu. Licitația a fost tranșată de o altă pesedistă și, în final, de judecătoarea de la Curtea de Apel București care a decis că Realitatea Plus poate emite și după ce licența i-a fost retrasă de CNA. 1,48 miliarde lei versus 1,77 miliarde lei Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte publice din domeniul sănătății, cu o valoare estimată de peste două miliarde de lei fără TVA, a fost marcată de diferențe uriașe între ofertele depuse. Oferta cea mai bună a fost a asocierii condusă de compania Leviatan, care a propus un preț de aproximativ 1,48 miliarde de lei. Oferta desemnată în final câștigătoare, depusă de asocierea condusă de compania turcă CCN, a fost cu circa 300 de milioane de lei mai mare: 1,77 miliarde de lei. Oferte analizate timp de șase luni Procedura de licitație, organizată de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), a fost lansată în iunie 2024, iar ofertele au fost depuse până la finalul acelui an. A urmat o perioadă de evaluare de aproximativ șase luni, în care comisia de evaluare a ANDIS a analizat în detaliu propunerile tehnice și financiare. În iulie 2025, comisia ANDIS a finalizat analiza financiară și a întocmit procesul-verbal nr. 3634/08.07.2025. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat Potrivit procesului-verbal menționat, majoritatea membrilor comisiei de evaluare (trei din cinci) au considerat că oferta Leviatan este admisibilă. Documentele arată că ofertantul a furnizat toate clarificările solicitate, iar comisia a apreciat că acestea sunt suficiente pentru a demonstra sustenabilitatea prețului și corelarea elementelor financiare. O eroare materială scumpă În mod explicit, comisia a reținut că ofertantul a dat dovadă de diligență în furnizarea documentelor necesare și că identificarea și corectarea unei erori nu îi conferă un avantaj competitiv, ci contribuie la corectitudinea formării prețului. Despre ce eroare era vorba? În propunerea sa financiară, Leviatan a făcut o eroare materială: la articolul „B04 - lucrări de branșament/racord energie electrică”, a menționat un cost de aproximativ 385.000 de lei. De fapt, fuseseră omise două cifre în fața sumei, situație lămurită în urma clarificărilor: Leviatan a transmis un nou formular, în care valoarea corectă era de 13.385.000 de lei. Deși mare, de 13 milioane de lei, diferența era de sub 1% din valoarea contractului ofertat de Leviatan. Supereroii de la ANAP: analiză în două zile Procesul-verbal al comisiei de evaluare a ANDIS, întocmit pe 8 iulie 2025, a fost transmis în aceeași zi către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care avea responsabilitatea unei verificări a procedurii. Doar două zile mai târziu, pe 10 iulie 2025, ANAP a emis un “aviz conform condiționat”, adică cu observații. Acest aviz a schimbat radical cursul procedurii de licitație. Potrivit avizului conform condiționat, ANAP avea două mari critici la adresa ofertei asocierii conduse de Leviatan. Prima critică: potrivit ANAP, oferta Leviatan, de 1,48 miliarde de lei (reprezentând 73,77% din valoarea estimată a contractului), era neobișnuit de scăzută și necesită justificări solide. Instituția a solicitat dovezi care să justifice nivelul scăzut al prețului și a analizat răspunsurile oferite de Leviatan. Concluzia ANAP a fost că justificările nu sunt suficiente. A doua critică a privit corectarea erorii materiale: din punctul de vedere al ANAP, nu era vorba despre o simplă clarificare, ci despre o modificare a ofertei, ceea ce atrăgea automat respingerea acesteia. ANAP nu crede în eroarea materială Această interpretare era în contradicție directă cu poziția comisiei de evaluare a ANDIS, organizatoarea licitației pentru construirea Spitalului Regional de Urgență din Cluj. În timp ce comisia a considerat că documentele prezentate sunt suficiente și că eroarea este una materială, corectabilă, ANAP a apreciat că lipsa unei susțineri explicite în documentele inițiale transformă corectarea într-o modificare nepermisă. Diferența nu era una de nuanță, ci de principiu: calificarea situației ca „eroare materială” nu prezenta nici un risc pentru Leviatan, dar interpretarea ca „modificare de ofertă” scotea firma din joc. ANDIS a cedat sub presiune Leviatan a contestat această interpretare și a susținut că ANAP și-a depășit limitele legale ale controlului ex-ante. Compania a arătat că rolul ANAP este unul procedural și că instituția nu poate interveni în aprecierea de fond a conformității ofertelor, atribuție care aparține exclusiv comisiei de evaluare a ANDIS. De asemenea, Leviatan a invocat faptul că avizul a fost emis într-un interval de numai două zile de la transmiterea documentelor, ceea ce, în opinia companiei, exclude posibilitatea unei analize reale și aprofundate, comparabile cu cea desfășurată de comisie pe parcursul a șase luni. Totuși, sub impactul avizului ANAP, comisia de evaluare a ANDIS și-a schimbat poziția și a declarat oferta Leviatan inadmisibilă. Documentele arată, însă, că această schimbare nu a fost unanimă: președintele de comisie și-a păstrat evaluarea de dinainte să trimită procesul-verbal la ANAP, adică a susținut în continuarea că la mijloc era doar o eroare materiale. Ceilalți patru membri ai comisiei, însă, au înclinat balanța în favoarea excluderii Leviatan din licitație. Și, la pachet, au declarat oferta CCN câștigătoare CNSC arată cu degetul spre CCN Contestațiile formulate de ofertanți au ajuns în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Analiza CNSC nu s-a suprapus pe cea a ANAP. Astfel, deși nu a anulat eliminarea Leviatan din licitație, Consiliul a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește oferta câștigătoare, cea a asocierii conduse de firma turcească CCN. Documentele indică faptul că au existat critici concrete privind conformitatea și fundamentarea unor elemente din oferta asocierii CCN. Se arată, de exemplu, că unele obiecții formulate de ceilalți ofertanți au fost respinse de ANDIS fără a primi un răspuns detaliat, ceea ce sugerează o evaluare incompletă a acestor aspecte. Prin urmare, CNSC nu a validat fără rezerve rezultatul procedurii, ci a evidențiat existența unor probleme care necesitau o analiză mai aprofundată. Curtea de Apel București a tranșat în favoarea celei mai mari oferte Cum nici decizia CNSC nu a mulțumit participanții la licitație, s-a ajuns în instanță. Decizia finală a aparținut Curții de Apel București, care a respins plângerile formulate de Leviatan și de alți doi ofertanțu (Con-A și Turkerler) și a admis doar plângerea depusă de asocierea CCN. Prin această hotărâre, instanța a confirmat eliminarea ofertei Leviatan și a stabilit că oferta câștigătoare este a CCN. Așadar, a câștigat asocierea de firme care a ofertat 1,77 miliarde de lei pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, în ciuda observațiilor CNSC. Iar compania care s-a angajat la un cost de 1,48 de miliarde de lei a fost descalificată. Feclistov de la PSD a dat Dincolo de aceste date seci, însă, există o narațiune mult mai interesantă. Astfel, la conducerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în iulie 2025, când ANAP a întors verdictul comisiei de evaluare a licitației din ANDIS, se afla Iuliana Feclistov. Feclistov este membră PSD cu state vechi care a ajuns până la funcția de vicepreședinte PSD Sector 1 în ultimii ani. Pe această filieră politică, Iuliana Feclistov a fost șefa achizițiilor publice din Primăria Sectorului 1 când primar era Daniel Tudorache “Diamant”. Tot politic a fost numită și la ANAP și, la doar câteva luni după ce a întors verdictul ANDIS în privința licitației pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, Iuliana Feclistov a părăsit ANAP pentru a se instala chiar la șefia ANDIS. Adică a devenit șefa membrilor comisiei de evaluare a ofertelor pentru SRU Cluj. Rotaru, sponsor PSD, a luat Un alt fapt notabil este că firmele din consorțiul condus de compania turcă CCN, adică Rotary Construcții Mentenanță și Bedamiro Holding Parcări Construct, sunt controlate de omul de afaceri Mihai Rotaru, activ în domeniul construcțiilor. Acesta este cunoscut și pentru relația apropiată cu Marcel Ciolacu, încă din perioada în care cei doi colaborau pe plan politic la nivel local. Numele lui Mihai Rotaru a devenit public după ce presa a relatat că, alături de soția sa și un angajat, a împrumutat Partidul Social Democrat cu aproximativ 1,3 milioane de lei în timpul unei campanii electorale. Ulterior, odată cu ascensiunea lui Marcel Ciolacu la conducerea PSD, firmele controlate de Rotaru au înregistrat o creștere semnificativă a contractelor publice. Datele din portalul achizițiilor publice arată că, după alegerile din 2020, numărul și valoarea contractelor obținute de aceste companii au crescut accelerat. Dacă, anterior, era de contracte de ordinul zecilor de milioane de lei, ulterior acestea au ajuns la sute de milioane și chiar miliarde de lei, finanțate din fonduri publice. Fie individual, fie în asociere, cele trei companii de construcții controlate de Mihai Rotaru au obținut contracte în valoare de peste opt miliarde de lei, majoritatea provenind de la autorități publice conduse de reprezentanți ai PSD. Judecătoarea Stanciu, care a salvat Realitatea Plus Cu alte cuvinte, șefa pesedistă a ANAP a luat o decizie care a întors verdictul ANDIS și a trimis un contract de 1,77 miliarde de lei către o asociere de firme din care fac parte două companii controlate de un sponsor PSD și apropiat de Marcel Ciolacu, fostul președinte al PSD. Tot semnificativ este numele președintei de complet de la Curtea de Apel București care a consfințit câștigarea licitației pentru SRU Cluj de către turcii de la CCN asociați cu prietenii și sponsorii lui Ciolacu. Este vorba de judecătoarea Roxana Elena Stanciu. Aceasta a decis suspendarea deciziei Consiliului Național al Audiovizualului prin care și fusese ridicată licența postului TV Realitatea Plus. Un post finanțat cu sume enorme de către PSD. DeFapt.ro a încercat în mai multe rânduri să obțină o declarație de la Iuliana Feclistov, dar aceasta a refuzat orice dialog.

Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)
Investigații

EXCLUSIV Șeful Statului Major a ignorat avertizări interne despre breșele IT. Hackerii ruși au lovit

Un atac informatic atribuit serviciului rus de informații militare, GRU, a compromis zeci de adrese de e-mail aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN), inclusiv conturi asociate Forțelor Aeriene Române. Potrivit surselor DeFapt.ro, existența breșelor de securitate IT din Apărare i-a fost semnalată repetat generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, dar acesta le-a ignorat. Conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene, sparte de hackeri asociați cu GRU Potrivit informațiilor publicate de presă și confirmate de autorități, atacul a vizat cel puțin 67 de conturi de e-mail ale unor angajați din cadrul Forțelor Aeriene. Operațiunea a făcut parte dintr-o campanie mai amplă, desfășurată pe termen lung, atribuită unor grupări asociate GRU, care au utilizat tehnici de tip spear-phishing pentru a obține acces la conturi instituționale. Aceste metode presupun trimiterea unor e-mail-uri aparent legitime, menite să determine utilizatorii să își dezvăluie datele de autentificare sau să acceseze link-uri periculoase. Investigația care a dus la destructurarea rețelei a implicat cooperarea dintre FBI, SRI și alte agenții europene.  Ce a făcut Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major? Deși atacul a fost în cele din urmă contracarat prin colaborare internațională, acesta a avut loc în ciuda existenței unei structuri dedicate apărării cibernetice în cadrul armatei române. Este vorba despre Comandamentul Apărării Cibernetice, înființat prin lege în anul 2018 și aflat în subordinea Statului Major al Apărării. Rolul acestui comandament este de a asigura protecția infrastructurilor informatice militare, de a preveni și detecta atacuri cibernetice și de a coordona răspunsul în cazul unor incidente de securitate. Conform prezentării oficiale, Comandamentul Apărării Cibernetice are misiunea de a dezvolta capabilități moderne de apărare în domeniul cibernetic, de a monitoriza amenințările și de a contribui la securitatea națională în contextul noilor tipuri de conflict. Structura ar trebui să funcționeze ca un pilon esențial în arhitectura de securitate a României, în condițiile în care atacurile informatice au devenit tot mai sofisticate și mai frecvente. Subfinanțare cronică Cu toate acestea, incidentul recent sugerează că aceste obiective nu sunt pe deplin atinse. Surse din interiorul sistemului indică, paradoxal, faptul că structurile de protecție cibernetică ale MApN au identificat de mai mult timp breșele exploatate de atacatori. Totuși, implicarea limitată a acestor structuri în procesul de investigare, care a fost coordonat în principal de SRI și parteneri externi, ridică semne de întrebare. Una dintre explicațiile invocate pentru această situație este subfinanțarea cronică a Comandamentului Apărării Cibernetice. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, resursele alocate Comandamentului nu sunt suficiente pentru a susține un nivel adecvat de protecție: lipsa investițiilor afectează atât capacitatea de prevenție, cât și pe cea de reacție în fața unor atacuri complexe. Generalul Vlad, șeful Statului Major, fusese avertizat. Nu a reacționat În acest context, responsabilitatea pentru alocarea resurselor revine conducerii Statului Major al Apărării, adică generalului Gheorghiță Vlad, care nu a asigurat finanțarea necesară pentru dezvoltarea capabilităților cibernetice și nu a adaptat strategiile la noile tipuri de amenințări. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Această lipsă de adaptare este considerată un factor major care a contribuit la vulnerabilitatea sistemelor. Mai mult, specialiști din Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major al Apărării au semnalat în mod repetat riscurile existente și necesitatea unor măsuri urgente.  Cu toate acestea, avertismentele nu au fost urmate de acțiuni concrete menite să prevină incidentele. În lipsa unor intervenții decisive din partea generalului Vlad, vulnerabilitățile au persistat și au fost exploatate de atacatori. Hardware și software de tip hârb Un alt aspect relevant este starea infrastructurii tehnice utilizate de MApN. Potrivit unor analize, o parte semnificativă a echipamentelor și aplicațiilor software folosite în sistem sunt învechite și nu au fost actualizate corespunzător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Această situație creează un teren favorabil pentru atacuri cibernetice, deoarece sistemele vechi sunt mai ușor de compromis și mai greu de protejat împotriva amenințărilor moderne. În cazul atacului asupra conturilor de e-mail, aceste vulnerabilități ar fi facilitat accesul neautorizat și menținerea prezenței atacatorilor în rețea pentru o perioadă extinsă. De asemenea, lipsa unor mecanisme eficiente de detecție timpurie a contribuit la întârzierea reacției și la extinderea impactului. În lipsa unor măsuri concrete dispuse de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, riscul unor atacuri viitoare rămâne ridicat, iar securitatea informațiilor sensibile continuă să fie expusă.

Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pe an pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele lui Manole: 80.000 EUR pe birou fantomă, bani de transport, deși are mașină SPP

Pesedistul Petre Florin Manole, ministrul Muncii, ia lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. Practic, statul român îi plătește de două ori transportul. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Mai mult, Camera Deputaților îi mai plătește lunar chiria de 553 de euro pentru biroul său de parlamentar, care își are sediul în incinta unui spațiu închiriat de PSD Sector 1 de la RAAPPS. De la metrou, la mașină SPP cu șofer În vara anului trecut, la scurt timp după ce a devenit ministru al Muncii, deputatul Petre Florin Manole poza într-un tânăr politician de stânga care se ducea la muncă cu metroul. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar aventura cu transportul public avea să se sfârșească rapid: Manole a renunțat la metroul bucureștean în schimbul unei mașini cu șofer și pază puse la dispoziție de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Costurile SPP pentru transportul și paza demnitarilor sunt suportate intregral de la bugetul de stat.  Încasează 1.400 de lei lunar pe transport Dar ministrul Petre Florin Manole nu s-a mulțumit doar cu atât. Astfel, lună de lună a cerut Camerei Deputaților să îi deconteze suma de 1.400 de lei pentru transportul din circumscripția electorală în care a fost ales deputat, adică din București, până la sediul Parlamentului, care este tot în București. Deși, cum am arătat, Manole beneficiază de transport asigurat gratuit de SPP. La solicitarea DeFapt.ro, Camera Deputaților a transmis că deputatului Petre Florin Manole i s-au decontat în anul 2025 câte 1.400 lei lunar pentru transport. În total, 16.800 lei. Întrebat de către DeFapt.ro de ce solicită suma forfetară pentru transport, în contextul în care beneficiază de serviciile SPP, ministrul Petre Florin Manole a refuzat să răspundă.  Biroul parlamentar fantomă, în sediul PSD Sector 1 Ministrul Florin Manole, pe lângă funcția de ministru și statutul de deputat, este și președintele organizației Sector 1 a Partidului Social Democrat. Filiala Sector 1 funcționează într-un spațiu închiriat de partid de la RAAPPS. Pentru plata chiriei, PSD primește bani de la bugetul de stat. În interiorul respectivului sediu se află și biroul de parlamentar al deputatului PSD Petre Florin Manole. Tot acolo, Manole are și biroul de președinte al PSD Sector 1.   La finalul lunii martie, la sediul PSD Sector 1 nu era nici un indiciu din care să rezulte că acolo ar funcționa vreun birou parlamentar. Întrebat de către DeFapt.ro care este programul de funcționare al biroului său de parlamentar și de ce acesta nu este deschis pentru cetățeni, ministrul Petre Florin Manole și-a trimis o angajată să afișeze un program de lucru pe ușa sediului. Deputatul Manole plătește chirie șefului PSD S1 Manole  Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pesedistul Petre Florin Manole cere lunar 553 de euro de la Camerea Deputaților, bani pe care îi folosește pentru plata chiriei aferente biroului de parlamentar.  Întrebat de la cine a închiriat sediul PSD Sector 1, respectiv spațiul pentru biroul parlamentar, dar și dacă plătește chirie către PSD pentru biroul de parlamentar, pesedistul Petre Florin Manole a dat un răspuns sec: „De la RAAPPS”. Nu a vrut să dea alte detalii. În acest context, nu este clar dacă deputatul Manole plătește chiria către PSD sau RAAPPS din banii încasați de la Camera Deputaților. 80.000 de euro pe an pentru funcționarea cabinetului lui Manole Oficial, pesedistul Manole are angajate două persoane la cabinetul său de parlamentar. Camera Deputaților a refuzat să spună numele celor doi angajați, motivând că „numele și prenumele persoanelor fac parte din categoria datelor personale, exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Pentru funcționarea cabinetului de parlamentar, Camera Deputaților i-a plătit deputatului Petre Florin Manole o sumă forfetară lunară de 35.568 lei de-a lungul anului 2025. În anul 2026, suma s-a redus cu 10%. Conform Camerei Deputaților, deputatul Florin Petre Manole a încasat în anul 2025 peste 400.000 lei, echivalentul a 80.000 de euro.

Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet, Adriana Miron, la Bruxelles pe bani publici

Irineu Darău, ministrul Economiei, a plecat împreună cu fosta lui șefă de cabinet, Adriana Miron, timp de trei zile la Bruxelles. În memorandumul aprobat de premierul Ilie Bolojan și avizat de Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, Irineu Darău susține că Adriana Miron are calitatea de „director de cabinet ministru”, în timp ce, în ordinul de deplasare, aceasta figurează drept „consilier superior” la Direcția Industria Națională de Apărare. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL DeFapt.ro a dezvăluit tertipurile la care a apelat ministrul Irineu Darău pentru Adriana Miron să devină funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul, cu complicitaea grupului USR din Senatul României. Ministrul Darău a uitat că a făcut-o funcționar public pe Adriana Miron Prima ediție a evenimentului „Romania Industry Day la NATO”, organizat de Delegația Permanentă a României la NATO și Ministerul Economiei, a avut loc în data de 20 de aprilie la Bruxelles. Pentru a putea participa la acest eveniment, ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, a întocmit un memorandum prin care cerea aprobarea premierului Ilie Bolojan de a se deplasa împreună cu alte patru persoane, în perioada 19-21 aprilie, la Bruxelles. În data de 1 aprilie 2026, documentul respectiv a fost trimis la Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, pentru a fi avizat, apoi la Guvern, pentru a fi aprobat. Conform memorandumului, în delegație a fost inclusă și Adriana Miron, în dreptul căreia s-a menționat că deține funcția de „director cabinet ministru”. Fără experiență în industria de apărare În realitate, la acea dată, Adriana Miron era un funcționar public din cadrul Direcției Industria Națională de Apărare (DINA). Eroarea ministrului a fost îndreptată în ordinul de deplasare, în care se preciza că Adriana Miron urma să participe la „Romania Industry Day la NATO” în calitate de consilier superior DINA. Deplasarea Adrianei Miron la Bruxelles a costat 1.500 de euro. Miron nu are nici un fel de experiență în industria de apărare. Întrebată anterior de către DeFapt.ro ce experiență are în industria de apărare, Adriana Miron a spus că a absolvit Academia de Poliție. Cum a ajuns Adriana Miron funcționar public fără examen DeFapt.ro a dezvăluit cum a fentat legea ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet, Adriana Miron, să ajungă funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul a început în prima jumătate a lunii martie a.c., când Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de director de cabinet a ministrului Irineu Darău. Apoi a fost angajată la grupul parlamentar al USR din Senatul României pe funcția de „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată”. Ulterior, pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. O săptămână mai târziu, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Practic, cu complicitatea USR și a ministrului Irineu Darău, Adriana Miron a devenit funcționar public fără examen. 

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 EUR pe sedii parlamentare fantomă

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 300.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major (sursa: Inquam Photos/Pană Tudor)
Investigații

EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior. Cont de 300.000 de lei în 2022 În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).  Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui - unul de puțin peste 100.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Într-un cont bancar deschis în anul 2000, generalul Vlad deținea 300.000 de lei. În declarația de avere din 2022, generalul Gheorghiță Vlad avea un singur cont, de 300.000 de lei (sursa: integritate.eu) 2023: contul crește la 400.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei. Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei. În declarația de avere din 2023, generalul Gheorghiță Vlad și-a mărit suma din cont până la 400.000 de lei (sursa: integritate.eu) Așadar, economii de 100.000 de lei într-un an din venituri totale ale soților Vlad de 286.000 de lei. Nimic anormal: dacă cei doi au pus la bancă 100.000 de lei din venitul comun de 286.000 de lei, au rămas cu venituri de 186.000 de lei, adică 15.500 de lei lunar, suficient pentru nevoile unei familii cu un singur copil. Venitul anual al soților Vlad: 307.000 de lei În declarația de avere din 2024, însă, au apărut creșteri masive de economii. Astfel, salariul generalului Vlad, devenit în noiembrie 2023 șef al Statului Major al Apărării, a crescut la 197.000 de lei, cu 21.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Salariul soției a rămas același din anul anterior: 110.000 de lei. Așadar, în 2023 (an ale cărui venituri au fost declarate în 2024), soții Vlad au avut venituri cumulate de 307.000 de lei. 2024: apare un cont nou cu 330.000 de lei Dar, în același an 2023, generalului Gheorghiță Vlad i-a apărut încă un cont bancar, menționat în declarația de avere depusă în 2024. Un cont deschis în anul 2000, dar niciodată menționat anterior, în care se află 330.000 de lei. În declarația de avere din 2024, generalului Gheorghiță Vlad i-a mai apărut un cont, de 330.000 de lei. Cel menționat anterior, de 400.000 de lei, a rămas neatins (sursa: integritate.eu) Să recapitulăm: în 2023, soții Vlad au câștigat, împreună, 307.000 de lei, dar au pus deoparte 330.000 de lei. Și, asta, în condițiile în care vechiul cont bancar, de 400.000 de lei, a rămas intact. De unde sunt banii? Cum poat fi explicat acest miracol financiar? În linii mari, în două feluri: fie generalul Vlad avea banii de ceva vreme în acel cont dar a preferat să nu-i declare, fie banii au apărut peste noapte din surse fără legătură cu veniturile legitime din salarii ale soților Vlad. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Vlad pare că lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de prima variantă. Nedeclararea unor sume de bani de-a lungul mai multor ani este o încălcare a legii iar Agenția Națională de Integritate este obligată să deschidă un dosar de cercetare a averii generalului Gheorghiță Vlad. MApN: „Venituri legale acumulate în timp” „Declarațiile de avere sunt completate anual, în conformitate cu Legea nr. 176/2010, și reflectă situația patrimonială existentă la momentul declarării. Contul la care faceți referire (cel de 330.000 de lei, menționat în declarația de avere din 2024 - n.r.) nu reprezintă un element patrimonial nou apărut în perioada 2022–2023, ci un cont deschis anterior, în care au fost acumulate, în timp, economii rezultate din venituri legale. Menționarea acestuia în declarația din ianuarie 2024 a avut loc în contextul actualizării situației patrimoniale, astfel încât aceasta să fie reflectată în mod complet și corect, conform obligațiilor legale. Interpretarea potrivit căreia suma respectivă ar fi fost constituită într-un interval de un an nu corespunde realității și rezultă din compararea formală a două declarații succesive, fără a avea în vedere natura economiilor și momentul declarării.”, se arată într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro primit de la Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării.

Ministrul USR Irineu Darău a fentat legea pentru ca șefa lui de cabinet să devină funcționar public într-o săptămână fără examen (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Investigații

DOCUMENTE EXCLUSIVE Ministrul Darău (USR) și-a făcut șefa de cabinet funcționar public fără examen

DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente care arată la ce tertipuri a apelat ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet să fie făcută funcționar public „special”. Totul, pe repede înainte și fără a susține vreun examen în acest sens, cu complicitatea grupului parlamentar USR din Senatul României, condus de Ștefan Pălărie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Adriana Laura Miron a fost condamnată la doi ani cu închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu în anul 2015 și reabilitată în anul 2020. Motiv pentru care ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS, care să îi permită accesul la documente clasificate. Șefa de cabinet face pe ministra Adriana Laura Miron, până de curând șefa de cabinet a ministrului Irineu Darău, se comporta ca liderul de facto de la Economie. În timp ce ea conducea ședințele la care participau secretarii de stat și directorii din Ministerul Economiei, deși nu avea calitate și nici atribuții legale în acest sens, ministrul Irineu Darău se zbătea să o facă funcționar public „special”. Întrebată de către DeFapt.ro în ce calitate a condus ședințele în locul ministrului, Adriana Miron și-a nuanțat prezența în capul mesei de la minister: „Nu am ținut ședința în locul domnului ministru. Am fost participantă la ședință. Secretarii de stat au fost și ei în ședință. Sunteți dezinformat.” Angajată la grupul parlamentar USR, apoi transferată pe post de funcționar la minister În prima jumătate a lunii martie a.c., Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de șefă de cabinet pentru a putea fi angajată la gupul parlamentar USR din Senatul României. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Adriana Miron a fost încadrată ca „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată la grupul parlamentar USR” din Senatul României. Pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. Adresa prin care Senatul își dă acordul pentru transferul Adrianei Miron la Ministerul Economiei (sursa: Senatul României) Ulterior, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Ordinul prin care ministrul Irineu Darău își face fosta șefă de cabinet funcționar public fără examen (sursa: MEDAT) Aceasta este o funcție de funcționar public, calitate pe care Adriana Miron nu o avea înainte de transfer.   Trei poziții publice în nici două săptămâni  Așadar, în nici două săptămâni, Adriana Miron a renunțat la funcția de șefă de cabinet a ministrului Irineu Darău, a devenit consilier parlamentar în grupul USR de la Senat și a și revenit la Ministerul Economiei, dar pe o poziție de funcționar public. Pentru a deveni deveni funcționar public, însă, procedura este mult mai greoaie. În primul rând, ministerul trebuie să scoată la concurs o funcție vacantă. Apoi, candidații trebuie să depună un dosar, să dea un examen scris și un interviu pentru ocuprea unei funcții publice vacante. Miron apără cu tupeu lipsa examenului Întrebată de către DeFapt.ro dacă a dat un examen, Adriana Miron a declarat că nu a fost necesar examenul. „Procedura prevăzută de legislație nu prevede examen. Numirea a fost făcută la propunerea grupului parlamentar. Statulul special al funcționarului public parlamentar nu prevede procedura de care menționați dumneavoastră”, a spus Adriana Miron. Cât despre diferența dintre un funcționar public care dă examen pentru ocuparea unui post și unul care nu dă examen, Adriana Miron a spus că „este procedura prevăzută de legislație. Sunt două statute diferite. Unul este prevăzut în legislația specială, unul este prevăzut în Codul Administrativ”. Ministrul Irineu Darău a refuzat să explice de ce a tras sforile pentru ca Adriana Miron să devină funcționar public fără examen. „Experiență” în industria de apărare: Academia de Poliție Chiar dacă a devenit funcționar public într-o săptămână pe filiera USR, Adrian Miron nu are experiență în industria de apărare, un domeniu-cheie în actual context politic. Întrebată ce atribuții în calitate de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare a răspuns sec: „atribuțiile prevăzute de legislație și de fișa postului”. Chestionată și despre experiența în domeniul industriei de apărare, fosta șefă de cabinet a useristulu Irineu Darău a răspuns cu aplomb: „Sunt absolventă a Academiei de Poliție, la bază. Am lucrat foarte mulți ani în Ministerul de Interne.” Condamnată la doi ani cu suspendare în 2015 Într-adevăr, Adriana Miron a lucrat la Ministerul de Interne, dar în Direcția Generală Management Resurse Umane, fără nici o legătură cu industria de apărare. Mai mult, funcția de la Ministerul de Interne i-a adus și o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare în anul 2015 pentru fals și abuz în serviciu. Concret, ea împreună cu alte patru colege de la Interne l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentu un loc de muncă fictiv. CEDO a constatat că nu i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil. A fost reabilitată în anul 2020. Va primi certificat ORNISS o condamnată, fie și reabilitată? Pentru a putea ocupa funcția de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Adriana Miron trebuie să obțină un certificat ORNISS pentru acces la documente clasificate. Însă condamnarea anterioară, în ciuda reabilitării, va cântări greu în obținerea certificatului. Întrebată dacă are certificat ORNISS, Adriana Miron a spus că documentul este în curs de emitere și că, momentan, nu îi este necesar:  „În acest moment nu accesez informații clasificate. Nu toate documentele care sunt în cadrul direcție au acest caracter. Am acces la informații clasificate nivel de secret de serviciu.” Cât despre faptul că ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS din cauza condamnării, ea a declarat: „Vă rog frumos, nu vă erijați în numele ORNISS! Lăsați-i să facă verificările necesare.” I s-ar pregăti postul de secretar general al ministerului Între timp, ministrul Irineu Darău să pregătește să o propună premierului Ilie Bolojan pentru funcția de secretar general al Ministerului Economiei. O funcție extrem de importantă, care permite controlul întregii activități din minister. Surse de la Economie au arătat că Adriana Miron deja le-a spus colegilor că urmează să fie numită pe funcția de secretar general. Pentru DeFapt.ro, însă, Miron a negat: „Nu am nicio informație. Eu nu am spus așa ceva, îmi pare rău.”

Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, este în centrul unei anchete a procurorilor militari care vizează angajările fictive în instituția pe care o conduce cu mână de fier. Până acum, anchetatorii militari au ridicat documente și au „confiscat” telefonul lui Raed Arafat. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că anchetatorii verifică modul de angajare și activitatea medicilor Elena Cristina Buzatu și Alin Aurel Raul Suciu, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș, respectiv de la Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea, în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cei doi medici au câte o jumătate de normă la DSU, dar sunt angajați cu normă întreagă la spitalele din Mureș și Oradea. Mai mult, doctorul Alin Suciu lucrează simultan și la privat. Procurorii militari i-au luat telefonul lui Arafat Secretarul de stat Raed Arafat s-a trezit vineri dimineață cu procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel București peste el, la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență. Anchetatorii au ridicat mai multe documente legate de angajări suspectate că ar fi fictive în cadrul DSU, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. La insistențele presei, Departamentul pentru Situații de Urgență a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că „în contextul desfășurării unor activități procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situației investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Totodată, s-a mai transmis că, până la acest moment, nici o persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoștința vreunei persoane o astfel de calitate. Mai mult, DSU și-a exprimat disponibilitate de a coopera cu anchetatorii. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că anchetatorii verifică modul în care au fost angajați medicii Elena Cristina Buzatu și Alin Aurel Raul Suciu în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și activitatea acestora. Medicul Elena Buzatu, derogare de la Raed Arafat să lucreze de la Tg. Mureș Într-un răspuns transmis de către DSU la solicitarea DeFapt.ro se menționează că Elena Cristina Buzatu a fost angajată ca medic specialist cu normă parțială de lucru, adică patru ore pe zi, în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență la data de 29 octombrie 2021. Ulterior, ca urmare a promovării examenului de primariat, Elena Cristina Buzatu a fost mutată pe funcția de medic primar la 1 iulie 2025. Conform contractului de muncă, locul de prestare al activității îl reprezintă sediul central al DSU. Conform fișei postului, medicul Elena Buzatu trebuia să asigure monitorizarea, coordonarea și controlul implementării strategiilor, politicilor și reglementărilor specifice formării profesionale a personalului din domeniul medicinei de urgență, al primului ajutor calificat și al medicinei la dezastre, pe categorii de personal, inclusiv prin cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu. Totodată, trebuia să monitorizeze procesul de management al carierei personalului din domeniul medicinei de urgență și să actualizeze bazele de date cu formarea profesională. Raed Arafat, șeful DSU, a decis că medicul Buzatu își poate onora contractul de muncă și de la „sediul altor structuri sau în sistem online, în conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 92 din 16 iunie 2021 și cu atribuțiile specificate în fișele de post”. În paralel, Buzatu lucra cu norma întreagă la UCPU – SMURD din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, conform listei personalului medical postate pe site-ul spitalului. Doctorul Alin Suciu: trei locuri de muncă simultan Doctorul Alin Aurel Raul Suciu, la fel ca medicul Elena Buzatu, a fost încadrat cu patru ore la Departamentul pentru Situațiide Urgență. Simultan, este angajat cu normă întreagă la Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea, dar lucrează și la o clinică privată. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că Alin Suciu a fost angajat în cadrul DSU la data de 1 septembrie 2022, pe funcția de medic specialist. Ulterior, la data de 17 iunie 2024, a fost mutat pe funcția de medic primar. La DSU, conform fișei postului, propune, fundamentează și participă la implementarea proiectelor de dezvoltare a structurilor de tip EMT/PMA. Totodată, verifică pregătirea personalului ce încadrează funcții din cadrul structurilor de tip EMP/PMA în colaborare cu Serviciul formare în medicină de urgență, prim ajutor calificat și medicină la dezastre, dar stabilește și necesarul de pregătire prin exerciții al structurilor de tip EMT/PMA. „Locul în care își desfășoară activitatea domnul dr. Suciu Alin Aurel Raul îl reprezintă sediul central al Departamentului pentru Situații de Urgență”, se menționează în contractul de muncă. Adică în București. Dar Raed Arafat a decis că doctorul Suciu își poate desfășura activitatea „și la sediul altor structuri sau în sistem online”. „Mi-am făcut treaba foarte bine și la DSU și la spital” Contactat de către DeFapt.ro, doctorul Alin Suciu a declarat că anchetatorii i-au ridicat telefonul. „Eu nu pot să comentez nimic pentru că nu am date. Habar nu am despre ce este vorba. Sigur că munca la DSU este foarte intensă și am participat la absolut toate lucrările care mi-au fost repartizate. Nu am nimic să-mi reproșez. Mi-am făcut treaba foarte bine și la DSU și la spital. Programul meu la spital este până la ora 14. Eu fac telemuncă de la ora 16 până la ora 20, plus deplasările pe care le fac la Bruxelles, unde este nevoie. Am participat fizic și online la toate grupurile de lucru, nu există suprapuneri de program. Probabil este o confuzie. O să constate și domnul procuror că este o confuzie. Telefonul mi l-au luat.”, a declarat medicul Alin Suciu.

Reprezentanții Ministerului Mediu în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Investigații

EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR, 90.000 lei/an să nu vadă

Cei doi reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR, Alexandru Avram și Raul Pop, nici măcar nu știu ce se întâmplă în companie. RetuRO SGR nu răspunde la solicitări de informații și nu-și publică bugetul RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.  HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Sinecuriștii de la Mediu: Avram și Pop În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Pop - în silenzio stampa DeFapt.ro a încercat să ia legătura cu Alexandru Avram și Raul Pop pentru o discuție mai amplă despre funcționarea și opacitatea RetuRO SGR. Raul Pop nu a răspuns la telefon și nici la mesajele scrise trimise ulterior. Alexandru Avram a fost ceva mai deschis: a avut o scurtă discuție telefonică cu reporterul DeFapt.ro, apoi a cerut întrebări în scris. Întrebările au legătură cu nepublicarea bugetului RetuRO SGR pe 2024, cu cel mai recent de audit al companiei în care se menționează mai multe nereguli și cu alegerea în funcția de CEO al companiei a Adelei Smeu, fost CEO cu rezultate catastrofale al Bricostore România SRL. Până în acest moment, după insistențe, Alexandru Avram a transmis doar atât: „Aștept răspunsul departamentelor tehnice”. Avram habar nu are ce se întâmplă la RetuRO Din această replică a secretarului general al Ministerului Mediului, Alexandrui Avram, reiese cu certitudine că acesta habar nu are ce se întâmplă la RetuRO. De altfel, în discuția telefonică cu reporterul DeFapt.ro a admis că nu știa că RetuRO SGR nu are public bugetul pe 2024, așa cum cere legea. Mai mult, Avram nu știa nimic nici despre alegerea Adelei Smeu în poziția de CEO al companiei din care Ministerul Mediului are 20%. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Singura informație utilă pe care Avram a oferit-o este că indemnizația sa lunară plătită de RetuRO SGR este de 7.500 de lei net lunar. ________ DREPT LA REPLICĂ Ministerul Mediului a trimis redacției DeFapt.ro un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos: „In continuarea raspunsului pe care vi l-am transmis in data de 5 martie, cuplat cu informatiile din articolul Dvs publicat inițial sub titlul "Avram și Pop (Mediu), bani degeaba de la Returo SGR", apoi reintitulat "EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii", de astăzi, 27 martie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită publicarea prezentului drept la replică și completarea de urgență a informațiilor eronate, incomplete și distorsionate. În ceea ce privește situațiile financiare și raportul de audit ale RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., Ministerul Mediului a solicitat informații privind calendarul de publicare, iar managementul companiei a confirmat că situațiile contabile sunt complete și se află în prezent în proces de audit financiar.  Durata procesului reflectă particularitățile unui sistem nou, cu fluxuri financiare distincte și obligații reglementate specifice Sistemului de Garanție-Returnare. Ministerul a fost informat că situațiile financiare vor fi publicate imediat după finalizarea auditului, estimarea actuală indicând perioada lunii mai 2026.  În ceea ce privește afirmația că reprezentanții instituției noastre în Consiliul de Supraveghere al RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A. "închid ochii" sau "nici măcar nu știu ce se întâmplă", facem următoarele precizări cu privire la calificarea și implicarea acestora în activitățile legal atribuite: Alexandru AVRAM, secretar general al MMAP, a fost numit in data de 13.09.2024 ca membru în consiliul de supraveghere al Returo. Motivele numirii sale se referă la parcursul profesional în domeniul financiar  și vasta experiență dovedită în funcțiile publice deținute. Dl. Alexandru AVRAM, a absolvit Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara, ciclurile de licență, master și doctorat, în domeniul finanțelor.  Începând cu anul 2015, dl Alexandru AVRAM este cadru universitar al Universității de Vest din Timișoara predând disciplinele de finanțe corporative deținând calitatea de conducător de doctorat în domeniul finanțelor. Totodată, dl Avram deține și calitatea de expert contabil, membru Corpului Experților Contabili și al Contabililor Autorizați din România (inactiv pe perioada exercitării funcției publice) și membru al Camerei Consultanților Fiscali (inactiv pe perioada exercitării funcției publice). Aceste aspecte sunt publice și pot fi oricând consultate. Domnul Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, este economist, cu dublă licență la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, absolventul unui program de MBA (Master in Business Administration) în Statele Unite, profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, un specialist cu vechime și recunoscut în România pentru implicarea sa în conceperea și aplicarea politicilor de mediu. Dl. Pop a fost implicat în toate etapele de concepere și dezvoltare ale sistemului de garanție-returnare din România, de la studiul initial de fundamentare, până la aprobarea Hotărârii de Guvern 1074/2021, actul normativ de înființare a SGR în România și, pe parcursul funcționării SGR în România, în promovarea și transparentizarea performanței acestuia. Aceste informații sunt, de altfel, publice.  Atribuțiile celor 2 reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRo SGR nu includ decizii cu caracter operational, cum ar fi derularea activităților logistice sau de raportare, administrarea fluxurilor de numerar, deciziile comerciale,  contabile sau de personal, depunerea declarațiilor financiare, derularea auditurilor financiare sau operaționale.  Ministerul Mediului, prin reprezentanții săi, are rolul de-a reprezenta interesele de mediu ale României în ceea ce privește atingerea obiectivelor de colectare și reciclare, ușurința utilizării sistemului de către consumatori, echilibrul obligațiilor asumate de producători și comercianți, identificarea unor masuri necesare cu caracter normativ (inițierea de hotărâri de govern sau ordine de ministru, spre exemplu) menite să asigure stabilitatea și performanța sistemului.”

Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți militari (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

EXCLUSIV Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți

Inspectoratul General de Aviație, aflat în coordonarea directă a secretarului de stat Raed Arafat, se află în criză de piloți militari de elicoptere și avioane. Inspectoratul are în dotare nu mai puțin de 29 de elicoptere și două avioane. Mai mult, alte patru elicoptere poloneze Black Hawk S-70 M urmează să fie contractate iar încă 12 vor fi achiziționate prin programul european SAFE. Citește și: EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează La solicitarea DeFapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că există un deficit de 65 de piloți militari. Airbus H135: zece bucăți Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de secretarul de stat Raed Arafat, coordonează direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv). Pentru a controla achizițiile de elicoptere și simulatoarele de zbor, Raed Arafat a decis ca IGSU să se ocupe de licitații și semnarea acordurilor-cadru iar IGAv să semneze, ulterior, contractele subsecvente. În acest context, IGSU a organizat o licitație pentru achiziția a zece elicoptere ușoare. La data de 29 iulie 2019, a fost semnat un acord-cadru cu Airbus Helicopters România SA și cu  subcontractantul Airbus Helicopters Deutschland Gmbh. Airbus urma să livreze zece elicoptere H135, destinate misiunilor SMURD, în valoare de 64,91 milioane de euro fără TVA. Black Hawk: 12 bucăți - contractate, opt - livrate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a mai organizat o licitație pentru achiziția a 12 elicoptere, de data aceasta fiind vorba de aeronave mediu/greu multifuncționale pentru uscat și maritim. Contractul, în valoare de 273 de milioane de euro, a fost câștigat de polonezii Polskie Zaklady Lotnicze. Conform informațiilor furnizate de DSU, până în prezent s-au semnat patru contracte subsecvente în baza cărora s-au livrat opt elicoptere Black Hawk S-70 M. Prețul de achiziție al unui elicopter mediu/greu multifunctional pentru zona maritimă este de 31.373.352 de euro, iar cel al unuia pentru uscat - 25.244.265 de euro. „Menționăm că au fost achiziționate doar elicoptere noi și că la recepția niciunui elicopter achiziționat nu au fost constatate nereguli sau neconformități”, a transmis DSU. IGAv are 29 de elicoptere și două avioane Learjet 75 Inspectoratul General de Aviație are în dotare un număr de 21 elicoptere H135, opt elicoptere Black Hawk S-70 M și două avioane tip Learjet 75 care execută inclusiv misiuni din sfera managementului situaţiilor de urgenţă. „Vă facem cunoscut că Inspectoratul General de Aviație al MAI se află în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, cu excepția misiunilor de ordine publică. Aeronavele și personalul IGAv deservesc misiunile MAI, pe parte medicală (SMURD, Transplant de organe etc.), stingere incendii, cât și misiuni de ordine publică”, potrivit DSU. Deficit de 65 de piloți militari la IGAv Dar Inspectoratul General de Aviație, respectiv Departamentul pentru Situații de Urgență, se confruntă cu o situație gravă: lipsa piloților militari pentru elicopterele și avioanele din curtea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 2022 au fost suplimentate posturile de pilot militar prin înființarea a încă 41 de posturi, ca urmare a redimensionării organigramei Detaşamentului Aeromedical. „În acest context, în prezent, la nivelul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne sunt încadraţi 133 de piloţi militari, dintre care 125 de piloţi militari pe elicoptere şi 8 piloţi militari pe avion (aflați în proces de obținere a calificărilor aeronautice necesare pentru efectuarea misiunilor), dintr-un total de 198 de posturi prevăzute, rezultând un deficit de 65 de piloţi”, conform răspunsului transmis de DSU la solicitarea DeFapt.ro. DSU dă vina pe pregătirea lungă și pe salariile mici Potrivit DSU, motivele care au dus la deficitul de piloți sunt „durata de pregătire de 4 ai în Academia Forţelor Aeriene, perioada de timp îndelungată necesară atingerii nivelului operaţional după încadrare, salarizarea superioară oferită de companiile aeriene private şi pierderile de personal (pensionări, mutări, transferuri, demisii etc)”. În prezent, sunt înmatriculați 25 de studenți la Academia Forţelor Aeriene, din care 16, în specializare pilot de elicopter, și nouă, în specializarea pilot de avion. În decembrie 2025, trei piloți militari s-au pensionat, iar unul s-a transferat la o altă structură a Ministerului de Interne. 

Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): de la arme și blindate, la drone și chiar un tren (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): arme, drone și chiar un tren

2,2 miliarde euro va primi Ministerul Afacerilor Interne din banii împrumutați de statul român prin programul european SAFE. Cea mai mare sumă va fi cheltuită de Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Inspectoratul General de Aviație, instituții controlate de secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială cu toate produsele și echipamentele pe care MAI urmează să le cumpere cu acordul ministrului Cătălin Predoiu și al secretarului de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Pe lista de cumpărături se află pistoale și arme de asalt, elicoptere multifuncționale, bărci de intervenție rapide, camioane de intervenție, ambulanțe, avion tactic, tren de intervenție pentru transportul victimelor, dar și blindate. Armament, căști, veste antiglonț și măști de gaze: 453,65 de milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe complet armamentul din dotarea polițiștilor, jandarmilor și a altor categorii de forțe subordonate. La solicitarea DeFapt.ro, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI a transmis că pentru Sistemul de Ordine Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) se vor cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Valoarea contractului va fi de 340,35 de milioane de euro. Totodată, se vor cumpăra căști de protecție balistică, veste antiglonț și măști de gaze în cuantum de 104 milioane euro.   Alte 9,2 milioane de euro vor fi alocate pentru achiziția de optică și optoelectronică. Adică vor fi cumpărate lunete de ochire cu vedere nocturnă, vizoare „Red Dot” pentry puști de asalt, lunete și monoculare cu vedere nocturnă adaptabile la casca balistică. Elicoptere, bărci și camioane: 348,379 de milioane de euro   Managementul mișcării necontrolate a populației și evacuarea în masă a populație va costa nu mai puțin de 348,379 de milioane de euro. Din acești bani se vor cumpăra 12 elicoptere multifuncționale, ambarcațiuni de intervenție rapidă, 85 de camioane de intervenție și 42 tabere mobile. Cinci din cele 12 elicoptere vor fi folosite pentru transportul medical. Poliția Română și Jandarmeria Română vor primi trei elicoptere, iar restul vor fi alocate pentru protecția și apărarea civilă. Blindate de intervenție: 283,76 de milioane de euro Direcția Comunicare a MAI a transmis că pentru „mobilitate militară” s-a alocat un buget de 283,76 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziția a 150 de blindate de intervenție 4x4, 42 de vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită pentru Jandarmeria Română. În plus, se vor mai achiziționa 15 autoateliere mobile, patru cisterne și ambarcațiuni operative. Tren de intervenție, avion tactic și ambulanțe: 514,61 milioane euro 514,61 milioane euro au fost alocați pentru achiziția unui tren de intervenție pentru transportul pacienților, a unui avion tactic, ambulanțe pentru transportul pacienților cu grad ridicat de contagiozitate, vehicule pentru transportul personalulul și a victimelor multiple și a unui sistem de simulare de zbor. Pe partea de amenințări chimice, biologice și radionucleare (CBRNe) se vor cumpăra containere HAZMAT, unități mobile CBRNe, sisteme de protecție colectivă, containere pentru decontaminarea populației, dar și a infrastructurii și a echipamentelor tehnice. Mai mult, se vor cumpăra aparate de inspecție RX, dispozitive de scandare a muniției și identificarea explozivilor, costume de protecție și roboți pirotehnici. Drone NATO aeriene, acvatice și subacvatice Ministerul de Interne vrea să cumpere cinci tipuri de drone de tip NATO: mini UAS cu aripi fixe, mini UAS multicopter, UAS mic cu aripi fixe, UAS mic multicopter și UGS mini. Pe lângă acestea se vor mai achiziționa sisteme fără pilot de suprafață și subacvatice. Plus o platformă intregrată de instruire a operatorilor și piloților de drone. Toate acestea vor costa cumulat 74,95 milioane de euro. Însă se vor mai lua și două sisteme diferite de antidrone. Primul va fi de tipul C-UAS fix, iar celălalt C-UAS portabil/mobil, plus vehicule tactice.

Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane lei pentru containere militare

66 de milioane de euro este valoarea acordurilor-cadru câștigate de firma Pop Industry, controlată de ginerele influentului afacerist Mircea Zavelcă din Slatina, în urma unor licitații organizate în ultimii trei ani de Ministerul Apărării Naționale, Rezervele de Stat, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce un raport de control a scos la iveală că subalternii săi au favorizat la licitații firma Pop Industry. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Mai mult, sistemele de campare tip container, cumpărate cu peste 7,6 milioane de euro pentru unitățile militare de la Făgăraș și Smârdan, au fost recepționate cu numeroase neconformități. Această achiziție controversată este investigată în prezent de Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din minister. Cu corturi de 44 de milioane de lei la DNA  Ministrul Radu Miruță a făcut publice recent câteva situații pe care le-a descoperit în interiorul Armatei Române și pe care le suspectează că ar fi rezultatul unor acte de corupție. Printre acestea, spunea ministrul, se afla și licitația pentru corturi de adăpost destinate militarilor români. „Procedură analizată deja de DNA pentru introducerea unor condiții restrictive nejustificate. Corturile livrate și acceptate au prezentat deficiențe majore. Valoarea totală a contractelor-cadru este de 44 milioane lei. Firma în cauză apare în numeroase achiziții ale MApN”, a atras atenția Miruță.  Cum se numește firma care ar fi beneficiat de „restrângerea nejustificată a concurenței” DeFapt.ro a aflat că firma la care făcea referire ministrul este Pop Industry SRL din Slatina, deținută de Marius și Dumitru Popescu. Cel din urmă este ginerele influentului afacerist slătinean Mircea Zavelcă, a cărui firmă, Padrino SRL, a câștigat mai multe licitații controversate pe plan local. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de presă al MApN a transmis că „s-a constatat, în anul 2025, că specificația tehnică impunea o cerință minimă a rezistenței la presiunea hidrostatică, de minimum 18.000 mm coloană de apă, fără justificări privind necesitatea acestei cerințe, în condițiile în care cerința uzuală este de 3.000 mm coloană de apă, aspect de natură să determine restrângerea nejustificată a concurenței, fiind dispusă sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către ministrul apărării naționale”. Nu s-a livrat ce s-a contractat Baza 2 Logistică „Valahia”, condusă de colonelul inginer Lucian Indolean, a organizat în anul 2023 o licitație pentru achiziționarea a două „sisteme dislocabile pentru funcționarea unei structuri de tip batalion – BCAMP”. Pe scurt, containere pentru militarii din unitățile Făgăraș și Smârdan. În urma licitației cu un singur ofertant eligibil, contractul cu o valoarea de 38,18 milioane lei a fost atribuit firmei Pop Industry. Conform Ministerului Apărării Naționale, în urma verificărilor făcute de auditori, s-a constat că firma Pop Industry a furnizat „mărci de produse diferite de cele asumate prin contract, fără solicitare și o justificare în acest sens”. Mai mult, unele produse cu mărci diferite aveau prețuri mai mici comparativ cu mărcile asumate prin contract. Totodată, un sistem BCAMP nu a fost branșat la sistemul de alimentare cu energie electrică, așa cum se prevedea în documentele achiziției, și nu au fost livrate o parte din unitățile de aer condiționat și ferestre. În plus, s-a mai constatat că „există diferențe semnificative între compunerea sistemului din schema grafică a propunerii tehnice și sistemul efectiv livrat, fără o justificare privind modificarea”. Comisiile de recepție au închis ochii la nereguli Sistemele BCAMP au fost livrate unităților militare Făgăraș și Smârdan, acolo unde s-a făcut și recepția acestora. Potrivit răspunsului transmis de către MApN la solicitarea DeFapt.ro, recepția celor două sisteme a fost efectuată de către comisii mixte, formate din reprezentanți ai autorității contractante și ai beneficiarilor. „Aspectul neconstatării deficiențelor, pe timpul recepției, constituie obiectul unei cercetări administrative. La propunerea echipei de audit, ministrul apărării naționale a dispus sesizarea Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor și pe această speță”, a transmis MApN. Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Avizul conform condiționat nr. 17042/24.10.2023, din care au rezultat unele abateri de regularitate și calitate care, ulterior, au fost remediate de reprezentanții Bazei 2 Logistică „Valahia”. Deși obligația îi revenea firmei Pop Industry. Reprezentanții Pop Industry aruncă vina la MApN Dumitru Popescu, ginerele afaceristului Mircea Zavelcă, și avocatul Bogdan Ciucă au aruncat întreaga responsabilitate pe reprezentanții MApN care au introdus condițiile restrictive în cazul achiziției de corturi, dar și pe cei care au recepționat cele două sisteme BCAMP. „Precizăm că recepțiile aferente livrărilor au fost finalizate conform procedurilor contractuale, fără consemnarea unor neconformități de natura celor indicate de dumneavoastră. Procesele-verbale de recepție au fost semnate de reprezentanții părților implicate, confirmând acceptarea produselor furnizate”, a transmis avocatul Bogdan Ciucă. În ceea ce privește neconformitatea legată de branșarea la sistemul electric, avocatul Bogdan Ciucă a spus că acest aspect nu este imputabil firmei Pop Industry. „Imposibilitatea racordării directe la rețeaua electrică la acel moment nu poate fi atribuită livrării sau configurației tehnice a echipamentului furnizat de POP INDUSTRY S.R.L., ci lipsei infrastructurii electrice necesare punerii în funcțiune a acestuia la nivelul amplasamentului”, menționează avocatul. Legat de mărcile diferite ale echipamentelor furnizate, reprezentantul firmei a transmis că acestea respectă parametrii tehnici minim solicitați prin documentația de atribuire. Cât despre schema grafică care nu corespundea cu produsul final, avocatul a spus că aceasta avea rol orientativ. „În practică, configurația finală a sistemului este determinată de condițiile concrete existente în teren la nivelul unității beneficiare, inclusiv de spațiul disponibil pentru amplasarea modulelor și de cerințele operaționale ale beneficiarului”, a declarat avocatul. Contracte de 150 de milioane de lei de la Rezervele de Stat Pop Industry SRL a câștigat în ultimii patru ani licitații care însumează peste 330 de millioane lei, echivalentul a 66 de milioane de euro. De exemplu, la finalul anului 2022, firma Pop Industry a semnat un acord-cadru în valore de 148,5 milioane lei cu Rezervele de Stat, conduse de pesedistul Georgian Pop. Conform contractului, Pop Industry urma să livreze minimum 239 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazare familii sinistrate și maximum 6.239. În toamna anului 2024, societatea Pop Industry a câștigat o nouă licitație la Rezervele de Stat. De data aceasta trebuia să livreze 50 de construcții ușoare a căror valoare era 2,1 milioane lei. Pe lista instituțiilor publice care au atribuit contracte firmei Pop Industry SRL se mai află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a cumpărat corturi în valoare de 1,28 milioane lei și containere în valoare de peste 15 milioane lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră