vineri 21 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

3944 articole
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Criticii lui Trump, interdicție în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Propunerile lui Trump către președintele Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, generos cu Zelenski: promite sisteme antiaeriene, dar vrea preluarea centralelor nucleare

Propunerile lui Trump către președintele Zelenski. Statele Unite au anunțat că vor sprijini Ucraina în achiziția de noi sisteme de apărare antiaeriană, a declarat miercuri Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Declarația a venit la câteva ore după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Propunerile lui Trump către președintele Zelenski „Președintele Zelenski a cerut sisteme de apărare antiaeriană (...) și președintele Trump a acceptat să colaboreze cu el pentru a vedea ce este disponibil, în special în Europa”, a declarat  Karoline Leavitt. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni Leavitt a subliniat că schimbul de informații militare dintre SUA și Ucraina va continua pentru a sprijini apărarea țării împotriva atacurilor rusești. SUA, control asupra centralelor nucleare și electrice ucrainene În cadrul aceleiași convorbiri, Trump i-a sugerat lui Zelenski că Statele Unite ar putea lua „în posesie” centralele nucleare și electrice ale Ucrainei. „Deținerea de către americani a acestor centrale ar constitui cea mai bună protecție și cel mai bun sprijin posibil pentru infrastructurile energetice ucrainene”, a afirmat  Karoline Leavitt. Această propunere a stârnit numeroase reacții, având implicații majore în geopolitica regională și în controlul infrastructurilor strategice din Ucraina. Zelenski acceptă armistrițiul temporar Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra infrastructurilor energetice și civile din Rusia, ca parte a unui posibil acord pentru reducerea conflictului. „Una dintre primele etape către încheierea războiului ar putea fi încetarea loviturilor asupra infrastructurilor energetice și a altor infrastructuri civile. Am susținut această măsură și Ucraina a confirmat că suntem pregătiți să o punem în aplicare.” Zelenski a descris convorbirea cu Trump drept „pozitivă, foarte substanțială și sinceră”, sugerând deschiderea către negocieri diplomatice.  

Scandal de corupție în Parlamentul European (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Scandalul Huawei de mită la Parlamentul European se acutizează: sunt cerute măsuri imediate

Scandal de corupție în Parlamentul European. Un grup de 28 de eurodeputați i-a cerut președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, să îi „tragă pe linie moartă” pe toți europarlamentarii suspectați de implicare în scandalul de corupție legat de compania chineză Huawei. Potrivit unei scrisori consultate de Politico, semnatarii, proveniți din grupurile S&D, Renew Europe, Verzi și Stânga, atrag atenția asupra pericolului pe care aceste acuzații îl reprezintă pentru credibilitatea instituției. Scandal de corupție în Parlamentul European Semnatarii solicită ca eurodeputaților suspectați să li se interzică participarea la deciziile privind digitalizarea, securitatea cibernetică, telecomunicațiile, comerțul cu China și interferența străină. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Deși respectăm deplin independența investigației judiciare în desfășurare și prezumția de nevinovăție a tuturor indivizilor implicați, nu putem ignora potențiala amenințare pe care aceste acuzații o reprezintă pentru independența și credibilitatea instituției noastre”, se precizează în scrisoare. Percheziții și inculpări în ancheta din Belgia Luni seară, poliția belgiană a efectuat percheziții în birourile unor asistenți europarlamentari. Deși nu au fost vizate birourile membrilor Parlamentului European, presa a relatat că autoritățile anchetează aproximativ 12 foști sau actuali deputați europeni. Marți, Parchetul federal belgian a anunțat că cinci persoane au fost inculpate pentru corupție activă și spălare de bani în cadrul anchetei ce vizează Huawei. Potrivit anchetatorilor, faptele au avut loc „constant” și „foarte discret” încă din 2021, „sub acoperirea lobby-ului comercial”. Practicile suspectate includ remunerarea unor poziționări politice și „cadouri excesive” sub formă de cheltuieli pentru mese, deplasări și invitații la meciuri de fotbal. Metsola reacționează Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a răspuns pentru prima dată marți în legătură cu acest scandal, afirmând că măsurile adoptate după cazul Qatargate din 2022 au ajutat la descoperirea neregulilor. „Aceste chestiuni pot fi identificate și datorită regulilor pe care le introducem”, a declarat Metsola. Accelerarea adoptării codului etic al UE În plus, semnatarii scrisorii solicită președintei PE să faciliteze implementarea codului etic al Uniunii Europene. Această inițiativă a fost blocată de Partidul Popular European (PPE), familia politică a Robertei Metsola, precum și de grupurile de extremă-dreapta. Huawei, acuzată Scopul activităților de lobby suspectate ar fi fost acela de a contracara eforturile SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicații de pe piețele sensibile. În plus, Huawei ar fi încercat să promoveze o deschidere mai mare a pieței europene pentru companiile chineze, influențând eurodeputați prin diverse beneficii.

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a discutat și cu Zelenski, au confirmat ambii președinți. Dar nu e clar ce va urma pe front

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuția a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, Trump nu a oferit detalii despre conținutul convorbirii, menționând că acestea vor fi furnizate de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Michael Waltz. Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski Trump a confirmat discuția cu președintele Ucrainei, într-un mesaj pe Truth Social. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Tocmai am încheiat o discuție telefonică foarte bună cu președintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuție a fost legată de convorbirea de ieri cu președintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor. Suntem pe drumul cel bun și îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio și consilierului pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declarația va fi transmisă în scurt timp”, a scris Trump. În același timp, președintele Zelenski a confirmat discuția cu Trump, însă nu a oferit concluzii clare ale acesteia. Armistițiu parțial convenit între Rusia și Ucraina În cadrul discuției dintre Trump și Putin, cei doi lideri ar fi convenit asupra unui armistițiu parțial. Acesta presupune ca atât Ucraina, cât și Rusia să înceteze timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor energetice. Totodată, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu general, însă, potrivit surselor, Vladimir Putin a respins deocamdată această propunere. Poziția Kremlinului: „Cauzele profunde ale crizei” Potrivit unui comunicat oficial al Kremlinului, orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Prin această formulare, Moscova cere, de fapt, recunoașterea anexării teritoriilor ocupate din Ucraina, excluderea Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate. Discuții suplimentare planificate în Arabia Saudită Pentru a continua dialogul, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a anunțat că săptămâna viitoare, luni sau marți, vor avea loc noi negocieri între reprezentanți ai Rusiei și ai Statelor Unite în Arabia Saudită. Scopul acestor discuții rămâne incert, dar ele ar putea viza clarificarea unor condiții pentru o eventuală pace între Rusia și Ucraina.

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA (sursa: Pexels/Omar Ramadan)
Internațional

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA. Guvernul german a revizuit marți recomandările de călătorie pentru Statele Unite, subliniind că nici viza americană, nici autorizația ESTA nu garantează automat intrarea în țară. Decizia vine după ce mai mulți cetățeni germani au fost reținuți la frontieră, a anunțat Ministerul de Externe de la Berlin. Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA Ministerul de Externe german a actualizat informațiile oficiale pentru a clarifica faptul că autoritățile americane de frontieră au ultimul cuvânt în privința acceptării vizitatorilor, indiferent de documentele de călătorie deținute. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA le aparține autorităților americane de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului. Cu toate acestea, oficialul german a precizat că această modificare nu constituie un avertisment de călătorie, ci doar o clarificare menită să evite eventuale confuzii. Politica de imigrație a SUA, sub monitorizarea Berlinului Schimbarea recomandărilor vine pe fondul unei politici de imigrație mai stricte impuse de administrația Trump. După învestirea sa pe 20 ianuarie, președintele american a semnat mai multe ordine executive care vizează controale mai stricte la frontiere, verificări riguroase pentru vize, măsuri dure împotriva migranților fără documente. Autoritățile germane analizează dacă recentele rețineri ale unor cetățeni germani la intrarea în SUA sunt rezultatul unei schimbări de politică. Cetățeni germani reținuți la frontieră Ministerul de Externe german a confirmat că trei cetățeni germani au fost reținuți recent la intrarea în SUA. Două cazuri au fost soluționate, iar persoanele respective s-au întors în Germania. Un al treilea caz este încă în desfășurare, fiind gestionat de consulatul german din Boston. Potrivit postului american WGBH, un cetățean german posesor de Carte Verde (Green Card) a fost reținut în martie pe aeroportul din Boston și se află într-un centru de detenție. Berlinul nu a oferit încă detalii despre situația actuală a acestuia. Ce trebuie să știe călătorii germani despre SUA? Actualizarea recomandărilor de călătorie subliniază că obținerea unei autorizări ESTA sau a unei vize SUA nu garantează accesul în țară. Autoritățile de frontieră au dreptul să refuze intrarea, indiferent de documentele prezentate. Germanii care intenționează să călătorească în SUA sunt sfătuiți să fie conștienți de aceste reguli și să se informeze în prealabil pentru a evita situații neplăcute.  

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat (sursa: X/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Primarul Istanbulului, dușmanul de moarte al președintelui Erdoğan, a fost arestat. Acuzații neclare

Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost arestat miercuri dimineața, potrivit anturajului său. Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat Mass-media locale susțin că reținerea sa are legătură cu o anchetă pentru corupție, însă susținătorii săi consideră că este vorba despre o mișcare politică menită să-i blocheze ascensiunea. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Imamoglu a anunțat pe rețeaua X că sute de polițiști au venit la ușa sa și că se bazează pe sprijinul națiunii. Acuzațiile aduse Biroul procurorului din Istanbul susține că Imamoglu este acuzat că ar fi liderul unei organizații criminale implicate în obținerea de câștiguri ilegale. În plus, o a doua anchetă îl leagă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de Ankara. Arestarea sa vine într-un context politic tensionat, fiind unul dintre liderii opoziției care ar putea concura împotriva lui Erdogan la viitoarele alegeri prezidențiale. Imamoglu, vizat și prin anularea diplomei universitare Cu doar o zi înainte de arestare, Universitatea din Istanbul i-a anulat diploma de învățământ superior, o decizie pe care Imamoglu a calificat-o drept „ilegală” și pe care intenționează să o conteste în instanță. Potrivit Constituției Turciei, o diplomă universitară este obligatorie pentru orice candidatură la președinție, ceea ce sugerează o posibilă strategie de eliminare a sa din cursa electorală. Implicațiile arestării pentru politica turcă Arestarea lui Ekrem Imamoglu și acuzațiile grave care i se aduc ridică întrebări asupra climatului politic din Turcia, mai ales în perspectiva alegerilor viitoare. Imamoglu, alături de primarul Ankarei, Mansur Yavas, reprezintă principala amenințare electorală pentru Erdogan și Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP). În acest context, opoziția acuză autoritățile de utilizarea justiției ca instrument de eliminare a adversarilor politici.

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană (sursa: navajonationcouncil.org)
Internațional

Trump șterge istoria Navajo din armata americană, ignorând rolul lor în al doilea război mondial

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană. Consiliul Națiunii Navajo și-a exprimat marți „profunda dezamăgire” față de decizia administrației președintelui Donald Trump de a elimina de pe site-urile armatei americane articolele care recunoșteau contribuțiile „Navajo Code Talkers”. Istoria Navajo, ștearsă din armata americană Decizia lui Trump face parte dintr-o serie de ordine executive recente care elimină politicile de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) din instituțiile finanțate federal. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Soldații Navajo au jucat un rol esențial în al Doilea Război Mondial, dezvoltând un cod de comunicații bazat pe limba Navajo, considerat imposibil de spart. Acest sistem criptat a fost utilizat în operațiuni militare strategice, contribuind la succesul forțelor americane și salvând nenumărate vieți. În ciuda recunoașterii istorice a acestor fapte, eliminarea mențiunilor despre Navajo Code Talkers este considerată o lipsă de respect și o nedreptate istorică, potrivit reprezentanților tribului. Critici asupra deciziei administrației Trump Crystalyne Curley, președinta Camerei Reprezentanților a Consiliului Tribului Navajo, a declarat că această măsură este „dezonorantă”, subliniind că Navajo Code Talkers și-au câștigat locul în istorie prin sacrificiile lor. Ea a argumentat că Națiunea Navajo nu ar trebui să fie inclusă în inițiativele DEI, deoarece nu este „un grup rasial”, ci un popor cu statut politic distinct, ceea ce ar trebui să excludă tribul de la aplicarea ordinului executiv. Navajo colaborează cu administrația pentru clarificări Consiliul Națiunii Navajo a anunțat că lucrează activ cu administrația Trump pentru a înțelege motivele eliminării acestor articole și pentru a încerca restabilirea recunoașterii oficiale a contribuțiilor indigene. Teritoriul tribului Navajo se întinde pe părți din Arizona și New Mexico, iar reprezentanții săi continuă să militeze pentru recunoașterea contribuției eroilor nativi americani în istoria militară a Statelor Unite.

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Turcia scade importurile de petrol rusesc (sursa: Facebook/Tüpraş)
Internațional

Turcia își reduce importul de țiței rusesc pentru a evita sancțiunile americane impuse de Biden

Turcia scade importurile de petrol rusesc. Turcia face pași importanți în diversificarea surselor de țiței, reducând semnificativ importurile din Rusia și explorând noi piețe, inclusiv Brazilia. Decizia vine după ce principala companie de rafinare din Turcia, Tupras, a început să restricționeze achizițiile de petrol rusesc, ca răspuns la sancțiunile americane, potrivit Bloomberg. Turcia scade importurile de petrol rusesc Din cei aproximativ 650.000 de barili de țiței importați de Turcia în martie, doar 19% au provenit din Rusia, conform datelor Vortexa Ltd. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Aceasta reprezintă o scădere majoră față de 2024, când Rusia furniza peste 50% din importurile totale de petrol ale Turciei. În contextul sancțiunilor impuse de administrația Biden, Rusia încearcă să redirecționeze exporturile către alți parteneri. Prima livrare de țiței din Brazilia Pentru prima dată în istoria monitorizată a importurilor Turciei, țara a achiziționat petrol din Brazilia. Conform unor surse anonime, Tupras a cumpărat o încărcătură care va fi livrată de tancul petrolier Joao Candido. Petrobras, compania petrolieră de stat a Braziliei, a confirmat livrarea a 950.000 de barili de petrol cu un conținut de sulf de 0,25%, programată pentru începutul lunii aprilie. Impactul sancțiunilor și viitorul importurilor turcești Restricțiile asupra petrolului rusesc schimbă lanțurile de aprovizionare, iar Turcia caută alternative pentru a menține stabilitatea energetică. Tupras a anunțat anterior că nu va mai accepta țiței rusesc care depășește plafonul de preț impus de G7. Pe lângă Tupras, cealaltă companie majoră de rafinare din Turcia, Socar – deținută de Azerbaidjan, a reprezentat 29% din importurile de țiței ale Turciei anul trecut, consolidându-și rolul în diversificarea energetică a țării.

Rusia și Ucraina, negocieri de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă anunță că negocierile de pace cu Rusia vor începe "imediat" după discuția Trump-Putin

Rusia și Ucraina, negocieri de pace. Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns marți la un acord privind un armistițiu limitat în războiul din Ucraina, care presupune încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, precum și începerea imediată a negocierilor de pace, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Rusia și Ucraina, negocieri de pace Potrivit președinției americane, negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi găzduite în Orientul Mijlociu, fără a fi precizată încă locația exactă. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Această inițiativă vine după ce Statele Unite au solicitat Moscovei un armistițiu general de 30 de zile, propunere deja acceptată de Ucraina. Putin, sceptic cu privire la armistițiu Deși Rusia a acceptat încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea că armata ucraineană ar putea profita de acest armistițiu pentru a-și reface capacitatea de luptă. Kremlinul a menționat că liderul rus i-a transmis această preocupare președintelui Trump în cadrul convorbirii telefonice. Discuții „sincere și detaliate” între Trump și Putin Cei doi lideri au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” privind conflictul din Ucraina. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei. De asemenea s-au pus în discuție cauzele fundamentale ale conflictului și o nouă arhitectură de securitate. Rusia cere oprirea sprijinului militar pentru Ucraina Printre condițiile impuse de Rusia pentru menținerea armistițiului și prevenirea escaladării conflictului, Kremlinul a menționat că asistența militară externă și furnizarea de informații către Kiev trebuie să înceteze complet. De asemenea Rusia a transmis Washingtonului o listă de condiții pentru acceptarea armistițiului de 30 de zile.  Aceste condiții includ excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO și stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană.  

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj (sursa: csis.org)
Internațional

Rusia și-a triplat actele de sabotaj împotriva UE și SUA în ultimii doi ani

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj. Rusia și-a amplificat semnificativ campania de sabotaj împotriva obiectivelor europene și americane, conform unui raport publicat marți de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Potrivit raportului, aceste atacuri completează războiul convențional brutal pe care Moscova îl duce în Ucraina. Rusia și-a intensificat actele de sabotaj Raportul CSIS evidențiază o creștere semnificativă a atacurilor rusești în Europa. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Dacă în 2023 au existat 12 atacuri confirmate, în 2024 au existat 34 de atacuri raportate Această intensificare a acțiunilor ostile reflectă o strategie mai agresivă a Moscovei, motivată de sprijinul occidental acordat Ucrainei și de lipsa unor sancțiuni directe împotriva Rusiei pentru aceste acte. Țintele principale ale sabotajului Potrivit raportului, atacurile au fost distribuite astfel: 27% – sectorul transporturilor 27% – guverne și instituții publice 21% – infrastructură esențială 21% – industrie Principalele metode utilizate au inclus explozibili și atacuri electronice, menite să perturbe activitatea economică și instituțională a statelor europene. Îngrijorare privind războiul hibrid De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Statele Unite și Uniunea Europeană au oferit miliarde de dolari în ajutor militar Kievului, ceea ce a determinat Moscova să adopte tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul. Uniunea Europeană a avertizat marți că Rusia și China folosesc un „arsenal digital masiv” pentru a influența și manipula democrațiile occidentale. Potrivit celui mai recent raport al UE, peste 80 de țări afectate de atacuri de dezinformare și peste 200 de organizații vizate. Printre evenimentele monitorizate de Rusia în acest context se numără Jocurile Olimpice de la Paris, alegerile din Moldova și protestele fermierilor din Germania.      

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică (sursa: kremlin.ru)
Internațional

BREAKING Putin a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană timp de 30 de zile

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică. Președintele rus, Vladimir Putin, a fost de acord marți cu propunerea președintelui american Donald Trump privind un armistițiu de 30 de zile privind atacurile contra infrastructurii energetice. Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică Kremlinul a anunțat că liderul de la Moscova a emis deja un ordin către armata rusă pentru încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, după o discuție telefonică între cei doi lideri. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei În cadrul convorbirii, Putin și Trump au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” cu privire la conflictul din Ucraina. Președintele rus a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, luând în considerare interesele de securitate ale Rusiei și cauzele fundamentale ale conflictului. SUA și Ucraina au convenit deja asupra armistițiului Propunerea de încetare a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile a fost avansată de Statele Unite și acceptată deja de Ucraina săptămâna trecută. În cadrul discuției, Putin a atras atenția asupra unor „puncte semnificative” legate de monitorizarea armistițiului și de prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru mobilizarea de trupe și reînarmare. Kremlinul cere oprirea asistenței militare străine către Kiev Un alt aspect important abordat de Putin în discuția cu Trump a fost condiția ca sprijinul militar străin și furnizarea de informații către Ucraina să fie oprite. Potrivit Kremlinului, aceasta este o măsură esențială pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru avansarea către o soluție politică și diplomatică.  

Rusia vrea o colaborare cu Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Rusia vrea să colaboreze cu Elon Musk în domeniul spațial, spune un trimis special al lui Putin

Rusia vrea o colaborare cu Musk. Rusia își exprimă interesul pentru o colaborare extinsă cu Statele Unite, inclusiv în domeniul spațial, și așteaptă discuții cu Elon Musk despre posibile misiuni pe Marte. Declarația a fost făcută de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare internațională. Rusia vrea o colaborare cu Musk Conform lui Kirill Dmitriev, Rusia dorește să colaboreze cu Elon Musk, fondatorul SpaceX, în vederea dezvoltării agenției spațiale ruse Roscosmos și a companiei nucleare de stat Rosatom. Oficialul rus a subliniat că o întâlnire între Rusia și Musk pentru a discuta despre zborurile către Marte este foarte probabilă în viitorul apropiat. Moscova acuză sabotaj pentru dialogul cu Trump Dmitriev a susținut că există forțe care încearcă să saboteze eforturile președintelui american Donald Trump de a restabili relațiile cu Rusia. De asemenea, el a reiterat interesul Kremlinului pentru cooperare economică și investiții internaționale, în ciuda tensiunilor geopolitice. Elon Musk, apropiat de Donald Trump Elon Musk a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei prezidențiale a lui Donald Trump și a devenit ulterior unul dintre consilierii-cheie ai noului președinte american. Trump i-a încredințat conducerea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), o instituție nou creată pentru optimizarea cheltuielilor administrației SUA.

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră