joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5259 articole
Internațional

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei: Printre cele mai stupide lucruri

Mai mulți republicani din Congresul Statelor Unite au criticat public orice posibilă acțiune militară de anexare a Groenlandei, delimitându-se de declarațiile președintelui Donald Trump, care susține că SUA ar avea nevoie de insula arctică din motive de securitate națională. „Inadecvat, inutil și inacceptabil” Senatorul republican John Curtis, din statul Utah, a transmis într-un mesaj public că utilizarea forței militare în cazul Groenlandei este „inadecvată, inutilă și inacceptabilă”. Acesta a subliniat că prioritatea Statelor Unite ar trebui să fie consolidarea relațiilor de parteneriat cu Danemarca și cu autoritățile din Groenlanda, nu escaladarea tensiunilor prin amenințări militare. Groenlanda este un teritoriu autonom cu aproximativ 56.000 de locuitori, aflat sub suveranitatea Regatului Danemarcei, stat membru NATO și aliat apropiat al Statelor Unite. Poziția sa strategică în Arctica a atras de-a lungul timpului interes geopolitic, însă statutul său juridic este clar stabilit în cadrul internațional. „Stupid” Critici dure au venit și din partea congressmanului republican Don Bacon, din Nebraska, care a declarat că discuțiile administrației de la Washington privind Groenlanda sunt dăunătoare și riscă să afecteze relațiile Statelor Unite cu aliații săi din NATO. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un interviu acordat CNN, Bacon a calificat ideea de a absorbi Groenlanda drept una dintre cele mai „stupide” propuneri venite de la Casa Albă în ultimul an, îndemnându-și colegii republicani să transmită clar administrației Trump că această direcție este greșită. „O eroare majoră” La rândul său, senatorul John Kennedy, din Louisiana, a declarat după un briefing cu secretarul de stat Marco Rubio că ideea unei invazii a Groenlandei este lipsită de orice logică. El a afirmat că până și un elev de liceu ar înțelege că o asemenea acțiune ar fi „o eroare majoră”, adăugând că nu crede că președintele Trump sau secretarul de stat ar lua în calcul un scenariu militar. Totuși, Kennedy nu a exclus posibilitatea unor discuții privind identificarea unui nou cadru juridic pentru cooperarea în domeniul apărării între Statele Unite și Groenlanda. Critici apăsate și din UE Reacțiile critice nu s-au limitat la scena politică americană. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că orice atac american asupra Groenlandei ar însemna un moment de ruptură pentru NATO și ar submina grav ordinea de securitate internațională stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial. În ultimele luni, Donald Trump a reiterat în mai multe rânduri că Statele Unite ar avea „nevoie” de Groenlanda pentru a-și asigura interesele strategice și securitatea națională. Afirmațiile au fost respinse ferm de Danemarca, de guvernul Groenlandei, de Uniunea Europeană și de mai multe state europene, care au subliniat caracterul inacceptabil al oricărei tentative de presiune sau intervenție. Tema Groenlandei a revenit în prim-planul dezbaterii internaționale în contextul recentelor acțiuni militare americane în Venezuela, alimentând îngrijorări privind o eventuală schimbare de abordare a politicii externe a SUA față de aliații săi tradiționali.

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei (sursa: Facebook/Don Bacon)
Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări (Minneapolis, SUA) (sursa: X/ Jesus Freakin Congress)
Internațional

VIDEO Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări: furie, cinism, multe întrebări

Un agent al Serviciului de Imigrare și Vamă al Statelor Unite (ICE) a împușcat mortal (VIDEO), miercuri, o femeie de 37 de ani, cetățean american, aflată în mașina sa, în orașul Minneapolis.  JD Vance susține necondiționat ICE Vicepreședintele SUA, JD Vance, a calificat cazul drept o „tragedie”, însă a afirmat într-o postare pe rețeaua X că victima „și-a provocat singură moartea”. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un mesaj ulterior, Vance a transmis sprijinul total al administrației pentru agenții ICE, declarând că președintele, vicepreședintele și întregul guvern susțin forțele federale de imigrare. Primarul Frey către ICE: „Plecați dracului din Minneapolis!” În contrast, guvernatorul democrat al statului Minnesota a declarat că a avertizat „de săptămâni” că operațiunile ICE din stat reprezintă „o amenințare la adresa siguranței publice”. Reacții critice au venit și din partea autorităților locale din Minneapolis, unde incidentul a avut loc. Primarul orașului, Jacob Frey, a respins ferm versiunea administrației federale potrivit căreia agentul ar fi acționat în legitimă apărare. Acesta a afirmat că imaginile video ale incidentului contrazic explicațiile oficiale și a catalogat declarațiile guvernului drept „mincinoase”. Într-o conferință de presă, Frey a spus că, după ce a vizionat personal înregistrarea video, consideră că relatarea autorităților federale nu corespunde realității. Primarul a acuzat agenții federali de imigrare că au adus haosul în oraș și a cerut public retragerea imediată a acestora din Minneapolis. El i-a îndemnat pe locuitori să rămână calmi, în timp ce lideri democrați din Minnesota, Washington și alte state au descris operațiunea ICE ca fiind o acțiune inutil provocatoare, care a dus la pierderea unei vieți omenești. Mii de persoane au protestat Consiliul municipal din Minneapolis a identificat victima drept Renee Nicole Good și a transmis că viața unei femei care, în dimineața respectivă, își ajuta vecinii „a fost curmată de guvernul federal”. Consiliul a cerut, la rândul său, ca ICE să părăsească imediat orașul. În cursul serii, mii de persoane s-au adunat la locul incidentului, într-o zonă rezidențială din cartierul Central, unde au aprins lumânări în memoria victimei. Pe parcursul zilei, o parte dintre protestatari au fost confruntați de agenți federali puternic înarmați, echipați cu măști de gaze, care au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea mulțimii. Noem spune că a fost „terorism intern” Varianta oficială a guvernului federal a fost prezentată de secretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem. Aceasta a declarat că agenții ICE au intervenit inițial în urma unui apel privind un vehicul blocat în zăpadă și că ulterior ar fi fost hărțuiți de o „mulțime de agitatori”. Potrivit lui Noem, Renee Nicole Good ar fi urmărit agenții pe parcursul zilei, le-ar fi blocat vehiculul și ar fi refuzat să se dea la o parte. Noem a afirmat că femeia ar fi încercat să își folosească mașina ca armă și să lovească un ofițer, susținând că vehiculul l-a atins pe agent. Incidentul a fost descris drept un act de terorism intern, iar cazul este anchetat de FBI, în paralel cu o investigație anunțată de autoritățile statale. Erau necesare focurile de armă? Imaginile video ale incidentului, distribuite pe rețelele de socializare, ridică însă semne de întrebare cu privire la versiunea guvernului. În înregistrări se vede un SUV Honda care blochează parțial drumul. Mașina înaintează lent, apoi se oprește pentru a permite trecerea unui alt vehicul. Șoferița, cu geamul coborât, pare să facă semn unei camionete să înainteze, însă aceasta se oprește, iar doi agenți se apropie pe jos. În momentul în care unul dintre ofițeri îi ordonă șoferiței să iasă din mașină și apucă mânerul portierei, SUV-ul dă ușor înapoi, iar un al treilea agent se poziționează în fața vehiculului, dinspre partea pasagerului. Mașina înaintează apoi și virează spre dreapta, într-o aparentă tentativă de a se îndepărta de agenți. Agentul aflat în fața vehiculului scoate arma și trage trei focuri, cel puțin unul dintre ele după ce partea frontală a mașinii trecuse deja de el. Din imagini nu reiese clar dacă ofițerul a fost lovit de mașină, acesta rămânând în picioare pe toată durata incidentului. După împușcături, vehiculul a accelerat și s-a izbit de alte mașini parcate și de un stâlp. Autoritățile federale au precizat că agentul implicat este unul cu experiență, a fost evaluat medical la spital și ulterior externat. Incidentul a declanșat un val de reacții la nivel național și a reaprins dezbaterea privind tacticile utilizate de agențiile federale de imigrare și impactul acestora asupra siguranței publice.

Trump vrea ca SUA să cumpere Groenlanda (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Internațional

Prima opțiune a lui Trump este să „cumpere” Groenlanda prin diplomație (Casa Albă)

Președintele american Donald Trump studiază „activ”, împreună cu echipa sa de securitate națională, posibilitatea ca Statele Unite să cumpere Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care nu a exclus explicit nici opțiunea unei preluări militare. Casa Albă: toate opțiunile sunt pe masă Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că ideea cumpărării Groenlandei este „discutată activ” la nivelul administrației prezidențiale. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a subliniat că, pentru președintele Trump, „toate opțiunile sunt pe masă” atunci când sunt analizate interesele Statelor Unite, dar a precizat că „prima opțiune rămâne diplomația”. Motivația Washingtonului: competiția strategică în zona arctică Reprezentanta Casei Albe a argumentat că președintele Trump consideră descurajarea influenței ruse și chineze în regiunea arctică o prioritate strategică. În acest context, administrația americană discută posibilitatea „achiziției” Groenlandei. Ea a amintit că ideea anexării insulei de către SUA nu este nouă și a fost luată în calcul și în trecut de alți președinți americani. Groenlanda: teritoriu autonom, bogat în resurse naturale Groenlanda aparține Danemarcei de peste 600 de ani și are statut de teritoriu semi-suveran. Insula are aproximativ 56.000 de locuitori, o economie bazată în principal pe pescuit și este finanțată semnificativ de guvernul danez, cu circa un miliard de dolari anual. Deși depinde bugetar de Copenhaga, Groenlanda dispune de importante resurse naturale, inclusiv petrol și gaze naturale. Tentative istorice ale SUA de a cumpăra Groenlanda După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat să cumpere Groenlanda pentru suma de 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu strategic în contextul începutului Războiului Rece. Danemarca a respins atunci oferta. Astăzi, baza aeriană americană Pituffik din Groenlanda are un rol major în sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice și în monitorizarea rutelor navale din Atlanticul de Nord. Washingtonul vizează extinderea prezenței militare în Groenlanda Statele Unite și-au exprimat interesul de a-și extinde prezența militară în regiune, inclusiv prin instalarea de noi radare pentru supravegherea navelor și submarinelor rusești care tranzitează Atlanticul. Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că va avea discuții cu oficiali danezi pe tema Groenlandei, fără a oferi detalii suplimentare. Danemarca respinge în continuare ideea cedării insulei sub orice formă. Aliați europeni își exprimă sprijinul pentru Danemarca Mai mulți aliați europeni ai Danemarcei – inclusiv Spania, Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit – au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Copenhaga. Aceștia subliniază că securitatea regiunii arctice reprezintă „o prioritate” pentru Europa.

Exporturile de petrol venezuelean, sub control american (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA

Statele Unite „vor continua să dicteze” deciziile noilor autorități din Venezuela, a declarat Casa Albă. În paralel, secretarul american al energiei a afirmat că Washingtonul va controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol venezuelean, iar veniturile vor fi depuse în conturi aflate sub control american. Casa Albă: presiune maximă asupra autorităților interimare din Venezuela Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Washingtonul rămâne în „strânsă coordonare” cu autoritățile interimare venezuene și că Statele Unite „vor continua să le dicteze deciziile”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Potrivit acesteia, SUA dispun de „efectul presiunii maxime” asupra autorităților de la Caracas. Declarații dure după capturarea lui Nicolas Maduro După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către trupele speciale americane, președintele Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodriguez că „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez, aliată apropiată a lui Maduro, denunțase anterior „răpirea” acestuia și a subliniat că Venezuela „nu va deveni colonia nimănui”, acuzând SUA că urmăresc resursele petroliere ale țării. Control pe termen nelimitat al exporturile de petrol Secretarul american al energiei, Chris Wright, a anunțat că Statele Unite vor controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol ale Venezuelei. Veniturile obținute din aceste tranzacții vor fi depuse în conturi gestionate de autoritățile americane. Oficialul a precizat că există o cooperare directă cu partea venezueleană în acest proces. SUA vor comercializa petrolul venezuelean pe piața nord-americană Conform declarațiilor lui Chris Wright, Venezuela urmează să livreze între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite pentru comercializare pe piața nord-americană. „Aceste vânzări vor fi efectuate de guvernul american, iar veniturile vor fi depuse în conturi controlate de guvernul american”, a precizat acesta. Pe termen nelimitat, Washingtonul intenționează să vândă pe piață producția de petrol care iese din Venezuela. Investiții uriașe necesare pentru relansarea industriei petroliere În fața scepticismului companiilor petroliere, secretarul american al energiei a recunoscut că relansarea industriei petroliere venezuelene va necesita „zeci de miliarde de dolari” și o perioadă îndelungată de timp. Cu toate acestea, oficialul a descris oportunitatea economică drept „enormă”, subliniind potențialul ridicat al sectorului energetic venezuelean.

Petrolier rusesc capturat de SUA, cu sprijin britanic (sursa: US European Command)
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Rusia protestează

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Maduro și soția, răniți în timpul capturării (sursa: NBC News)
Internațional

Maduro și soția, la un pas să scape de capturare, dar s-au lovit de tocul ușii camerei blindate

Fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost răniți în timpul operațiunii de capturare desfășurate de forțele americane la Caracas, potrivit Fox News. Cei doi ar fi suferit traumatisme în timp ce încercau să fugă și să se ascundă. Cum s-a produs incidentul în timpul fugii Potrivit unor surse, Maduro și soția sa au încercat să se refugieze în spatele unei uși grele de oțel din interiorul complexului în care se aflau. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În timpul manevrei de evadare, aceștia s-ar fi lovit la cap, deoarece cadrul ușii era prea jos. Cilia Flores, posibil traumatism cranian și leziuni la coaste Cilia Flores ar fi suferit răni la nivelul capului. Avocatul său a declarat în instanță că există suspiciuni privind o posibilă fractură sau contuzie serioasă la nivelul coastelor și a solicitat investigații medicale suplimentare, inclusiv radiografie și examen fizic complet. Apariție în instanță cu răni vizibile Maduro și soția sa au apărut în fața judecătorului cu răni vizibile. Martorii din sala de judecată au relatat că Flores părea slăbită și amețită, iar Maduro avea dificultăți de mobilitate. Schițe din sală o arată pe Flores cu bandaje la cap. Oficialii americani au calificat traumatismul cranian drept minor. Delta Force a intervenit și a acordat primul ajutor Cei doi au fost reținuți de membri ai unității americane de elită Delta Force, care le-au acordat primul ajutor la fața locului, după extragerea din complex, au mai precizat sursele citate. În timpul operațiunii, a avut loc un schimb intens de focuri între forțele americane și o unitate cubaneză de reacție rapidă aflată în apropiere. Mai mulți membri ai Delta Force au fost răniți. Doi militari continuă să se recupereze, în timp ce alți cinci s-au întors deja în serviciu activ. Rănile militarilor americani nu le pun viața în pericol Potrivit Pentagonului, militarii răniți au suferit leziuni provocate de gloanțe și șrapnel, însă viețile lor nu sunt în pericol. Oficialii au subliniat că misiunea a fost extrem de complexă și a fost dusă la bun sfârșit cu pierderi minime. Maduro și Cilia Flores, deținuți într-un penitenciar din New York Nicolas Maduro și soția sa se află în prezent într-un centru de detenție din New York. Aceștia au fost prezentați în fața unui judecător federal și sunt acuzați de mai multe infracțiuni legate de traficul de droguri, pentru care au pledat nevinovat.

Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Doliu național în Venezuela pentru „tinerii martiri” (sursa: YouTube/Fuerza Armada Nacional Bolivariana FANB)
Internațional

Operațiunea SUA din Venezuela a lăsat în urmă în jur de 80 de morți. Șapte zile de doliu

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a anunțat decretarea a șapte zile de doliu național în memoria „tinerilor martiri” care au murit apărând țara și pe președintele Nicolas Maduro. Acesta a fost capturat împreună cu soția sa, Cilia Flores, în timpul unui atac al trupelor americane asupra Caracasului și a trei state învecinate. Rodriguez: „Și-au dat viața apărând Venezuela” În timpul unei vizite într-o comună din Caracas, transmisă de televiziunea publică, Rodriguez a subliniat că tinerii căzuți „și-au oferit viața drept ofrandă apărând Venezuela și președintele Nicolas Maduro”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a vorbit despre durerea provocată de imaginile victimelor, fără a preciza însă numărul exact al morților. Bilanț parțial al victimelor în Venezuela Autoritățile venezuelene nu au prezentat date complete privind pagubele sau numărul total al persoanelor rănite. Până în prezent, au fost confirmate 24 de decese în rândul armatei venezuelene și 32 de militari cubanezi morți, identificați de guvernul de la Havana. Soldații cubanezi ar fi asigurat securitatea personală a lui Maduro și disciplina în structurile militare. Funeralii naționale pentru militarii venezueleni Forțele Armate Naționale Bolivariene au organizat funeralii pentru cei 24 de soldați uciși. Într-o declarație oficială, aceștia au fost descriși drept „stele smulse de pe firmamentul bolivarian de mâna lașă a imperiului”. Anchetă privind numărul real al victimelor Procurorul general Tarek William Saab a anunțat numirea unei echipe de procurori pentru investigarea deceselor. Acesta a menționat existența „zeci” de victime, atât civile cât și militare, număr încă în curs de clarificare. Surse venezuelene citate de presă internațională vorbesc despre circa 80 de morți. Cuba confirmă 32 de militari morți și decretează doliu național Guvernul cubanez a confirmat moartea a 32 de militari în atac și a instituit două zile de doliu național. Printre victime se numără ofițeri de rang înalt, rezerviști și membri ai serviciilor de informații. Cel mai tânăr avea 26 de ani, iar cel mai vârstnic 67 de ani. Havana afirmă că aceștia au murit în lupte directe sau în urma bombardamentelor. Reacția Cubei la declarațiile administrației Trump Autoritățile cubaneze l-au criticat dur pe președintele american Donald Trump, după ce acesta a afirmat că țara se află „în pragul colapsului”. Ministrul de externe Bruno Rodriguez a acuzat intensificarea „războiului economic” împotriva Cubei. Delcy Rodriguez: „Niciun agent extern nu guvernează Venezuela” Președinta interimară a insistat că Venezuela este condusă de autoritățile sale legitime, respingând afirmațiile privind implicarea unor factori externi în administrarea țării. Ea a spus că venezuelenii ies în stradă pentru a cere eliberarea lui Maduro și a soției sale. Schimbări la vârful structurilor de securitate Delcy Rodriguez l-a numit pe generalul Gustavo Gonzalez Lopez în fruntea Gărzii de Onoare Prezidențiale și a Direcției Generale de Contrainformații Militare. Acesta a mai ocupat funcții-cheie în securitate și informații. Totodată, a fost desemnat un nou vicepreședinte responsabil cu economia – Calixto Ortega Sanchez, fost șef al băncii centrale. Situația economică rămâne critică, moneda locală depreciindu-se cu aproape 500%, alimentând temeri de hiperinflație și amplificând criza socială. Deținuții politici, temă marginalizată în discursurile oficiale Subiectul deținuților politici a fost trecut în plan secund în noul context al relațiilor dintre Caracas și Washington. Organizațiile pentru drepturile omului numără în continuare sute de cazuri de detenții cu motivație politică, în pofida anunțurilor de eliberări parțiale. Investigație a Curții Penale Internaționale Curtea Penală Internațională derulează o anchetă privind presupuse crime împotriva umanității în Venezuela, începând din 2017. Tentativele autorităților venezuelene de a opri procedurile au fost respinse, iar investigația continuă.

Trump caută soluții pentru dobândirea Groenlandei (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Casa Albă insistă că Trump va face orice ca să obțină Groenlanda, inclusiv militar

Președintele american Donald Trump și echipa sa analizează mai multe opțiuni pentru dobândirea Groenlandei, Casa Albă precizând că inclusiv utilizarea armatei americane rămâne „întotdeauna o opțiune”. Ambiția lui Trump vizează transformarea Groenlandei într-un centru strategic al SUA în Arctica, într-un context marcat de interesul crescând al Rusiei și Chinei pentru regiune. Groenlanda, prioritate de securitate națională Casa Albă consideră obținerea Groenlandei o prioritate de securitate națională, necesară pentru descurajarea adversarilor în zona arctică. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În pofida pozițiilor ferme exprimate de Groenlanda și lideri NATO, discuțiile din Biroul Oval continuă, iar subiectul nu pare să dispară din agenda președintelui. Opțiuni analizate: achiziție directă sau acord special Un oficial american a declarat că sunt luate în calcul mai multe variante, inclusiv achiziționarea directă a Groenlandei de către Statele Unite sau încheierea unui acord de tip Compact of Free Association. Totuși, un astfel de acord nu ar îndeplini dorința președintelui ca insula să devină parte a SUA. Nu a fost avansat public niciun preț de achiziție, însă Casa Albă subliniază că diplomația și „înțelegerile avantajoase” reprezintă prima opțiune a lui Trump. Groenlanda refuză: insula nu vrea să devină parte a SUA Autoritățile din Groenlanda au declarat în repetate rânduri că nu doresc să facă parte din Statele Unite. În ciuda acestui lucru, Washingtonul își menține interesul pentru teritoriu, considerând că poziția și resursele sale sunt esențiale în competiția geopolitică din Arctica. Lideri europeni și din Canada și-au exprimat sprijinul pentru Groenlanda și dreptul său de a decide asupra viitorului. De ce mizează SUA pe Groenlanda Potrivit oficialilor americani, Groenlanda este crucială datorită rezervelor sale de minerale necesare industriilor de înaltă tehnologie și domeniului militar. Resursele sunt însă slab exploatate din cauza lipsei infrastructurii și a forței de muncă, ceea ce crește interesul marilor puteri pentru investiții și controlul zonei. În acest context, discuțiile privind posibila dobândire a insulei rămân active la Washington, fiind privite ca parte a unei strategii mai ample în Arctica.

Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim (sursa: BBC Persian)
Internațional

VIDEO Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim. 35 de morți până acum

Poliția iraniană din Abdanan, oraș aflat în provincia Ilam din sud-vestul Iranului, în apropierea graniței cu Irakul, nu se opune protestelor antiguvernamentale. Poliția salută mulțimea din Abdanan În localitate au ieșit pe străzi mii de oameni (VIDEO), inclusiv femei și copii, în ciuda faptului că Abdanan are o populație de doar aproximativ 23.000 de locuitori.  Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Imagini și relatări din zonă (VIDEO) arată cum polițiștii îi salută pe protestatari, iar mulțimea îi aclamă.  În același timp, localnicii au început să îndepărteze afișe și bannere ale regimului iranian din spațiile publice. 35 de morți, spun activiștii Protestele din Iran, declanșate de agravarea crizei economice, s-au extins rapid și au cuprins 27 dintre cele 31 de provincii ale țării. Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 35 de persoane au fost ucise în ultimele zece zile de manifestații. Dintre acestea, două ar fi fost membri ai forțelor de securitate. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au confirmat moartea a doi membri ai personalului de securitate. Până în prezent, BBC Persian a reușit să confirme identitatea și decesul a 15 persoane în contextul protestelor. Peste 1.200 de arestări HRANA mai precizează că peste 60 de protestatari au fost răniți, iar aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate în timpul represiunii. Mișcarea de protest este considerată una dintre cele mai ample din ultimii ani, fiind alimentată de nemulțumiri legate de inflație, șomaj, sărăcie și lipsa perspectivelor economice. Situația din Abdanan este prezentată de observatori drept un semnal important, întrucât sprijinul sau neutralitatea forțelor de ordine poate influența semnificativ evoluția protestelor la nivel național.

Pariu pe înlăturarea lui Maduro, profit uriaș (sursa: NBC News)
Internațional

Un misterios parior a încasat peste 400.000 de dolari pe capturarea lui Maduro (Polymarket)

Un trader necunoscut a obținut un profit estimat la 410.000 de dolari după ce a pariat pe platforma Polymarket că președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, va fi înlăturat din funcție. Câștigul a venit în urma creșterii spectaculoase a valorii contractelor legate de acest scenariu, după apariția informațiilor privind operațiunea militară americană care l-ar fi vizat pe liderul venezuelean. Pariuri plasate înaintea operațiunii militare Contul anonim de pe Polymarket acumulase poziții în contracte privind posibila înlăturare a lui Maduro, într-un moment în care acestea aveau cote ridicate și probabilitate redusă. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Contractele valorau aproximativ 34.000 de dolari înainte de informațiile despre capturarea lui Maduro, însă prețul lor a crescut substanțial după apariția știrilor legate de operațiunea militară americană, potrivit datelor Polymarket. Piețele reacționează: burse în creștere și petrol mai scump Evenimentele politice din Venezuela au avut ecouri puternice în piețele financiare. Principalii indici bursieri au crescut luni dimineață. Prețul petrolului s-a majorat, iar acțiunile companiilor energetice au înregistrat câștiguri consistente Obligațiunile guvernamentale venezuelene – aflate anterior în incapacitate de plată – au crescut abrupt, pe fondul așteptărilor privind o restructurare amplă a datoriei. Titlurile emise de stat și de compania petrolieră PDVSA au urcat cu până la 10 cenți pe dolar, echivalentul a aproape 30%. Suspiciuni privind posibile informații privilegiate Tranzacția misterioasă atrage atenția mediului politic american. Parlamentari din SUA au pledat deja pentru reguli mai stricte în privința tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate și pentru interzicerea tranzacționării de acțiuni de către aleși. Contul anonim de pe Polymarket a fost creat luna trecută, iar pe 27 decembrie traderul a cumpărat contracte în valoare de 96 de dolari care deveneau câștigătoare dacă SUA invadau Venezuela până la 31 ianuarie. Ulterior, au fost plasate și alte pariuri similare. Cum funcționează Polymarket și contractele de tip „da sau nu” Platforme precum Polymarket permit tranzacționarea unor contracte binare, de tip „da-sau-nu”, bazate pe evenimente din lumea reală: politică, economie, sport sau divertisment. Contractele ieftine, cumpărate cu câțiva cenți, pot ajunge să valoreze un dolar dacă scenariile se confirmă. În astfel de situații, persoanele cu acces la informații confidențiale pot obține profituri considerabile într-un timp foarte scurt. Polymarket, între reglementări și controverse În septembrie, Polymarket a primit aprobarea autorității americane de reglementare CFTC pentru reluarea operațiunilor în SUA, după achiziția QCEX, o bursă de instrumente derivate și casă de compensare autorizată. Platforma a fost anterior anchetată în legătură cu posibile tranzacții pe bază de informații privilegiate. Deși accesul direct al utilizatorilor americani este restricționat, numeroși traderi folosesc rețele VPN pentru a ocoli limitările.

Republicanii „trebuie să câștige”, spune Trump (sursa: NBC News)
Internațional

Trump, șantaj emoțional la republicani: Dacă nu câștigăm alegerile, voi fi pus sub acuzare

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Partidul Republican trebuie să câștige alegerile parțiale din 2026, altfel democrații ar putea iniția din nou proceduri de punere sub acuzare împotriva sa. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții republicani la Washington. Trump: „Dacă nu câștigăm, voi fi pus sub acuzare” Donald Trump a afirmat că o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului ar putea avea consecințe directe asupra sa. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Potrivit acestuia, democrații „vor găsi un motiv” pentru a-l pune sub acuzare dacă republicanii nu obțin majoritatea. „Voi fi pus sub acuzare”, a insistat Trump în fața colegilor săi de partid. Miza alegerilor: agenda politică a lui Trump Agenda politică a președintelui va reprezenta una dintre principalele teme în campania pentru alegerile parțiale din noiembrie 2026. Scrutinul va decide componența integrală a Camerei Reprezentanților și o treime din locurile din Senat, făcând din rezultatul acestuia un test major pentru puterea republicanilor în Congres. Alegerile parțiale din 2026, decisive pentru balanța politică Alegerile „midterm” sunt considerate esențiale pentru stabilirea raportului de forțe dintre republicani și democrați în Legislativ. Rezultatul lor va influența capacitatea Casei Albe de a-și promova agenda și de a-și asigura sprijinul politic în Congres.

Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

Trump propune acord COFA pentru Groenlanda (sursa: Pexels/Lara Jameson)
Internațional

Soluția lui Trump pentru Groenlanda: un acord COFA - libertate militară totală contra taxe zero

Administrația Trump urmărește să impună Groenlandei un acord de tip Compact de Liberă Asociere (COFA), prin care Statele Unite ar prelua de facto controlul strategic al insulei, iar guvernul local ar rămâne responsabil în principal de chestiunile interne. Informația a fost publicată de The Economist. Un astfel de acord ar fi similar celor semnate deja de SUA cu statele Micronezia, Insulele Marshall și Palau din Pacific. Tentative de discuții directe cu guvernul Groenlandei Potrivit sursei citate, oficiali americani au încercat discuții directe cu autoritățile din Groenlanda, însă până acum au fost refuzați. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber pe teritoriul statelor semnatare, în schimbul accesului la comerț fără taxe vamale și al unor beneficii economice care, pe termen scurt, pot crește nivelul de trai. Reacția Danemarcei: SUA au deja o bază militară Guvernul Danemarcei a reacționat, subliniind că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă SUA o libertate de mișcare semnificativă. În prezent nu există limite explicite privind numărul trupelor americane ce pot fi desfășurate în Groenlanda conform tratatelor existente. Totuși, o creștere semnificativă a prezenței militare ar necesita, cel mai probabil, consimțământul Danemarcei. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” Președintele american Donald Trump a declarat că Groenlanda este esențială din punctul de vedere al securității naționale a Statelor Unite. Afirmația a fost făcută la bordul Air Force One, pe 4 ianuarie, când a relansat public dezbaterea privind controlul asupra insulei arctice, parte a Regatului Danemarcei. The Economist notează că o anexare directă a Groenlandei rămâne puțin probabilă, însă Trump pare hotărât să consolideze influența americană asupra insulei și să îi schimbe statutul înainte de finalul mandatului. Strategia SUA: sprijinirea independenței și negociere directă cu insula Strategia administrației americane ar avea două direcții principale: cultivarea curentelor pro-independență din Groenlanda și adâncirea tensiunilor cu Danemarca încercarea încheierii unei înțelegeri directe cu guvernul insulei, posibil ocolind autoritățile de la Copenhaga CIA și NSA, implicate în monitorizarea mișcării pro-independență Potrivit publicației, CIA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au intensificat supravegherea mișcării de independență din Groenlanda și au fost însărcinate să identifice lideri locali apropiați de pozițiile Washingtonului. Ca reacție, guvernul danez a convocat diplomați americani de trei ori anul trecut, în urma relatărilor privind activități de spionaj și campanii clandestine de influență în Groenlanda. Serviciul danez de informații militare a menționat îngrijorări privind acțiunile SUA în evaluarea anuală a amenințărilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră