sâmbătă 19 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

473 articole
Investigații

EXCLUSIV Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, Poștă, Rompetrol

Burduja are sinecurist bun la toate: îl cheamă Constantin Saragea și, în prezent, este secretarul general al Ministerului Energiei. Este doar una din funcțiile vrednicului Saragea, pe lângă prezența în CA al Rompetrol Rafinare, locurile în CA la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, respectiv la Poșta Română. Dar și altele. Funcționar de 20 de ani Gorjeanul Constantin Saragea, absolvent al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, are 20 de ani de experiență în administrația publică. Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători În anul 2009 era șef birou în Ministerul de Finanțe, în timp ce soția sa, Mihaela Saragea, era expert în cadrul aceluiași minister. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul ultimilor 15 ani, reiese că Saragea a plecat de la Finanțe la Secretariatul General al Guvernului, apoi a ajuns la Ministerul Fondurilor Europene.  Soția l-a urmat ca o umbră prin ministere Apoi a fost încadrat la Ministerul Dezvoltării, în urma comasării cu Fondurile Europene. După separarea celor două ministere, a rămas la Ministerul Fondurilor Europene, acolo unde a ajuns să dețină funcția de director general. Soția sa a avut același traseu profesional.   Conform declarațiilor sale de avere, în primăvara anului 2018 și-a rotunjit salariul cu 3.500 de lei din drepturi de autor, bani primiți de la Best Learn Consulting și de la Fundația Konrad Adenauer, apropiată de PNL. Prima sinecură a primit-o în toamna anului 2018, atunci când a fost plasat ca membru în Directoratul companiei Transelectrica. De acolo, a încasat cumulat o indemnizație de aproape 27.000 lei. Burduja l-a cerut de la Fonduri Europene la Digitalizare Liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării în data de 3 mai 2022. Abia instalat, a făcut rapid o solicitare la Ministerul Fondurilor Europene prin care a cerut detașarea lui Constantin Saragea pe funcția de secretar general al Ministerului Digitalizării. La scurt timp, Burduja a decis să-l numească pe Saragea și în consiliul de administrație al Poștei Române, respectiv al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR). Constantin Saragea a depus declarația de avere aferentă anului 2022 în vara anului 2023. Din acest document aflăm că, pentru primele luni ale anului 2022, a încasat un salariu de aproape 58.000 lei de la Fonduri Europene, completat cu încă 81.393 de la Digitalizare. De la Poșta Română, a primit puțin peste 29.000 lei, iar de la IMNR, doar 7.715 lei. În total 176.000 lei, echivalentul a 35.200 de euro, adică aproape 3.000 de euro pe lună. Luat de Burduja și la Energie, numit și în CA al Rompetrol Pe 15 iunie 2023, liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministru al Energiei, ocazie cu care Constantin Saragea a revenit pe funcția de director la Fonduri Europene. Unde a stat doar o zi, pentru că ministrul Burduja i-a cerut din nou detașarea. Și de data aceasta, tot pe funcția de secretar general al ministerului Energiei. După rețeta de la Digitalizare, Constantin Saragea a fost numit, la data de 1 august 2023, într-un consiliu de administrație: cel al Rompetrol Rafinare. Ulterior, a fost ales administrator permanent până la 30 aprilie 2026. În declarația de avere a lui Saragea se vede că, în cursul anului 2023, acesta a primit o indemnizație cumulată de 70.000 lei. Salariul său de secretar general este 21.494 lei brut, plus un spor de 1.500 lei brut pentru condiții de muncă vătămătoare. După plata taxelor, Saragea rămâne cu un salariu net lunar de peste 13.000 lei. Saragea: "Eu sunt apolitic" Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Saragea a explicat că nu se simte responsabil de decizia Comisiei Europene prin care s-a decis suspendarea plății a 300 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor influențate politic în consiliile de administrație ale companiilor din Energie. "Jalonul 121 din PNRR se referă la companiile din Energie unde statul este acționar majoritar sau unic. La Rompetrol Rafinare, statul nu este acționar majoritar, este privatul. Eu nu am nici influență politică, sunt apolitic", a spus Constantin Saragea. Întrebat unde se țin ședințele CA ale Rompetrol Rafinare, în contextul în care trebuie să fie prezent tot timpul la Ministerul Energiei, Constantin Saragea a spus că unele au loc online, în timp ce altele necesită prezență fizică la sediul Rompetrol de la Casa Presei, în funcție de importanța deciziilor. A chemat o subordonată în birou după un articol al DeFapt.ro În urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro despre angajarea Mihaelei al Madani pe funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, după ce aceasta a făcut campanie electorală pentru PNL, secretarul general Constantin Saragea a decis să o cheme la el în birou pentru a o cunoaște personal. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei "Doamna, de când s-a angajat, dacă a venit o dată, maxim de două ori. Prima dată, bineînțeles că am chemat-o eu pentru că am văzut articolul. Am chemat-o să o întreb când s-a angajat, cu ce se ocupă. I-am pus câteva întrebări de genul acesta. I-am adresat această întrebare doamnei (legată de campania electorală din Gorj - n.r.), a spus că are doar o prietenă la Gorj. Dar că ea nu face campanie pentru vreun partid, face pentru toate partidele. Că are prieteni în toate partidele și că pentru prietena ei a mers atunci la acțiunea electorală", a declarat Constantin Saragea.  Saragea: "Îl simpatizez pe domnul Burduja" De altfel, secretarul general al Ministerului Energiei a spus că și el l-ar susține pe șeful său, ministrul Sebastian Burduja. "Personal, și eu îl simpatizez pe domnul Burduja și l-aș susține dacă ar candida, oricând. Nu trebuie să fii într-un partid. (...) L-aș susține pentru că e un om bun, competent, care poate să aducă, eu știu, un plus valoare oriunde ar candida”, a mai declarat Constantin Saragea. Mihaela al Madani, în campanie pentru PNL înainte de angajarea la minister La rândul ei, Mihaela al Madani a declarat pentru DeFapt.ro că i-a explicat secretarului general Constantin Saragea că nu este membră de partid, dar că are prieteni din toate formațiunile politice. "Nu am făcut campanie electorală pentru nici un partid politic, ci am fost alături de o prietenă care a candidat. (...) Nu am oferit sprijin financiar, eu oricum nu aveam nici un ban, mare atenție, declarația mea de avere îl implica pe fostul meu soț, pe anul 2024, dar eu niciodată nu am avut acces la aceste sume de bani, este cu totul altceva, dacă aveam banii ăștia cred că nu mai stăteam în minister pe o funcție de execuție", a declarat Mihaela al Madani. Al Madani a adăugat că l-a cunoscut pe deputatul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, prin intermediul unei prietene care a candidat pe listele PNL Gorj. "Nu am nici un fel de relație cu dânsul, dacă îl întrebați de mine cu siguranță o să vă spună că habar nu are cine sunt, a fost prima dată când l-am văzut, la un eveniment legat de turism organizat la Novaci, acolo unde și eu am o casă de vacanță părăsită de ani buni, și unde au venit toți antreprenorii din zonă", a mai spus Mihaela al Madani.   Burduja are sinecurist bun la toate Constantin Saragea a trimis ulterior o notificare pe e-mailul redacției DeFapt.ro în care solicita reviziuirea/reevaluarea intenției de a publica un articol despre activitatea. Argumentul său: DeFapt.ro pune la îndoială competența sa profesională "într-un mod insinuant și lipsit de obiectivitate". Saragea a susținut și că nu i s-a solicitat "un punct de vedere oficial complet, în baza simetriei și nici nu mi-ați oferit posibilitatea reală de a răspunde în mod proporțional (în scris prin intermediul unui email)." DeFapt.ro i-a transmis întrebările pe e-mail în data de 7 aprilie, dar Saragea a refuzat până în prezent să răspundă.

Burduja are sinecurist bun la toate, pe Constantin Saragea (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans (sursa: Facebook/Bogdan Steriopol)
Investigații

Steriopol, gazetar sportiv, a ajuns membru CA la Rompetrol și specialist în Transporturi pe mâna PNL

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans. Bogdan Cătălin Steriopol, un fost gazetar sportiv și impresar de fotbaliști, a beneficiat de o serie lungă de sinecuri pe filieră liberală după ce a intrat în grațiile senatoarei Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans Aceasta l-a luat consilier personal la ministerul Educației, apoi l-a plasat în Consiliul de Administrație al Incertrans SA. Un alt liberal, Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei, l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, deși Steriopol nu avea nici un fel de experiență în domeniu. Citește și: Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță îndeamnă alegătorii USR să voteze cu Lasconi: „Un om cu calități morale superioare” În paralel, liberalii de la București l-au angajat în cadrul Primăriei Capitalei, dar l-au făcut și inspector de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public.  Soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra în 2021 ca analist la o agenție de turism, dar pe repede înainte a fost angajată consilier la AFIR, Camera Deputaților și Senatul României. De la Fanatik, la Transelectrica Bogdan Cătălin Steriopol a intrat în câmpul muncii în anul 2006, ca redactor la cotidianul de sport Gazeta Sporturilor. A mai fost redactor sportiv la publicațiile Prosport și Fanatik până în anul 2017. Atunci când, brusc, a făcut o schimbare mare în carieră: a fost angajat ca referent de specialitate la Transelectrica, sucursala București. De acolo, a plecat în 2019 doar pentru a deveni expert pe monitorizare la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov și consilier al ministrului Educație Monica Anisie, șefa lui pe linie de partid la PNL Sector 2. În vara anului 2020, Steriopol a candidat din partea PNL pentru o funcție de consiler general la București, dar nu a fost ales. Anisie l-a luat consilier la Educație și l-a plasat la Incertrans Conform declarației sale de avere de atunci, Bogdan Cătălin Steriopol nu avea case, terenuri, bijuteri sau conturi bancare. Iar veniturile veneau din două surse: 48.000 lei de la Termoenergetica de la și 12.000 lei, de la Fanatik Online, publicație de știri. Soția sa se afla în concediu post-natal și primea în jur de 25.000 lei anual. În ianuarie 2021, Steriopol a fost numit administrator în Consiliul de Administrație la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, deținut de ministerul Educației, de unde încasa o indemnizație anuală de peste 40.000 lei. Cinci surse de venit de la stat La finalul anului 2021, soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra analist în turism la firma Ariel Holiday. De acolo, urmând modelul carierei soțului, a fost încadrată direct la stat, tocmai la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La începutul anului 2022, liberalul Bogdan Steriopol a depus o nouă declarație de avere. Din acest document aflăm că în anul anterior, adică în 2021, fusese plătit de cinci instituții de stat: 32.289 de lei - de la Ministerul Educației pentru funcția de consilier al ministrului Monica Anisie; 10.018 lei - de la Primăria Capitalei; 10.706 de lei - pentru funcția de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (instituție a Primăriei Capitalei); 40.368 de lei - de la Incertrans SA; 108.000 de lei - de la Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare.  Cumulat, peste 200.000 lei pe an. Încărcata declarație de avere din 2022 a lui Bogdan Steriopol (sursa: ANI) Nevasta, agentă de turism, mutată la Investiții Rurale Tot în anul 2022, Steriopol și-a adus aminte că soția lui avea un apartament de 65 mp în București, cumpărat încă din anul 2013. Acest imobil nu fusese menționat în declarațiile de avere anterioare. Cum nu fusese nici creditul de 52.500 de euro luat tot în 2013. Liberalul, însă, a menționat în declarația de avere că soția sa era consilier în baza a trei contracte individuale de muncă la Senatul României, respectiv la Camera Deputaților și AFIR. În mai 2023, Bogdan Steriopol figura ca director de departament și membru în CA la Incertrans, dar și membru în CA de la Rompetrol Rafinare. Încasa, în total, 160.000 de lei. Iar soția sa, Andreea Steriopol, rămăsese doar cu funcția de consilier la AFIR, de unde primea un salariu anual de peste 82.000 lei. 14.000 de lei net lunar de la Rompetrol Din ultima declarație de avere a lui Bogdan Steriopol mai aflăm că acesta și-a cumpărat un Audi fabricat în 2019, în timp ce soția sa și-a achiziționat un teren de 500 mp în localitatea ilfoveană Brănești. La capitolul "venituri", a menționat salariul de director comercial la Incertrans (67.694 de lei) și indemnizația de 168.000 lei de la Rompetrol Rafinare SA. Între timp, salariul soției sale de la AFIR a crescut la aproape 93.000 lei anual.   Reprezentant al PNL în campania electorală Bogdan Steriopol a reprezentat PNL în campania electorală pentru alegerile parlamentare. De exemplu, a participat la emisiunea "Tu Votezi România!", difuzată de TVR Info în data de 14 noiembrie 2024, în calitate de trimis al PNL. Acum se laudă pe contul său de Facebook cu pozele în care apare alături de liberalul George Tuță, primarul Sectorului 1 și fost ofițer SRI. În anul 2018, în timp ce George Tuță servea patria în calitate de consilier al directorului SRI Eduard Hellvig, Bogdan Steriopol începea un master la Academia de Informații "Mihai Viteazul" a Serviciului Român de Informații.  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Bogdan Steriopol, dar acesta a refuzat dialogul. 

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar înainte ca MApN să le dea un contract uriaș

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar. Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale, însoțit de generali ai Armatei Române, a avut o întrevedere confidențială în Turcia cu reprezentanții companiei Otokar înainte ca Ministerul Apărării Naționale să anunțe public atribuirea și semnarea unui contractul de 4,26 miliarde de lei fără TVA. Pentru echivalentul a 910 milioane de dolari, Armata a achiziționat 1.059 de blindate Cobra II 4x4. Practic, România plătește pentru fiecare blindat aproape 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că, la întâlnirea de taină, care nu apare pe agenda publică a ministrului Angel Tîlvăr, a participat și Dorin Iacob, consultantul Otokar pentru acest contract. Dorin Iacob a fost șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu, dar și unul dintre susținătorii și promotorii lui Călin Georgescu, candidatul din cauza căruia au fost anulate alegerile prezidențiale din România. Decembrie 2022, HG pentru aprobarea achiziției Pe 14 decembrie 2022, Guvernul Ciucă a emis Hotărârea de Guvern (HG) 1489/2022 prin care aproba achiziția a 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor" – ATBTU.  Prin acel document s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă 4x4, condițiile și obligațiile participanților la procedura de achiziție organizată de Ministerul Apărării Naționale prin compania sa, Romtehnica, respectiv prin Departamentul pentru Armamente, condus de generalul-locotenent Teodor Incicaș. Astfel, s-a decis că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o masă proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kg, "cu protecție prin blindaj de minimum nivel K2, M2a și M2b (conform STANAG 4569 - Protection levels for occupants of armoured vehicles), dotat cu suport rotativ pentru mitralieră cal. 7,62 mm, care trebuie să permită executarea de misiuni independente în condiții de izolare și în medii ostile și să asigure transportul trupelor și echipamentelor militare în condiții optime, pe teritoriul național sau în teatrele de operații din afara teritoriului național". Trei sferturi din blindate, asamblate în România Aceeași HG mai arăta ca primele 278 de blindate 4x4 urmau să fie livrate direct din fabricile câștigătorului contractului, iar restul urmau să fie asamblate în România. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice "sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului". S-au înscris trei companii la licitație, două s-au retras În cursa pentru adjudecarea cotractului estimat la 4,58 miliarde de lei s-au înscris, oficial, trei companii: Arquus, Nurol și Otokar. Însă francezii de la Arquus și turcii de la Nurol au renunțat la competiție. Surse din MApN au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că cele două companii s-au retras pentru că au considerat că "termenii contractuali erau împovărători pentru contractanți, la fel și garanțiile. În plus, erau obligate să mențină prețul ferm timp de un an și jumătate". Dar, totodată, au mai arătat sursele noastre, companiile retrase se așteptau ca oferta companiei Otokar să fie respinsă pentru că blindatul Cobra II nu îndeplinea cerința legată de greutatea. Otokar a ciuntit blindatul pentru a se încadra în greutate Astfel, conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, blindatul Cobra II are o greutate de 14.500 de kilograme, cu 3.920 de kilograme mai mult decât greutatea maximă cerută de Ministerul Apărării de la București prin Hotărârea de Guvern 1489/2022. Pentru a îndeplini cerința de greutate, turcii de la Otokar ar fi modificat blindatul. O sursă din cadrul MApN care a participat la testarea mașinii de luptă a declarat pentru DeFapt.ro că schimbările au fost drastice: "Din ce am văzut, au tăiat tot spatele blindatului și l-au transformat în pick-up. Vor avea probleme mari de integritate a șasiului. Erau obligați să facă ranforsări suplimentare, dar asta creștea greutatea mașinii. Au mai umblat la scaunele militarilor care au fost înlocuite cu unele din plastic. Nu știu dacă au umblat și la blindaj."  Turcii nu răspund la întrebări despre modificări Consultantul oficial al turcilor de la Otokar este Vlad Iacob, fiul lui Dorin Iacob și fostul administrator special de la Dinamo. Însă de acest contract uriaș se ocupă direct Dorin Iacob. Contactat de către DeFapt.ro, Vlad Iacob a confirmat că este reprezentantul turcilor. Întrebat ce modificări a adus Otokar blindatului Cobra II pentru a îndeplini cerința legată de greutate, Vlad Iacob a cerut întrebările pe e-mail pentru a fi transmise direct șefilor de la Otokar. În final, însă, reprezentanții companiei turce au refuzat să răspundă la întrebări. DeFapt.ro a adresat întrebat și MApN referitor la aceste modificări, dar Biroul de Presă al ministerului s-a rezumat să transmită că "masa proprie a fost criteriul de bază, respectiv de maximum 10.580 kg, cerință îndeplinită atât în propunerea tehnică, cât și în cazul produsului testat. Propunerea tehnică depusă de către Otokar a îndeplinit toate cerințele tehnice din toate specificațiile tehnice pentru achiziție (pentru toate configurațiile)." Ciolacu și Tîlvăr, în Turcia în mai 2024 Pe 21 mai 2024, în timp ce oferta turcilor de la Otokar era în curs de evaluare la Ministerul Apărării, o delegație condusă de premierul Marcel Ciolacu, din care făcea parte și ministrul Angel Tîlvăr, a fost primită la Ankara de președintele Recep Tayyip Erdogan. Vizita a fost facilitată de Victor Ponta, pe atunci consilierul lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a solicitat Otokar (atât prin intermediul lui Vlad Iacob, cât și al PR-ului Diana Chindriș) să confirme dacă șefii companiei s-au întâlnit și au discutat despre achiziția aflată în curs de desfășurare cu ministrul Apărării Angel Tîlvăr. Otokar a ales să nu răspundă acestei întrebări. Ministrul Angel Tîlvăr a transmis, prin Biroulu de presă al MApN, că nu s-a întâlnit cu reprezentanții Otokar și nu are atribuții în procedura de atribuire a contractului. MApN atribuie contractul Otokar în august 2024, dar nu-l semnează și-l ține la secret Trei luni mai târziu, pe 29 august 2024, MApN i-a informat pe turcii de la Otokar că au câștigat contractul. "Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire a fost făcută în data de 29.08.2024, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în HG 1489/2022, evaluarea fiind efectuată exclusiv de către comisia de evaluare, cu sprijinul experților cooptați și al comisiei de testare", a trasmis Ministerul Apărării la solicitarea DeFapt.ro. Tîlvăr merge iar în Turcia în octombrie 2024 În timp ce la București era ținut la secret rezultatul procedurii de achiziție a blindatelor 4x4, compania Otokar a anunțat în presa din Turcia, pe 6 octombrie 2024, că a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru blindatele Armatei române. Ulterior, pe 22 octombrie 2024, ministrul Angel Tîlvăr a plecat din nou în Turcia. De data aceasta, la invitația lui Yaşar Güler, ministrul Apărării din Turcia. Din delegația ministrului Angel Tîlvăr au făcut parte mai mulți generali, inclusiv șeful și locțiitorul Direcției Generale pentru Armamente, generalul-locotenent Teodor Incicaș, respectiv generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar Pe agenda publică a ministrului Tîlvăr figura o întâlnire cu Haluk Görgün, preşedintele Agenţiei pentru Industria de Apărare, şi participarea la expoziţia de tehnică SAHA EXPO 2024 International Defence and Aerospace Exhibition. Însă pe agenda privată a ministrului Angel Tîlvăr figura o întâlnire de taină cu șefii companiei Otokar, dar și cu consultantul Dorin Iacob. O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că ministrul Angel Tîlvăr, flancat de cinci generali, inclusiv de generalii Teodor Incicaș și Ion Cornel Pleșa, purtau discuții cu reprezentantul Otokar și consultantul Dorin Iacob. Contractul, semnat în noiembrie 2024 Nu se știe ce au discutat, dar cert e că, la data respectivă (22 octombrie 2024), contractul cu Otokar nu era încă semnat. La data de 7 noiembrie 2024, la mai bine de două săptămâni de la întâlnirea de taină din Turcia, Biroul de Presă al MApN a transmis că "contractul de furnizare urmează să fie semnat după parcurgerea procedurilor interne de avizare și auditare." Contractul dintre MApN și turcii de la Otokar a fost semnat pe 27 noiembrie 2024. S-a plătit un avans de 300 de milioane de dolari Informațiile oficiale transmise de MApN la solicitarea DeFapt.ro arată că prețul total al contractului a fost de 4,263 miliarde lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 910 milioane de dolari, pentru furnizare a 1.059 de blindate Cobra II 4X4. Totodată, conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului. Până acum, s-a plătit suma de 1,5 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de dolari. Primele 278 de blindate vor fi livrate din Turcia până la data de 27 noiembrie 2025. Restul vor fi asamblate în România, cu condiția ca o parte din componente să fie produse în țară. România plătește cu 180.000 de dolari mai mult pe blindat decât Marocul Publicațiile internaționale, inclusiv pe site-ul Otokar, anunțau că Forțele Armate Regale ale Marocului au achiziționat 200 de blindate Cobra II la finalul anului 2023 pentru suma de 136 de milioane de dolari. Adică 680.000 de dolari bucata. În această sumă au fost incluse piese de schimb și întreținere, dar și servicii de instruire.   Un calcul simplu arată că Ministerul Apărării Națională va plăti pentru fiecare blindat în jur de 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Patru subcontractori locali Compania Otokar a declarat patru subcontractori cu care va lucra în România pentru diferența de 781 de blindate.  Firma Automecanica Mediaș a fost subcontractată pentru "linia de producție pentru ATBTU, sistemul de protecție balistică și antimină, suportul rotativ pentru mitraliera cal. 7,62 mm și mentenanță". Automecanica Mediaș a fost cumpărată în anul 2022 de Serghei Glinka, fostul director executiv al Transmashholding, cea mai mare companie de material rulant din Rusia. Transmashholding a fost inclusă, începând cu 2022, de autoritățile ucrainene și cele americane pe lista companiilor care susțin statul rus în invazia din Ucraina. Interactive Systems & Business Consulting SRL se va ocupa de sistemul de comunicații și informatică și mentenanță, în timp ce Interactive Software SRL va livra suita de aplicații software de comandă-control și mentenanță. Compania Pro Optica SA a fost subcontractată "pentru turela telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm (inclusiv sistemele de observare și ochire), sistemul de cercetare-observare al variantei ATBTU pentru cercetare, dispozitivul de ochire pentru aruncător cal. 81 mm, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului și mentenanță."

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie. Mircea Dolha, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/Mircea Dolha)
Investigații

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie: milionarul Mircea Dolha, fost pesedist, dar și deputat PNL, a fost numit în consiliile de administrație de la Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare, companii controlate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja. Până la finalul anului trecut, Dolha a făcut parte și din Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o companie deținută de Nuclearelectrica. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Numirea lui Mircea Dolha în consiliile de administrație s-a făcut pe filieră PSD, după ce pesedisto-penelistul și-a retras candidatura de la primăria Baia Mare pentru a-l susține pe pesedistul Ioan Doru Dăncuș.   Viceprimar PSD, parlamentar PNL Mircea Dolha a fost consilier local și viceprimar din partea PSD la Primăria Baia Mare în prima decadă a anilor 2000. În toamna anului 2006, a fost acuzat de DNA că a cerut 15.000 de euro mită pentru a-și influența colegii din Consiliul Local să aprobe vânzarea unui teren. Dar, după vreo șase ani de procese, a scăpat basma curată.  În toamna anului  2010, în urma unor scandaluri în interiorul filialei PSD, Mircea Dolha a fost exclus din partid și s-a înscris în PNL. Liberalii l-au făcut deputat în legislatura 2012 – 2016. A mai cochetat puțin cu politica după Parlament, dar fără succes. S-a retras în favoarea candidatului pesedist A revenit pe scena politică în primăvara lui 2024 pentru a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare. Atunci, și-a depus candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, o formațiune politică de extremă dreapta condusă de europarlamentarul Cristian Terheș.  Însă, în urma unor negocieri de culise, s-a retras din cursă. Un gest politic apreciat de Marcel Ciolacu, șeful PSD și prim-ministrul României. "Mă bucur că Mircea a înţeles miza acestor alegeri locale şi s-a retras din cursa electorală pentru a-l susţine pe Ioan Doru Dăncuş, candidatul Partidului Social Democrat la Primăria Baia Mare", a menționat Marcel Ciolacu într-un comunicat de presă. Azi, însă, Mircea Dolha îl contrazice pe Ciolacu. "Din 2017 nu mai fac politică. De-a lungul timpului, și PNL, și PSD m-au ofertat. Chiar PSD mi-a oferit președinția la PSD Baia Mare și am declinat", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro. Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie După retragerea lui Dolha, pesedistul Ioan Doru Dăncuș a câștigat funcția de primar al municipiului Baia Mare. Iar o coincidență cosmică a făcut ca Mircea Dolha să fie numit, pe 2 august 2024, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, companie deținută de Nuclearelectrica. Numirea s-a făcut pe o perioadă de cinci luni iar Dolha primea o indemnizație brută de 9.000 lei lunar. Pe 21 august 2024, Mircea Dolha a fost numit și în CA al Nuclearelectrica Serv, o altă companie deținută de Nuclearelectrica, cu o indemnizație brută de aproape 14.000 lei pe lună. Ambele decizii de numire ale lui Mircea Dolha au fost semnate de Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, societate deținută de statul român prin Ministerul Energiei.  La finalul lui 2024, Dolha a renunțat la CA al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. Doar pentru a fi numit, în ianuarie 2025, în CA al Electrica Furnizare, de unde primește o indemnizație netă de 4.700 lei lunar. L-au recomandat pentru CA-uri "vocea și talentul" Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a recomandat pentru numirea în consiliile de administrație, Mircea Dolha a spus: "Vocea și talentul! Vă rog să scrieți asta. Am și voce, și talent. Am experiență, am firmă din 1991, sunt un bun manager, acolo așa scrie că trebuia să fii și pentru asta am aplicat. De aceea spun că îmi dau demisia, că poate o să prind alta. Știți că am aplicat și la altele și n-am câștigat, n-am fost eligibil, nu m-au selectat. Pe criterii pe care le-au considerat ei de cuviință. Nu mai sunt membru PSD. Poza cu Ciolacu e de un an de zile când eu am renunțat la candidatură." Dolha a adăugat că, dacă și-ar fi dorit vreo funcție politică, ar fi avut de unde alege: i s-ar fi propus să fie secretar de stat, ba chiar președinte ANPC. A dat cu împrumut milioane propriilor firme Mircea Dolha este unul din milionarii din Maramureș. Împreună cu soția sa, Rodica Dolha, deține două terenuri intravilane și trei extravilane în Baia Mare. Terenurile intravilane au o suprafața cumulată de 11.559 mp, iar cele extravilane, de 73.460 mp. Soții Dolha mai dețin două case în Baia Mare, una de 1.024 mp, iar cealaltă, de 121,3 mp. Fostul politician are un ceas de aur evaluat la 25.000 de euro, plus bijuterii de 50.000 de euro. În conturi are cumulat în jur de 147.000 lei. Și-a împrumutat una din firme, Bau Klincher ART, cu peste 1,2 milioane lei. O altă firmă de-a sa, Antrepriza de Construcții Eco Civile SRL, a fost împrumutată cu peste 88.000 lei. Firma soției sale, Maruani Com, a fost împrumutată cu peste 767.000 lei. Alți 500.000 lei i-a dat cu împrumut unei anume Olimpia Tibil, în timp ce Simonei Dinu i-a împrumutat 300.000 lei. Are de restituit puțin peste 74.000 euro către Credit Europe Bank. La capitolul "venituri", Mircea Dolha a menționat că deține funcțiile de director general la firmele Bau Klincher ART și Antrepriza de Construcții Eco Civile. De la prima, a încasat un salariu cumulat de 120.000 lei anul trecut, iar de la cealaltă, 80.000 lei. Dar a încasat și dividende de la ambele societăți în cuantum total de 1,432 milioane lei. De la Bau Klincher ART a mai încasat 272.600 lei pentru cesiunea unor drepturi de autor. Zeci de milioane de lei din bani publici Firmele lui Mircea Dolha au câștigat mai multe licitații organizate de instituții publice. La începutul anului 2025, firma Bau Klincher ART, în asociere cu alte societăți, a câștigat două licitații organizate de Compania Națională de Investiții pentru proiectare și construcția a două creșe (în Negrești, respectiv Techirghiol). Valoarea fiecărui contract a fost de aproximativ 9,56 milioane lei. O altă asociere de firme din care făcea parte și Bau Klincher ART a mai câștigat o licitație, de peste zece milioane de lei, pentru construcția unei creșe în Arad. În decembrie 2023, Bau Klincher ART, tot în asociere cu alte firme, a câștigat o licitație de 15,31 de milioane de lei de la primăria Constanța pentru reabilitatea Colegiului Național "Mihai Eminescu". Tot primăria Constanța i-a mai atribuit o licitație, de 11,85 milioane de lei, pentru construcția unui incubator de afaceri. Anterior, în decembrie 2021, a mai câștigat o licitație, de peste 20 de milioane de lei, pentru construcția unei școli în comuna Valu lui Traian din județul Constanța. Contractul cu care se mândrește Mircea Dolha este reabilitarea acoperișului Hotelului Triumf din București. "Am mers la bătaie cu prețuri mici" Întrebat despre contractele cu statul, Mircea Dolha a spus că a câștigat contractele la licitație. "Vreau să menționați și asta, că am bătut la preț. Din păcate, în România criteriul este cel mai mic preț. Am lucrat 12 ani sub firma Erbașu și sub firma Delta ACM. Delta ACM a intrat în insolvență și apoi în faliment, nemailuând banii în 2020. De atunci am jurat că nu mai lucrez subcontractor. Atunci am mers la bătaie cu prețuri mici", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro.     

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Vlădică, omul lui Frank Timiș și dealer de arme, șeful informațiilor secrete la Cotroceni

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni: Florin Lazăr Vlădică, fost angajat și reprezentant al lui Frank Timiș în Africa. Vlădică a fost numit de președintele interimar Ilie Bolojan în funcția de consilier de stat - director al Oficiului pentru Informații Integrate. Cine este șeful Informațiilor de la Cotroceni Din această postură, Vlădică va stabili prioritățile din activitatea serviciilor de informații și va planifica nevoile de intelligence pentru securitatea națională. Citește și: EXCLUSIV Audiat la DNA: Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente, a dat declarații în dosarele "Piranha V" și "C4ISR". În ultimul este implicat și Burci O decizie ciudată, în condițiile în care Florin Vlădică a fost implicat în mai multe afaceri controversate cu armament, atât în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării, cât și ca reprezentant al unor mari companii străine de echipamente militare. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii făcute în 2021 care-l înfățișează pe Florin Vlădică în timp ce inspecta terenuri din Senegal pentru afacerile agricole ale lui Frank Timiș. Ultima apariție publică a lui Florin Vlădică a fost alături de Victor Ponta într-un hotel din Washington. Șase ani fără nimic în CV după licență Florin Lazăr Vlădică este un personaj obscur, cu un CV care ridică numeroase semne de întrebare. Citește și: EXCLUSIV Frank Timiș, sforarul din spatele tunului de la Roșia Montană, mereu surprinzător: afaceri cu lucernă senegaleză pe NASDAQ Din informațiile făcute publice de el, aflăm că, în 1996, Vlădică a obținut licența în Biotehnologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. Apoi, timp de șase ani, nu a avut nici un serviciu. Dar, în 2002, a fost numit direct președinte al Consiliului de Administrație Agrotim SA Timișoara, o companie pentru care nu mai lucrase până atunci. Racolat de Tender pentru Africa În perioada 2005 – 2009, Vlădică susține că a desfășurat activități pe cont propriu în țară și străinătate. Nu se știe public, însă, nici ce activități a prestat și nici cine l-a plătit.   Actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni a fost racolat în iunie 2010 de controversatul afacerist Ovidiu Tender, care l-a angajat la firma Prospecțiuni SA pentru a se ocupa de afacerile sale din Senegal. Principala atribuție de serviciu a lui Vlădică era managementul firmelor Tender Africa și Bafoundou Ressources, înființate de afaceristul român în Dakar. Vlădică a părăsit firma Prospecțiuni SA în martie 2017.  Grindeanu l-a luat din Africa și l-a băgat în MApN Experiența din Africa la firmele lui Tender a fost foarte relevantă pentru premierul Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, care l-a numit pe Vlădică șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), cu rang de secretar de stat, în Ministerul Apărării. Decizia de numire a fost emisă în data de 27 martie 2017.  Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa DeFapt.ro a dezvăluit că, la a două luni după ce a preluat funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, Florin Vlădică a demarat pe repede înainte procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la firma americană Raytheon. O afacere de 3,9 miliarde de euro păguboasă pentru statul român: contractul a fost negociat fără clauze de offset, care ar fi obligat compania americană Raytheon să investească minimum 80% din valoarea contractului în industria românească de apărare. Dăncilă l-a dat afară după contractul Patriot/Raytheon În urma derulării acestei afaceri controversate, Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, după zece luni la DpA, de către premierul Viorica Dăncilă.  Dar actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni nu a stat pe tușă: a fost imediat angajat de către Raytheon, compania americană căreia îi acordase contractul pentru rachete Patriot. Un conflict de interese evident, care ar fi trebuit investigat de către Agenția Națională de Investigații și chiar de procurori.  Vlădică neagă conflictul de interese DeFapt.ro l-a întâlnit pe Florin Vlădică în anul 2022 la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace 2022, acolo unde actualul șef al Informațiilor prezidențiale se ocupa de standul companiei Raytheon. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a negat. El a declarat atunci că nu consideră că acestă angajare este un act de corupție, întrucât contractul a fost semnat de către România cu Guvernul SUA, care la rândul său l-a subcontractat producătorului Raytheon. Raytheon a dat șpăgi în străinătate pentru contracte de armament Departamentul de Justiție al SUA a anunțat în octombrie 2024 că Raytheon a acceptat să plătească peste 950 de milioane de dolari pentru a închide două dosare de corupție în legătură cu vânzarea de armament statelor străine. Una dintre anchete viza două contracte de vânzare a sistemelor de rachete Patriot și radare statului Qatar la prețuri "umflate" cu 111,2 milioane de dolari. Raytheon a fost obligată să restituie paguba, dar a primit și o amendă de aproape 147 milioane de dolari. Procurorul general adjunct Matthew G. Olsen, de la Divizia de Securitate Națională a Departamentului de Justiție, a declarat că "corupția internațională în vânzările armament este o încălcare a legilor noastre de securitate națională, precum și o infracțiune. Raytheon a omis în mod intenționat să dezvăluie mită dată în legătură cu contracte care necesitau licențe de export".  Pleacă Vlădică, vine un prieten Agentul special William S. Walker de la Investigații pentru Securitatea Internațională New York a precizat că "mituirea de către Raytheon a oficialilor guvernamentali, în special a celor implicați în achiziționarea de tehnologie militară americană, a reprezentat o amenințare la securitatea națională atât pentru Statele Unite, cât și pentru aliații săi". Anchetele declanșate în SUA împotriva companiei Raytheon l-au făcut pe Florin Lazăr Vlădică să facă un pas în spate: a renunțat la calitatea de consultant pentru compania americană. Coincidența face ca locul său să fi fost luat de firma Avansys Solutions, condusă de un prieten al lui Vlădică, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon.  Africa: Vlădică, Frank Timiș, Potra În timp ce reprezenta compania Rayhteon, Florin Vlădică se ocupa și de afacerile lui Frank Timiș în Africa. Anchetatorii români au dezvăluit recent că mercenarul Horațiu Potra i-a cerut 20-35 de milioane de euro lui Frank Timiș pentru a-i finanța campania lui Călin Georgescu. Oficial, Florin Vlădică era angajat al firmei Gulf Energy Services AG, înregistrată în localitatea Baar din Elveția. Pe 7 august 2019, Florin Vlădică a trimis un raport lunar pentru a-și justifica activitate din luna precedentă. "În perioada 1-8 iulie am fost la Washington. Am identificat o listă cu companii care ar putea fi interesate să devină parteneri pentru exploararea licențelor Pan African din Niger. Acestea fac parte din organiația Producătorilor de Uraniu din America", scria Vlădică în raport. Compania Pan African Minerals, controlată de Frank Timiș, deținea patru autorizații de exploatare minieră în Republica Niger și avea acces la cele mai mari depozite de uraniu și alte substanțe rare. Cu Ponta la Washington Vlădică mai menționa în raport că, în perioada 9-13 iulie, s-a aflat în Elveția, unde a lucrat de la biroul principal din Baar. "În această perioadă, m-am întâlnit cu o companie românească de IT proeminentă (...), în care se presupune că Timis Corp sau una dintre afiliatele sale ia în considerare o investiție. Am definit și obiectivele vizitei mele în Dakar. În perioada 16-24 iulie, am călătorit la Dakar", mai scria șeful din prezent al Informațiilor de la Cotroceni. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii cu Florin Vlădică în Senegal. Florin Vlădică, pe teren (în Senegal) pentru Frank Timiș (sursa: defapt.ro) La finalul lunii ianuarie a acestui an, Florin Vlădică a fost filmat (VIDEO) în timp ce discuta cu Victor Ponta la o masă dintr-un hotel din Washington. Florin Vlădică și Victor Ponta la Washington la începutul lui 2025 (sursa: YouTube/Realitatea pe NET) DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Florin Vlădică, dar fără succes. Șeful OII are acces la informații ale tuturor serviciilor românești Președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Florin Lazăr Vlădică în funcția de consilier de stat în cadrul Departamentului Securitate Națională și director al Oficiului pentru Informații Integrate (OII). Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful OII are printre atribuții "planificarea nevoilor de informaţii pentru securitate naţională, prin intermediul Planului Naţional de Priorităţi Informative" și "realizare de produse analitice integrate destinate beneficiarilor legali, pe baza informaţiilor transmise de structurile componente ale Comunităţii Naţionale de Informaţii". Nu se știe cine l-a propus pentru această funcție pe Florin Lazăr Vlădică. Ce este cert, însă, este că Vlădică are acces la toate informațiile transmise de serviciile secrete din România: SRI, SIE, DGIA și DGPI.

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani)
Investigații

EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară, angajată consilier la Energie

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie: Mihaela Al Madani, a fost angajată în Ministerul Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja, pe funcția de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică, după ce a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Conform declarației de avere, ea deține mai multe proprietăți în județele Gorj și Dolj, bijuterii, ceasuri și obiecte de artă evaluate la 315.000 euro, dar și cinci mașini, printre care un Porsche Cayenne. În conturi are 768.000 de euro și 380.000 de lei. Șomeră PNL cu Porsche, la Energie Mihaela Al Madani a încercat anul trecut să se angajeze în Ministerul Energiei, dar nu a reușit să treacă de concursul de angajare. Singura sursă de venit a femeii a fost indemnizația de șomaj de 6.000 de euro anual, bani primiți din partea statului german. Ea a lucrat ca asistent manager (secretară) la o clinică din Germania. Soțul ei, germano-sirianul Ayman Al Madani, a avut venituri de 85.000 de euro din vânzarea de aparatură medicală. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Contactată de către DeFapt.ro, Mihaela Al Madani a declarat că a lucrat în Germania și este expert contabil. Întrebată dacă are vreo legătură cu sau experiență în domeniul energetic, Mihaela Al Madani a spus, sec:  "Am învățat destul". În toamna anului trecut, în timp ce se afla la Târgu Jiu, Mihaela Al Madani s-a implicat activ în campania electorală a PNL Gorj. A îmbrăcat jacheta albastră a partidului și a cutreierat județul în lung și-n lat alături de liberali. Pe 29 noiembrie 2024, a postat pe contul ei de Facebook o poză în care se afla alături de senatorul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, care candida atunci pentru un post de deputat.  Campanie pentru PNL, angajată la minister PNL După munca la partid, a venit și răsplata: la începutul anului, s-a încris la un concurs pentru ocuparea funcției de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică din Ministerul Energiei.  De data aceasta, a avut succes. Întrebată de către DeFapt.ro dacă a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj, Mihaela Al Madani a negat. Dar când i s-a spus că a postat poze din campanie, Mihaela Al Madani s-a repliat. "Îmi pare rău, asta este înainte (de a fi angajată la Ministerul Energiei - n.r.). Și ce legătură are? Absolut nici o legătură. Nu am făcut campanie", a spus Al Madani. Apoi, când i s-a atras atenția că apare îmbrăcată cu jachetă albastră de la PNL, a negat din nou: "Mă rog, informați-vă mai bine. Da? Ce legătură poate să aibă partidul? Nu sunt membră de partid".     Mihaela Al Madani, în campanie electorală pentru PNL Gorj în toamna lui 2024 (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Mihaela Al Madani și deputatul PNL de Gorj Ion Iordache (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Case, apartamente și terenuri în România și Siria Șomera de lux Mihaela Al Madani, ajunsă consilier în Ministerul Energiei, a fost obligată de lege să-și depună prima declarație de avere. Din acest document aflăm că soțul ei, Ayman Al Madani, deține două terenuri intravilane în Alep (Siria). Unul de 3.000 de mp, iar celălalt, de 126 mp. Tot în Alep, acesta mai are pe numele lui un apartament moștenit, de 126 mp. Un alt apartament, de 57 mp, se află în Târgu Jiu.  Soții Al Madani dețin împreună un teren de 970 mp în Târgu Jiu, iar un altul, de 1.797 mp, în Runcu. Tot în Târgu Jiu, cei doi mai au în proprietate o casă de 247 mp, dar și o casă de vacanță de 591 mp în localitatea gorjeană Novaci. Cei doi soți au mai cumpărat un apartament de 71 mp în Craiova. Pe 15 februarie 2024, au vândut o casă cu suma de 480.000 de euro. Un Porsche, trei BMW, sute de mii de euro Mihaela Al Madani a menționat în declarația de avere că deține cinci mașini: un Porsche Cayenne, un BMW Z4, două BMW X1 și o Mazda. Plus o motocicletă Yamaha Vigaro. În perioada 2002 – 2024, ea a strâns bijuterii evaluate la 120.000 de euro, ceasuri de 150.000 de euro și obiecte de artă în valoare de 45.000 de euro. La capitolul "active financiare", ea a menționat patru conturi bancare. Într-unul din conturi, deschis în 2011 la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland, are 650.000 de euro. Într-altul, doar 3.000 de euro. Alte două conturi bancare au fost deschise în 2023 la BRD. Aici, ea are 115.000 euro și 380.000 lei. În total, doar în conturile bancare, Mihaela Al Madani are 768.000 de euro și 380.000 lei. Dar are și datorii: în cursul acestui an trebuie să plătească 490.000 de euro pentru un credit contractat de la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland. Nu a declarat firma soțului Mihaela Al Madani nu a menționat în declarația de interese firma soțului ei, Sari Dent SRL, înființată în anul 2003. Societatea deține o clinică stomatologică în Târgu Jiu, inaugurată la finalul anului trecut. Eveniment la care au participat mai mulți politicieni locali. Întrebată de ce a omis în declarația de interese firma soțului ei, așa cum prevede legea, Mihaela Al Madani a întrebat: "În ce an s-a înființat această clinică? Este pe anul trecut declarația. Anul acesta se depun declarații pe anul trecut. Clinica a fost înființată anul acesta." Dar documentele oficiale și fotografiile postate pe Facebook o contrazic. Așa că Mihaela Al Madani a venit cu o altă explicație: "Deci, soțul meu nu mai este soțul meu. În prezent, anul acesta eu sunt divorțată. Nu are nici o companie în afară de acea clinică medicală."

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Aici, împreună cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov (dreapta) (sursa: Facebook/Михаило Лаурук)
Investigații

Mihai Lauruc, menționat în dosarul "Geția", legături puternice de afaceri în Rusia

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici, a fost implicat în mai multe afaceri ilegale, dar a scăpat de pușcărie după intervenția pesediștilor din Ministerul Justiției. Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia Asta nu l-a împiedicat să se asocieze cu liberalul Valer Bindea, fost prefect și vicepreședinte al PNL Bistrița Năsăud, dar și cu colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă care a dus la arestarea preventivă a subalternului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, profesorul Marius Semeniuc, pentru complicitate la trădare și spijinirea unui grup infracțional organizat. Promotor al ideii că invazia Rusiei în Ucraina este justificată, Mihai Lauruc s-a fotografiat la Moscova cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei. Arestat pentru afaceri cu combustibil, finanțator al partidului lui Măgureanu Prorusul Mihai Lauruc, fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, era considerat "baronul petrolului din Maramureș" la începutul anilor 2000. Afacerile ilegale cu combustibil i-au adus prima arestare preventivă în aprilie 2002. Presa vremii relata că a stat doar cinci zile în arest pentru că Doru Trifoi, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției din partea PSD, ar fi dat ordin ca Lauruc să fie pus în libertate. După ce a scăpat de arest, afaceristul Lauruc a declarat public că s-a dus la Cotroceni pentru a se întâlni cu Ioan Talpeș, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale. Întrebat despre legătura sa cu Mihai Lauruc, Ioan Talpeș declara în urmă cu șase ani că nu a avut nici o legătură cu acesta. Este cert, însă, că Lauruc a intrat în Palatul Cotroceni. Tot la începutul anului 2000, afaceristul Mihai Lauruc a înființat și finanțat filiala sigheteană a Partidului Noua Românie, formațiune politică controlată Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI. Pe 27 ianuarie 2003, Lauruc a fost arestat din nou. Dar și de această dată, după câteva luni închis, a fost eliberat. Bizara afacere Loto prin SMS SA/Mobzoid SA Bazele unei noi afaceri controversate au fost puse de Mihai Lauruc și ruda sa Livius Lauruc în martie 2011. Atunci, cei doi au înființat firma Loto prin SMS SA, al cărei capital social a fost inițial de 10,9 milioane lei. În acte, Mihai Lauruc a contribuit cu doar 10 lei la capitalul social, în timp ce Livius Lauruc, cu 6 lei. Diferența de până la 10,9 milioane de lei o reprezenta un depozit de produse petroliere, adus ca aport în natură de Livius Lauruc. În iunie 2012, familia Lauruc a decis majorarea capitalul social cu suma de 789.475.230 lei, echivalentul a aproximativ 170 de milioane de euro la vremea respectivă. De această dată, suma provenea din evaluarea titlului de stat (emis în perioada interbelică) cu nr. 016375 și a 20 de cupoane, cu o valoare de 1.000 franci aur. Ruși, ucraineni și un offshore din Delaware Obligațiunea de stat a fost emisă de Ministerul Finanțelor pentru Renta Română, și figurează la datoria Publică a României. Totodată, firma Loto prin SMS SA a fost rebotezată cu numele Mobzoid SA. Ulterior, 79% din acțiunile firmei au ajuns la ucraineanul Ivan Chubyrko, la rușii Mikhail Mamiashvili și Yury Savyak, la offshore-ul Zoid LLC (Delaware, SUA), dar și la cetățeanul român Valer Bindea. La un moment dat, Bindea și Zoid LLC s-au retras din firmă, dar au fost înlocuiți de ucrainenii Maksym Tolkacov și Oleksandr Luchkov și de ungurul Attila Dene. Lauruc, asociat cu Mikhail Mamiashvili, șeful Federației Ruse de Lupte Rusul Mikhail Mamiashvili a fost campion olimpic la lupte sub steagul Rusiei. A primit numeroase distincții și ordine din partea statului rus, care i-a oferit și gradul de colonel în Armata rusă. Acum, Mamiashvili este președintele Federației Ruse de Lupte. Autoritățile din SUA au refuzat să-i acorde viză pentru a intra pe teritoriul american. Mamiashvili apare ca asociat în firma Triple Ltd. din Belarus. Două treimi din companie sunt deținute de oligarhul Yury Chyzh, cel mai bogat afacerist din Belarus.  Mamiashvili, asociat cu Anzor Kikalishvili, cap al mafiei ruse din SUA Potrivit presei din fostele state sovietice, un alt asociat ar fi Anzor Kikalishvili. În 1996, FBI l-a indicat pe Kikalishvili drept unul dintre șefii mafiei ruse responsabil cu supravegherea afacerilor ilegale din Statele Unite. Compania Triple a fost înființată de Yury Chyzh în anul 1992. În prezent, compania se ocupă construcții, servicii vamale, băuturi nealcoolice, hypermarket-uri, medicamente, restaurante, ba chiar deține o arenă de hochei și 57% din clubul de fotbal Dinamo Minsk. Mamiashvili și Kikalishvili au preluat o preluat o treime din compania Triple de la milionarul Vladimir Yaprintsev, președintele Federației de Lupte din Belarus, în contul unei datorii Lauruc, șeful lui Semeniuc, arestat în dosarul "Geția" Între timp, Mihai Lauruc a devenit președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), o organizație pro Rusia. Pe funcția de director executiv al organizației îl regăsim pe Marius Semeniuc, care a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unei grup infracțional organizat în dosarul "Geția”.  Din referatul de arestare al lui Marius Semeniuc aflăm că acesta (în data de 24 octombrie 2024, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei) s-a întâlnit cu Ștefan Mateescu, unul din cei doi inițiatori ai Comandamentului "Vlad Țepeș", un alt grup prorus. Celălalt inițiator al grupului este Adrian Robertin Dinu. Ultimii doi păstrau legătura cu Biroul Atașatului Apărării Rus din cadrul Ambasadei Rusiei. "Conform actului de sesizare, în data de 29.11.2023, nucleul de conducere al grupului a realizat o întâlnire cu reprezentanții Biroului Atașatului Apărării Rus la București, colonel CHUPRINA Alexandr, respectiv colonel IGNATIEV Evgheny", se menționează în referatul de arestare al DIICOT. Ulterior, în data de 25 ianuarie 2025, Marius Semeniuc și Adrian Robertin Dinu au plecat la Moscova pentru a primi numele viitorului președinte al României, dar și pe cele ale celor nouă miniștri pe care voiau să îi instaleze în fruntea statului român. Rusul Getsko, condamnat în Ucraina la 20 de ani Înainte de a pleca la Moscova, Adrian Robertin Dinu s-a întâlnit cu Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei Rusiei. Anchetatorii îi suspectează pe Dinu și Semeniuc că, la Moscova, s-au întâlnit cu mai multe persoane, inclusiv cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei (Getsko se autoproclamase prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, "stat" creat pe teritoriul Ucrainei).  Tot la Moscova s-a întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko și Mihai Lauruc. Conform anchetatorilor, Petro Ivanovych Getsko se află în Federația Rusă, începând cu anul 2014. "Acest ultim fapt este confirmat și de fotografia inclusă într-un articol de presă postat în ianuarie 2022, cu ocazia conferinței Centrului Internațional <Matița Rusinov> (Matca Rutenilor), desfășurată la Moscova, fotografie în care GETSKO Petr (Petro) apare în centru, împreună cu Lauruc Mihai", spun anchetatorii. Apoi, pe 20 februarie 2025, Marius Semeniuc i-a trimis fotografii lui Petro Getsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România. Fotografiile au fost postate pe contul lui Mihai Lauruc, "cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România". 

Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată de specialiști (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Cum era testată loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc"

Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată prin chestionare de valori și un soft de evaluare. Înființată de Călin Georgescu, Asociația "Pământul Strămoșesc" a apelat la serviciile firmei Great People Inside SRL pentru a-i evalua noii membri cu ajutorul unui soft care stabilea dacă aceștia au valori compatibile cu scopul și viziunea organizației. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT O altă asociație afiliată "Pămâtului Strămoșesc", "Sfatul Bătrânilor", cerea o taxă de 150 de lei pentru completarea chestionarului de analiză a valorilor fiecărui membru dorea să se implice în grupurile de lucru existente sau în constituirea altora noi. Doru Dima, patronul firmei Great People Inside SRL, a declarat pentru DeFapt.ro că nu îl interesează cine sunt patronii firmelor sau organizațiilor cu care lucrează, atâta timp cât are un contract semnat cu acestea. Însă a confirmat că firma sa a pus la dispoziția organizației "Pământul Strămoșesc", în baza unui contract, în urmă cu trei – patru ani, un soft cu ajutorul căruia erau evaluate valorile fiecărei persoane care adera la aceasta. Cât despre Călin Georgescu a spus că l-a întâlnit o singură dată în viața lui „din greșeală”. "Sarmizegetusa 2050 – Capitala Păcii Mondiale" Asociația "Sfatul Bătrânilor", din Craiova, este coordonată de Adrian Pop și a fost organizată în grupuri de lucru "pentru ridicarea atitudinii sufletești". Împreună cu asociațiile "Academia Dacoromână", "Arta Zamolxa" și "Avangarda de Sacrificiu" au promovat proiectul "România Țara Păcii – Sarmizegetusa 2050 – Capitala Păcii Mondiale", care urma să contribuie la semnarea Tratatului de Pace la nivel mondial până în anul 2050. Asociația lui Adrian Pop i-a cooptat pe Ninel Peia și pe generalul Mircia Chelaru. Ultimul a fost numit un fel de ambasador al păcii în Craiova. Delir "dacic" cu Arsenie Boca Pe 4 aprilie 2024, Adrian Pop a anunțat pe pagina de Facebook "Sfatul Bătrânilor" că se lucrează la construirea a două noi orașe în România. Primul, Orașul Sănătății Zamolxa – Arsenie Boca, urmează să fie construit în zona Herculane, Baia de Aramă, Izverna și Siroca. În acest oraș din viitor urmează să fie tratați gratuit toți cei care au probleme de sănătate. "Banii necesari acestui obiectiv vor veni de la proiectul nostru în urma căruia la Sarmizegetusa Regia (Capitala Spirituală a României), vom ratifica Tratatul de PACE Mondială până în anul 2050", anunța Adrian Pop. Celălalt, Orașul Păcii Eden, urmează să fie proiectat și construit în arealul Bucium - Sinca Veche, Mănăstirea Brâncoveni. În acest perimetru ar trebui să fie construită Mănăstirea Pacea Lumii gândită de Sfântul Arsenie Boca, Moș Ilie și Sfântul Pantelimon. "Sfatul Bătrânilor", conectat la organizația lui Călin Georgescu Asociația "Sfatul Bătrânilor" funcționează ca o anexă a organizației "Pământul Strămoșesc", înființată de Călin Georgescu. Prima organzație își îndemna membrii "dedicați acțiunilor concrete de construcție și întrajutorare de oameni" să completeze un chestionar de analiză a valorilor împărtășite. "Acesta ne va ajuta să ne cunoaștem mai bine și să ne organizăm mai ușor pentru atingerea obiectivelor Asociației <Pământul Strămoșesc> (…). Chestionarul costă 150 de lei și trebuie plătit integral de orice persoană care își asumă responsabilitatea acțiunilor directe", se menționează în mesajul transmis de "Sfatul Bătrânilor".  Organizația "Pământul Strămoșesc" îi mai are printre membrii fondatori pe fostul ofițer de informații al Armatei Bogdan Vacusta, dar și pe fostul candidat AUR Ovidiu Hurduzeu. În prima jumătate a lunii februarie, sediul organizației lui Călin Georgescu a fost percheziționat de anchetatori în dosarul privind finanțarea campaniei electorale. Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată Chestionarele la care făcea referire "Sfatul Bătrânilor" erau, de fapt, un link către o aplicație pusă la dispoziția organizației "Pământul Strămoșesc" de către firma Great People Inside SRL din Brașov. Doru Dima, asociatul majoritar al firmei Great People Inside, a declarat pentru DeFapt.ro că a avut un contract cu "Pământul Strămoșesc" în urmă cu trei-patru ani. Nu își mai aduce aminte cine a semnat contractul din partea organizației, dar sigur nu Călin Georgescu. "Nu am avut nici o treabă cu dânsul. Am avut treabă cu asociația. Eu lucrez cu vreo 2.000 de companii. Credeți că mă interesează cine sunt acționarii? Lucrez cu vreo 50 de asociații cărora le dăm evaluări de consiliere în cariere. Credeți că știu cine le-a fondat? Pentru orice evaluare pe care o facem, și am evaluat vreo 500.000 de oameni din țara asta, nu putem să vă punem la dispoziție nici o informație. Noi facem evaluări oricui. Și dacă mă sună Trump îi facem, și Zelenski și Putin. Mă lasă rece!", a declarat Doru Dima. Întâlnire cu Călin Georgescu "din greșeală" Totodată, Doru Dima a mai spus că are cea mai mare companie de consultanță de evaluări din țară și nu numai, cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro cu 20 și ceva de specialiști. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus "Atâta timp cât există un contract în care noi suntem solicitați să facem o evaluare a unor oameni pentru a identifica anumite abilități, competențe, abilități cognitive, activități ocupaționale, tot ceea ce ține de leadearship, noi o facem cu drag. Nu mă interesează cine e, ce face. Cu atât mai puțin faptul că e <Pământul Strămoșesc>! De evaluarea oamenilor care a fost făcută atunci nici măcar nu m-am ocuapt eu. Sunt făcute acum vreo patru ani, când nu știa nici dracu' cine e Călin Georgescu", a mai precizat Doru Dima. Întrebat dacă s-a întâlnit, totuși, cu Călin Georgescu, Doru Dima a spus că doar o singură dată, și atunci, "din greșeală".   

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. În stânga imaginii, Laura Bălănescu (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea, Ocrav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV După șase ani și jumătate, cazul unui copil mort pe masa de operație este încă în cercetare

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. Procurorul Marius Iacob (Parchetul General) este acuzat de Andreea Duță, mama unui băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador, că întârzie nejustificat ancheta privind uciderea din culpă a fiul ei. Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Este vorba de un dosar deschis în urmă cu aproape șase ani și jumătate care nici până astăzi nu a fost finalizat, deși procurorul Marius Iacob a promis familiei îndoliate că va finaliza investigația în primăvara anului 2024. Dosarul urmează să se prescrie în octombrie 2026. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că medicul Laura Bălănescu, cea care l-a operat pe băiețelul în vârsta de un an și zece luni, dar și alte cadre medicale de la Spitalul Sanador sunt cercetate pentru ucidere din culpă. Laura Bălănescu este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România, dar deține și importante funcții în sistemul medical din România (vezi CV-ul Laurei Bălănescu). Marius Iacob a devenit vedetă după ce a lucrat în celebrul caz "Elodia". În acest moment, Iacob îi investighează pe mercenarul Horațiu Potra și pe complicii acestuia. Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador Andreea Duță, mama băiețelului care a murit în urma unei operații făcute de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, trăiește o nouă dramă. Ea luptă cu justiția din România pentru ca dosarul deschis în urmă cu mai bine de șase ani să nu fie clasat pentru prescripția faptei de ucidere din culpă. Infracțiune care se prescrie în termen de opt ani. Termen care, în acest caz, se împlinește în octombrie 2026. De dosar se ocupă procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General. Ultima sa invenție în materie de tergiversare a dosarului, potrivit Andreei Duță, constă în extinderea cercetării asupra a doi medici pediatri și a două asistente. Și, cum unul din cei doi medici nu își recunoaște semnătura aflată pe regulamentul de ordine interioară al spitalului Sanador, s-a cerut o expertiză grafologică.   "Mie mi se pare că se tergiversează acest dosar cu rea intenție. Cu rea intenție! Ca să meargă la prescriere. Se inventează tot felul de subiecte false ca să se prescrie. De exemplu, această expertiză grafologică. Este un subiect fals! Tu ai o expertiză medico-legală care spune clar că a fost omorât un copil, că putea fi salvat, că i s-a secționat vasul, că a sângerat. Această expertiză este foarte clară. Ai toate acestea și tu acuma vrei să vezi dacă o doctoriță a semnat sau nu un regulament de ordine interioară?", s-a declarat șocată Andreea Duță într-o discuție cu DeFapt.ro.   "Se încearcă o clasare elegantă a dosarului" Nemulțumită de felul în care s-a derulat ancheta până acum sub conducerea procurorului Marius Iacob, Andreea Duță l-a reclamat la Parchetul General, condus procurorul general Alex Florența. "Au trecut 6 ani, 4 luni și jumătate (2313 zile) de la decesul copilului meu, iar ancheta este în continuare într-un stadiu incert, fără un rechizitoriu întocmit și fără trimiterea în judecată a celor responsabili. Audieri repetate și inutile – în loc să finalizeze ancheta, procurorii au preferat să reaudieze martorii și inculpații de mai multe ori, fără a avansa către o soluționare clară a cazului. Există probe clare privind culpa medicală, conform raportului Institutului de Medicină Legală, care indică o hemoragie internă survenită în timpul operației. Cu toate acestea, dosarul este tergiversat nejustificat", se menționează în plângerea transmisă procurorului general al României. Procurorul general, tăcut ca un mort Andreea Duță reclamă și "posibile interese obscure și rea-voință – având în vedere durata excesivă a anchetei și faptul că inculpații fac parte din aceeași elită medicală și juridică, există suspiciunea că se încearcă o clasare elegantă a dosarului". Cum nici procurorul general al României, Alex Florența, nu i-a dat vreun răspuns, femeia a dat în judecată Parchetul General la Tribunalul București, în speranța că dosarul va fi finalizat înainte de prescrierea infracțiunii. Ironic, procesul aflat pe rol a început o amânare. "Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală"  Infracțiune de ucidere din culpă are termen de prescriere opt ani de la data săvârșirii faptei. "Și noi avem șase ani jumate. În octombrie (2025 - n.r.), se fac șapte. Noi nu am ieșit cu dosarul ăsta din faza de urmărire penală. După aia, urmează camera de consiliu. Acolo mai durează un an de zile. Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală. Nu am nici cea mai vagă idee pe cine protejează procurorul, dar este și o lipsă de asumare în general a tot ceea ce înseamnă procese penale. De ce să nu fie mai bine să se prescrie decât să ne mai batem capul cu o speță de genul acesta? În cazul nostru, gândindu-mă la ce persoane sunt implicate, cred că se încearcă tragerea de timp prin toate mijloacele specifice ca să se prescrie pe latură penală", a declarat Andreea Duță pentru DeFapt.ro. Într-un final, probabil, se vor plăti doar despăgubiri de către societățile de asigurări. Dacă așa vor sta lucrurile, Andreea Duță a spus că va da în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durata excesivă a anchetei. Cum s-a întâmplat tragedia de la Spitalul Sanador DeFapt.ro a dezvăluit că, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018, Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Problemele au început să apară o jumătate de oră mai târziu, atunci când copilul a început să transpire și să vomite. Apoi, după încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că Ștefan Duță avea o stare generală bună și era conștient. La ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15.

Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT (sursa: Facebook/Daniel Cateliu, Anamaria Gavrilă)
Investigații

EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă

Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT. Liberalul Daniel Cateliu, președintele Consiliului de Administrație al Poștei Române și trezorierul PNL Sector 1, este asociat în două firme cu Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri. Formațiunea politică condusă de Gavrilă l-a susținut direct pe Călin Georgescu în cursa pentru alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Cariera și ascensiune politică ale lui Daniel Cateliu sunt strâns legate de actualul ministru liberal Sebastian Burduja. De exemplu, Daniel Cateliu a fost subalternul lui Sebastian Burduja în PACT, partid înghițit de PNL. Noii liberali au preluat controlul asupra filialei PNL Sector 1: Sebastian Burduja în calitate de președinte, iar Daniel Cateliu ca trezorier. Ulterior, ministrul Sebastian Burduja și-a numit trezorierul în Consiliul de Administrație al Poștei Române pe o perioadă de patru ani. Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT  Liberalul Daniel Cateliu, președintele Consiliului de Administrație al Poștei Române, deține acțiuni și părți sociale la 15 companii. În două dintre acestea, Yload Investors SA și Epvisits Investment SRL, este asociat cu Anamaria Gavrilă, președinta Patidului Oamenilor Tineri (POT), "remorca" lui Călin Georgescu. Documentele oficiale consultate de către DeFapt.ro arată că firma Yload Investors SA a fost înființată de 78 de persoane fizice și juridice, în octombrie 2021. Printre membrii fondatori îi regăsim pe liberalul Daniel Cateliu, dar și pe deputata Anamaria Gavrilă. Cu un capital social inițial de 1.652.989 lei, societatea are ca obiect principal de activitate "activități ale holdingurilor". Gavrilă - un leu pe acțiune, Cateliu - un euro Datele fiscale publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe arată că firma Yload Investors a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri zero și pierderi de 18.556 lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri declarată a fost de aproape 20.000 lei, și pierderea netă, de 8.587 lei. Ultimele date fiscale, aferente anului 2023, arată că s-a înregistrat o cifră de afaceri de 11.406 lei și pierderi de 12.188 lei. La rândul ei, firma Yload Investors SA deținea în februarie 2022 aproape 14% din societatea Yload Global SA. Deputata Anamaria Gavrilă a menționat în ultima declarație de avere că deține 25.431 de acțiuni evaluate la 25.431 lei. Iar Daniel Cateliu are 10.334 de acțiuni, cu o valoare de 8.000 de euro. Nu se știe după ce criterii și-au evaluat cei doi valoarea acțiunilor. Horă mare: cu Felix Tătaru și soția lui Thiess  Același obiect de activitate îl are și firma Epvisits Investment SRL, înființată de 19 persoane fizice și juridice. Se întâmpla în septembrie 2021. Și aici, printre membrii fondatori îi regăsim pe liberalul Daniel Cateliu și pe deputata Anamaria Gavrilă. Funcția de administrator al societății i-a revenit lui Ionuț Pătrăhău, fostul director adjunct al Băncii Transilvania, actual manager parterner la SeedBlink. Societatea Epvisits Investment SRL este asociată la rândul ei în firma Epic Visits SRL, în care are controlul asupra 9,77% din părțile sociale. În această ultimă societate îi mai regăsim ca asociați pe Felix Tătaru, consultantul în campaniile electorale ale președinților Klaus Iohannis și Traian Băsescu, dar și pe Elena Delia Thiess, soția afaceristului Adrian Thiess. Cel din urmă l-a adus pe Mihail Gorbaciov, fostul președinte al Uniunii Sovietice, la București. Evaluarea acțiunilor, două filme diferite Declarațiile de avere depuse de Daniel Cateliu și Anamaria Gavrilă sunt contradictorii cu privire la valoarea părților sociale. De exemplu, Daniel Cateliu susține că deține 9 (nouă) acțiuni, cu o valoare declarată de 2.575 euro. Președinta POT a menționat în declarațiile ei de avere că are 12.787 acțiuni în valoare de 12.787 lei. Cum cele două evaluări nu pot fi valabile simultan, unul din cei doi minte sau habar nu are ce deține.  Daniel Cateliu: "M-a amuzat asocierea cu ea"  Liberalul Daniel Cateliu a declarat pentru DeFapt.ro că nu o cunoaște pe deputata Anamaria Gavrilă, chiar dacă sunt parteneri de afaceri. "M-a amuzat asocierea cu ea. Eu sunt asociat la mai multe companii în care investesc prin platforma SeedBlink, o platformă românească care listează start-upuri. Probabil, nu știu, nu îmi dau seama dacă sunt partener de afaceri cu doamna. Sunt investitor pe SeedBlink. Eu doar, practic, intru pe această platformă, ei se ocupă de acte la Registrul Comerțului. Firma Yload este un start-up care și-a propus să revoluționeze transportul logistic. Un fel de bursă online", a declarat Daniel Cateliu. Cealaltă firmă, Epvisit Investment, e un fel de "booking care vor să promoveze experiențe", a completat Daniel Cateliu. Valoarea acțiunilor, un mister Întrebat despre valoarea acțiunilor deținute, Daniel Cateliu a spus că urmează să se uite pe rapoartele primite de la SeedBlink: "Tot timpul se fac majorări de capital, se diluează. O să verific și eu aceste informații. Poate e posibil ca eu să fi ratat (informațiile despre valoarea acțiunilor - n.r.)".  Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anamaria Gavrilă, dar aceasta avea telefonul închis. Ministrul liberal Sebastian Burduja a refuzat să răspundă întrebărilor transmise. _______________________ După publicarea articolului, Daniel Cateliu a trimis un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos. DREPT LA REPLICĂ Subsemnatul, Daniel Cateliu, solicit publicarea prezentului drept la replică referitor la articolul „EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme”, publicat în data de 4 martie 2025 pe site-ul DeFapt.ro, având în vedere că materialul conține informații eronate și prezentate într-un mod tendențios, afectându-mi imaginea publică și profesională. 1. Nu există o asociere de afaceri directă între mine și doamna Anamaria Gavrilă Articolul sugerează în mod fals că aș avea o relație de parteneriat cu doamna Anamaria Gavrilă în două firme. În realitate, dețin acțiuni achiziționate prin platforma SeedBlink, un mecanism transparent de investiții care listează sute de start-upuri și atrage zeci de mii de investitori. De-a lungul anilor, am investit în mai mult de 10 start-up-uri, multe dintre ele companii românești, contribuind astfel la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România. Acest tip de investiție este unul pasiv, iar simplul fapt că mai mulți investitori participă la finanțarea unui start-up nu creează o asociere între aceștia. A sugera contrariul este o deformare a realității. 2. Numirea mea la Poșta Română a fost făcută în urma unui proces de recrutare conform legislației în vigoare Articolul insinuează că numirea mea în Consiliul de Administrație al Poștei Române ar fi fost influențată politic, ignorând procesul obiectiv de selecție. Precizez că această numire a fost făcută în urma unui proces de recrutare derulat conform legislației în vigoare, bazat pe criterii de competență și experiență profesională. Urmăresc îndeaproape performanțele lui Sebastian Burduja în funcțiile publice pe care le-a ocupat și consider că este unul dintre cei mai importanți lideri politici din România. Prin ceea ce face, a demonstrat constant nivelul său de profesionalism, competență și viziune în administrație și politică. 3. Nu am nicio legătură cu POT și nu am întâlnit-o niciodată pe liderul acestui partid Articolul încearcă să mă asocieze, fără nicio bază reală, cu Partidul Oamenilor Tineri (POT) și cu liderul acestuia, Anamaria Gavrilă. Doresc să clarific ferm că nu am nicio legătură cu acest partid, nu am avut nicio implicare în activitatea sa și nu am întâlnit-o niciodată pe doamna Gavrilă. Simplul fapt că mai mulți investitori participă la o platformă de investiții nu creează vreo asociere între aceștia, iar orice altă interpretare este forțată și eronată. 4. Afirmațiile privind valoarea acțiunilor sunt tendențioase și eronateArticolul sugerează că există o contradicție între evaluările acțiunilor mele și ale doamnei Gavrilă, insinuând că unul dintre noi „minte” sau „nu știe ce deține.” Această afirmație este complet lipsită de temei, întrucât evaluarea acțiunilor într-un start-up fluctuează constant, iar raportările individuale depind de momentul în care sunt realizate.

Andrei Baciu, șeful PNL S3, îl protejează pe Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB (sursa: Facebook/Andrei Baciu)
Investigații

EXCLUSIV Damian (PNL), cumul ilegal: adjunct la Străzi (ASB) și șef de cabinet al directorului STB

Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB. Liberalul, fost consilier al premierului Florin Cîțu și protejat al deputatului PNL Andrei Baciu, încasează ilegal două salarii simultan de la municipalitate. Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB Primăria Municipiului București îl plătește cu 2.500 euro lunar pentru funcția de director adjunct la Administrația Străzilor București, acolo unde trebuie să fie prezent fizic de la 08.00 la 16.00.  Citește și: Nicușor Dan prezintă un sondaj în care îl bate pe Georgescu în turul II, fiind peste acesta cu 4,1% Însă, tot zilnic, în intervalul orar 11.00 - 15.00, Damian ocupă și funcția de director de cabinet al liberalului Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), care l-a angajat cu jumătate de normă.  Ceea ce este interzis complet de Codul Muncii. Mai mult, STB încalcă același Cod al Muncii pentru că pe funcția de director de cabinet nu pot fi angajate persoane cu jumătate de normă, aceasta fiind o funcție de conducere. Lucian Judele, administratorul public al Municipiului București, a declarat pentru DeFapt.ro că va lua măsurile necesare după ce va analiza această situație împreună cu directorul general de la Administrația Străzilor București, respectiv cu cel al Societății de Transport București. PNL i-a dat funcții fără număr Bogdan Damian este membru al Partidului Național Liberal, filiala Sector 3, care este condusă de deputatul Andrei Baciu, urmărit penal de către DNA în dosarul vaccinurilor. Partidul l-a ajutat pe Damian să ocupe funcții de rang inferior, dar bine remunerate. Liberalul și-a început activitatea juridică la cabinetul de avocatură al tatălui său. Apoi, în anul 2015, a fost angajat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. De acolo, a ajuns la Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor.  În anul 2019, a fost angajat la grupul parlamentar PNL din Senatul României. Se jură că nu a fost șoferul lui Cîțu Acolo avea să îl descopere liberalul Florin Cîțu, care l-a angajat în anul 2020 pe funcția de consilier la cabinetul său de ministru al Finanțelor. Ulterior Florin Cîțu a plecat cu toți consilierii săi la Guvern, după ce a fost numit prim-ministru al României. Întrebat cum a ajuns să-l consilieze pe Florin Cîțu, Bogdan Damian a explicat pentru DeFapt.ro că CV-ul său a fost selectat de către partid pentru a face parte din echipa de consilieri. "Nu este adevărat că am lucrat ca șofer pentru domnul Cîțu. Conform CV-ului meu, pe care, dacă îl accesați, o să vedeți toate funcțiile mele pe care le-am ocupat. Sunt un simplu membru la PNL Sector 3", a declarat Bogdan Damian. Venituri de 5.200 euro pe lună de la PMB În vara anului 2022, liberalii l-au numit pe Bogdan Damian în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Societății de Transport București. Conform declarației sale de avere din iunie 2022, el primea indemnizații de la Banca Națională a României și de la Societatea de Transport București, plus salarii de la Secretariatul General al Guvernului, de la Senatul României și de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public București Ilfov. În total, vreo 100.000 de lei anual, echivalentul a 20.000 de euro. Situația s-a schimbat radical în anul 2023: de la STB, Damian încasa o indemnizație anuală de 163.296 lei, iar de la Primăria Capitalei primea un salariu de 145.758 lei. Adică, în jur de 26.000 lei lunar, echivalentul a 5.200 de euro.  Din Consiliul de Administrație al STB a fost schimbat în toamna anului 2024, dar nu s-a lăsat dus din instituție. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București, l-a angajat pe funcția de director de cabinet cu jumătate de normă, deși era angajat cu normă întreagă la Administrația Străzilor București.  Protejat de șeful Administrației Străzilor Programul de muncă la Administrația Străzilor București este zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 16.00. Adică opt ore pe zi. Bogdan Damian, conform fișei postului, răspunde, în calitate de director general adjunct, de Direcția Logistică și Direcția Parcări. Damian a explicat pentru DeFapt.ro că, în realitate, nu prea are treabă cu parcările, pentru că Direcția de Parcări este la Compania de Parking. "Țin legătura doar cu locurile de parcare", a spus liberalul. DeFapt.ro l-a întrebat pe Marian Aurelian Bârgău, directorul general al Administrației Străzilor București, dacă Bogdan Damian are un program de muncă fix. Răspunsul acestuia a venit sec: "Da, de la 08.00 la 16.00, însă poate părăsi instituția doar în interes de serviciu". Adică în interesul Administrației Străzilor. Cu toate acestea, Bârgău și-a acoperit subordonatul care părăsește instituția pentru a se duce la celălalt loc de muncă, de la STB: nu l-a sancționat vreodată. Întrebat direct dacă știe despre acest aspect, Marian Aurelian Bârgău a declarat: "Nu am nici o chestiune, nici un document". Damian admite că lucrează simultan la ASB și STB Bogdan Damian a recunoscut pentru DeFapt.ro că în timpul programului de muncă de la Administrația Străzilor București (ASB) lucrează în paralel și pentru STB. "Sunt directorul de cabinet al directorului general al STB. Sunt cu patru ore. Lucrez de la orele stabilite prin contractul individual de muncă pe care îl am acolo. Din ce îmi amintesc, lucrez de la ora 13.00 la ora 16.00. Nu îmi amintesc exact. Da, da, în paralel sunt angajat la Administrația Străzilor București", a declarat Bogdan Damian. Evident, programul de muncă de la Administrația Străzilor se suprapune cu cel de la STB. Iar Codul Muncii prevede, la articolul 35, că "orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea". Cu toate acestea, Bogdan Damian susține că nu este nimic ilegal, din punctul său de vedere, pentru că nu-i interzice legea. Damian, coordonator de consilieri După ce i s-a explicat cum încalcă articolul 35 din Codul Muncii, Bogdan Damian a invocat faptul că este jurist de profesie și cunoaște legea. Apoi a început să se bâlbâie și să se contrazică. Mai mult, el consideră că funcția de director de cabinet nu este funcție de conducere, deși a recunoscut că-i coordonează pe ceilalți consilieri ai directorului general al STB. "Funcția de director de cabinet nu este o funcție de conducere. Este o funcția de coordonare a consilierilor. Fiindcă atribuțiile mele sunt de coordonare a consilierilor domnului director. Este o funcție specificată în CIM unde se poate merge și cu contract part-time. Nu mă obligă legea pentru… nu am atribuții de conducere", s-a justificat Bogdan Damian. Tot Damian, consultanță pe spețe juridice Apoi s-a răzgândit și a spus că, deși este încadrat pe funcția de director de cabinet, are doar un rol consultativ pe spețe juridice: "Repet, repet! Orele mele, orele mele pe care le lucrez parțial, cele patru ore, nu sunt ore fixe. Eu neavând funcție de conducere în cadrul STB și nelucrând la o direcție și am un rol consultativ pentru domnul directorul general pe spețe juridice pe care îmi este profesia, orele mele nu sunt petrecute neapărat în cadrul STB. Atribuțiile mele sunt cele delegate de directorul general pe diferite probleme de natură juridică". Și STB a încălcat Codul Muncii, pentru că nu putea încheia un contract parțial de muncă pentru o funcție de conducere. O altă ilegalitate constă în faptul că, deși orice angajat poate lucra maximum 48 de ore într-o săptămână, Bogdan Damian primește salariu pentru 60 de ore de muncă pe săptămână, adică 12 ore pe zi (opt, la ASB, și patru, la STB). Daniel Istrate, șeful STB, și Sebastian Burduja, șeful PNL București, nu au răspuns apelurilor DeFapt.ro.   

Protejata lui Manda, împrumut din pensie (sursa: Facebook/Alexandra Presură)
Investigații

EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul LOV, a luat 50.000 EUR de la o pensionară ca să finanțeze PSD

Protejata lui Manda, împrumut din pensie. Este vorba despre senatoarea Alexandra Presură, care a luat cu împrumut 198.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la o pensionară din Craiova. Scopul împrumutului: finanțarea candidaturii la alegerile parlamentare din decebrie 2024. Banii luați de la pensionară i-a dat ca împrumut filialei PSD Dolj, organizație controlată de europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Cu patru ani înainte, Presură mai luase un împrumut, de 133.800 lei, de la un "prieten". Bani pe care nu i-a mai restituit, conform declarațiilor sale de avere. Cariera politică a senatoarei Alexandra Presură este strâns legată de cea a europarlamentarului Claudiu Manda. Cariera politică a unei contabile de bibliotecă Alexandra Presură (41 de ani) s-a înregimentat în urmă cu 18, adică în 2007, ani în organizația de tineret a PSD Dolj, condusă de Claudiu Manda. Tânăra a intrat în câmpul muncii doi ani mai târziu, în ianurie 2009, cu câteva luni înainte de a-și lua licența de economist de la o facultate a Universității din Craiova. Inițial, s-a ocupat de contabilitate primară la Cabinetul Expertului Contabil Stamin Aurora, apoi a ajuns la Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman". În timp ce ținea contabilitatea bibliotecii din Craiova, Alexandra Presură urma cursurile unui master în contabilitate la Universitatea "Spiru Haret" din București. Tot în paralel, în perioada februarie 2014 – iunie 2016, a reprezentat Consiliul Județean Dolj în Consiliul de Administrație al firmei Parc Industrial Craiova SA. Presură și Manda, tandrețuri la vedere (sursa: Facebook/Alexandra Presură) Deputată la 32 de ani Cariera Alexandrei Presură avea să i se schimbe complet în vara anului 2016. Atunci Claudiu Manda, președintele PSD Dolj, a decis ca aceasta să candideze pe lista partidului pentru funcția de consilier județean. O lună mai târziu, în iulie 2016, Alexandra Presură avea să fie numită în funcția de director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova". Tot cu susținerea politică a lui Claudiu Manda, Presură a câștigat primul mandat de deputat în decembrie 2016. Apoi, pe al doilea, în 2020. În primii patru ani de mandat, deputata Alexandra Presură a vorbit 28 de minute și 44 de secunde în 14 ședințe. A depus în scris 38 de declarații politice și a susținut 80 de propuneri legislative, din care au fost promulgate 33. Totodată, a mai depus nouă întrebări și interpelări, dar a și semnat patru moțiuni. În al doilea mandat, deputata Presură a vorbit două ore, 21 de minute și trei secunde în patru ani. A luat cuvântul de 25 de ori, a susținut 78 de inițiative legislative, din care au fost adoptate 33, a depus 13 întrebări și interpelări. A semnat și șase moțiuni. A "uitat" să restituie 133.800 lei Alexandra Presură a menționat în declarația de avere depusă în decembrie 2020, după câștigarea celui de-al doilea mandat de deputat, că a contribuit la campania electorală a PSD Dolj cu suma de 133.800 lei. Bani pe care i-ar fi luat cu împrumut de la o persoană fizică. Nu a menționat numele creditorului în declarația de avere, așa cum era obligată de lege. Iar banii nu au fost restituiți niciodată, conform declarațiilor de avere depuse ulterior de Alexandra Presură. DeFapt.ro a întrebat-o pe Alexandra Presură de la cine a împrumutat cei 133.800 lei și de ce nu i-a restituit, însă aceasta a declarat că a menționat atât numele persoanei de la care s-a împrumutat, dar și restituirea sumei. "În declarația mea depusă este... se vede numele. Am completat declarația de avere fără să trec numele persoanei? Am menționat restituirea împrumutului în declarația de avere din iunie 2021. O să verific și eu pe site. Am restituit suma și nu am cum să nu trec așa ceva. Vă spun sigur că am menționat (numele creditorului – n.r.) pentru că nu aveam cum să nu menționez. Probabil este blurat. O să verific și eu, dar nu-mi dau seama de ce nu apare că am restituit. Banii s-au restituit, vă dați seama că i-am luat special pentru campanie”, a declarat Alexandra Presură. Protejata lui Manda, împrumut din pensie Claudiu Manda, cel care controlează cu mână de fier filiala PSD Dolj, a decis în toamna anului trecut ca deputata Alexandra Presură să candideze pentru funcția de senator. A fost validată în decembrie 2024. Declarația de avere depusă de aceasta la începutul mandatului de senator este aproape goală. Scriptic, ea nu are terenuri, case, bijuterii sau investiții după două mandate de deputat. A menționat doar împrumuturile făcute pentru a-și plăti contribuția la campaniile electorale către partid. De data aceasta, senatoarea Alexandra Presură susține că a împrumutat cu suma de 100.000 lei PSD, controlat de Marcel Ciolacu, și cu 198.000 lei filiala PSD Dolj, controlată de Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Suma de 100.000 lei a fost împrumutată de la bancă. Banii pentru filiala condusă de Claudiu Manda au fost împrumutați de Presură de la o anume Zoia Dinulescu, o pensionară din Craiova. Împrumut luat de senatoarea Presură de la pensionara Zoia Dinulescu (sursa: senat.ro) Întrebată de către DeFapt.ro cine este Zoia Dinulescu și dacă este aceeași persoană care apare într-o veche afacere imobiliară, Alexandra Presură a confirmat. "Zoia Dinulescu este o doamnă în vârstă. Da, a revendicat, dar nu are nici o legătură. Nu a revendicat de la Primăria Craiova. E prin instanță... puteți să vedeți că este prin instanță. Nu are treabă cu politica, puteți să verificați că sunt mai mulți moștenitori", a declarat senatoarea Alexandra Presură.   

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română. În imagine, fotografia lui Mihail Lobanov (stânga), depusă la ASP Chișinău, și Roman Abramovici (sursa: DeFapt.ro, TASS)
Investigații

EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte considerate false

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română: unul din cei mai importanți pioni ai oligarhilor ruși în afacerile din Europa, cetățeanul rus Mihail Lobanov, a primit cetățenia României după ce Rusia a invadat Ucraina.  Lobanov a beneficiat de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei din România, care acordă reparații descendenților românilor care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Mihail Lobanov a depus la Autoritatea Națională de Cetățenie de la București acte ucrainene care ar atesta că înaintașii săi îndeplinesc condițiile legii românești. Aceleași acte au fost depuse de Mihail Lobanov și la Chișinău, pentru a obține cetățenia moldovenească, dar autoritățile moldovenești au considerat documentele false și au sesizat Centrul Național Anticorupție, care a și deschis un dosar. De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Citește și: Cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin."Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina.Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Astfel, pe 25 august 2022, la șapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Conform datelor autorităților moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP (Agenția Servicii Publice, instituția moldovenească ce se ocupă și de acordarea de cetățenie). Potrivit ASP, însă, documentele depuse ar fi false, așa că Agenția a respins dosarul de acordare a cetățeniei moldovenești cetățeanului rus Mihail Lobanov. Mai mult, ASP a sesizat, în 2024, CNA (Centrul Național Anticorupție de la Chișinău), parchet care are în lucru un dosar pe această temă. Totuși, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, Lobanov a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Apare hotărârea judecătorească din Ucraina DeFapt.ro a publicat în iunie 2024, în exclusivitate, un articol referitor la tentativa lui Mihail Lobanov de a deveni cetățean moldovean. DeFapt.ro i-a adresat, anterior publicării articolului, mai multe întrebări lui Lobanov, dar acesta a refuzat să răspundă. La peste jumătate de an de la publicarea articolului, Mihail Lobanov a contactat DeFapt.ro prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Judecătorul ucrainean, arestat într-un dosar de corupție Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. După cum arată o investigație a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni, în ianuarie 2024, în acest caz. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română În ciuda suspiciunilor autorităților de la Chișinău și a dosarelor de corupție în care e cercetat judecătorul Boyarskyi, actele ucrainene ale lui Mihail Lobanov au avut succes într-o țară a Uniunii Europene. În România. Potrivit unui e-mail către DeFapt.ro al avocatului Sergiu Bivol de la casa de avocatură Vernon David de la Chișinău, „ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată (legea cetățeniei a Republicii Moldovei – n.r.), până la 28.06.1940. Pentru mai multe informații, aceste circumstanțe au servit drept temei pentru a obține și cetățenia României”. Cu alte cuvinte, actele ucrainene depuse de cetățeanul rus Mihail Lobanov la Chișinău pentru a obține cetățenie moldovenească au fost considerate false. Dar Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București a considerat actele ca fiind valide și i-a acordat cetățenia română lui Mihail Lobanov. Autoritatea Națională pentru Cetățenie invocă GDPR Cel mai probabil, Lobanov a devenit cetățean român în 2024. Avocatul Sergiu Bivol nu a oferit alte detalii despre obținerea cetățeniei române de către Mihail Lobanov. Contactată de către DeFapt.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a refuzat să confirme sau să infirme acordarea cetățeniei române lui Mihail Lobanov. „În conformitate cu Regulamentul UE 2016/679, GDPR, datele solicitate de dumneavoastră au un caracter personal și, astfel, nu pot fi prelucrate spre diseminare, respectiv comunicate.” Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Suspiciuni grave de fraudă la ANC Într-un răspuns trimis unui deputat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București admite că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.” Cu alte cuvinte, ANC recunoaște tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că "fapta nu există" și nici "nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră