joi 11 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele lui Manole: 80.000 EUR pe birou fantomă, bani de transport, deși are mașină SPP

Pesedistul Petre Florin Manole, ministrul Muncii, ia lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. Practic, statul român îi plătește de două ori transportul. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Mai mult, Camera Deputaților îi mai plătește lunar chiria de 553 de euro pentru biroul său de parlamentar, care își are sediul în incinta unui spațiu închiriat de PSD Sector 1 de la RAAPPS. De la metrou, la mașină SPP cu șofer În vara anului trecut, la scurt timp după ce a devenit ministru al Muncii, deputatul Petre Florin Manole poza într-un tânăr politician de stânga care se ducea la muncă cu metroul. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar aventura cu transportul public avea să se sfârșească rapid: Manole a renunțat la metroul bucureștean în schimbul unei mașini cu șofer și pază puse la dispoziție de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Costurile SPP pentru transportul și paza demnitarilor sunt suportate intregral de la bugetul de stat.  Încasează 1.400 de lei lunar pe transport Dar ministrul Petre Florin Manole nu s-a mulțumit doar cu atât. Astfel, lună de lună a cerut Camerei Deputaților să îi deconteze suma de 1.400 de lei pentru transportul din circumscripția electorală în care a fost ales deputat, adică din București, până la sediul Parlamentului, care este tot în București. Deși, cum am arătat, Manole beneficiază de transport asigurat gratuit de SPP. La solicitarea DeFapt.ro, Camera Deputaților a transmis că deputatului Petre Florin Manole i s-au decontat în anul 2025 câte 1.400 lei lunar pentru transport. În total, 16.800 lei. Întrebat de către DeFapt.ro de ce solicită suma forfetară pentru transport, în contextul în care beneficiază de serviciile SPP, ministrul Petre Florin Manole a refuzat să răspundă.  Biroul parlamentar fantomă, în sediul PSD Sector 1 Ministrul Florin Manole, pe lângă funcția de ministru și statutul de deputat, este și președintele organizației Sector 1 a Partidului Social Democrat. Filiala Sector 1 funcționează într-un spațiu închiriat de partid de la RAAPPS. Pentru plata chiriei, PSD primește bani de la bugetul de stat. În interiorul respectivului sediu se află și biroul de parlamentar al deputatului PSD Petre Florin Manole. Tot acolo, Manole are și biroul de președinte al PSD Sector 1.   La finalul lunii martie, la sediul PSD Sector 1 nu era nici un indiciu din care să rezulte că acolo ar funcționa vreun birou parlamentar. Întrebat de către DeFapt.ro care este programul de funcționare al biroului său de parlamentar și de ce acesta nu este deschis pentru cetățeni, ministrul Petre Florin Manole și-a trimis o angajată să afișeze un program de lucru pe ușa sediului. Deputatul Manole plătește chirie șefului PSD S1 Manole  Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pesedistul Petre Florin Manole cere lunar 553 de euro de la Camerea Deputaților, bani pe care îi folosește pentru plata chiriei aferente biroului de parlamentar.  Întrebat de la cine a închiriat sediul PSD Sector 1, respectiv spațiul pentru biroul parlamentar, dar și dacă plătește chirie către PSD pentru biroul de parlamentar, pesedistul Petre Florin Manole a dat un răspuns sec: „De la RAAPPS”. Nu a vrut să dea alte detalii. În acest context, nu este clar dacă deputatul Manole plătește chiria către PSD sau RAAPPS din banii încasați de la Camera Deputaților. 80.000 de euro pe an pentru funcționarea cabinetului lui Manole Oficial, pesedistul Manole are angajate două persoane la cabinetul său de parlamentar. Camera Deputaților a refuzat să spună numele celor doi angajați, motivând că „numele și prenumele persoanelor fac parte din categoria datelor personale, exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Pentru funcționarea cabinetului de parlamentar, Camera Deputaților i-a plătit deputatului Petre Florin Manole o sumă forfetară lunară de 35.568 lei de-a lungul anului 2025. În anul 2026, suma s-a redus cu 10%. Conform Camerei Deputaților, deputatul Florin Petre Manole a încasat în anul 2025 peste 400.000 lei, echivalentul a 80.000 de euro.

Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pe an pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet, Adriana Miron, la Bruxelles pe bani publici

Irineu Darău, ministrul Economiei, a plecat împreună cu fosta lui șefă de cabinet, Adriana Miron, timp de trei zile la Bruxelles. În memorandumul aprobat de premierul Ilie Bolojan și avizat de Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, Irineu Darău susține că Adriana Miron are calitatea de „director de cabinet ministru”, în timp ce, în ordinul de deplasare, aceasta figurează drept „consilier superior” la Direcția Industria Națională de Apărare. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL DeFapt.ro a dezvăluit tertipurile la care a apelat ministrul Irineu Darău pentru Adriana Miron să devină funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul, cu complicitaea grupului USR din Senatul României. Ministrul Darău a uitat că a făcut-o funcționar public pe Adriana Miron Prima ediție a evenimentului „Romania Industry Day la NATO”, organizat de Delegația Permanentă a României la NATO și Ministerul Economiei, a avut loc în data de 20 de aprilie la Bruxelles. Pentru a putea participa la acest eveniment, ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, a întocmit un memorandum prin care cerea aprobarea premierului Ilie Bolojan de a se deplasa împreună cu alte patru persoane, în perioada 19-21 aprilie, la Bruxelles. În data de 1 aprilie 2026, documentul respectiv a fost trimis la Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, pentru a fi avizat, apoi la Guvern, pentru a fi aprobat. Conform memorandumului, în delegație a fost inclusă și Adriana Miron, în dreptul căreia s-a menționat că deține funcția de „director cabinet ministru”. Fără experiență în industria de apărare În realitate, la acea dată, Adriana Miron era un funcționar public din cadrul Direcției Industria Națională de Apărare (DINA). Eroarea ministrului a fost îndreptată în ordinul de deplasare, în care se preciza că Adriana Miron urma să participe la „Romania Industry Day la NATO” în calitate de consilier superior DINA. Deplasarea Adrianei Miron la Bruxelles a costat 1.500 de euro. Miron nu are nici un fel de experiență în industria de apărare. Întrebată anterior de către DeFapt.ro ce experiență are în industria de apărare, Adriana Miron a spus că a absolvit Academia de Poliție. Cum a ajuns Adriana Miron funcționar public fără examen DeFapt.ro a dezvăluit cum a fentat legea ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet, Adriana Miron, să ajungă funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul a început în prima jumătate a lunii martie a.c., când Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de director de cabinet a ministrului Irineu Darău. Apoi a fost angajată la grupul parlamentar al USR din Senatul României pe funcția de „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată”. Ulterior, pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. O săptămână mai târziu, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Practic, cu complicitatea USR și a ministrului Irineu Darău, Adriana Miron a devenit funcționar public fără examen. 

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 EUR pe sedii parlamentare fantomă

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 300.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major (sursa: Inquam Photos/Pană Tudor)
Investigații

EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior. UPDATE 2 iunie 2026 Generalul Vlad este audiat la DNA într-un dosar de trafic de influență care ar viza angajări în MApN. Cont de 300.000 de lei în 2022 În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).  Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui - unul de puțin peste 100.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Într-un cont bancar deschis în anul 2000, generalul Vlad deținea 300.000 de lei. În declarația de avere din 2022, generalul Gheorghiță Vlad avea un singur cont, de 300.000 de lei (sursa: integritate.eu) 2023: contul crește la 400.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei. Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei. În declarația de avere din 2023, generalul Gheorghiță Vlad și-a mărit suma din cont până la 400.000 de lei (sursa: integritate.eu) Așadar, economii de 100.000 de lei într-un an din venituri totale ale soților Vlad de 286.000 de lei. Nimic anormal: dacă cei doi au pus la bancă 100.000 de lei din venitul comun de 286.000 de lei, au rămas cu venituri de 186.000 de lei, adică 15.500 de lei lunar, suficient pentru nevoile unei familii cu un singur copil. Venitul anual al soților Vlad: 307.000 de lei În declarația de avere din 2024, însă, au apărut creșteri masive de economii. Astfel, salariul generalului Vlad, devenit în noiembrie 2023 șef al Statului Major al Apărării, a crescut la 197.000 de lei, cu 21.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Salariul soției a rămas același din anul anterior: 110.000 de lei. Așadar, în 2023 (an ale cărui venituri au fost declarate în 2024), soții Vlad au avut venituri cumulate de 307.000 de lei. 2024: apare un cont nou cu 330.000 de lei Dar, în același an 2023, generalului Gheorghiță Vlad i-a apărut încă un cont bancar, menționat în declarația de avere depusă în 2024. Un cont deschis în anul 2000, dar niciodată menționat anterior, în care se află 330.000 de lei. În declarația de avere din 2024, generalului Gheorghiță Vlad i-a mai apărut un cont, de 330.000 de lei. Cel menționat anterior, de 400.000 de lei, a rămas neatins (sursa: integritate.eu) Să recapitulăm: în 2023, soții Vlad au câștigat, împreună, 307.000 de lei, dar au pus deoparte 330.000 de lei. Și, asta, în condițiile în care vechiul cont bancar, de 400.000 de lei, a rămas intact. De unde sunt banii? Cum poat fi explicat acest miracol financiar? În linii mari, în două feluri: fie generalul Vlad avea banii de ceva vreme în acel cont dar a preferat să nu-i declare, fie banii au apărut peste noapte din surse fără legătură cu veniturile legitime din salarii ale soților Vlad. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Vlad pare că lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de prima variantă. Nedeclararea unor sume de bani de-a lungul mai multor ani este o încălcare a legii iar Agenția Națională de Integritate este obligată să deschidă un dosar de cercetare a averii generalului Gheorghiță Vlad. MApN: „Venituri legale acumulate în timp” „Declarațiile de avere sunt completate anual, în conformitate cu Legea nr. 176/2010, și reflectă situația patrimonială existentă la momentul declarării. Contul la care faceți referire (cel de 330.000 de lei, menționat în declarația de avere din 2024 - n.r.) nu reprezintă un element patrimonial nou apărut în perioada 2022–2023, ci un cont deschis anterior, în care au fost acumulate, în timp, economii rezultate din venituri legale. Menționarea acestuia în declarația din ianuarie 2024 a avut loc în contextul actualizării situației patrimoniale, astfel încât aceasta să fie reflectată în mod complet și corect, conform obligațiilor legale. Interpretarea potrivit căreia suma respectivă ar fi fost constituită într-un interval de un an nu corespunde realității și rezultă din compararea formală a două declarații succesive, fără a avea în vedere natura economiilor și momentul declarării.”, se arată într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro primit de la Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării.

Ministrul USR Irineu Darău a fentat legea pentru ca șefa lui de cabinet să devină funcționar public într-o săptămână fără examen (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Investigații

DOCUMENTE EXCLUSIVE Ministrul Darău (USR) și-a făcut șefa de cabinet funcționar public fără examen

DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente care arată la ce tertipuri a apelat ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet să fie făcută funcționar public „special”. Totul, pe repede înainte și fără a susține vreun examen în acest sens, cu complicitatea grupului parlamentar USR din Senatul României, condus de Ștefan Pălărie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Adriana Laura Miron a fost condamnată la doi ani cu închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu în anul 2015 și reabilitată în anul 2020. Motiv pentru care ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS, care să îi permită accesul la documente clasificate. Șefa de cabinet face pe ministra Adriana Laura Miron, până de curând șefa de cabinet a ministrului Irineu Darău, se comporta ca liderul de facto de la Economie. În timp ce ea conducea ședințele la care participau secretarii de stat și directorii din Ministerul Economiei, deși nu avea calitate și nici atribuții legale în acest sens, ministrul Irineu Darău se zbătea să o facă funcționar public „special”. Întrebată de către DeFapt.ro în ce calitate a condus ședințele în locul ministrului, Adriana Miron și-a nuanțat prezența în capul mesei de la minister: „Nu am ținut ședința în locul domnului ministru. Am fost participantă la ședință. Secretarii de stat au fost și ei în ședință. Sunteți dezinformat.” Angajată la grupul parlamentar USR, apoi transferată pe post de funcționar la minister În prima jumătate a lunii martie a.c., Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de șefă de cabinet pentru a putea fi angajată la gupul parlamentar USR din Senatul României. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Adriana Miron a fost încadrată ca „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată la grupul parlamentar USR” din Senatul României. Pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. Adresa prin care Senatul își dă acordul pentru transferul Adrianei Miron la Ministerul Economiei (sursa: Senatul României) Ulterior, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Ordinul prin care ministrul Irineu Darău își face fosta șefă de cabinet funcționar public fără examen (sursa: MEDAT) Aceasta este o funcție de funcționar public, calitate pe care Adriana Miron nu o avea înainte de transfer.   Trei poziții publice în nici două săptămâni  Așadar, în nici două săptămâni, Adriana Miron a renunțat la funcția de șefă de cabinet a ministrului Irineu Darău, a devenit consilier parlamentar în grupul USR de la Senat și a și revenit la Ministerul Economiei, dar pe o poziție de funcționar public. Pentru a deveni deveni funcționar public, însă, procedura este mult mai greoaie. În primul rând, ministerul trebuie să scoată la concurs o funcție vacantă. Apoi, candidații trebuie să depună un dosar, să dea un examen scris și un interviu pentru ocuprea unei funcții publice vacante. Miron apără cu tupeu lipsa examenului Întrebată de către DeFapt.ro dacă a dat un examen, Adriana Miron a declarat că nu a fost necesar examenul. „Procedura prevăzută de legislație nu prevede examen. Numirea a fost făcută la propunerea grupului parlamentar. Statulul special al funcționarului public parlamentar nu prevede procedura de care menționați dumneavoastră”, a spus Adriana Miron. Cât despre diferența dintre un funcționar public care dă examen pentru ocuparea unui post și unul care nu dă examen, Adriana Miron a spus că „este procedura prevăzută de legislație. Sunt două statute diferite. Unul este prevăzut în legislația specială, unul este prevăzut în Codul Administrativ”. Ministrul Irineu Darău a refuzat să explice de ce a tras sforile pentru ca Adriana Miron să devină funcționar public fără examen. „Experiență” în industria de apărare: Academia de Poliție Chiar dacă a devenit funcționar public într-o săptămână pe filiera USR, Adrian Miron nu are experiență în industria de apărare, un domeniu-cheie în actual context politic. Întrebată ce atribuții în calitate de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare a răspuns sec: „atribuțiile prevăzute de legislație și de fișa postului”. Chestionată și despre experiența în domeniul industriei de apărare, fosta șefă de cabinet a useristulu Irineu Darău a răspuns cu aplomb: „Sunt absolventă a Academiei de Poliție, la bază. Am lucrat foarte mulți ani în Ministerul de Interne.” Condamnată la doi ani cu suspendare în 2015 Într-adevăr, Adriana Miron a lucrat la Ministerul de Interne, dar în Direcția Generală Management Resurse Umane, fără nici o legătură cu industria de apărare. Mai mult, funcția de la Ministerul de Interne i-a adus și o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare în anul 2015 pentru fals și abuz în serviciu. Concret, ea împreună cu alte patru colege de la Interne l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentu un loc de muncă fictiv. CEDO a constatat că nu i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil. A fost reabilitată în anul 2020. Va primi certificat ORNISS o condamnată, fie și reabilitată? Pentru a putea ocupa funcția de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Adriana Miron trebuie să obțină un certificat ORNISS pentru acces la documente clasificate. Însă condamnarea anterioară, în ciuda reabilitării, va cântări greu în obținerea certificatului. Întrebată dacă are certificat ORNISS, Adriana Miron a spus că documentul este în curs de emitere și că, momentan, nu îi este necesar:  „În acest moment nu accesez informații clasificate. Nu toate documentele care sunt în cadrul direcție au acest caracter. Am acces la informații clasificate nivel de secret de serviciu.” Cât despre faptul că ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS din cauza condamnării, ea a declarat: „Vă rog frumos, nu vă erijați în numele ORNISS! Lăsați-i să facă verificările necesare.” I s-ar pregăti postul de secretar general al ministerului Între timp, ministrul Irineu Darău să pregătește să o propună premierului Ilie Bolojan pentru funcția de secretar general al Ministerului Economiei. O funcție extrem de importantă, care permite controlul întregii activități din minister. Surse de la Economie au arătat că Adriana Miron deja le-a spus colegilor că urmează să fie numită pe funcția de secretar general. Pentru DeFapt.ro, însă, Miron a negat: „Nu am nicio informație. Eu nu am spus așa ceva, îmi pare rău.”

Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, este în centrul unei anchete a procurorilor militari care vizează angajările fictive în instituția pe care o conduce cu mână de fier. Până acum, anchetatorii militari au ridicat documente și au „confiscat” telefonul lui Raed Arafat. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că anchetatorii verifică modul de angajare și activitatea medicilor Elena Cristina Buzatu și Alin Aurel Raul Suciu, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș, respectiv de la Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea, în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cei doi medici au câte o jumătate de normă la DSU, dar sunt angajați cu normă întreagă la spitalele din Mureș și Oradea. Mai mult, doctorul Alin Suciu lucrează simultan și la privat. Procurorii militari i-au luat telefonul lui Arafat Secretarul de stat Raed Arafat s-a trezit vineri dimineață cu procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel București peste el, la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență. Anchetatorii au ridicat mai multe documente legate de angajări suspectate că ar fi fictive în cadrul DSU, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. La insistențele presei, Departamentul pentru Situații de Urgență a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că „în contextul desfășurării unor activități procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situației investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Totodată, s-a mai transmis că, până la acest moment, nici o persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoștința vreunei persoane o astfel de calitate. Mai mult, DSU și-a exprimat disponibilitate de a coopera cu anchetatorii. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că anchetatorii verifică modul în care au fost angajați medicii Elena Cristina Buzatu și Alin Aurel Raul Suciu în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și activitatea acestora. Medicul Elena Buzatu, derogare de la Raed Arafat să lucreze de la Tg. Mureș Într-un răspuns transmis de către DSU la solicitarea DeFapt.ro se menționează că Elena Cristina Buzatu a fost angajată ca medic specialist cu normă parțială de lucru, adică patru ore pe zi, în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență la data de 29 octombrie 2021. Ulterior, ca urmare a promovării examenului de primariat, Elena Cristina Buzatu a fost mutată pe funcția de medic primar la 1 iulie 2025. Conform contractului de muncă, locul de prestare al activității îl reprezintă sediul central al DSU. Conform fișei postului, medicul Elena Buzatu trebuia să asigure monitorizarea, coordonarea și controlul implementării strategiilor, politicilor și reglementărilor specifice formării profesionale a personalului din domeniul medicinei de urgență, al primului ajutor calificat și al medicinei la dezastre, pe categorii de personal, inclusiv prin cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu. Totodată, trebuia să monitorizeze procesul de management al carierei personalului din domeniul medicinei de urgență și să actualizeze bazele de date cu formarea profesională. Raed Arafat, șeful DSU, a decis că medicul Buzatu își poate onora contractul de muncă și de la „sediul altor structuri sau în sistem online, în conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 92 din 16 iunie 2021 și cu atribuțiile specificate în fișele de post”. În paralel, Buzatu lucra cu norma întreagă la UCPU – SMURD din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, conform listei personalului medical postate pe site-ul spitalului. Doctorul Alin Suciu: trei locuri de muncă simultan Doctorul Alin Aurel Raul Suciu, la fel ca medicul Elena Buzatu, a fost încadrat cu patru ore la Departamentul pentru Situațiide Urgență. Simultan, este angajat cu normă întreagă la Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea, dar lucrează și la o clinică privată. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că Alin Suciu a fost angajat în cadrul DSU la data de 1 septembrie 2022, pe funcția de medic specialist. Ulterior, la data de 17 iunie 2024, a fost mutat pe funcția de medic primar. La DSU, conform fișei postului, propune, fundamentează și participă la implementarea proiectelor de dezvoltare a structurilor de tip EMT/PMA. Totodată, verifică pregătirea personalului ce încadrează funcții din cadrul structurilor de tip EMP/PMA în colaborare cu Serviciul formare în medicină de urgență, prim ajutor calificat și medicină la dezastre, dar stabilește și necesarul de pregătire prin exerciții al structurilor de tip EMT/PMA. „Locul în care își desfășoară activitatea domnul dr. Suciu Alin Aurel Raul îl reprezintă sediul central al Departamentului pentru Situații de Urgență”, se menționează în contractul de muncă. Adică în București. Dar Raed Arafat a decis că doctorul Suciu își poate desfășura activitatea „și la sediul altor structuri sau în sistem online”. „Mi-am făcut treaba foarte bine și la DSU și la spital” Contactat de către DeFapt.ro, doctorul Alin Suciu a declarat că anchetatorii i-au ridicat telefonul. „Eu nu pot să comentez nimic pentru că nu am date. Habar nu am despre ce este vorba. Sigur că munca la DSU este foarte intensă și am participat la absolut toate lucrările care mi-au fost repartizate. Nu am nimic să-mi reproșez. Mi-am făcut treaba foarte bine și la DSU și la spital. Programul meu la spital este până la ora 14. Eu fac telemuncă de la ora 16 până la ora 20, plus deplasările pe care le fac la Bruxelles, unde este nevoie. Am participat fizic și online la toate grupurile de lucru, nu există suprapuneri de program. Probabil este o confuzie. O să constate și domnul procuror că este o confuzie. Telefonul mi l-au luat.”, a declarat medicul Alin Suciu.

Reprezentanții Ministerului Mediu în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Investigații

EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR, 90.000 lei/an să nu vadă

Cei doi reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR, Alexandru Avram și Raul Pop, nici măcar nu știu ce se întâmplă în companie. RetuRO SGR nu răspunde la solicitări de informații și nu-și publică bugetul RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.  HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Sinecuriștii de la Mediu: Avram și Pop În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Pop - în silenzio stampa DeFapt.ro a încercat să ia legătura cu Alexandru Avram și Raul Pop pentru o discuție mai amplă despre funcționarea și opacitatea RetuRO SGR. Raul Pop nu a răspuns la telefon și nici la mesajele scrise trimise ulterior. Alexandru Avram a fost ceva mai deschis: a avut o scurtă discuție telefonică cu reporterul DeFapt.ro, apoi a cerut întrebări în scris. Întrebările au legătură cu nepublicarea bugetului RetuRO SGR pe 2024, cu cel mai recent de audit al companiei în care se menționează mai multe nereguli și cu alegerea în funcția de CEO al companiei a Adelei Smeu, fost CEO cu rezultate catastrofale al Bricostore România SRL. Până în acest moment, după insistențe, Alexandru Avram a transmis doar atât: „Aștept răspunsul departamentelor tehnice”. Avram habar nu are ce se întâmplă la RetuRO Din această replică a secretarului general al Ministerului Mediului, Alexandrui Avram, reiese cu certitudine că acesta habar nu are ce se întâmplă la RetuRO. De altfel, în discuția telefonică cu reporterul DeFapt.ro a admis că nu știa că RetuRO SGR nu are public bugetul pe 2024, așa cum cere legea. Mai mult, Avram nu știa nimic nici despre alegerea Adelei Smeu în poziția de CEO al companiei din care Ministerul Mediului are 20%. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Singura informație utilă pe care Avram a oferit-o este că indemnizația sa lunară plătită de RetuRO SGR este de 7.500 de lei net lunar. ________ DREPT LA REPLICĂ Ministerul Mediului a trimis redacției DeFapt.ro un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos: „In continuarea raspunsului pe care vi l-am transmis in data de 5 martie, cuplat cu informatiile din articolul Dvs publicat inițial sub titlul "Avram și Pop (Mediu), bani degeaba de la Returo SGR", apoi reintitulat "EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii", de astăzi, 27 martie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită publicarea prezentului drept la replică și completarea de urgență a informațiilor eronate, incomplete și distorsionate. În ceea ce privește situațiile financiare și raportul de audit ale RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., Ministerul Mediului a solicitat informații privind calendarul de publicare, iar managementul companiei a confirmat că situațiile contabile sunt complete și se află în prezent în proces de audit financiar.  Durata procesului reflectă particularitățile unui sistem nou, cu fluxuri financiare distincte și obligații reglementate specifice Sistemului de Garanție-Returnare. Ministerul a fost informat că situațiile financiare vor fi publicate imediat după finalizarea auditului, estimarea actuală indicând perioada lunii mai 2026.  În ceea ce privește afirmația că reprezentanții instituției noastre în Consiliul de Supraveghere al RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A. "închid ochii" sau "nici măcar nu știu ce se întâmplă", facem următoarele precizări cu privire la calificarea și implicarea acestora în activitățile legal atribuite: Alexandru AVRAM, secretar general al MMAP, a fost numit in data de 13.09.2024 ca membru în consiliul de supraveghere al Returo. Motivele numirii sale se referă la parcursul profesional în domeniul financiar  și vasta experiență dovedită în funcțiile publice deținute. Dl. Alexandru AVRAM, a absolvit Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara, ciclurile de licență, master și doctorat, în domeniul finanțelor.  Începând cu anul 2015, dl Alexandru AVRAM este cadru universitar al Universității de Vest din Timișoara predând disciplinele de finanțe corporative deținând calitatea de conducător de doctorat în domeniul finanțelor. Totodată, dl Avram deține și calitatea de expert contabil, membru Corpului Experților Contabili și al Contabililor Autorizați din România (inactiv pe perioada exercitării funcției publice) și membru al Camerei Consultanților Fiscali (inactiv pe perioada exercitării funcției publice). Aceste aspecte sunt publice și pot fi oricând consultate. Domnul Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, este economist, cu dublă licență la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, absolventul unui program de MBA (Master in Business Administration) în Statele Unite, profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, un specialist cu vechime și recunoscut în România pentru implicarea sa în conceperea și aplicarea politicilor de mediu. Dl. Pop a fost implicat în toate etapele de concepere și dezvoltare ale sistemului de garanție-returnare din România, de la studiul initial de fundamentare, până la aprobarea Hotărârii de Guvern 1074/2021, actul normativ de înființare a SGR în România și, pe parcursul funcționării SGR în România, în promovarea și transparentizarea performanței acestuia. Aceste informații sunt, de altfel, publice.  Atribuțiile celor 2 reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRo SGR nu includ decizii cu caracter operational, cum ar fi derularea activităților logistice sau de raportare, administrarea fluxurilor de numerar, deciziile comerciale,  contabile sau de personal, depunerea declarațiilor financiare, derularea auditurilor financiare sau operaționale.  Ministerul Mediului, prin reprezentanții săi, are rolul de-a reprezenta interesele de mediu ale României în ceea ce privește atingerea obiectivelor de colectare și reciclare, ușurința utilizării sistemului de către consumatori, echilibrul obligațiilor asumate de producători și comercianți, identificarea unor masuri necesare cu caracter normativ (inițierea de hotărâri de govern sau ordine de ministru, spre exemplu) menite să asigure stabilitatea și performanța sistemului.”

Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți militari (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

EXCLUSIV Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți

Inspectoratul General de Aviație, aflat în coordonarea directă a secretarului de stat Raed Arafat, se află în criză de piloți militari de elicoptere și avioane. Inspectoratul are în dotare nu mai puțin de 29 de elicoptere și două avioane. Mai mult, alte patru elicoptere poloneze Black Hawk S-70 M urmează să fie contractate iar încă 12 vor fi achiziționate prin programul european SAFE. Citește și: EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează La solicitarea DeFapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că există un deficit de 65 de piloți militari. Airbus H135: zece bucăți Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de secretarul de stat Raed Arafat, coordonează direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv). Pentru a controla achizițiile de elicoptere și simulatoarele de zbor, Raed Arafat a decis ca IGSU să se ocupe de licitații și semnarea acordurilor-cadru iar IGAv să semneze, ulterior, contractele subsecvente. În acest context, IGSU a organizat o licitație pentru achiziția a zece elicoptere ușoare. La data de 29 iulie 2019, a fost semnat un acord-cadru cu Airbus Helicopters România SA și cu  subcontractantul Airbus Helicopters Deutschland Gmbh. Airbus urma să livreze zece elicoptere H135, destinate misiunilor SMURD, în valoare de 64,91 milioane de euro fără TVA. Black Hawk: 12 bucăți - contractate, opt - livrate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a mai organizat o licitație pentru achiziția a 12 elicoptere, de data aceasta fiind vorba de aeronave mediu/greu multifuncționale pentru uscat și maritim. Contractul, în valoare de 273 de milioane de euro, a fost câștigat de polonezii Polskie Zaklady Lotnicze. Conform informațiilor furnizate de DSU, până în prezent s-au semnat patru contracte subsecvente în baza cărora s-au livrat opt elicoptere Black Hawk S-70 M. Prețul de achiziție al unui elicopter mediu/greu multifunctional pentru zona maritimă este de 31.373.352 de euro, iar cel al unuia pentru uscat - 25.244.265 de euro. „Menționăm că au fost achiziționate doar elicoptere noi și că la recepția niciunui elicopter achiziționat nu au fost constatate nereguli sau neconformități”, a transmis DSU. IGAv are 29 de elicoptere și două avioane Learjet 75 Inspectoratul General de Aviație are în dotare un număr de 21 elicoptere H135, opt elicoptere Black Hawk S-70 M și două avioane tip Learjet 75 care execută inclusiv misiuni din sfera managementului situaţiilor de urgenţă. „Vă facem cunoscut că Inspectoratul General de Aviație al MAI se află în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, cu excepția misiunilor de ordine publică. Aeronavele și personalul IGAv deservesc misiunile MAI, pe parte medicală (SMURD, Transplant de organe etc.), stingere incendii, cât și misiuni de ordine publică”, potrivit DSU. Deficit de 65 de piloți militari la IGAv Dar Inspectoratul General de Aviație, respectiv Departamentul pentru Situații de Urgență, se confruntă cu o situație gravă: lipsa piloților militari pentru elicopterele și avioanele din curtea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 2022 au fost suplimentate posturile de pilot militar prin înființarea a încă 41 de posturi, ca urmare a redimensionării organigramei Detaşamentului Aeromedical. „În acest context, în prezent, la nivelul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne sunt încadraţi 133 de piloţi militari, dintre care 125 de piloţi militari pe elicoptere şi 8 piloţi militari pe avion (aflați în proces de obținere a calificărilor aeronautice necesare pentru efectuarea misiunilor), dintr-un total de 198 de posturi prevăzute, rezultând un deficit de 65 de piloţi”, conform răspunsului transmis de DSU la solicitarea DeFapt.ro. DSU dă vina pe pregătirea lungă și pe salariile mici Potrivit DSU, motivele care au dus la deficitul de piloți sunt „durata de pregătire de 4 ai în Academia Forţelor Aeriene, perioada de timp îndelungată necesară atingerii nivelului operaţional după încadrare, salarizarea superioară oferită de companiile aeriene private şi pierderile de personal (pensionări, mutări, transferuri, demisii etc)”. În prezent, sunt înmatriculați 25 de studenți la Academia Forţelor Aeriene, din care 16, în specializare pilot de elicopter, și nouă, în specializarea pilot de avion. În decembrie 2025, trei piloți militari s-au pensionat, iar unul s-a transferat la o altă structură a Ministerului de Interne. 

Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): de la arme și blindate, la drone și chiar un tren (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): arme, drone și chiar un tren

2,2 miliarde euro va primi Ministerul Afacerilor Interne din banii împrumutați de statul român prin programul european SAFE. Cea mai mare sumă va fi cheltuită de Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Inspectoratul General de Aviație, instituții controlate de secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială cu toate produsele și echipamentele pe care MAI urmează să le cumpere cu acordul ministrului Cătălin Predoiu și al secretarului de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Pe lista de cumpărături se află pistoale și arme de asalt, elicoptere multifuncționale, bărci de intervenție rapide, camioane de intervenție, ambulanțe, avion tactic, tren de intervenție pentru transportul victimelor, dar și blindate. Armament, căști, veste antiglonț și măști de gaze: 453,65 de milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe complet armamentul din dotarea polițiștilor, jandarmilor și a altor categorii de forțe subordonate. La solicitarea DeFapt.ro, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI a transmis că pentru Sistemul de Ordine Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) se vor cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Valoarea contractului va fi de 340,35 de milioane de euro. Totodată, se vor cumpăra căști de protecție balistică, veste antiglonț și măști de gaze în cuantum de 104 milioane euro.   Alte 9,2 milioane de euro vor fi alocate pentru achiziția de optică și optoelectronică. Adică vor fi cumpărate lunete de ochire cu vedere nocturnă, vizoare „Red Dot” pentry puști de asalt, lunete și monoculare cu vedere nocturnă adaptabile la casca balistică. Elicoptere, bărci și camioane: 348,379 de milioane de euro   Managementul mișcării necontrolate a populației și evacuarea în masă a populație va costa nu mai puțin de 348,379 de milioane de euro. Din acești bani se vor cumpăra 12 elicoptere multifuncționale, ambarcațiuni de intervenție rapidă, 85 de camioane de intervenție și 42 tabere mobile. Cinci din cele 12 elicoptere vor fi folosite pentru transportul medical. Poliția Română și Jandarmeria Română vor primi trei elicoptere, iar restul vor fi alocate pentru protecția și apărarea civilă. Blindate de intervenție: 283,76 de milioane de euro Direcția Comunicare a MAI a transmis că pentru „mobilitate militară” s-a alocat un buget de 283,76 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziția a 150 de blindate de intervenție 4x4, 42 de vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită pentru Jandarmeria Română. În plus, se vor mai achiziționa 15 autoateliere mobile, patru cisterne și ambarcațiuni operative. Tren de intervenție, avion tactic și ambulanțe: 514,61 milioane euro 514,61 milioane euro au fost alocați pentru achiziția unui tren de intervenție pentru transportul pacienților, a unui avion tactic, ambulanțe pentru transportul pacienților cu grad ridicat de contagiozitate, vehicule pentru transportul personalulul și a victimelor multiple și a unui sistem de simulare de zbor. Pe partea de amenințări chimice, biologice și radionucleare (CBRNe) se vor cumpăra containere HAZMAT, unități mobile CBRNe, sisteme de protecție colectivă, containere pentru decontaminarea populației, dar și a infrastructurii și a echipamentelor tehnice. Mai mult, se vor cumpăra aparate de inspecție RX, dispozitive de scandare a muniției și identificarea explozivilor, costume de protecție și roboți pirotehnici. Drone NATO aeriene, acvatice și subacvatice Ministerul de Interne vrea să cumpere cinci tipuri de drone de tip NATO: mini UAS cu aripi fixe, mini UAS multicopter, UAS mic cu aripi fixe, UAS mic multicopter și UGS mini. Pe lângă acestea se vor mai achiziționa sisteme fără pilot de suprafață și subacvatice. Plus o platformă intregrată de instruire a operatorilor și piloților de drone. Toate acestea vor costa cumulat 74,95 milioane de euro. Însă se vor mai lua și două sisteme diferite de antidrone. Primul va fi de tipul C-UAS fix, iar celălalt C-UAS portabil/mobil, plus vehicule tactice.

Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane lei pentru containere militare

66 de milioane de euro este valoarea acordurilor-cadru câștigate de firma Pop Industry, controlată de ginerele influentului afacerist Mircea Zavelcă din Slatina, în urma unor licitații organizate în ultimii trei ani de Ministerul Apărării Naționale, Rezervele de Stat, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce un raport de control a scos la iveală că subalternii săi au favorizat la licitații firma Pop Industry. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Mai mult, sistemele de campare tip container, cumpărate cu peste 7,6 milioane de euro pentru unitățile militare de la Făgăraș și Smârdan, au fost recepționate cu numeroase neconformități. Această achiziție controversată este investigată în prezent de Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din minister. Cu corturi de 44 de milioane de lei la DNA  Ministrul Radu Miruță a făcut publice recent câteva situații pe care le-a descoperit în interiorul Armatei Române și pe care le suspectează că ar fi rezultatul unor acte de corupție. Printre acestea, spunea ministrul, se afla și licitația pentru corturi de adăpost destinate militarilor români. „Procedură analizată deja de DNA pentru introducerea unor condiții restrictive nejustificate. Corturile livrate și acceptate au prezentat deficiențe majore. Valoarea totală a contractelor-cadru este de 44 milioane lei. Firma în cauză apare în numeroase achiziții ale MApN”, a atras atenția Miruță.  Cum se numește firma care ar fi beneficiat de „restrângerea nejustificată a concurenței” DeFapt.ro a aflat că firma la care făcea referire ministrul este Pop Industry SRL din Slatina, deținută de Marius și Dumitru Popescu. Cel din urmă este ginerele influentului afacerist slătinean Mircea Zavelcă, a cărui firmă, Padrino SRL, a câștigat mai multe licitații controversate pe plan local. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de presă al MApN a transmis că „s-a constatat, în anul 2025, că specificația tehnică impunea o cerință minimă a rezistenței la presiunea hidrostatică, de minimum 18.000 mm coloană de apă, fără justificări privind necesitatea acestei cerințe, în condițiile în care cerința uzuală este de 3.000 mm coloană de apă, aspect de natură să determine restrângerea nejustificată a concurenței, fiind dispusă sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către ministrul apărării naționale”. Nu s-a livrat ce s-a contractat Baza 2 Logistică „Valahia”, condusă de colonelul inginer Lucian Indolean, a organizat în anul 2023 o licitație pentru achiziționarea a două „sisteme dislocabile pentru funcționarea unei structuri de tip batalion – BCAMP”. Pe scurt, containere pentru militarii din unitățile Făgăraș și Smârdan. În urma licitației cu un singur ofertant eligibil, contractul cu o valoarea de 38,18 milioane lei a fost atribuit firmei Pop Industry. Conform Ministerului Apărării Naționale, în urma verificărilor făcute de auditori, s-a constat că firma Pop Industry a furnizat „mărci de produse diferite de cele asumate prin contract, fără solicitare și o justificare în acest sens”. Mai mult, unele produse cu mărci diferite aveau prețuri mai mici comparativ cu mărcile asumate prin contract. Totodată, un sistem BCAMP nu a fost branșat la sistemul de alimentare cu energie electrică, așa cum se prevedea în documentele achiziției, și nu au fost livrate o parte din unitățile de aer condiționat și ferestre. În plus, s-a mai constatat că „există diferențe semnificative între compunerea sistemului din schema grafică a propunerii tehnice și sistemul efectiv livrat, fără o justificare privind modificarea”. Comisiile de recepție au închis ochii la nereguli Sistemele BCAMP au fost livrate unităților militare Făgăraș și Smârdan, acolo unde s-a făcut și recepția acestora. Potrivit răspunsului transmis de către MApN la solicitarea DeFapt.ro, recepția celor două sisteme a fost efectuată de către comisii mixte, formate din reprezentanți ai autorității contractante și ai beneficiarilor. „Aspectul neconstatării deficiențelor, pe timpul recepției, constituie obiectul unei cercetări administrative. La propunerea echipei de audit, ministrul apărării naționale a dispus sesizarea Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor și pe această speță”, a transmis MApN. Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Avizul conform condiționat nr. 17042/24.10.2023, din care au rezultat unele abateri de regularitate și calitate care, ulterior, au fost remediate de reprezentanții Bazei 2 Logistică „Valahia”. Deși obligația îi revenea firmei Pop Industry. Reprezentanții Pop Industry aruncă vina la MApN Dumitru Popescu, ginerele afaceristului Mircea Zavelcă, și avocatul Bogdan Ciucă au aruncat întreaga responsabilitate pe reprezentanții MApN care au introdus condițiile restrictive în cazul achiziției de corturi, dar și pe cei care au recepționat cele două sisteme BCAMP. „Precizăm că recepțiile aferente livrărilor au fost finalizate conform procedurilor contractuale, fără consemnarea unor neconformități de natura celor indicate de dumneavoastră. Procesele-verbale de recepție au fost semnate de reprezentanții părților implicate, confirmând acceptarea produselor furnizate”, a transmis avocatul Bogdan Ciucă. În ceea ce privește neconformitatea legată de branșarea la sistemul electric, avocatul Bogdan Ciucă a spus că acest aspect nu este imputabil firmei Pop Industry. „Imposibilitatea racordării directe la rețeaua electrică la acel moment nu poate fi atribuită livrării sau configurației tehnice a echipamentului furnizat de POP INDUSTRY S.R.L., ci lipsei infrastructurii electrice necesare punerii în funcțiune a acestuia la nivelul amplasamentului”, menționează avocatul. Legat de mărcile diferite ale echipamentelor furnizate, reprezentantul firmei a transmis că acestea respectă parametrii tehnici minim solicitați prin documentația de atribuire. Cât despre schema grafică care nu corespundea cu produsul final, avocatul a spus că aceasta avea rol orientativ. „În practică, configurația finală a sistemului este determinată de condițiile concrete existente în teren la nivelul unității beneficiare, inclusiv de spațiul disponibil pentru amplasarea modulelor și de cerințele operaționale ale beneficiarului”, a declarat avocatul. Contracte de 150 de milioane de lei de la Rezervele de Stat Pop Industry SRL a câștigat în ultimii patru ani licitații care însumează peste 330 de millioane lei, echivalentul a 66 de milioane de euro. De exemplu, la finalul anului 2022, firma Pop Industry a semnat un acord-cadru în valore de 148,5 milioane lei cu Rezervele de Stat, conduse de pesedistul Georgian Pop. Conform contractului, Pop Industry urma să livreze minimum 239 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazare familii sinistrate și maximum 6.239. În toamna anului 2024, societatea Pop Industry a câștigat o nouă licitație la Rezervele de Stat. De data aceasta trebuia să livreze 50 de construcții ușoare a căror valoare era 2,1 milioane lei. Pe lista instituțiilor publice care au atribuit contracte firmei Pop Industry SRL se mai află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a cumpărat corturi în valoare de 1,28 milioane lei și containere în valoare de peste 15 milioane lei.

Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret

RetuRO SGR, companie la care Ministerul Mediului deține 20% și care are monopolul garanției și returnării ambalajelor de băuturi, plătește salarii uriașe dintr-o activitate primită cadou de la stat. RetuRO SGR, monopol primit de la stat RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.  HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Veniturile, secretizate RetuRO SGR a refuzat să ofere jurnaliștilor DeFapt.ro orice informații despre recrutarea personalului și salarizare. “Informațiile solicitate (…) privesc date cu caracter personal, relații contractuale între părți, precum și procese și proceduri interne ale organizației guvernate de respectarea principiului confidențialității. Orice informații referitoare la remunerarea angajaților, colaboratorilor sau membrilor organelor de conducere constituie date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și al Codului Muncii.”, se arată într-un răspuns oficial al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro. Salariu unui director la RetuRO: 38.129 de lei net lunar DeFapt.ro a aflat, totuși, care este nivelul de salarizare la nivelul directorilor RetuRO SGR. În documentele unui proces dintre companie și o fostă directoare de marketing, Georgiana-Bădălică Petrescu, concediată „intempestiv și fără justă cauză” la începutul lui 2023, se regăsește informația referitoare la remunerația lunară netă a directoarei. Potrivit dosarului din instanță, în aprilie 2023, „societatea (RetuRO SGR - n.r.) a virat în contul reclamantei suma de 457.554 lei”, reprezentând „12 remunerații lunare”. Este vorba, așadar, la un calcul simplu, de o remunerație lunară de 38.129 de lei, echivalentul a peste 7.600 de euro. Sumele sunt nete, așa cum arată și dosarul din instanță. De altfel, fosta directoare Georgiana-Bădălică Petrescu a dat în judecată RetuRO SGR tocmai pentru că societatea nu i-a virat și taxele și impozitele aferente sumei nete de 457.554 lei.

Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare (sursa: dassault-aviation.com)
Investigații

EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale

România nu este încă pregătită să intre sub „umbrela nucleară” a Franței, dar oferta prezentată decidenților politici, inclusiv președintelui Nicușor Dan, este analizată cu prioritate la Cotroceni. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că Franța a propus ca României să-i fie alocate unul sau două avioane Rafale capabile să transporte rachete cu focoase nucleare. Citește și: ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Piedici: apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia Însă nici avioanele, nici rachetele nucleare nu ar fi găzduite pe teritoriul României. Practic, spun sursele DeFapt.ro, francezii își iau angajamentul că vor interveni cu rachete nucleare dacă România va fi atacată nuclear. Subiectul va fi discutat în CSAT Emmanuel Macron, președintele Franței, a anunțat că vrea să extindă „umbrela nucleară” a țării sale asupra aliaților europeni. În primă fază, s-au anunțat discuții cu opt state: Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Belgia și Polonia. Dar Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat la Varșovia că România a fost una din țările invitate să participe la aceste discuții despre „umbrela nucleară”. Aceasta a mai arătat că planul se află într-o fază incipentă a discuțiilor. Însă subiectul trebuie discutat în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan, care va avea „mai multe întâlniri relevante pe acest subiect”. Președintele Nicușor Dan a declarat, într-o conferință comună cu președintele Poloniei, că „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. (…) Mai departe, în relația cu Franța, noi avem un parteneriat strategic pe mai multe paliere. Acest parteneriat este în extindere.” Oferta Franței pentru România: avioane cu rachete nucleare DeFapt.ro a aflat de la mai multe surse ce înseamnă concret „umbrela nucleară” pe care Franța vrea să o extindă și asupra României. Pe canalele diplomatice, conform surselor DeFapt.ro, Franța a făcut o primă ofertă României: concret, francezii vor să aloce României unul sau două avioane Rafale cu capacitate de lansare a rechetelor nucleare. „O să apară o schismă cu povestea nucleară. Nu înseamană că Franța îți aduce bombe pe teritoriul național. Înseamnă că se alocă unul sau două avioane cu capacitate de lansare, care vor fi ținute într-un siloz francez. În caz de nevoie, acestea se vor ridica în maxim 24 de ore. Dar ai capabilitate de reacție! Francezii își vor lua angajamentul ca în cazul în care se întâmplă ceva vor reacționa”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului. Însă avioanele Rafale vor face antrenamente în România, dar fără armament nuclear pe ele. „Nu îți trebuie 20 de avioane. Ți se alocă unul sau două”, a mai spus sursa. Deocamdată, nu se știe nimic despre costurile pe care ar putea să le suporte România în cazul în care va accepta să intre sub umbrela nucleară a Franței. Americanii își mențin descurajarea nucleară în NATO Generalul Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major General, a declarat pentru DeFapt.ro că problemele legate de umbrela nucleară trebuie să discutatate în interiorul NATO. Dar dacă studiem cu atenție strategie de apărare a SUA, spune generalul Dănilă, o să vedem că americanii nu au spus că renunță la NATO și au adăugat că își mențin descurajarea nucleară în NATO. „Macron spune că vrea să inițieze un program la nivel european și să aibă autonomie strategică. Aici este o mare eroare în relația cu Donald Trump, cel puțin cât este Trump, dar și mai departe. Trebuie văzut în ce fel ne aduce niște garanții de securitate sau ce presupune. Numai pentru a ne băga în seamă și a spune că suntem într-un program nuclear cu Franța, nu știu dacă ne facem tocmai bine”, a spus Ștefan Dănilă. Generalul a mai explicat că SUA a spus că mențin pentru Europa descurajarea nucleară. „Tu să spui acum că nu ai încredere în SUA și că vrei să faci altceva aproape că îi împingi afară dintr-o structură la care ei pot să renunțe deja. Atitudinea președintelui Trump în momentul de față este ca NATO îl cam încurcă. Ce e scris în strategia de apărare a SUA ar trebui studiată mai bine la nivel european, din punctul meu de vedere. Și ar trebui să înțelegem ce scrie acolo și să intrăm și noi pentru că ne dă o libertate foarte mare. Și responsabilitate.” Generalul Dănilă: „Noi avem capacitatea de a le apăra?” Cât despre propunerea Franței pentru România, generalul Ștefan Dănilă a spus că asta înseamnă o posibilă repoziționare a echipamentelor nucleare în situația unui conflict între Uniunea Europeană, să zicem, și Federația Rusă. Sau, în cazul în care am fi amenințați de Federația Rusă, atunci francezii pot să își repoziționeze în România mijloace de atac nuclear cu care pot să lovească mai ușor Rusia. „Repoziționându-le într-o poziție avansată, ele devin dintr-o dată ținte pentru Federația Rusă. Se pune problema, dacă sunt ținte de înaltă prioritate, noi avem capacitatea de a le apăra? Cine le va apăra? Dacă ei își propun să le repoziționeze pe un aerodrom din România, cine le va asigura apărarea acestora? Ați văzut că unele baze americane sunt atacate în Qatar. Cine le apără? Le apără qatarezii cu rachete, drone. Tu trebuie să răspunzi. Noi avem capacitatea de a le apăra? Ei (francezii – n.r.) ne vor da doar garanțiile de securitate. În sensul în care, dacă suntem loviți, ei vor lovi. Dacă vom fi loviți nuclear, vor lovi și ei nuclear. Asta este singura poveste”, a explicat generalul Ștefan Dănilă. 

Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Investigații

EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, opacă

La vedere, RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este un mare succes: compania care administrează sistemul de returnare de ambalaje de băuturi prezintă cifre amețitoare privitoare la reciclare. Ce nu prezintă RetuRO deloc sunt datele financiare ale firmei (la care statul român are 20%, prin Ministerul Mediului) și sinecurile politice. A primit un monopol de la stat, nu comunică mai nimic RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.   Citește și: Siegfried Mureșan îl acuză pe Ciolacu că „a fost la un pas de înghețarea fondurilor europene” HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Ministrul Tanczos Barna și-a impus consilierul în Consiliul de Supraveghere Chiar dacă ignoră interesul public, RetuRO SGR are grijă să nu ignore interesele politicienilor. Încă din primul an de funcționare, 2022, când compania abia se punea pe picioare, în conducere, ca membru al Consiliului de Supraveghere, a fost instalat Ráduly Róbert Kálmán. Ráduly este unul din membrii cu greutate ai UDMR, fost primar, timp de mai multe mandate, la Miercurea Ciuc, și veșnic abonat la funcții politice guvernamentale când UDMR se află la putere. În prezent, Ráduly Róbert Kálmán este secretar de stat la Ministerul Finanțelor. În 2022, însă, era consilier al ministrului Mediului. Adică al lui Tanczos Barna, colegul său din UDMR. RetuRO SGR a început să funcționeze în mandatul de ministru al lui Tanczos Barna. Dar Ráduly nu a fost doar membru al Consiliului de Supraveghere al RetuRO SGR, ci și director în companie. O funcție care, cel puțin teoretic, nu se mai obținea cu sprijin politic. Ráduly: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo” Dar udemeristul respinge orice ajutor de partid. „Eu am fost pe Antifraudă (la RetuRO SGR – n.r.). Da, am dat concurs, cum să nu? Am fost o perioadă de probă. Nu s-a potrivit activitatea. Pur și simplu nu se potrivea. Am văzut și eu cum e acolo și mi-am văzut de viață în altă parte. Acolo nu era pentru mine. Cât am fost eu acolo angajat, vreo 30 de zile, verificam aspecte minore. Asta era principala preocupare, să nu fie păcălite aparatele. Puteai să le păcălești la început. Aparatele astea care înghit recipienții, printai o pagină cu eticheta, le lipeai cu scotch și primeai 50 de bani. Eram trei colegi. Și atunci ne aplicam pe mica fraudă sau mica păcălire a aparatelor. Dar astea erau, să zicem, de ordinul sutelor sau miilor de lei.”, a declarat Ráduly pentru DeFapt.ro. Întrebat cum a aflat de concurs pentru funcția de șef la Atifraudă, udemeristul a spus că, și acum, pe site-ul RetuRO sunt postate anunțuri de angajare: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo, am fost în Consiliul de Supraveghere”. Oamenii ALDE, PNL și USR, sinecuri la RetuRO În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Înaintea celor doi, Ministerul Mediului îl trimisese în Consiliul de Supraveghere pe Teodor Dulceață, fost secretar general și secretar general adjunct al ministerului. Dulceață este finul Noricăi Nicolai, fosta politiciană ALDE, potrivit Hotnews. Venitul anual al unui membru în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR este de aproape 90.000 de lei net, potrivit unei declarații de avere din 2024 depuse de către Teodor Dulceață. Fiica lui Georgică Severin (PSD), directoare Dar nu doar politicieni ajung să aibă sinecuri la RetuRO SGR, ci și copii de politicieni. Cum este Anca Severin. În aprilie 2023, Anca Severin era numită director de marketing și comunicare al RetuRO SGR, dar și membru, cu mandat de patru ani, al Directoratului RetuRO SGR. Cu numai o lună înainte, în martie 2023, Anca Severin renunța la funcția de administrator al Sev Oil Management SRL. O firmă deținută de soții Simona și Georgică Severin, părinții săi. Georgică Severin este membru PSD, fost senator, fost președinte al radioului public, fost membru în CA al TVR și actual membru al CNA. Anca Severin: „Pe baza experienței mele, așa am fost angajată” Contactată de către DeFapt.ro, Anca Severin a explicat cum a fost selectată de către RetuRO SGR pentru cele două poziții foarte importante: „Anuțurile, din ce știu eu, apar pe LinkedIn. E o selecție de CV-uri pe baza profilului care este cel mai potrivit pentru job. E o selecție de CV-uri, e o companie privată. Eu am fost angajată printr-o firmă de recrutare, care m-a contactat, m-a abordat, am avut o serie de interviuri. Pe baza experienței mele, așa am fost angajată. Nu am un examen, eu în toate companiile în care am lucrat foarte rar am avut teste, poate la început. Eu personal nu am dat vreun test. Nu știu pe pozițiile tehnice.” RetuRO SGR se ascunde după GDPR RetuRO SGR a refuzat să ofere orice informații despre recrutarea personalului și salarizare. “Informațiile solicitate (…) privesc date cu caracter personal, relații contractuale între părți, precum și procese și proceduri interne ale organizației guvernate de respectarea principiului confidențialității. Orice informații referitoare la remunerarea angajaților, colaboratorilor sau membrilor organelor de conducere constituie date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și al Codului Muncii. În absența unui temei juridic explicit sau a consimțământului persoanelor vizate, astfel de date nu pot fi divulgate terților. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile. Aceste categorii de informații solicitate de dumneavoastra nu va pot fi furnizate întrucât nu se încadrează în sfera informațiilor de interes public în sensul Legii 544/2001. Remuneratiile la care faceti referire în solicitarea dumneavoastră reprezintă sume achitate de RetuRO în temeiul unor raporturi juridice ce aparțin exclusiv sferei de activitate a unei entități private și acestea nu sunt acordate de MMAP (Ministerul Mediului – n.r.), neavând legătură cu raporturile de muncă, de serviciu sau cu atribuțiile exercitate în cadrul instituției menționate. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile.”, se arată într-un răspuns oficial al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro.

Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Investigații

EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu aduc investiții

852 de milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale pentru a cumpăra primele 12 elicoptere franțuzești H225M pentru Armata Română prin programul SAFE. Adică 71 de milioane de euro pentru fiecare elicopter fără armament și muniții. Acordul-cadru ar putea fi semnat în a doua jumătate a lunii aprilie 2026, atunci când se preconizează că președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să vină într-o nouă vizită oficială în România. Dar costul fiecărui elicopter ar putea să depășească suma de 100 de milioane de euro după ce MApN va decide să cumpere mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Citește și: Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan Mai mult, costurile anuale de operare se învârt în jurul sumei de două milioane de euro anual pe bucată. Achiziția scoate la iveală o afacere păguboasă făcută de MApN: achiziția celor două elicoptere H215 cu suma de aproximativ 142 de milioane de euro (deci 71 de milioane e euro pe bucată), deși acestea sunt mult mai slabe și ieftine decât H225M. Airbus a oferit elicoptere H215M Compania franceză Airbus a promis în ultimii zece ani că va construi o fabrică de elicoptere la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale cumpăra minim 16 elicoptere H215M. În primăvara anului trecut, pesedistul Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Economiei, declara public că „producția (de elicoptere - n.r.) este gândită pentru nevoile Armatei Române, cât și pentru export”. La conducerea Ministerului Economiei a ajuns, după Bogdan Ivan, useristul Radu Miruță, actualul ministru al Apărării. Miruță declara pentru DeFapt.ro, în august 2025, că francezii de la Airbus fac lobby pentru a vinde României licența de producție a elicopterelor H215M cu condiția ca MApN să le achiziționeze. Oferta i-a fost prezentată inclusiv președintelui Nicușor Dan și consilierului prezidențial Radu Burnete. Generalii MApN au cerut H225M, mai performante Dar generalii de la Direcția generală pentru armamente (DpA) a MApN, condusă de generalul Ion Cornel Pleșa, s-au opus acestei achiziții, motivând că elicopterul H225M (și nu H215M) ar fi mult mai util Armatei Române. Însă francezii de la Airbus au spus din start că refuză vânzarea licenței pentru acest tip de elicopter. Toate negocierile s-au purtat în sediul Ambasadei Franței la București, acolo unde oficialilor români li s-a prezentat mai multe oferte economice și tehnice. Vizită oficială la Paris, amânată de Macron Negocierile de la București dintre reprezentanții Airbus și oficialii români pentru achiziția elicopterelor s-au blocat în septembrie 2025. O sincopă care, potrivit mai multor surse familiare cu subiectul, a dus la amânarea cu câteva luni a unei vizite oficiale a președintelui Nicușor Dan la Paris. Potrivit surselor menționate, vizita oficială la Paris ar fi trebuit să aibă loc pe 18 septembrie 2025. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, după ce Nicușor Dan a fost informat oficial că președintele Emmanuel Macron decisese să amâne pentru o dată ulterioară vizita. Motivul: „lipsa de consistență a discuțiilor”. La acel moment, DeFapt.ro a solicitat Administrației Prezidențiale să comunice oficial care au fost motivele pentru care vizita oficială a președintelui Nicușor Dan a fost amânată de partea franceză. Administrația Prezidențială nu a negat contramandarea vizitei, ci a transmis doar că „data unei posibile vizite oficiale a Președintelui României, Nicușor Dan, în Republica Franceză nu a fost fixată până în acest moment. În momentul agreării coordonatelor unei vizite de către ambele părți, detaliile (inclusiv data) vor fi anunțate public de comun acord, conform practicii și cutumelor diplomatice.” Planuri mari „din gură” după vizita la Macron Pe 9 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a fost primit, într-un final, la Paris, de omologul său francez, Emmanuel Macron. În cadrul conferinței de presă, președintele Nicușor Dan a declarat că a discutat printre altele despre industria de apărare și programul SAFE. „După cum știți, avem deja o investiție franceză în industria românească de apărare, cum ar fi IAR Ghimbav (Airbus Helicopters România – n.r.), și ce vreau să transmit este că noi suntem deja la a treia etapă. Am avut o etapă în care cumpăram și nu ceream nimic. După care am avut o etapă în care cumpăram și puneam condiția ca lucrurile să se întâmple în România, o parte din producție să se întâmple în România, dar imediat ce respectiva comandă se termina, investiția din România nu mai era actuală”, declara atunci președintele Nicușor Dan. Tot el a menționat că, prin programul SAFE, vrea ca investițiile din industria de apărare să se transforme în investiții permanente. Investiții „care nu doar să reușească să satisfacă comenzile Armatei României, ci chiar să fie companii care în aceeași perioadă să exporte și în altă parte și să fie viabile și după ce comanda pe care România o face se întrerupe”, adăuga Nicușor Dan. Cel mai probabil, Airbus nu va face nici o investiție în România Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că, prin programul SAFE, prin care România se împrumută cu 16,68 miliarde euro, vor fi achiziționate printr-o achiziție comună cu Franța minimum 12 elicoptere H225M. Valoarea inițială contractului va fi de 852 de milioane euro. Un calcul simplu arată că prețul unui elicopter de transport este de 71 milioane de euro, fără mitraliere, rachete, muniție și sistem de autoprotecție. Fiind vorba de o achiziție comună, contractul se va semna direct cu guvernul francez, care îl va atribui companiei Airbus, producătorul elicopterului. În acest context, compania Airbus nu mai este obligată să investească în industria de apărare românească: legislația de offset nu se aplică acestor contracte.  „Nu se face cooperare industrială pentru că contractul va fi semnat cu Guvernul francez, care cumpără elicopterele de la Airbus. Dacă luai 215 cu licența producție în România, era altă treabă. Nici nu știi de ce s-a ajuns la 225. S-a ajuns la 225 ca să se îngroape proiectul sau ca să nu se facă nimic în România?”, a spus o sursă din cadrul MApN. Pentru semnare, vine Macron la București Totuși, un centru de mentenanță al elicopterelor ar putea apărea în hala pe care o deține Airbus la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale va semna un acord-cadru pentru achiziția a 45 de elicoptere H225M. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au declarat pentru DeFapt.ro că contractul pentru cele 12 elicoptere Airbus H225M prin SAFE ar urma să fie semnat în a doua jumătate a lunii aprilie, în preajma vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la București. Versiunea mai veche a elicopterului Airbus a costat la fel de mult Achiziția celor 12 elicoptere cu 71 de milioane de euro pe bucată scoate la iveală o afacere tenebroasă și scumpă atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru statul român. MApN semnat în primăvara anului trecut un contract, tot cu francezii de la Airbus, pentru livrarea a două elicoptere H215M, mult mai slabe ca H225M. Prețul unui elicopter H215M, fără sistemul de rachete, a fost de aproximativ 71 de milioane de euro. „Generalii de la DpA au o problemă majoră. În primul rând, nu pot să justifice prețul: anul trecut ai luat un elicopter slab cu 71 de milioane de euro bucata, iar acum cumperi unul mult mai performant tot cu 71 de milioane de euro. Cum ar veni să iei un 225 la preț de 215? Înseamnă că undeva s-a luat șpagă”, atrag atenția sursele. MApN a refuzat să explice cum a fost posibil același preț pentru douâ modele diferite. Elicopterele sunt „chele”, dotările mai adaugă 40% la preț  Cele 12 elicoptere H225M care vor fi plătite cu banii împrumutați prin SAFE vor fi „chele”. „Există în momentul de față o constrângere legată de preț pe care cineva încearcă să o regleze cumva. Singura modalitate de reglare e să primească partea română un elicopter care cică ar fi conform configurației franceze. Ceea ce eu mă îndoiesc. Francezii nu au în derulare nici o achiziție de 225 prin SAFE. Prețul nu mai poate fi crescut și, atunci, reducem specificația. O să spună că avem un elicopter cam cum ar urma să aibă armata franceză”, a arătat o sursă a DeFapt.ro din MApN.  Pe de altă parte, dacă elicopterele vor fi cumpărate pentru toate categoriile de forțe, acestea trebuie să fie dotate cu mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro susțin că costurile pentru aceste dotări ar crește prețul fiecărui elicopter la peste 100 de milioane de euro. O altă problemă este legată de costurile de operare ale elicopterelor, care ajung la aproximativ două milioane de euro pe bucată. Generalul Dănilă: O decizie politică, nefundamentată Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a explicat că achiziția elicopterelor din Franța a fost o decizie politică. „Nu este o decizie luată pe o verificare amănunțită, pe caracteristici, pe cât de bune ar fi, pe nevoile misiunii. Este o decizie politică. Toate deciziile de achiziții au fost decizii politice. (…) Nu înțeleg logica. A fost o decizie politică prin care s-a plătit ceva francezilor. La fel cum s-au cumpărat fregatele, la fel ca toate deciziile astea politice”, a spus generalul Ștefan Dănilă. Acesta a mai arătat că e o mare prostie dacă se cumpără doar 12 elicoptere. „Înseamnă că nu s-a negociat nimic și noi nu am făcut decât să cumpărăm elicopterele astea. Pentru că inițial s-a discutat de o investiție majoră a Franței la Brașov. Ei au spus că își doresc să revină cu elicopterele așa cum a revenit Renault cu Dacia. Trebuia să construim tot ansamblu. Și noi puteam să producem ceva vandabil pe piață, nu doar să producem pentru România. Povestea asta cu producem tehnică militară pentru România e o poveste proastă. Trebuie să producem și pentru export”, a declarat generalul. Costurile pe ciclu de viață, subiect tabu pentru MApN Generalul Dănilă a adus în discuție un subiect tabu pentru Ministerul Apărării Naționale: costurile pe ciclu de viață. O problemă pe care oficialii MApN o țin de parte de atât de cetățeni, cât și de politicieni. „Orice echipament major se achiziționează pe ciclu de viață. Adică așa fac toți cei care s-au deșteptat. La un contract de trei miliarde, costul pe ciclul de viață înseamnă vreo 30 de miliarde”, a menționat generalul. El a precizat că, la un moment dat, a ridicat această problemă, dar i s-a spus că se vor speria politicienii și nu vor aproba achizițiile militare. „Dacă tu nu spui costul real și îl maschezi cu o achiziție pe care spui că o faci la preț redus și după aia te costă de zece ori mai mult, mi se pare periculos. Ar fi trebuit și la noi să se facă cât costă achiziția și pe ciclu de viață”, a declarat generalul Ștefan Dănilă. 

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră