vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

459 articole
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'" (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul lui Doru Măgaru'

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'". Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova. Un deces investigat de procurorul Marin Rogoveanu, acuzat de moștenitori că a încercat să obțină "elemente compromițătoare" despre "Măgaru'" și "persoane din anturajul acestuia" (polițiști, judecători și politicieni locali). Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document care arată cum s-a împărțit averea de aproape zece milioane de euro lăsată în urmă de Dorel Petrescu. Măgaru', cu șeful SRI în apartament Afaceristul Dorel Petrescu a murit în dimineața zilei de 14 martie 2022, într-o zi de marți. Ionuț Doru Chelu, unul din apropiații afaceristului și cel care a depus plângerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru moarte suspectă, a reconstituit ultimele zile din viața prietenului său. "Doru

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". În imagine, șeful CJ Ilfov, Hubert Thuma (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul"

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". Daniel Istrate, instalat șef la Societatea de Transport București (STB) prin influența liberalului Hubert Thuma, a acordat un contract de 50.000 de euro unei firme controlate de Radu Budeanu, deținătorul trustului de presă "Gândul". STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul" Tot firma lui Radu Budeanu a fost contractată de Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, pentru a publica minimum nouă articole în trei luni pe site-ul gandul.ro pentru suma de 12.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Biroul directorului STB, refăcut integral cu dotări de lux în valoare de 153.000 de euro. Sindicatele vor salarii mai mari Așadar, 1.333 de euro pentru fiecare articol publicat. DeFapt.ro a dezvăluit că STB, la finalul anului trecut, a contractat lucrări de 153.000 de euro pentru amenajarea "zonei biroului managerial", adică acolo unde își desfășoară activitatea liberalul Daniel Istrate. Banii pentru Budeanu trebuie să reducă accidentele Compania Gândul Media Network, controlată de afaceristul Radu Budeanu, a primit la finalul anului trecut un contract de 250.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la Societatea de Trasport București (STB). Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că firma lui Radu Budeanu va oferi un pachet de servicii media în care sunt incluse: "servicii de creatie si productie video - campanii media online si TV - campanie social media - Facebook, Instagram, TikTok - Servicii productie media". Această campanie este justificată de STB prin faptul că a crescut numărul de accidente rutiere și al incidentelor cauzate de neatenția participanților la trafic. "Scopul principal al campaniei este prevenirea şi reducerea accidentelor în proximitatea mijloacelor de transport în comun şi promovarea unui comportament responsabil atât din partea călătorilor, câr şi a altor participanţi la trafic", susține STB în cererea de ofertă. Comunicate de presă în gandul.ro Societatea de Trasport București, aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, este condusă de Daniel Istrate, care a fost numit pe funcție la propunerea liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Instituția condusă de Hubert Thuma a contractat la rândul ei firma lui Radu Budeanu pentru a se promova pe site-ul gandul.ro. Contractul a fost atribuit la finalul lunii octombrie 2024, atunci când CJ Ilfov a cerut să îi fie publicate câte trei comunicate de presă lunar, timp de trei luni, pentru suma de 12.000 de euro. 1.333 de euro pentru un comunicat "Oferta lunara Minim 3 materiale de comunicare lunar redactate si difuzate pe platforma online www.gandul.ro Materiale de comunicare vor fi difuzate si pe pagina de Facebook a platformei online www.gandul.ro Materialele vor fi publicate pe Homepage-ul site-ului cu o pozitionare premium unde vor ramane 24 h, dupa care vor intra in sectiunea de comunicate de presa. Materialele vor fi marcate cu P ( publicitate) La sfarsitul fiecarei luni se vor trimite rapoarte cu monitorizarea materialelor publicate”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului. Practic, CJ Ilfov a plătit câte 1.333 euro pentru publicarea unui comunicat de presă. În martie 2024, CJ Ilfov a atribuit firmei Gândul Media Network un alt contract în valoare de 28.000 de euro pentru servicii de informare și promovare on-line.

Biroul directorului STB, dotări de lux (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Biroul directorului STB, dotări de lux

Biroul directorului STB, dotări de lux. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), a comandat lucrări de amenajare interioară pentru "zona biroului managerial" în valoare de 153.000 de euro. Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group, o societate care a trecut de la activități ale portalurilor web la lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a spus inițial că este vorba de o lucrare mai amplă. Confruntat cu informații, directorul a refuzat să dea vreun detaliu motivând că este bolnav. Biroul directorului STB, dotări de lux Daniel Istrate a ajuns director general al STB în septembrie 2023 cu susținerea directă a liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, care în acea perioadă deținea și funcția de președinte interimar al PNL București. Situația financiară grea a Societății de Transport București nu l-a împiedicat pe directorul general Daniel Istrate să cheltuie pentru propriul confort la locul de muncă. Astfel, în data de 28 noiembrie 2024, STB a anunțat că a atribuit un contract de 767.000 lei, echivalentul a 153.000 de euro, pentru "lucrări de amenajare interioară etaj 7 – zona Birou managerial din sediu STB SA". Uși de sticlă, tapet texturat, tavan suspendat Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group din Sectorul 6. Lucrările prevăd recompartimentarea spațiilor prin folosirea de pereți din gips carton, cât și de pereți din sticlă securizată. Tavanul fals va fi înlocuit cu un altul, suspendat, din lamele. Ușile din lemn vor fi înlocuite cu uși fără toc și cu uși din sticlă securizată. Se vor mai monta jaluzele din lemn la ferestre și uși, pe ziduri se va lipi un tapet texturat, mocheta și aparatele de aer condiționat vor fi înlocuite cu alte noi etc. "Acum m-ați nimerit și răcit" Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a dat de înțeles că nu ar ști ce lucrări se fac în zona biroului său de la etajul 7. "Ce birou amenajăm noi la etajul 7? Nu știu, acum sunt în medical și de aia… Trebuie să verific ce se face aici. Zugrăvim, am schimbat și jos la recepție, sunt mai multe lucrări în clădire", a declarat directorul STB. Întrebat dacă nu i se pare anormal ca într-o perioadă dificilă financiar să risipească 153.000 de euro, directorul Daniel Istrate s-a eschivat: "Nu știu ce să spun acum. O să verific, că nu știu exact pe dinafară. Acum m-ați nimerit și răcit. Vorbim când vreți dvs., vă aștept să stăm de vorbă de săptămâna viitoare". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la primarul Nicușor Dan, dar fără succes.

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene. Proaspătul ministru al Justiției a reprezentat ca avocat interesele unor controversați afaceriști din Bănie. A fost "inventat" de milionarul Doru Petrescu "Măgaru'", un personaj controversat și discret colaborator al Poliției și serviciilor secrete locale, cu conexiuni puternice în justiție și politică. "Măgaru'" a murit în condiții suspecte. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj DeFapt.ro dezvăluie, într-un prim episod despre afacerile noului ministru al Justiției, un "tun" imobiliar de 4.000.000 euro. Doru Petrescu și familia lui Rodion Cămătaru, cu ajutorul avocatului Radu Marinescu (care l-a reprezentat în instanță pe un taximetrist care a revendicat o suprafață de 2,58 ha în municipiul Craiova), au orchestrat o tranzacție prin care terenul a ajuns la un fost membru PDL și un apropiat al lui Radu Berceanu, acuzat de procurorii DIICOT de mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Marinescu, pe urmele Laurei Vicol Craiova, orașul în care liderii lumii interlope stau la masă cu politicieni locali, procurori, judecători, șefi din serviciile secrete locale și poliție, l-a dat pe deputatul Radu Marinescu. Iar Partidul Social Democrat "pro-european" condus de premierul Marcel Ciolacu l-a făcut ministru al Justiției în România pe același Marinescu. Cu largul sprijin al primarului Lia Olguța Vasilescu și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Acum, Radu Marinescu va avea acces la secrete ale României, ale NATO și ale Uniunii Europene, în calitate de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Și va aproba legalitatea documentelor guvernamentale. Premierul Marcel Ciolacu anunța de la sediul PSD că "ministrul Justiţiei… este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine". În legislatura trecută, funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților a fost deținută de Laura Vicol, ajunsă deputat tot pe listele PSD Dolj. Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene Pesedistul Radu Marinescu și-a construit cariera de avocat la umbra controversatului afacerist Doru Petrescu, zis "Măgaru'", liantul între liderii grupărilor interlope, mediul de afaceri, polițiști corupți, șefi ai serviciilor secrete locale și politicieni, dar și unul dintre cei mai mari "rechini" imobiliari din Craiova. A murit pe 14 iunie 2022, în condiții suspecte. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată o relație de lungă durată cu beneficii între actualul ministrul Radu Marinescu și Doru Petrescu. De exemplu, cei doi au fost implicați într-o afacere imobiliară controversată în 2007, atunci când Doru Petrescu i-a cerut avocatului Radu Marinescu să-l reprezinte pe taximetristul Marius Cornel Boangiu, care urma să revendice un teren agricol de 2,58 hectare din patrimoniul orașului Craiova. A dat în judecată două comisii Avocatul Marinescu, în numele clientului său, a dat în judecată Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Primăriei Craiova, dar și pe cea a Consiliului Județean Dolj. Motivul: cele două comisii respinseseră cererea de restituire a terenului în natură, pe care îl trecuseră pe o listă de despăgubiri. Judecătoria Craiova a respins cererea de chemare în judecată formulată de în numele lui Boangiu. A urmat recursul la Tribunalul Dolj, acolo unde președintele completului era judecătorul Gigi Trăistaru. Radu Marinescu l-a reprezentat pe Boangiu în procesul imobiliar (sursa: Tribunalul Dolj) Gazeta de Sud scria încă din anul 2004 că judecătorul Gigi Trăistaru a dat mai multe decizii favorabile mafiei retrocedărilor din Craiova. Primărița LOV a dat terenul Judecătorul Gigi Trăistaru, împreună cu judecătorii Stelian Aurelian Cadea și Rodica Steluța Gașpar, au decis ca Primăria Craiova să reconstituie dreptul de proprietate pe un teren din intravilanul municipiului. Primarul Lia Olguța Vasilescu, șefa avocatului Radu Marinescu pe linie de partid, execută întocmai decizia instanței și oferă cele 2,58 hectare pe strada Caracal. Terenul ajunge direct la Doru "Măgaru'" și la soții Corina și Rodion Cămătaru, celebrul fotbalist și câștigător al trofeului "Gheata de Aur a Europei", după ce Boangiu le cedase acestora drepturile litigioase pentru suprafață. La rândul lor, Doru Petrescu și familia Cămătaru, la data de 18 noiembrie 2021, au vândut terenul în rate, cu patru milioane de euro, firmei Centro Trans Corporation SRL, controlată de Constantin Iancu. Atât Doru "Măgaru'", cât și familia Cămătaru au primit fiecare câte un milion de euro iar diferența urma să fie achitată în cursul anului 2022. Toată afacerea a fost blocată, însă, după ce același teren a fost revendicat de un anume Dragoș Chiriac și de cumpărătorul drepturilor sale, Ionuț Doru Chelu. "Dom' Costel" vrea banii înapoi Afaceristul Constantin Iancu, cunoscut local ca "dom' Costel", a fost membru de bază al organizației PDL Craiova, controlată de Radu Berceanu. Partidul l-a pus în funcția de președinte al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. "Dom' Costel" și-a dat demisia după ce s-a aflat că ar fi sechestrat un afacerist din Oltenia pentru a-i prelua afacerea. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată, dar judecătorii l-au achitat definitiv. După moartea lui Doru Petrescu, Constantin Iancu i-a dat în judecată pe moștenitorii acestuia, pe familia Cămătaru și Comisia de Fond Funciar, dar și pe Dragoș Chiriac, pentru a intra în posesia terenului sau a banilor plătiți. La rândul ei, familia Cămătaru se judecă cu moștenitorii lui Doru "Măgaru'", care au fost reprezentați de Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției. Ministrul Radu Marinescu a răspuns apelurilor telefonice ale DeFapt.ro, a cerut întrebările "pe WhatsApp", dar a refuzat orice comunicare după ce le-a primit.

Ministrul Justiției, contracte din bani publici (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Ministrul Justiției, contracte din bani publici

Ministrul Justiției, contracte din bani publici. Cuplul Claudiu Manda și Olguța Vasilescu vor controla Ministerul Justiției prin intermediul lui Radu Marinescu, avocatul lor personal pe care l-au făcut deputat. De exemplu, pe europarlamentarul Claudiu Manda, Marinescu l-a reprezentat într-un dosar de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar care s-a prescris în primăvara acestui an. Pe Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și soția lui Claudiu Manda, avocatul a apărat-o într-un alt dosar de corupție, în care aceasta a fost achitată. Citește și: Noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, traseist prin cele mai toxice partide, promovat în PSD de fugarul Ionel Arsene Avocatul Radu Marinescu, viitorul ministru al Justiției, este beneficiarul a peste 20 de contracte publice în baza cărora a acordat asistență juridică mai multor administrații locale din județul Dolj, inclusiv Primăriei Craiova. Contracte cu Primăria Craiova, apărător al LOV Avocatul Radu Marinescu a depus o primă declarație de avere și interese în anul 2016, atunci când a candidat pe listele PSD pentru un mandat de consilier local. Din documentul respectiv rezultă că era beneficiarul direct a nouă contracte de achiziție directă pentru reprezentare juridică. Șase contracte i-au fost atribuite în perioada 2013 – 2014 de către Primăria Craiova, condusă de pesedista Lia Olguța Vasilescu. Mai avea contracte semnate și cu subordonatele SCM Craiova, SCU Craiova și Colegiul Național "Elena Cuza". Valoarea cumulată a înțelegerilor în anul 2016 era de 43.000 lei. În aceeași perioadă, primarul Lia Olguța Vasilescu se confruta cu o serie de probleme penale. Procurorii DNA au dispus atunci reținerea acesteia pentru 24 de ore (acuzațiile erau de luare de mită, spălarea banilor și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite). Vasilescu a fost plasată sub control judiciar. Dosarul a fost clasat la finalul anului 2020. În toată această perioadă în care a avut probleme cu justiția, actuala primăriță l-a avut ca avocat pe subalternul ei pe linie de partid, avocatul Radu Marinescu. Ministrul Justiției, contracte din bani publici Până la finalul mandatului său de consilier local în Craiova, avocatul Marinescu semnase alte trei contracte de asistență juridică (cu Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului, cu primăria Argetoaia, respectiv cu Consiliul Județean Dolj. Toate, cu o valoare cumulată de peste 42.000 lei). Radu Marinescu a încheiat contracte pe bani publici și după alegerile din 2020. De exemplu, Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului i-a plătit în anul 2021 în jur de 18.000 lei pentru asistență juridică. Un an mai târziu, avocatul a primit un contract de opt ori mai mare de la primăria Malu Mare din județul Dolj (142.800 lei). Apoi, în 2023, a mai primit două contracte de la primăria Malu Mare, în valoare totală de 357.000 lei. Primăria Novaci, din Gorj, i-a dat un contract de aproape 6.000 lei. Primarul pesedist Dina Ion, cel care conduce localitatea Coțofenii din Dos, i-a dat un contract de aproximativ 6.000 lei. Pesedista Mihaela Mateescu, primarul localității Scăești, a semnat un contract de asistență juridică în valoare de 33.320 lei. Nicolae Tutunaru, primar pesedist de la Segarcea, a semnat un contract de asistență juridică de doar 1.190 lei cu avocatul Radu Marinescu. În anul 2024, pesedista Mihaela Mateescu i-a mai dat un contract, de 33.320 lei. Tot în 2024, Marinescu a mai primit un contract, de 5.950 lei, de la Primăria Novaci. L-a reprezentat și pe Claudiu Manda Alegerile parlamentare din acest an i-au adus avocatului Radu Marinescu primul mandat de deputat, ales pe listele PSD Dolj, filială condusă cu mână de fier de europarlamentarul Claudiu Manda. Același Radu Marinescu a fost avocatul lui Claudiu Manda în dosarul de corupție în care procurorii DNA l-au acuzat pe acesta din urmă de "folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000)". Pe scurt, potrivit procurorilor, Claudiu Manda a cerut plata ilegală a unor ajutoare sociale pentru localnicii din comuna Bratovoești în schimbul voturilor. Paguba constatată de DNA a fost de 315.850 lei. Curtea Supremă de Justiție a decis, în primăvara anului 2024, încetarea procesului penal pentru că faptele de corupție pentru care a fost trimis în judecată s-au prescris.

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) (sursa: GSP)
Investigații

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo)

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo). Sportivii străini aflați sub contract cu Clubul Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul Afacerilor Interne, trebuie să returneze sponsorizările primite de la Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, pentru că nu aveau domiciliu în România. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul inspecției economico – financiare rezultat în urma controlului efectuat de Ministerul de Finanțe la Fundația Pro Dinamo. Citește și: EXCLUSIV Generalii de carton ai lui Bode: șeful de la Dinamo, avansat general la 36 de ani de către Iohannis. Alt avansat, generalul Mastan de la Jandarmerie, implicat în violențele de la 10 august Din acest document rezultă că fostul antrenor al echipei de handbal a Clubului Sportiv Dinamo, spaniolul Xavier Pascual Fuertes, a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea o sponsorizare de 2.300 de euro lunar pentru plata cazării, plus alți 8.000 de euro pentru a obține rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Legea sponsorizării impune condiția obligatorie ca beneficiarul sponsorizării să aibă domiciliul în România, însă antrenorul spaniol avea domiciliu în Barcelona la momentul semnării convenției. Sponsorizările pe Fundație ajung la sportivii Clubului Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, primește marea majoritatea a sponsorizărilor de la companii private care își deduc sumele donate din impozitul pe profit datorat statului. La rândul ei, fundația lui Cornel Dinu oferă sponsorizări sportivilor și antrenorilor angajați la Clubul Sportiv Dinamo, finanțat din banii publici ai Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui protocol de colaborare semnat în urmă cu 28 de ani. Practic, Fundația Pro Dinamo funcționează ca un intermediar al sponsorizărilor între persoanele fizice și juridice și CS Dinamo, condus în prezent de comisarul Ionuț Adrian Popa. Acesta a ajuns în fruntea clubului de la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Antrenorul Fuertes: contract cu Clubul, bani de la Fundație Printre angajații Clubului Sportiv Dinamo care au beneficiat de sponsorizare din partea Fundației Pro Dinamo este celebrul antrenor spaniol Xavier Pascual Fuertes. Acesta a semnat un contract pe trei ani în vara anului 2021 cu CS Dinamo pentru a antrena echipa de handbal. Fuertes a stat la Dinamo până în iunie a.c. Pe lângă salariu, antrenorul spaniol a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo, la propunerea făcută de conducerea secției de handbal a CS Dinamo, în baza căreia urma să primească lunar 2.300 de euro pentru asigurarea cazării, cu titlu de sponsorizare. Antrenorul avea semnat un contract de închiriere cu George Gaiță, în calitate de locator – proprietar. În plus, antrenorul Xavier Pascual Fuertes urma să mai primească o sponsorizare de 8.000 de euro pentru obținerea de rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Ministerul de Finanțe: Fuertes, neeligibil pentru sponsorizare Reprezentanții Ministerului de Finanțe care au făcut inspecția economico-financiară la Fundația Pro Dinamo susțin că antrenorul Xavier Pascual Fuertes nu era eligibil pentru a obține sponsorizarea pentru că nu avea domiciliu în România la momentul semnării convenției. "Cu privire la beneficiarul sponsorizării, observăm că, în ceea ce privește persoana fizică, legiuitorul impune condiția existenței domiciliului în România, detaliu relevant în situația de fapt prezentată: din analiza documentației anexate, se observă că, cel puțin antrenorul Pascual Fuertes Xavier avea domiciliul în Barcelona (Spania) la momentul încheierii contractului de închiriere", se menționează în raport. Datele din raport arată că Xavier Pascual Fuertes a primit sponsorizări în cuantum de 453.492 lei, echivalentul a peste 90.000 de euro, de la Fundația Pro Dinamo. Angajări făcute de generalul lui Bode Acesta nu este singurul caz de sponsorizare. Președintele CS Dinamo, comisarul Ionuț Popa, l-a angajat ca manager al secției de handbal pe spaniolul David Baruffet în februarie 2022. Documentele arată că managerul a semnat o convenție de sponsorizare cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea lunar 3.000 de euro pentru obținerea unor rezultate de înaltă performanță. Handbalistul româno-iranian Saied Heidarirad a semnat o convenție de sponsorizare pentru suma de 1.750 de euro lunar, bani plătiți tot din sponsorizările primite de fundația lui Cornel Dinu. O altă sponsorizare, de 5.000 de euro lunar, a fost acordată handbalistului sârb Vladimir Cupara, care a fost adus la Dinamo în vara anului 2023. Tunisianul Amine Bannour, ajuns la echipa de handbal a CS Dinamo în vara anului 2018, primește lunar o sponsorizare de 1.750 de euro pentru activitatea sportivă, plus 1.150 de euro lunar pentru plata chiriei pe toată perioadă contractuală. În cazul acestora nu se menționează dacă aveau sau nu domiciliu în România la data semnării convențiilor de sponsorizare. Conform raportului, în perioada 2019-2024, Fundația a mai acordat sponsorizări de aproximativ 55.000 de euro lui George Gaiță, cel mai probabil pentru plata chiriilor pentru jucătorii și antrenorii de la CS Dinamo. Alți 36.000 de euro au fost dați ca sponsorizare firmei Dream Land Sport pentru autoturismele utilizate de jucători și antrenori. Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) Inspecția economico-financiară atrage atenția că Fundația Pro Dinamo funcționează ca un interpus pe axa sponsorizărilor către CS Dinamo, club care poate primi direct banii de la sponsori. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Popa a declarat că foarte mulți sponsori nu vor să lucreze cu statul. Referitor la problemele fiscale identificate la fundație, Ionuț Popa a spus că nu este treaba clubului, este a fundației. "CS Dinamo nu are legătură cu acel control", a declarat sec Popa. Mai mult, raportul menționează că Legea sponsorizării "interzice ca (…) beneficiarul să efectueze reclamă sau publicitate comercială, anterioară, concomitentă, sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor persoane”. Însă, potrivit Finanțelor, Fundația Pro Dinamo a încasat sume de bani de la unul din sponsorii săi, Baumit România, în baza unui contract de publicitate și a facturilor aferente acestuia. Documentele arată că, în luna august 2022, Fundația Pro Dinamo a facturat 508.725 lei către Baumit Româna. În lunile februarie, aprilie și iunie 2023, Fundația a declarat livrări de 880.546 lei în baza unui contract de publicitate încheiat cu Baumit România, care avea calitatea de sponsor în aceea perioadă. Permisul de ședere nu arată domiciliul Zega Macedon, unul din reprezentanții Fundației Pro Dinamo, a explicat pentru DeFapt.ro că Legea sponsorizării este o lege veche de 30 de ani în care se spune că jucătorii străini extracomunitari trebuie să aibă domiciliu în România pentru a putea primi sponsorizări. "Deci, persoanele care pot fi sponsorizate în România trebuie să aibă domiciliu în România. Și de aici pleacă toată problema. Pentru că legea spune că domiciliu este dacă ai o adresă în România, iar legea ad literam spune că permisul de ședere temporar nu ar arăta domiciliu, că este doar rezidență. Aici este neconcordanța, nu are nici o legătură cu impozitul plătit de sportiv. Sportivul extracomunitar domiciliază în România, dar permisul lor de ședere este temporar. Având un contract de activitate sportivă pe doi ani, cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări le dau permis de ședere pe doi ani”, a declarat Zega Macedon. Generalul lui Bode vrea schimbarea legii Tot el a mai declarat că nu a vrut să atace raportul în instanță pentru că... ar fi câștigat. "Am considerat că nefiind foarte multe cazuri, problema nu este de impozit, este doar ca acești sportivi să ramburseze sumele primite din sponsorizări. Avem termen până la 31 ianuarie. Au rambursat o parte. Nu are nici o treabă Xavier Fuertes pentru că el este din Spania. Raportul final nu are nici o treabă acești sportivi comunitari. E adevărat că s-a cerut contractele pentru ei, s-au cerut documente, dar nu se referă la nimic în legătură cu ei", a mai spus reprezentantul Fundației. Președintele CS Dinamo, Ionuț Popa, a declarat că în perioada următoare se vor face demersuri pentru ca Legea sponsorizării să fie schimbată în ceea ce privește sportivii extracomunitari pentru a nu mai exista neconcordanțe și/sau vreo formă de discriminare pentru sportivi.

Generalii de carton ai lui Bode (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Generalii de carton ai lui Bode

Generalii de carton ai lui Bode: fostul secretar general al PNL, a tras sforile pentru ca apropiații lui să fie făcuți generali de președintele Klaus Iohannis. Generalii de carton ai lui Bode Primul este comisarul șef de poliție Marius Anton Stupar, șeful Poliției Sălaj, autorul unei lucrări de doctorat fără nici o valoare academică în care prezintă un amalgam de definiții și rolul Ministerului Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Horațiu Potra, asociat cu un partener al colonelului GRU Boris Golovin, Costache Nicolae. Mercenarul și Nicolae, afaceri cu diamante în Africa și planuri de plantații de cannabis în România Un alt comisar șef de poliție făcut general (la vârsta de 36 de ani!) este Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, fost "spion" în serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Generalul Alin Mastan, șeful Jandarmeriei Române, și-a luat a doua stea de general tot cu recomandarea și susținerea oferită de Lucian Bode. Subcomisar de 32 de ani, președinte la Dinamo Ionuț Adrian Popa a fost numit la conducerea Clubului Sportiv Dinamo în data de 9 iunie 2020 de ministrul de Interne Marcel Vela. Citește și: EXCLUSIV Ionuț Lupescu, susținut de Bode și de controversatul afacerist Adrian Tărău să candideze la Primăria București. Tărău, implicat într-o afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB în mandatul Firea Atunci avea 32 de ani și gradul de subcomisar de poliție, conform comunicatului de presă postat pe site-ul clubului sportiv. Comunicatul de numire a lui Popa la Dinamo în iunie 2020 (sursa: csdinamo.eu) Ulterior, în decembrie 2020, la șefia Ministerului de Interne a fost numit liberalul Lucian Bode, care l-a "adoptat" rapid pe șeful CS Dinamo. Pe repede înainte, Popa a fost avansat în gradele de comisar de poliție, comisar șef de poliție și chestor de poliție. Ultimul grad este echivalent cu gradul de general de poliție cu o stea. Totul, în doar patru ani. Avansat fulgerător în trei ani în loc de șase Statutul Polițistului prevede termene fixe și clare pentru avansarea la termen și înainte de termen. De exemplu, de la data obținerii gradului de comisar de poliție trebuia să treacă trei ani pentru avansarea la termen în gradul următor, adică cel de comisar șef de poliție. Citește și: FOTO Rareș Bogdan, la piață cu Rolex de 30.000 de euro la mână. La piață în Șimleul Silvaniei, împreună cu Ciucă, Bode și Buda Pentru a putea obține gradul de general (chestor de poliție), trebuia să treacă alți trei ani. Însă, în cazul în care avansarea are loc înainte de termen, polițistul trebuie să îndeplinească jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deține. Concret, dacă Ionuț Popa a fost avansat în gradul de comisar de poliție la data de 1 decembrie 2020, trebuia să treacă minim un an și șase luni pentru a putea obține gradul de comisar șef. Adică ministrul de Interne Lucian Bode putea să îl avanseze în grad, cel mai devreme, în mai 2022. Însă, de regulă, avansările în Ministerul de Interne se fac la data de 25 martie sau de Ziua Națională a Românie. În acest context, gradul de comisar șef de poliție putea să îl obțină cel mai devreme în decembrie 2022. Ceea ce s-a și întâmplat. Tot înainte de termen, Popa a fost avansat de la gradul de comisar șef de poliție la cel de chestor de poliție. Adică a devenit general de poliție la 36 de ani. Totul, datorită liberalului Lucian Bode. Stupar, polițist la Rutieră Un alt polițist ajuns pe panoplia cu generali a lui Lucian Bode este Marius Anton Stupar, pe care liberalul l-a numit șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Sălaj, de unde Lucian Bode provine. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Marius Anton Stupar și-a început cariera în anul 1992 ca instructor auto la poligonul MApN din Turda. Apoi, în perioada 1995-2002, a fost agent de circulație în Cluj. A trecut în corpul ofițerilor în 2002 și se ocupa de educația rutieră, radare și coordonarea agenților de poliție rutieră. În 2010 a fost făcut șef Birou Autostrada Transilvania în cadrul Serviciului Rutier Cluj. În perioada 2013 – 2019 a fost șef Birou A3 Turda - Borș. Bode l-a făcut șef la IPJ Sălaj și general Norocul i-a surâs în anul 2019, atunci când a fost împuternicit în funcția de adjunct șef inspector la IPJ Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până în 2021. În acel an, ministrul Lucian Bode a ordonat ca Marius Anton Stuparu să fie numit la conducerea IPJ Sălaj. Ce îl recomandă pe Marius Anton Stupar pentru gradul de general? Doctoratul obținut la Universitatea Valahia din Târgoviște în anul 2021 cu teza "Contribuții privind Managementul Riscurilor de Corupție în Ministerul Afacerilor Interne". O lucrare cu titlu pompos, coordonată de prof. univ. dr. Mohammad Jaradat. În paginile acestei lucrări de 179 de pagini se află o compilație de definiții ale riscului, o scurtă istorie a Ministerului de Interne, citări din studii internaționale și rapoarte DGA. Mastan, general cu două stele, cu piciorul în ghips în Piața Victoriei Ultimul general avansat la propunerea lui Lucian Bode este Alin Mastan, șeful Jandarmerie Române. Acesta se află la șefia Jandarmeriei Române din octombrie 2020. Prima stea de general a primit-o din partea președintelui Klaus Iohannis în noiembrie 2021. Acum, pe final de mandat, președintele Klaus Iohannis l-a avansat în gradul de general maior, adică general cu două stele. Numele generalului Alin Mastan apare menționat în rechizitoriul procurorilor care au instrumentat dosarul "10 August". În august 2019, Alin Mastan era împuternicit la șefia Jandarmeriei București. Înainte de protestele din Piața Victoriei, a intrat în concediu medical. Dar, deși era operat și cu piciorul în ghips, generalul Mastan a fost prezent în comandamentul format în apropierea sediului Guvernului. Ordin "pe gură" la proteste "Cercetările efectuate în cauză au stabilit că ordinul de intervenție nr. S/221652/10.08.2018, ce a stat la baza acțiunii în forță a militarilor jandarmi asupra manifestanților, a fost întocmit, în intervalul orar 22.00 – 22.30, de către martorul mr. VLAD ADRIAN, șeful Serviciului misiuni ordine publică din cadrul D.G.J.M.B. și membru al echipei din cadrul punctului de comandă al misiunii, la dispoziția martorului lt. col. MASTAN ALIN, fiind semnat și însușit în cele din urmă de către comandantul acțiunii, inculpatul mr. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, după ora 23.11 când a început intervenția propriu-zisă", se menționează în rechizitoriu. Generalul Alin Mastan nu a putut semna ordinul pentru că se afla oficial în concediu. La finalul anului 2019, atunci când a fost audiat ca martor în dosarul "10 August", Alin Mastan a negat orice implicare în luarea deciziilor din timpul protestului.

Potra, în cercul colonelului GRU Golovin. În imagine (dreapta), asociatul comun al celor doi, Costache Nicolae (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, bursa.ro)
Investigații

Potra, în cercul colonelului GRU Golovin

Horațiu Potra, în cercul colonelului GRU Golovin. Mercenarul a avut un asociat comun cu colonelul (r) Boris Golovin, fost ofițer în forțele speciale Spetsnatz ale GRU, serviciul secret de informații militare externe al statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. Este vorba de afaceristul Nicolae Costache, fost administrator al unor concesiuni miniere și zăcăminte de diamante din Africa de Vest. Un alt asociat al lui Boris Golovin este Victor Ustinov, fostul atașat comercial al Rusiei la București. Colonel GRU naturalizat în România Colonelul (r) Boris Golovin a servit ca ofițer în forțele speciale Spetsnatz ale GRU, serviciul secret de informații militare externe al Uniunii Sovietice. Citește și: EXCLUSIV Cristela Georgescu, legături de afaceri cu „profesorul milionar” Marcel Vulpoi, care ține un curs la ASE girat de SRI. Vulpoi, fost coleg în PNUD cu Călin Georgescu și asociat cu soția șefului Resurselor Umane din BNR După 1990, spionul rus a fost lăsat la vatră și și-a stabilit cartierul general la București. Într-o decizie a Tribunalului București din 2011 se menționează că Boris Golovin "a fost naturalizat în România", adică și-a luat cetățenia română, având ca limbă maternă limba rusă. "A locuit cea mai mare parte din viață în Federația Rusă, fiind fost ofițer al armatei Federației Ruse", se reține în decizia instanței. Masonul Stelian Nistor: "Golovin era reprezentantul statului rus" Unul dintre partenerii de afaceri ai lui Golovin, masonul Stelian Nistor, spunea că l-a întâlnit pe Golovin în urmă cu mulți ani, pe când reprezenta interesele economice ale Rusiei în România. "Golovin era reprezentantul statului rus. Avea mandat pe economic, pentru termocentrale și cărbuni. (…) Am încercat să facem afaceri, dar nu am lucrat nimic. Nu mai știu cum a început afacerea. Știu că a fost un proiect nereușit. La un moment dat ne interesa… era o fereastră de oportunitate pentru România. Nu vă pot detalia. Golovin era în aceeași fereastră de oportunitate pentru România. Nu mai știu cum a fost. Dar totul a fost în cadrul legal. Sigur că știam că a fost ofițer KGB (GRU, de fapt - n.r.). Trebuia să fie de undeva", a declarat Stelian Nistor pentru Newsweek România. Pentru cunoscători: Victor Ustinov, Constantin Iavorski Global International 2000 SA este una dintre societățile controlate de colonerul (r) Boris Golovin. Documente publicate în Monitorul Oficial arată că, în anul 2008, Golovin era asociat cu Horia Constantin Bejan, Valeriu Petru Achiriloaie, Alexei Ustinov, Dmitro Pokhvata, Victor Ustinov, Olga Pokhvata, Costache Nicolae și firma Engineering Company Ziomar SA. Horia Constantin Bejan este un fost director în Ministerul Economiei și partener de afaceri cu Constantin Iavorski, fost ministru al Economiei în Republica Moldova. Victor Ustinov a fost atașat comercial al Rusiei la București. El reprezintă compania Engineering Company Ziomar, casa de comerț a companiei rusești de stat ZiO Podolsk, producător de utilaje nucleare, implicată în programul de îmbogățire a uraniului din Iran. ZiO Podolsk este o filială a companiei Atomenergomash, care la rândul ei este o subsidiară a Rosatom. Ultima este o corporație de stat rusească înființată din ordinul președintelui Vladimir Putin, în decembrie 2007, și care gestionează toată activitatea nucleară civilă din Rusia. Diamante din Africa Afaceristul Costache Nicolae figura ca asociat cu spionul rus Boris Golovin în anul 2008. Doi ani mai târziu, publicația bursa.ro îi dedica un amplu material lui Costache Nicolae. Potrivit acestui articol, Costache Nicolae administra cinci concesiuni miniere și zăcăminte de diamante în Guinea Bissau, Angola, Sierra Leone, Namibia şi Senegal. Acesta a ajuns în Africa de Vest în anul 2004, apoi s-a conectat puternic la bursele de diamante din Anvers şi Tel Aviv. Nicolae a înregistrat la Geneva o invenție cu ajutorul căreia promitea că va revoluționa mineritul de metale prețioase la nivel mondial. Invenția a fost patentată de Costache Nicolae și Belekovs Voldemars, un cercetătorul de origine letonă. Numele lui Costache Nicolae apare în alte cinci firme: Kodrom 2000, Roko Diamonds Manufactoring, Technology and Eco Innovation, Process Innovation Nucleus și Trans Nobili Rosales. Potra, în cercul colonelului GRU Golovin Trans Nobili Rosales SRL a înființată în noiembrie 2019 de Costache Nicolae, Geanina Silviana Banu și Horațiu Potra. Obiectul principal de activitate era cultivarea plantelor pentru fibre textile. În realitate, Nicolae și Potra voiau să se ocupe de cultivarea canabisului în scop medicinal. Primul pas în acest sens l-au făcut Costache Nicolae și Geanina Silviana Banu (împreună cu Anton Ficai), care au publicat cercetarea "Considerații privind canabinoidele nepsihotropice și aplicațiile lor potențiale". Lucrare este disponibilă pe site-ul Academiei Oamenilor de Știință. Costache Nicolae a decedat în ianuarie 2023. Afaceri cu armament pentru Africa Relația dintre Horațiu Potra și Costache Nicolae este, însă, mult mai veche. În urmă cu 12 ani, cei doi erau asociați în firma Roko Diamonds Company Limited din Sierra Leone. O investigație realizată de riseproject.ro arăta că cei doi au încercat să cumpere armament și muniție din România pentru a le vinde actorilor statali din Africa. Tot cei doi ar fi încercat cu ajutorul unor acte false să încaseze 400.000 de euro de la Banca Furnica în numele lui Sorin Beraru, condamnat la 12 ani de închisoare pentru trafic de influență, dare și luare de mită. Acesta este urmărit internațional din anul 2001, dar Israel refuză extrădarea sa în România.

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI. Conexiunile acesteia trec printr-un program de master organizat de FABIZ împreună cu Serviciul Român de Informații, apoi pe la Banca Națională a Românei și ajung până la Asociația Română pentru Clubul de la Roma. Liantul dintre familia Georgescu și toate aceste instituții este profesorul milionar Marcel Vulpoi, patronul unei firme mari de contabilitate. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Societatea de contabilitate Vulpoi & Toader Management a oferit un spațiu pentru sediul social al firmei înființate de Cristela Georgescu la finalul anului 2023, dar îi ține și contabilitatea. Contactat de către DeFapt.ro, profesorul milionar Marcel Vulpoi a declarat că firma sa ține într-adevăr contabilitatea societății înființare de Cristela Georgescu. Iar pe Călin Georgescu îl cunoaște pentru că au lucrat împreună la ONU, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Firmă anonimă, adresă publică Călin Georgescu, în declarația de avere depusă în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, a menționat că soția sa, Cristela Georgescu, a primit un salariu de 25.458 lei de la o firmă al cărei nume a fost anonimizat în documentul citat. Însă Călin Georgescu a lăsat la vedere adresa firmei: str. Doctor Felix, nr. 87, Sector 1, București. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Plecând de la această informație neanonimizată, DeFapt.ro a aflat că la adresa respectivă își are sediul social firma Cristela Georgescu Education SRL, înființată de Cristela Georgescu în decembrie 2023. La aceeași adresă funcționează și Vulpoi & Toader Management SRL, cea mai mare firmă de contabilitate și consultanță românească. Unul dintre fondatorii societății Vulpoi & Toader Management este Marcel Vulpoi, pe care publicațiile economice l-au prezentat drept "profesorul milionar". Vulpoi: "Noi îi ținem contabilitatea" Întrebat de către DeFapt.ro dacă Cristela Georgescu este angajată la firma sa, Marcel Vulpoi a infirmat. "Nu este angajată la mine. Nu, nu! Cred că societatea mea ține contabilitatea la PFA-ul dânsei sau firmă, nu știu ce are. Nu este angajată la firma noastră. Stați să sun la HR ca să întreb", a spus Marcel Vulpoi. După câteva minute, a revenit: "Da, nu e angajată, noi îi ținem contabilitatea pentru firma care vinde cărți și nu știu ce cursuri. Nu (o plătim noi – n.r.), noi încasăm. Nu știu dacă are sediul social la noi, nu cred. Avem și sedii sociale, dar nu știu dacă ăla e la noi acolo". Ulterior, Vulpoi a confirmat că sediul social al Cristela Georgescu Education SRL este într-unul din birourile deținute de Vulpoi & Toader Management. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine" Cum a ajuns Cristela Georgescu la firma Vulpoi & Toader Management, Marcel Vulpoi nu a vrut să zică. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine. Chiar nu vreau să intru în chestiuni de natură politică", a spus Marcel Vulpoi. Dar acesta nu este străin de familia Georgescu. Vulpoi a recunoscut că îl cunoaște pe Călin Georgescu de foarte mult timp, de pe vremea când lucrau amândoi la Organizația Națiunilor Unite (ONU). "Îl știu (pe Călin Georgescu – n.r.). Am lucrat la ONU cu dânsul. Da! Era la PNUD, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Era comisar sau nu mai știu ce funcție avea, dar dânsul răspundea de România la momentul acela la ONU", a spus Marcel Vulpoi. Vulpoi - Tolici (BNR) - Asociația Clubul de la Roma O altă legătură interesantă a lui Marcel Vulpoi este Daniela Cornelia Tolici. Cei doi au fost asociați în firma Terra Green Management, înființată în anul 2009 în Corbeanca. Daniela Cornelia Tolici este soția lui Mugur Tolici, actualmente șef de Resurse Umane al Băncii Naționale Române. Om de încredere al guvernatorului Mugur Isărescu, Mugur Tolici a girat toate angajările controversate de la Banca Națională a României (inclusiv pe cea a Vioricăi Dăncilă). Mugur Tolici este și directorul executiv al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, organizație din care a făcut parte și Călin Georgescu. Asociația Română pentru Clubul de la Roma este condusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În timpul campaniei electorale, pe diverse site-uri au apărut mai multe fotografii cu Călin Georgescu și Mugur Isărescu. Soția candidatului, adjunctă de bancă "Domnul Călin Georgescu a fost secretarul general al Clubului de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea academicianului Mircea Maliţa, care era preşedintele, şi ulterior preşedintele onorific, al Clubului din România. După Mircea Maliţa, guvernatorul Mugur Isărescu era preşedintele executiv al Clubului, deci avea discuţii tehnice cu secretarul general. Banca Naţională asigura suportul logistic pentru Clubul de la Roma şi organiza întâlnirile anuale ale Clubului. Domnul Călin Georgescu nu a avut proiecte personale cu Banca Naţională", a declarat Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, pentru Ziarul Financiar. Întâmplător sau nu, Cristela Georgescu a fost numită vicepreședinte al Citibank România în anul 2007, poziție pentru care a fost autorizată de Banca Națională a României și avizată de Serviciul Român de Informații. Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI Marcel Vulpoi este și lector universitar dr. la Academia de Studii Economice (ASE), condusă de rectorul Nicolae Istudor. Acesta predă la masterul Business Intelligence, organizat de FABIZ în parteneriat cu Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Facultatea de Administrarea a Afacerilor în limbi străine (FABIZ) este condusă de decanul Tănase Stamule, politicianul liberal numit de PNL la conducerea Institutului de Studii Populare (ISP), așa numitul loc de dezbateri ai intelectualilor de dreapta.

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă de management (sursa: tolo.ro)
Investigații

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă. Gheorghe Popescu, noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", a fost dat afară de la spitalul "Sf. Pantelimon" pentru management defectuos în urma unui control de la Ministerul Sănătății. Apoi și-a falimentat propria clinică medicală privată, pe care o cumpărase cu 150.000 de euro. A scăpat de datorii după ce a vândut-o în acte cu doar 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Acum, Popescu a fost recuperat și numit în funcția de manager de ministrul Alexandru Rafila, care vrea controleze investițiile de peste 72 de milioane de euro de la spitalul "Marius Nasta". Ministrul Rafila a emis un comunicat de presă în care susține că Gheorghe Popescu, care a fost și deputat PSD, "are experiență în domeniul managementului sanitar și îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea postului". Coordonator de doctorate la ASE Fesenistul Gheorghe Popescu pare că este un bun teoretician în domeniul financiar – bancar. Cel puțin luând în calcul pozițiile pe care le-a deținut la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" și Academia de Studii Economice: a fost șeful catedrei de Finanțe Bănci, director al programului de master Management Financiar – Bancar, dar și coordonator de doctorate la ASE. Însă a fost învins de practică atunci când a administrat spitalul "Sf. Pantelimon" (2013- 2017). Un control al Ministerului Sănătății arăta în aprilie 2017 că managerul Gheorghe Popescu pusese pe butuci spitalul. Coordonator de dezastre la "Sf. Pantelimon" Ministrul Florinan Bodog, cel care l-a dat afară pe Gheorghe Popescu, făcea inventarul pomelnicul erorilor de management: "Colegii mei de la inspecție au identificat și probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipamente de identificare a sângelui și probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi și măsuri în acest sens". DeFapt.ro i-a adresat ministrului Alexandru Rafila mai multe întrebări legate de această numire controversată, dar șeful Sănătății a refuzat să răspundă. A cumpărat cu 150.000 de euro, a vândut cu 10.000 Gheorghe Popescu nu s-a arătat descurajat de incompetența de care a dat dovadă în funcția de manager al spitalului "Sf. Pantelimon". La câteva luni după demiterea de la "Sf. Pantelimon", în septembrie 2017, Popescu a cumpărat integral firma Lotus Medica 2002, care deținea clinica medicală Lotus Medica. Valoarea tranzacției a fost atunci de 80.000 de euro și 349.000 lei. Adică în jur de 150.000 de euro în total. Firma a fost cumpărată de la Valeriu Simion și Cecilia Doina Simion. Noul patron, Gheorghe Popescu, a decis să-l numească în funcția de administrator pe Alin Marian Stochiță. Doi ani mai târziu, în iulie 2019, Gheorghe Popescu și-a cesionat toate părțile sociale evaluate la 303.000 lei Claudiei Elena Ciobanu. Valoarea cesiunii a fost de doar 10.000 de euro, conform documentelor publicate în "Monitorul Oficial", de 15 ori mai puțin față de prețul plătit în 2017. Clinică falimentată La un an după ce și-a vândut părțile sociale, clinica privată a lui Gheorghe Popescu a intrat în insolvență pentru că avea datorii de peste 575.000 lei. Insolvența fusese cerută încă din 2019 de Mihail Cojocaru și dr. Daniela Cojocaru, care aveau de recuperat aproape 153.000 lei. "Judecătorul-sindic constată că debitorul nu deţine bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanţele sau cheltuielile administrative, astfel încât o continuare a procedurii nu s-ar justifica, atât timp cât finalitatea urmărită de lege nu ar putea fi atinsă", se menționează în decizia instanței prin care firma lui Gheorghe Popescu a fost radiată din Registrul Comerțului. Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă În decembrie 2002, Gheorghe Popescu împreună cu soții Aurelia și Mircea Zorilă au înființat societatea Comzor Group în orașul Târgu Jiu. Această firmă a intrat în insolvență în noiembrie 2009 pentru datorii de peste 2,26 milioane lei. Un an mai târziu s-a aprobat planul de reorganizare, dar nu a fost suficient pentru salvarea companiei. În februarie 2012 s-a deschis procedura de faliment prin procedură generală: firma avea o datorie de peste 326.000 lei la Banca Comercială Română, angajații aveau de recuperat aproape 64.000 lei, Consiliul Local Târgu Jiu - în jur de 10.000 lei, iar Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj - peste 400.000 lei. Restul banilor erau datorați unor firme private, inclusiv societății FBY Impex, care avea de recuperate 70.000 lei. De atunci au trecut 12 ani, iar acum lichidatorul judiciar vrea să vândă o construcție în care funcționa un "laborator de produse patiserie". A încercat să o vândă de zece ori la licitație la prețul de 800.000 de lei, dar într-un final a decis să reducă prețul cu 30% în speranța că o va putea vinde cu 560.000 lei. Director general la FBY Ultimul CV public al lui Gheorghe Popescu arată că acesta era în anul 2020 președinte și director general al firmei FBY Impex, care are ca obiect principal de activitate vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Această societate a fost cumpărată în anul 2003 de Gheorghe Popescu și Elvira Nica de la Bozianu Dumitru și Ionescu Ion. La un an după cumpărare, în 2004, cei doi noi patroni (Popescu și Nica) au deschis trei puncte de lucru în satul de vacanță din stațiunea Venus. Iar în 2005 au înființat un punct de lucru în Borcea pentru dezvoltarea unei ferme de vaci. Conform datelor fiscale depuse pentru anul 2023, firma controlată de Gheorghe Popescu a avut o cifră de afaceri netă de aproape 1,9 milioane lei și o pierdere declarată de peste 10.000 de lei. Noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", Gheorghe Popescu, a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro.

Economist de CAP, manager la Pneumo "Marius Nasta" (sursa: tolo.ro)
Investigații

Economist de CAP, manager la Pneumo

Economist de CAP, manager la Pneumo. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol sute de pacienți de la spitalul "Marius Nasta" doar pentru a o schimba din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu economistul Gheorghe Popescu, un fost deputat ales pe listele PSD. Popescu a fost demis de la conducerea Spitalului "Sf. Pantelimon" în 2017, după ce declanșase o criză a medicamentelor în spital. Cu câteva luni înainte de a fi demis din funcție managerul Gheorghe Popescu, șeful secției ATI a fost înregistrat în timp ce spunea: "Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse". Beatrice Mahler, înainte de a fi schimbată din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", a depus o plângere penală pe numele ministrului Alexandru Rafila pentru abuz în serviciu (ar fi blocat organizarea unui concurs pentru funcția de manager). DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Direcția de Sănătate Publică București, aflată în subordinea directă a ministrului Alexandru Rafila, a refuzat să autorizeze un bloc operator modernizat și nouă paturi ATI de la "Nasta". De anularea alegerilor, ca miniștrii PSD Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a profitat de haosul creat de anularea alegerilor prezidențiale în cursul zilei de vineri, 6 decembrie 2024, pentru a prelua controlul asupra spitalului "Marius Nasta". În acest context, a decis să o schimbe din funcție pe managera interimară Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu. Acesta a mai deținut funcția de manager al Spitalului "Sf. Pantelimon" din București în perioada martie 2013 – aprilie 2017. Decizia de a-l schimba din funcție în 2017 pe managerul Gheorghe Popescu a fost luată de ministrul Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite. "În afara de lucrurile știute cu privire la greșeala pe care a făcut-o cadrul medical care a administrat transfuzia, colegii mei de la inspecție au identificat și probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipamente de identificare a sângelui și probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi și măsuri în acest sens", spunea atunci ministrul Florian Bodog. Popescu a distrus "Sf. Pantelimon" Debandada generată de Gheorghe Popescu la spitalul "Sf. Pantelimon" i-a făcut pe medici să ia atitudine. S-a ajuns până acolo încât șeful secției ATI, conform dezvăluirilor publicate în 2016 pe tolo.ro, le spunea medicilor: "Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse". Acum, la șapte ani distanță de la demitere, ministrul Alexandru Rafila l-a reevaluat și a dat un comunicat de presă în care a anunțat că Gheorghe Popescu, noul manager al spitalului "Marius Nasta", are "experiență în domeniul managementului sanitar și îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea postului". Rafila a refuzat să organizeze concurs la "Marius Nasta" Medicul Beatrice Mahler se află la conducerea spitalului "Marius Nasta" din decembrie 2017. Inițial, a fost numită manager interimar, iar din septembrie 2018 a ocupat postul de manager prin concurs. După expirarea mandatului în septembrie 2022, Beatrice Mahler a fost numită manager interimar prin ordin de ministru. Conform datelor publice, mandatul de manager interimar i-a fost prelungit de 18 ori în ultimii doi ani. Citește și: EXCLUSIV Pacienții operați la "Marius Nasta", mutați după intervenție la ATI prin curtea spitalului pentru că DSP refuză să autorizeze nouă paturi noi de terapie intensivă Mahler a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care îl acuză pe ministrul Alexandru Rafila de abuz în serviciu. "Conform prevederilor legale, funcția de manager al unui spital public trebuie ocupată prin concurs în conformitate cu principiile transparenței și egalității de șanse. Mandatul interimar al actualului manager a fost prelungit de 18 ori în decursul ultimilor doi ani fără organizarea concursului necesar pentru ocuparea funcției", se arată în plângerea penală. Economist de CAP, manager la Pneumo Cariera lui Gheorghe Popescu este strâns legată de PSD. Popescu și-a început cariera în septembrie 1985, ca economist la Direcția Generală a Agriculturii Dolj, apoi a fost transferat la Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Gorj din Târgu Jiu. În septembrie 1989, a ajuns profesor la Liceul Agroindustrial Bârsești – Târgu Jiu. În 1990, a devenit membru al PDSR, iar în iunie 1990, viceprimar în Târgu Jiu. Partidul lui Ion Iliescu l-a pus director executiv la BTT SA în anul 1994. Șase ani mai târziu, la alegerile din 2000, a fost ales deputat de Gorj pe listele actualului PSD. În mandatul său de deputat a luat cuvântul de nouă ori, a depus 12 declarații politice, a semnat opt inițiative legislative și a avut doar trei întrebări și interpelări. Cariera unui impostor pedeserist În timp ce stătea prin Camera Deputaților, Popescu era încadrat și ca lector universitar doctorand la Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu. La finalul mandatului de parlamentar PSD, a fost încadrat ca profesor asociat la Academia de Studii Economice din București. Tot din CV-ul său mai aflăm că, în perioada decembrie 1996 – decembrie 2005, a fost director adjunct "financiar contabilitate" la Institutul Clinic Fundeni. Fizic și legal nu putea fi simultan în trei locuri: Camera Deputaților, Universitatea Brâncuși și Institutul Clinic Fundeni. Gheorghe Popescu este din 2016 profesor abilitat la Academia de Studii Economice (ASE) la școala doctorală Economie 1, acolo unde coordonează doctoranzii.

Treceri în rezervă ciudate la SIE (sursa: damboviteanul.com)
Investigații

Treceri în rezervă ciudate la SIE

Treceri în rezervă ciudate la SIE. Doi generali ai Serviciului de Informații Externe au fost trecuți în rezervă a doua zi după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Decretele de trecere în rezervă au fost datate 20 noiembrie 2024, dar au intrat în vigoare pe 25 noiembrie 2024, data la care au fost publicate în "Monitorul Oficial". Citește și: Fără precedent: CCR a anulat turul I al alegerilor prezidențiale. Procesul electoral se reia „în integralitate” În mod ciudat, decretele de trecere în rezervă ale celor doi generali SIE nu au fost publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, așa cum se întâmpla în mod normal, ci doar în "Monitorul Oficial". Nici data emiterii decretelor nu este chiar cutumiară. În mod tradițional, decretele de avansare în grad sau de trecere în rezervă erau publicate pe site-ul Administrație Prezidențiale în secțiunea "Decrete și acte oficiale", respectiv în "Monitorul Oficial", în jurul datei de 1 Decembrie. De exemplu, în acest an, decretele de trecere în rezervă a generalilor din Ministerul Apărării și din Ministerul de Interne au fost publicate pe site-ul Administrație Prezidențiale în data de 27 noiembrie, iar restul, pe 29 noiembrie. Publicate în "Monitorul Oficial" după șocul turului întâi Pe 24 noiembrie 2024, cu câteva ore înainte de închiderea oficială a urnelor pentru alegerile prezidențiale, sondajele arătau că independentul Călin Georgescu avea să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale. Câteva ore mai târziu, în "Monitorul Oficial", Partea 1 nr. 1.171 din 25 noiembrie 2024, au fost publicate decrete prezidențiale 1.346 și 1.347 prin care erau trecuți în rezervă doi generali de brigadă din cadrul Serviciului de Informații Externe (SIE). Trecerea în rezervă a celor doi generali s-a făcut la propunerea directorului Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase. Treceri în rezervă ciudate la SIE Din decretele publicate în "Monitorul Oficial" în data de 25 noiembrie 2024 rezultă că decizia de trecere în rezervă a celor doi generali SIE s-a luat în data 20 noiembrie 2024. Ambele decrete au fost semnate de președintele Klaus Iohannis și contrasemnate de premierul Marcel Ciolacu. Numele celor doi generali sunt secretizate. Însă arată nemulțumirea președintelui față de activitatea lor. Pe de-o parte, cei doi nu au fost avansați în gradul următor, adică cel de general maior, odată cu trecerea în rezervă, cum se face în mod tradițional. Dacă ar fi fost avansați, s-ar fi menționa acest aspect în decretele de trecere în rezervă. Pe de altă parte, decretele nu au fost publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. MApN și STS, premiante Anul acesta, pe site-ul Administrației Prezidențiale nu au fost publicate decretele de avansare în grad a generalilor din SRI, SIE și SPP. Acestea au fost publicate doar în "Monitorul Oficial". De exemplu, au fost avansați în grad 11 generali SIE. Unul a primit trei stele de general, un altul, gradul de general cu două stele, iar ceilalți au fost avansați în gradul de general de brigadă cu o stea. Au mai fost avansați în grad trei generali din cadrul Serviciului de Protecție și Pază și trei de la Serviciul Român de Informații. Pe site-ul Administrației Prezidențiale au fost publicate doar decretele de avansare în grad a generalilor din Ministerul Apărării Naționale și din Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Toma (CNA), asociat cu Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Toma (CNA), asociat cu Călin Georgescu

Toma (CNA), asociat cu Călin Georgescu. Activistul Mircea Toma, membru CNA, a fondat împreună cu Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Asociația "Delta Dunării" în anul 1996. Organizația își propunea să se ocupe de promovarea "libertății de gândire și creație, a unei educații moderne, a schimbului liber de opinii și informații pe baza respectării a principiilor umanitare și democratice, a tradițiilor și moștenirii poporului român". Citește și: Călin Georgescu, afaceri imobiliare de milioane de euro în România și Austria. Acum o lună, a cumpărat o vilă la Mogoșoaia cu 560.000 de euro Teme abordate cu succes de Călin Georgescu de-a lungul ultimilor ani și amplificate în campania electorală. Din asociația lui Toma și Georgescu făceau parte o serie de masoni pe care îi regăsim într-o altă organizație, Loja Delta Dunării. Majoritatea membrilor, în frunte cu Călin Georgescu, au participat pe 24 ianuarie 1993 la "aprinderea luminilor" în Sala Oglinzilor din Casa Vernescu, din București. La solicitarea DeFapt.ro, Mircea Toma a confirmat cu "sufletul deschis" că a fondat asociația împreună cu Călin Georgescu, dar a spus că nu își mai aduce aminte contextul și motivul, pentru că a fost membru fondator în vreo 14 asociații. Loja masonică "Delta Dunării" Pe 24 ianuarie, în fiecare an, se celebrează Ziua Principatelor Române. În 1993, în această zi a avut loc "aprinderea luminilor" în Sala Oglinzilor din Casa Vernescu din București, primul eveniment important din istoria post-decembristă a Marii Loje Naționale din România, condusă de Nicu Filip. Noua structură a masoneriei a fost înființată prin unirea lojelor "Concordia", "Nicolae Bălcescu" și "Delta Dunării". Conform unui document prezentat de publicația Turnul Sfatului, din partea lojei "Delta Dunării" au fost prezenți mai mulți masoni printre care și Pierre Joseph de Hillerin, Vladimir Schor, Răzvan Hristescu, Marius Lăcraru și Călin Georgescu. Georgescu "a activat în masonerie" Pierre Joseph de Hillerin le-a confirmat jurnaliștilor din Sibiu că actualul candidat independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, este mason. "Da, a fost acolo. E problema lui că nu recunoaște asta. E și o caracteristică care poate să pună în evidență calitatea sa umană. A fost acolo, a activat în masonerie, e perfect adevărat. A condus la un moment dat chiar și un atelier. Nu vă pot da detalii despre asta. Nu știu dacă și-a făcut cerere de intrare în adormire. Cred că a dispărut pur și simplu”, a declarat Pierre Joseph de Hillerin. Toma (CNA), asociat cu Călin Georgescu Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, la trei ani după întâlnirea masonilor, în anul 1996, a fost înființată Asociația "Delta Dunării", o organizație diferită de Loja Delta Dunării. Conform acestor documente, asociația Delta Dunării a fost înființată de Călin Georgescu, Daniela Viorica Georgescu, Marius Lacraru, Pierre de Hillerin, Codruța de Hillerin, Alexandru Tomescu, Elena Murărescu, Vladimir Schor, Mircea Toma, Nicoleta Doina Toma, Ion Dan Trestieni, Ion Ana Trestieni și Valentin Brițoiu. Funcția de director executiv al asociației i-a revenit lui Mircea Toma. Călin Georgescu și Vladimir Schor au fost aleși în funcțiile de coordonatori. Iar pe funcția de secretar a fost numit masonul Răzvan Hristescu. Asociația Delta Dunării avea ca scop "promovarea libertății de gândire și creație, a unei educații moderne, a schimbului liber de opinii și informații pe baza respectării a principiilor umanitare și democratice, a tradițiilor și moștenirii poporului român". Toma: "Confirm cu sufletul deschis" Contactat de către DeFapt.ro, Mircea Toma a admnis că a contribuit la înființarea asociației "Delta Dunării" alături de Călin Georgescu. "Cred că a fost cândva. A fost în epoca aceea din anii '90 și ceva. Am ajutat la nașterea societății civile din răsputeri. Am făcut parte din 14 asociații. Confirm cu sufletul deschis că am fost membru fondator", a declarat Mircea Toma. Întrebat dacă Asociația "Delta Dunării" a avut activitate, Mircea Toma a spus că nu își mai aduce aminte, "probabil a rămas doar înființată". "Nu a fost masonică" Cât despre scopul acesteia, activistul a spus că urma să se ocupe de zona Deltei Dunării: "Nu țin minte să fi fost organizație masonică. Eu țineam minte că a fost în asociație el (Călin Georgescu - n.r.). Nu a fost masonică pentru că femeile nu aveau voie să facă parte din organizații masonice". Mircea Toma a spus că, cel mai probabil, asociația a fost înființată după o întâlnire "la beri". "Toată lumea se întâlnea la beri. Sunt membru și în Fundația pentru Psihanaliză. Vladimir Schor este liderul unei asociații evreiești", și-a amintit Mircea Toma.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră