joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

3773 articole
Internațional

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: ce sfaturi dă el SUA

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: el explică, pe Twitter, ce trebuie să facă Statele Unite, pentru a aduce pace pe planetă. Ideea lui Tate este simplă: SUA iese din NATO și formează alianța ARC, adică America, Rusia și China.  Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică „SUA ar trebui să părăsească NATO.  Să formeze o alianță totală și deplină cu Rusia și China. Toate cele 3 superputeri pot reduce cheltuielile militare cu 75%. Nivelul de trai în toate cele 3 țări crește vertiginos. Să se alăture câteva națiuni est-europene, cele care nu sunt nebune. Mi s-a spus că „dușmanii nebuni și ideologic deformați” ai Americii erau URSS/Rusia când eram mic. Acum sunt bine, iar această descriere se potrivește națiunilor vest-europene.  Dacă Franța sau Anglia ies din rând, sunt neputincioase să conteste ARC (America, Rusia, China). Pacea mondială obținută.  Se poate realiza”, a scris Tristan Tate, pe Twitter. Peste 18.000 de persoane au dat like la această postare.  Metoda „loverboy” Procurorii români i-au acuzat pe frații Tate că  racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”.

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică Foto: X/Twitter
Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a luat-o razna: îl acuză pe Zelenski că e "dictator" și-l amenință că va rămâne fără țară

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump. Donald Trump a lansat miercuri o serie de atacuri dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-l drept un „dictator fără alegeri” și avertizându-l că riscă să „rămână fără țară” dacă nu acționează rapid. Declarațiile lui Trump, făcute pe rețeaua sa de socializare Truth Social, au atras reacții puternice din partea liderului ucrainean. Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că se comportă ca un lider autoritar, subliniind faptul că în Ucraina nu s-au organizat alegeri din cauza legii marțiale impuse după invazia rusă. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară.” Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile, afirmând că, în opinia sa, Zelenski a gestionat extrem de prost situația din Ucraina: „Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică.” „Trump trăiește într-o bulă de dezinformare rusă” Președintele ucrainean nu a rămas fără replică și a criticat afirmațiile lui Trump, acuzându-l că își bazează declarațiile pe o „bulă de dezinformare rusă”. Această reacție a venit după ce Trump a sugerat că Zelenski a preferat confruntarea militară cu Rusia în locul negocierilor pentru un acord de pace. Liderul ucrainean și-a exprimat de asemenea nemulțumirea față de faptul că Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului, fără a implica Ucraina sau aliații europeni. Reproșurile lui Trump Într-o altă declarație, Trump a sugerat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă: „Astăzi am auzit «oh, nu am fost invitați». Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți.” În plus, fostul președinte american l-a acuzat pe Zelenski că a convins SUA să cheltuie sume uriașe pentru un război „care nu putea fi câștigat”: „Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă.” SUA a cheltuit mai puțin Cifra invocată de Trump este însă mult exagerată față de ajutorul real oferit de SUA Ucrainei. Potrivit liderului ucrainean, suma reală este mult mai mică. Asistenţa militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia a fost estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistenţă financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. În mandatul lui Biden, Congresul SUA a aprobat circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar şi economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane Trump vs. realitatea sondajelor Liderul american a criticat lipsa alegerilor în Ucraina și a afirmat că popularitatea lui Zelenski ar fi scăzut dramatic, ajungând la doar 4%. Totuși, această afirmație a fost rapid contrazisă de un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean. Resursele naturale ale Ucrainei O altă dispută tensionată între cei doi lideri s-a conturat în jurul resurselor naturale ale Ucrainei. Zelenski a declarat că Trump încearcă să forțeze Ucraina să cedeze jumătate din resursele sale naturale Statelor Unite, ca o compensație pentru ajutorul economic și militar oferit. „Nu pot să-mi vând țara.” Președintele ucrainean a explicat că propunerea americană, discutată și la Conferința de Securitate de la München, includea metale rare, petrol și gaze, dar nu oferea garanții de securitate sau continuarea sprijinului militar. „Documentul nu era clar, era clar un singur lucru: că trebuie să dăm 50% din tot ce era specificat în document.”  

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale (sursa: X/François Bayrou)
Internațional

Premierul Franței are probleme de legitimitate, e acuzat că ar fi protejat scandaluri sexuale

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale. Prim-ministrul francez, François Bayrou, se confruntă miercuri cu a șasea moțiune de cenzură, depusă de Partidul Socialist (PS). Fragilizat de un scandal privind violențe și agresiuni sexuale petrecute timp de decenii într-o școală catolică, Bayrou este acuzat de opoziție că ar fi mințit cu privire la acest caz. O nouă moțiune de cenzură Moțiunea depusă de PS va fi examinată la sfârșitul după-amiezii, însă șansele sale de succes sunt reduse fără sprijinul Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), care nu și-a anunțat încă poziția. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Spre deosebire de PS, alte partide de stânga – ecologiștii, comuniștii și stânga radicală – refuză orice colaborare cu guvernul. Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale Textul moțiunii atrage atenția asupra scandalului de la școala Notre-Dame-de-Bétharram, un internat catolic cu o vechime de aproape două secole, unde ar fi avut loc violențe fizice și agresiuni sexuale timp de mai multe decenii. Această instituție, unde au studiat și unii dintre copiii lui François Bayrou, este acum în centrul unei ample anchete judiciare. Miercuri, parchetul din Pau a anunțat arestarea a trei suspecți, acuzați de viol cu circumstanțe agravante, agresiuni sexuale și violențe. Ancheta, deschisă anul trecut, se bazează pe 112 plângeri, majoritatea referindu-se la fapte petrecute între 1970 și 1990. Bayrou neagă orice implicare François Bayrou, fost ministru al Educației între 1993 și 1997, afirmă că nu a fost niciodată informat despre abuzurile de la Bétharram. El susține că a dispus o inspecție generală în 1996, după ce un elev – coleg de clasă cu fiul său – a semnalat violențe severe suferite din partea unui supraveghetor. În timpul unui discurs în Adunarea Națională, Bayrou s-a apărat spunând: „Credeți că ne-am fi trimis copiii într-o școală despre care s-ar fi bănuit că se întâmplă astfel de lucruri?” Însă noi informații pun la îndoială această versiune. Un jandarm implicat în anchetă a declarat că Bayrou ar fi intervenit în favoarea fostului director al instituției, acuzat de viol în 1998. O criză politică majoră în Franța Acest scandal izbucnește într-un climat politic deja instabil. De la dizolvarea Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, în urma eșecului său la alegerile europene, scena politică franceză este împărțită în trei blocuri rivale (stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă), niciunul neavând majoritate. În plus, Bayrou este criticat pentru pozițiile sale privind imigrația și pentru concesiile făcute Rassemblement National. În trecut, el a fost ministru al Justiției pentru scurt timp, în 2017, dar a demisionat în urma unei anchete privind angajări fictive – o umbră care încă planează asupra carierei sale politice.

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat (sursa: Facebook/BMI - Bundesministerium für Inneres)
Internațional

Atentat islamist cu bombă la gara Westbanhof din Viena, pus la cale de un adolescent de 14 ani

Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat. Poliția austriacă a reținut pe 10 februarie un adolescent de 14 ani, suspectat că plănuia un atentat la gara Westbahnhof din Viena, una dintre cele mai mari gări din capitala Austriei. Ministerul de Interne a confirmat că suspectul era un simpatizant al grupării Stat Islamic (SI) și că radicalizarea sa a avut loc pe internet. Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat Ministerul de Interne a anunțat că Serviciul de Informații Interne și poliția au dejucat un posibil atac terorist. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Suspectul are 14 ani, este cetățean austriac de origine turcă și s-a radicalizat pe internet”, se precizează în comunicatul oficial. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul adolescentului, polițiștii au descoperit: cărți islamiste, două cuțite, instrucțiuni scrise de mână pentru fabricarea de explozivi. De asemenea au fost găsite și materiale pentru asamblarea unei bombe, inclusiv țevi de aluminiu ce urmau să fie utilizate ca detonator. Radicalizarea pe TikTok Autoritățile austriece au explicat că investigația a început după ce Direcția pentru Securitatea Statului și Informații (DSN) a primit informații despre un susținător necunoscut al unei organizații teroriste. Acesta distribuia mesaje și videoclipuri extremiste pe mai multe conturi de TikTok. „După o investigație intensă, DSN a reușit să identifice susținătorul SI”, au transmis oficialii. Numele suspectului nu a fost dezvăluit. Un nou caz de radicalizare în Austria Arestarea adolescentului vine la doar câteva zile după un atac cu cuțit în orașul Villach, situat în sudul Austriei. În acel incident, un refugiat sirian de 23 de ani este suspectat că a ucis un adolescent și a rănit alte cinci persoane. Potrivit autorităților, atacatorul s-a radicalizat rapid după ce a urmărit videoclipuri islamiste pe TikTok. Austria se confruntă cu o creștere a cazurilor de radicalizare online, iar oficialii de securitate monitorizează îndeaproape activitățile extremiste de pe platformele de social media.

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Patru britanice care-l acuză pe Andrew Tate de viol cer SUA să nu pună presiuni pe România

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate. Patru femei care l-au dat în judecată pe Andrew Tate, îngrijorate de posibila intervenție a administrației Trump Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate Patru femei din Regatul Unit care l-au acuzat pe Andrew Tate de viol s-au declarat „îngrijorate” miercuri, după apariția unor informații potrivit cărora administrația Trump ar fi cerut României să ridice restricțiile de călătorie impuse influencer-ului, transmite BBC. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un comunicat comun, cele patru femei au subliniat importanța ca autoritățile române și britanice să își continue ancheta fără presiuni externe. „Sperăm că autoritățile române și britanice își vor putea face treaba”, au declarat acestea, cerând administrației americane să rămână „în afara urmăririi penale începute contra lui Andrew Tate în România”. Avocatul victimelor, Matthew Jury, a catalogat posibila intervenție americană drept „scandaloasă” și a criticat influența politică și economică pe care Tate o are asupra platformei X (fosta Twitter). „Statele Unite nu ar trebui să intervină în funcție de capriciile și preferințele politice ale lui Elon Musk și de banii pe care Tate îi aduce pe X”, a declarat avocatul pe această platformă. Presiuni diplomatice pentru restituirea pașapoartelor? Potrivit Financial Times, Richard Grenell, un emisar al fostului președinte american Donald Trump, ar fi cerut săptămâna trecută autorităților române să le predea lui Andrew și Tristan Tate pașapoartele. Discuția ar fi avut loc în cadrul unei întâlniri cu ministrul de externe român, Emil Hurezeanu. Totuși, premierul român Marcel Ciolacu a negat marți aceste informații, afirmând că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere” oficială legată de situația juridică a fraților Tate. O publicație românească a relatat că ministrul de externe a confirmat existența unei discuții despre cazul Tate cu emisarul lui Donald Trump, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie. Andrew Tate, sub control judiciar în România Andrew Tate, care deține cetățenie americană și britanică, este judecat în România pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, raport sexual cu un minor și spălare de bani. Acesta neagă toate acuzațiile. Luna trecută, justiția română a ridicat măsura arestului la domiciliu și a impus control judiciar, interzicându-i astfel lui Tate să părăsească țara. În martie 2023, autoritățile române au anunțat că sunt pregătite să accepte extrădarea sa în SUA sau Marea Britanie, dar doar după finalizarea procesului, inițial programat pentru decembrie 2023 și amânat până în prezent. Un influencer controversat Andrew Tate a fost interzis pe Instagram și TikTok din cauza declarațiilor sale misogine. Cu toate acestea, continuă să fie activ pe X, unde are peste 10 milioane de urmăritori și promovează drepturile bărbaților prin mesaje considerate homofobe și rasiste. Fost kickboxer profesionist și fan declarat al lui Donald Trump, Tate s-a făcut remarcat în 2016, în timpul emisiunii Big Brother UK. De atunci, s-a stabilit în România, unde a construit o comunitate controversată de susținători.

Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane (sursa: TASS)
Internațional

Putin, plin de laude pentru Trump după întâlnirea șefilor Externelor Rusiei, respectiv ale SUA

Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că este satisfăcut de rezultatele întâlnirii ruso-americane la nivel de miniștri de externe, desfășurată marți în Riad, Arabia Saudită. De asemenea, a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile pentru încheierea conflictului, potrivit Tass. Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane Într-un discurs susținut la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a subliniat că „fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Potrivit acestuia, întâlnirea de la Riad a avut drept obiectiv principal consolidarea încrederii reciproce. Liderul de la Kremlin a descris reuniunea ca fiind „foarte amicală, foarte primitoare” și a apreciat echipa trimisă de președintele american Donald Trump drept „deschisă procesului de negociere”. Temeri în Europa Reuniunea de la Riad a venit în urma unei convorbiri telefonice între Putin și Trump, în care cei doi au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Acest demers a generat îngrijorări în rândul liderilor de la Kiev și din capitalele europene, care se tem că SUA și Rusia ar putea ajunge la o înțelegere fără a ține cont de interesele Ucrainei și ale partenerilor săi occidentali. Totuși, Putin a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu Ucraina sau cu liderii europeni, ci aceștia au fost cei care au refuzat dialogul. „Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori. Dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare!”, a afirmat președintele rus. Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina din negocieri” În fața temerilor exprimate de Kiev și de oficialii europeni, Vladimir Putin a reiterat că „nimeni nu exclude Ucraina” din discuțiile privind încetarea conflictului. Totodată, a criticat reacțiile „isterice” față de contactele ruso-americane, aluzie la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor lideri occidentali. O posibilă întâlnire Putin-Trump? Întrebat despre o posibilă întâlnire cu Donald Trump, Putin a răspuns că aceasta trebuie „bine pregătită pentru a da rezultate”. Deși a precizat că nu are o relație personală cu fostul președinte american, liderul rus a recunoscut că în timpul mandatului acestuia „s-au întâlnit și au discutat pe larg despre relațiile interguvernamentale”. Totuși, nu a oferit un termen pentru o posibilă întrevedere viitoare. Rusia și SUA, un proces de normalizare a relațiilor În urma reuniunii de la Riad, miniștrii de externe ai Rusiei și SUA, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat lansarea unui mecanism de consultări pentru a soluționa „elementele iritante” din relațiile bilaterale. Totodată, au convenit asupra începerii unui proces de negociere pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean, fiecare parte urmând să desemneze echipe de negociatori. SUA, „oportunități extraordinare” în relația cu Rusia La finalul discuțiilor de la Riad, șeful diplomației americane a apreciat că întâlnirea reprezintă „un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”. Din perspectiva SUA, există „oportunități extraordinare” pentru un parteneriat cu Rusia, însă „cheia” rămâne încheierea conflictului din Ucraina printr-o soluție „justă și durabilă”. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a arătat optimist că această întâlnire a contribuit la o mai bună înțelegere a poziției Moscovei de către Statele Unite.

Bolojan, primit de Macron, la Paris (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Interimarul Bolojan și-a intrat în rol: primit de președintele Macron la Paris

Bolojan, primit de Macron, la Paris. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri pe Ilie Bolojan, președintele interimar al României, pentru discuții bilaterale. Bolojan, primit de Macron, la Paris Ulterior, cei doi vor participa la o reuniune informală prin videoconferință alături de alți lideri internaționali, în cadrul eforturilor europene de a găsi soluții pentru războiul din Ucraina. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această întâlnire face parte dintr-o serie de reuniuni organizate de Macron pentru a consolida implicarea Uniunii Europene în negocierile privind conflictul. Macron acuză Rusia de manipularea alegerilor din România Într-un interviu acordat presei franceze, Macron a subliniat că Rusia reprezintă „o amenințare existențială pentru europeni”, menționând „manipularea procesului electoral din România” printre tacticile Kremlinului. Liderul de la Elysee a enumerat și alte acțiuni destabilizatoare ale Moscovei, precum atacuri cibernetice în statele europene, amenințări nucleare explicite, intervenții la granița Poloniei, atentate și război informațional Posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina Macron a organizat luni o reuniune la Paris cu mai mulți lideri europeni, iar miercuri va avea o nouă întâlnire cu reprezentanți din UE și NATO. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie ar putea trimite trupe în Ucraina, dar numai în cazul unui acord de pace durabil. În schimb, cancelarul german Olaf Scholz a considerat discuția „prematură”. Președintele francez a exclus categoric trimiterea de trupe de luptă în Ucraina: „Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre beligerante pe front”, a precizat Macron. Totuși, el a sugerat că ar putea fi luată în considerare trimiterea de experți sau de trupe în afara zonelor de conflict, pentru a sprijini securitatea Ucrainei. Garanții de securitate pentru Ucraina și sprijinul SUA Macron a reafirmat că aderarea Ucrainei la NATO rămâne un subiect sensibil, întrucât Rusia se opune vehement, iar Donald Trump a exclus deja această opțiune. Președintele francez a recunoscut că europenii vor să obțină sprijinul Washingtonului pentru garanțiile de securitate oferite Ucrainei. „Având în vedere că Rusia este o putere nucleară, pentru partenerii europeni acest sprijin este esențial”, a declarat Macron. De asemenea, el a menționat că una dintre opțiuni ar fi o misiune de menținere a păcii sub mandat ONU, desfășurată în prima linie a conflictului. Trump poate exersa presiuni asupra lui Putin În contextul reluării dialogului direct dintre Donald Trump și Vladimir Putin, Macron a adoptat o atitudine rezervată, dar a subliniat că această dinamică ar putea avea un impact strategic pozitiv. „Trump creează o ambiguitate strategică pentru Putin, ceea ce poate contribui la exercitarea presiunii asupra sa”, a explicat liderul francez. Macron și-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu Vladimir Putin „oricând va fi oportun”, în cadrul viitoarelor runde de negocieri pentru pace. Răspunsul la amenințarea rusă Macron a reiterat că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Europa, datorită strategiilor sale agresive. Pe lângă manipularea alegerilor din România, el a subliniat că Rusia acționează prin intervenții militare și presiuni la granițele NATO, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice și exploatarea slăbiciunilor statelor europene pentru a le destabiliza.      

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare (sursa: chosun.com)
Internațional

Soldații nord-coreeni capturați de ucraineni în Rusia vor să fie trimiși în Coreea de Sud

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare. Unul dintre cei doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene a dezvăluit, într-un interviu acordat publicației sud-coreene Chosun Ilbo, că a fost indus în eroare de superiorii săi. Acesta a crezut că se află pe câmpul de luptă împotriva trupelor sud-coreene și nu știa că urma să lupte în Ucraina. Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare Identificat doar după numele de familie, Ri, soldatul nord-coreean a declarat că oficialii Ministerului de Securitate de la Phenian le-au spus militarilor că piloții dronelor ucrainene sunt „toți soldați sud-coreeni”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această dezinformare pare să fi fost o strategie menită să motiveze trupele nord-coreene să lupte alături de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. „Aș fi preferat să mă arunc în aer” Ri, care a suferit răni grave la mandibulă și la un braț, a relatat că majoritatea camarazilor săi din batalion (între 63 și 65 de oameni) au fost uciși de drone și artileria ucraineană. Conștient de faptul că prizonierii de război sunt considerați trădători în Coreea de Nord, acesta a recunoscut că ar fi încercat să se sinucidă dacă ar fi avut o grenadă la dispoziție. Dorința de a deveni refugiat în Coreea de Sud Într-o declarație istorică, Ri a exprimat pentru prima dată intenția de a cere azil în Coreea de Sud. „Sunt 80% sigur de viitorul meu. În primul rând, voi solicita statutul de refugiat în Coreea de Sud. Dacă îl solicit, mă veți accepta?”, a întrebat el jurnalistul sud-coreean. Ucraina și schimburile de prizonieri În ianuarie, Ucraina a publicat o înregistrare video cu interogatoriul celor doi soldați nord-coreeni capturați la Kursk, unul dintre aceștia exprimându-și dorința de a rămâne în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au sugerat că sunt dispuse să faciliteze întoarcerea soldaților nord-coreeni în schimbul eliberării prizonierilor de război ucraineni. Soldații capturați ar trebui protejați Organizația Human Rights Watch (HRW) a cerut ca prizonierii de război nord-coreeni capturați în Ucraina să fie tratați conform convențiilor internaționale și să nu fie trimiși înapoi în Coreea de Nord. ONG-ul a avertizat că repatrierea lor ar putea duce la represalii severe, inclusiv execuții, subliniind principiul nereturnării, care interzice expulzarea persoanelor în state unde ar putea fi persecutate sau torturate. Mii de soldați uciși și răniți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 5.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în doar trei luni de lupte la Kursk. Estimările arată că între 11.000 și 12.000 de nord-coreeni au fost dislocați în această regiune pentru a lupta alături de armata rusă. În plus, Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud a raportat în ianuarie că cel puțin 300 de soldați nord-coreeni au murit și alți 2.700 au fost răniți în luptele de la Kursk.

Avertismentul unui amiral american: exercițiile Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului Foto: Twitter
Internațional

Avertismentul unui amiral american: exercițiile Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului

Avertismentul dur al unui amiral american, Samuel Paparo, comandantul forțelor din regiunea Indo-Pacific (INDOPACOM): exercițiile militare ale Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului. Însă Paparo vorbește și despre cooperarea extinsă dintre China comunistă, Coreea de Nord și Rusia, care au format un „triunghi al scandalagiilor” („troublemakers”). Citește și: Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina Paparo a vorbit acum câteva zile la Honolulu Defense Forum. Avertismentul dur al unui amiral american „Când Paparo a preluat comanda Flotei americane din Pacific în 2021, armata chineză a făcut un exercițiu de vară cu o brigadă. În anul următor, exercițiul a crescut la șase brigăzi. În vara anului 2024, a fost vorba de 42 de brigăzi - precum și 150 de nave ale marinei chineze, 200 de ambarcațiuni amfibii de asalt care practicau «încălcarea obstacolelor și deplasarea spre exterior pentru operațiuni militare în teren urban», a spus el.  Creșterea rapidă a acțiunilor agresive și a exercițiilor a făcut, de asemenea, mai posibil ca «frunza de smochin a unui exercițiu» să poată ascunde intențiile, a spus amiralul - adăugând că AI «ar fi un instrument foarte eficient pentru a descoperi acest tip de avertizare»”, relatează Defence One.  Paparo a vorbit despre cooperarea China, Rusia, Coreea de Nord. „Asistăm la coordonarea lor în toate domeniile, de la patrule comune de bombardiere care pătrund în [zona de identificare a apărării aeriene] americană până la capacități anti-satelit comune și tehnologii submarine avansate de pe fundul mării până în ceruri”, a spus el. „«În prezent, Rusia, în agresiunea sa împotriva Ucrainei, ar fi incapabilă să sprijine această agresiune dacă Republica Populară China nu ar sprijini-o cu 90% din semiconductorii săi și 70% din mașinile sale unelte», a declarat Paparo. «Iar RPC primește în schimb tehnologie pentru submarine silențioase«, a spus el. «Vor exista tehnologii comune în domeniul aviației. Aceasta este o simbioză tranzacțională între aceste două state care le va face pe fiecare mai puternice și fiecare dintre ele va căuta să îl exploateze pe celălalt pentru că sunt state»”, a mai arătat amiralul, citat de Stars and Stripes.  El a spus că Rusia va ajuta Coreea de Nord să-și dezvolte submarinele din clasa Kilo. 

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Nouă reuniune în Franța, România, invitată (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Macron face un summit pentru Ucraina la care invită și România, dar fără greii UE

Nouă reuniune în Franța, România, invitată. Franța va găzdui miercuri o a doua reuniune la nivel înalt dedicată Ucrainei și securității europene, transmite France 24. Spre deosebire de întâlnirea de luni de la Paris, acest nou summit va include și state europene care nu au fost prezente anterior, precum România și Canada. Nouă reuniune în Franța, România, invitată Conform unor surse diplomatice, la reuniunea de miercuri vor participa: Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Evenimentul va avea un format hibrid, incluzând și participarea prin videoconferință, potrivit unor diplomați. Reuniunea "greilor" Luni, președintele francez Emmanuel Macron a găzduit o reuniune de urgență cu lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca De asemenea, la discuții au participat Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Mark Rutte (secretarul general al NATO). Întâlnirea a avut ca obiectiv analizarea evoluțiilor recente din Ucraina, mai ales în contextul noilor inițiative de pace propuse de administrația americană condusă de Donald Trump. Europa, presată să acționeze Summitul face parte din eforturile de identificare a unor garanții de securitate pentru Ucraina și de accelerare a investițiilor europene în apărare. Potrivit unor oficiali ai Uniunii Europene, reuniunea de luni a generat nemulțumiri în rândul unor state membre, deoarece nu a fost un summit al întregii UE, ci doar o întâlnire selectivă între anumite țări.

Kievul avertizează asupra negocierilor fără Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, mesaj tranșant anti-Trump: Cineva din echipa președintelui alimentează apetitul lui Puțin

Kievul avertizează asupra negocierilor fără Ucraina. Negocierile dintre administrația Donald Trump și Rusia, desfășurate fără participarea Ucrainei și a țărilor europene, nu vor face decât să „alimenteze apetitul” lui Vladimir Putin, a declarat marți un oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. Kievul avertizează asupra negocierilor fără Ucraina „Acest lucru nu va face decât să întărească convingerea lui Putin că poate câștiga și că America va pierde”, a afirmat sursa citată, sub rezerva anonimatului. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Declarația vine în contextul unei întâlniri ruso-americane desfășurate la Riad, fără implicarea Kievului sau a Uniunii Europene. Un model istoric repetat?  Oficialul ucrainean a comparat abordarea administrației Trump cu cele ale predecesorilor săi: „Obama înainte de 2014 și Biden înainte de acest război au negociat cu Putin despre noi, fără noi, despre Europa, fără Europa. Acum, cineva din echipa lui Trump repetă aceeași greșeală”, a afirmat oficialul. Echipa lui Trump, influențată Potrivit sursei citate, în cercurile apropiate lui Donald Trump circulă o viziune „nerealistă” asupra Rusiei, care ar putea influența strategiile viitoare ale administrației sale. „Se pare că cineva din sau aproape de echipa lui Trump descrie perspective nerealiste cu privire la Rusia”, a adăugat oficialul ucrainean. Vizită crucială la Kiev Autoritățile ucrainene așteaptă clarificări din partea emisarului special al președintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, care este așteptat miercuri la Kiev. Aceasta va fi prima sa vizită oficială de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie. „Este important pentru noi să auzim de la Kellogg ceea ce se întâmplă cu adevărat”, a subliniat oficialul ucrainean.  

Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Foto: Twitter
Internațional

Zelenski, după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta acum”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a părut a fi vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta nici acum”, a spus el. „Ce vă face să credeți că Ucraina va accepta ultimatumuri acum, când noi le-am refuzat chiar și în momentele noastre cele mai negre împotriva Rusiei?”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Ulterior, într-o conferință de presă de la Ankara, el a criticat punctual discuțiile SUA-Rusia. „Europa, NATO și SUA ar putea da Ucrainei speranța unor garanții puternice de securitate și a aderării la NATO. Dar nu auzim un astfel de sprijin din partea SUA” Niciunul dintre actorii care negociază cu privire la Ucraina nu vorbește despre returnarea prizonierilor. Ce rost are să spui vorbe goale despre cum oamenii nu ar trebui să moară, când mii de oameni trebuie aduși înapoi din captivitatea rusă? Liderul de la Kiev a afirmat că, acum, așteaptă vizita reprezentanților SUA la Kiev.  Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră