duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5093 articole
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Trump admite riscul unei înfrângeri republicane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump admite că republicanii ar putea pierde alegerile din 2026: Este foarte dificil să câștigi

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut că Partidul Republican ar putea pierde alegerile legislative de la mijloc de mandat din 2026, în ciuda a ceea ce el descrie drept „succese economice majore” obținute în primul an al noului său mandat. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, realizat vineri în Biroul Oval și publicat sâmbătă seara. „Am creat cea mai mare economie din istorie” Donald Trump susține că economia americană traversează o perioadă de prosperitate fără precedent, dar admite că efectele nu sunt încă percepute de electorat. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Am creat cea mai mare economie din istorie. Însă este nevoie de timp ca oamenii să-și dea seama”, a declarat președintele SUA, subliniind că investițiile recente vor avea efecte pe termen mediu. Investiții masive, dar rezultate electorale incerte Liderul de la Casa Albă a vorbit despre fluxurile financiare care intră în Statele Unite și despre proiectele industriale aflate în derulare, de la fabrici auto până la dezvoltarea inteligenței artificiale. „Toți acești bani permit construirea de fabrici și tehnologii avansate. Dar nu pot spune cum se va traduce asta în voturi”, a afirmat Trump, adăugând că prioritatea sa rămâne guvernarea, nu calculele electorale. Trump pune inflația pe seama administrației Biden Revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, Donald Trump continuă să atribuie inflația moștenită fostului președinte democrat Joe Biden. El susține că prețurile sunt în scădere și că situația economică se va stabiliza înainte de scrutinul din 2026. „Cred că, până vom ajunge să vorbim serios despre alegeri, nivelul prețurilor va fi bun”, a declarat președintele pentru Wall Street Journal. Alegerile de la mijloc de mandat, o provocare istorică Trump a recunoscut că, din punct de vedere statistic, alegerile de la mijloc de mandat sunt dificil de câștigat pentru partidul aflat la putere, chiar și în cazul unor președinții considerate de succes. „Chiar și președinți care au avut mandate reușite au pierdut aceste alegeri. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus liderul republican. Nemulțumiri persistente legate de costul vieții Deși Trump susține că a fost reales în noiembrie 2024 cu promisiunea reducerii inflației și că prețurile sunt în scădere, mulți americani continuă să se plângă de costul ridicat al vieții. Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago arată că doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a actualului președinte. Reacția lui Trump la sondaje: „Când vor înțelege oamenii?” Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a criticat rezultatele sondajelor de opinie și a pus sub semnul întrebării percepția publică asupra economiei. „Când vor reflecta sondajele grandoarea de astăzi a Americii? Când se va spune că am creat, fără inflație, poate cea mai bună economie din istoria țării?”, a scris președintele american.

Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

Atentat dejucat în Germania, cinci suspecți arestați (sursa: Facebook/Bundespolizei Karriere)
Internațional

Atentat dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

Rusia lovește o navă civilă turcă (sursa: Facebook/ВМС ЗС України)
Internațional

VIDEO Rusia a lovit încă o navă civilă turcă în apele ucrainene, în ciuda protestelor lui Erdoğan

Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă, cu o dronă, o navă comercială a Turciei aflată în Marea Neagră. Incidentul a avut loc la doar o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat o altă navă turcească în apropierea portului Odesa, escaladând tensiunile din regiune și amplificând riscurile pentru navigația comercială. Detalii despre nava „VIVA” și încărcătura transportată Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate victime. În ciuda loviturii, cargoul și-a putut continua deplasarea. Atacul, produs în zona economică exclusivă a Ucrainei Marina ucraineană a mai transmis că nava a fost lovită în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, dar în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene. Cu o zi înainte, vineri, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea orașului Odesa, în portul ucrainean Ciornomorsk. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni masive desfășurate de Rusia, care a vizat regiunea Odesa cu drone și rachete, inclusiv infrastructuri energetice. Atacuri reciproce și tensiuni în apropierea coastelor Turciei În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere aparținând așa-numitei „flote din umbră”, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk. Amenințările lui Vladimir Putin privind navigația în Marea Neagră După atacurile asupra petrolierelelor rusești, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”. Liderul de la Kremlin a amenințat cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, evocând inclusiv posibilitatea blocării complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Erdogan cere un armistițiu limitat pentru protejarea infrastructurii Pe fondul escaladării militare, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întrevedere cu Vladimir Putin în Turkmenistan. După discuții, liderul turc a declarat că a cerut ambelor părți – Rusia și Ucraina – să accepte un „armistițiu limitat”, care să oprească atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime, în încercarea de a reduce riscurile pentru securitatea regională și comerțul internațional.

Germania trimite militari în Polonia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania trimite trupe de logistică în Polonia, la granița cu Belarus și Kaliningrad

Germania a anunțat că va desfășura un grup de militari în Polonia pentru a sprijini implementarea unui proiect destinat consolidării securității la frontiera de est a țării, pe fondul îngrijorărilor tot mai accentuate legate de amenințarea Rusiei. Polonia își întărește granița cu Belarus și Kaliningrad Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în conflictul cu Moscova, a anunțat încă din luna mai intenția de a consolida o porțiune extinsă a frontierei sale estice, care include granița cu Belarus și enclava rusă Kaliningrad. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a apărării naționale, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina. Militarii germani vor avea misiuni de inginerie militară Potrivit Ministerului german al Apărării, principala misiune a militarilor germani va consta exclusiv în activități de inginerie militară, precum construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea de sârmă ghimpată și ridicarea de bariere antitanc. Autoritățile de la Berlin au subliniat că sprijinul oferit nu implică misiuni de luptă. Aproximativ 50 de soldați germani vor fi desfășurați Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că aproximativ 50 de militari germani vor fi trimiși în Polonia pentru acest proiect. Intervenția este considerată una limitată și strict tehnică. Misiunea, programată între 2026 și 2027 Desfășurarea trupelor germane este planificată să înceapă în al doilea trimestru al anului 2026 și să continue până la sfârșitul anului 2027. Oficialii germani au explicat că nu este necesară aprobarea parlamentului pentru această misiune, întrucât nu există un pericol militar imediat pentru soldații implicați. Rolul Poloniei în sprijinirea Ucrainei De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, Varșovia a avut un rol esențial în sprijinirea Kievului, devenind un important punct de tranzit pentru armele și echipamentele militare furnizate de aliații occidentali. În paralel, Polonia și-a modernizat armata și a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare. Germania, unul dintre principalii susținători militari ai Ucrainei Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după Statele Unite. Berlinul a livrat Kievului o gamă largă de echipamente militare, de la sisteme de apărare aeriană până la vehicule blindate, consolidându-și astfel rolul-cheie în sprijinul acordat Ucrainei.

Erdoğan cere pace în Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdoğan începe să simtă efectele războiului din Ucraina: cere pace în Marea Neagră

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat sâmbătă că Marea Neagră nu trebuie să devină o zonă de confruntare militară între Rusia și Ucraina, subliniind necesitatea menținerii siguranței navigației într-o regiune strategică pentru comerțul internațional. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor din ultimele săptămâni, inclusiv al unui incident recent în care o navă comercială sub pavilion turc a fost avariată. Navă turcească avariată într-un atac aerian rusesc O navă comercială turcă a fost avariată vineri în urma unui atac aerian rusesc desfășurat în apropierea orașului-port ucrainean Odesa, pe litoralul Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Incidentul a amplificat îngrijorările Ankarei privind securitatea rutelor maritime din zonă. „Toată lumea are nevoie de o navigație sigură” Aflat la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea din Turkmenistan, Erdogan a declarat jurnaliștilor că transformarea Mării Negre într-un teatru de confruntare nu ar aduce beneficii nici Rusiei, nici Ucrainei. „Marea Neagră nu ar trebui considerată o zonă de confruntare. Toată lumea are nevoie de o navigație sigură în Marea Neagră”, a subliniat liderul turc. Discuții Erdogan–Putin despre o încetare limitată a focului Atacul asupra navei turcești a avut loc la câteva ore după ce Erdogan a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unei încetări limitate a focului, care să vizeze în special instalațiile energetice și porturile. Cei doi lideri au abordat subiectul în marja unui summit desfășurat în Turkmenistan, într-un moment marcat de tensiuni crescânde în regiune. Turcia avertizează asupra unei „escaladări îngrijorătoare” În ultimele săptămâni, Turcia a transmis avertismente repetate privind o escaladare îngrijorătoare în Marea Neagră, după ce Ucraina a revendicat atacuri cu drone asupra unor petroliere cu legături rusești. Ankara încearcă să evite destabilizarea unei zone esențiale pentru transportul cerealelor și al resurselor energetice. „Putin cunoaște poziția Turciei” Erdogan a afirmat că a discutat pe larg cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și eforturile de pace, subliniind că liderul de la Kremlin este pe deplin conștient de poziția Turciei. „Putin știe foarte bine care este poziția Turciei în această chestiune”, a declarat președintele turc. Ankara speră la discuții și cu Donald Trump După întâlnirea cu președintele rus, Erdogan a afirmat că Turcia speră să aibă posibilitatea de a discuta planul de pace pentru Ucraina și cu președintele american Donald Trump. „Pacea nu este departe, o putem vedea”, a spus liderul de la Ankara, exprimând un optimism prudent. Rol strategic al Turciei în regiunea Mării Negre De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Turcia a menținut relații atât cu Moscova, cât și cu Kievul. În același timp, Ankara controlează strâmtoarea Bosfor, un coridor strategic pentru transportul grâului ucrainean și al petrolului rusesc către Marea Mediterană. Poziția Turciei rămâne una-cheie în orice discuție legată de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre.

Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Bulgaria respinge extrădarea lui Igor Greciușkin (sursa: btvnovinite.bg)
Internațional

Afaceristul rus acuzat de explozia uriașă din portul Beirut nu va fi extrădat de Bulgaria

O instanță bulgară a respins miercuri cererea autorităților libaneze de extrădare a omului de afaceri rus Igor Greciușkin, urmărit în legătură cu explozia devastatoare din portul Beirut din 4 august 2020, care a provocat peste 200 de morți și mii de răniți. Bulgaria respinge extrădarea lui Igor Greciușkin Tribunalul a motivat decizia prin absența garanțiilor că Greciușkin nu ar risca o condamnare la moarte în Liban, în cazul în care ar fi judecat și găsit vinovat. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Instanța bulgară a decis și anularea arestării preventive a lui Greciușkin. Totuși, hotărârea trebuie validată de Curtea de Apel din Sofia înainte ca acesta să poată fi eliberat. Explozia din Beirut, una dintre cele mai grave tragedii urbane Pe 4 august 2020, un depozit din portul Beirut care conținea peste 2.700 de tone de nitrat de amoniu, stocate timp de șase ani fără măsuri de siguranță, a explodat, provocând 218 decese și peste 7.500 de răniți. O parte semnificativă a orașului a fost distrusă complet. Cine este Igor Greciușkin și legăturile cu nava Rhosus Igor Greciușkin, care deține și cetățenie cipriotă și ucraineană, este considerat proprietarul navei Rhosus, aflată sub pavilion moldovenesc, care transportase nitratul de amoniu produs în Georgia. El a fost arestat pe 5 septembrie pe aeroportul din Sofia, venind din Cipru, la aproape cinci ani după emiterea a două mandate de arestare de către un judecător libanez, prin Interpol. Mandatele îl vizau pe Greciușkin și pe căpitanul navei, Boris Prokoșev, și el cetățean rus.

AfD salută viziunea apocaliptică a lui Trump (sursa: Facebook/Markus Frohnmaier - AfD)
Internațional

Extremiștii AfD glorifică documentul lui Trump care prevede o Europă în colaps civilizațional

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a anunțat miercuri că o delegație formată din aproximativ 20 de parlamentari va efectua o vizită în Statele Unite pentru întrevederi cu reprezentanți ai Partidului Republican. Anunțul vine în contextul în care AfD salută noul document al administrației Trump, care avertizează asupra unei posibile „dispariții civilizaționale” a Europei. AfD salută noua strategie de securitate a lui Trump AfD, principalul partid de opoziție din Germania și beneficiar al sprijinului politic al taberei Trump în campania legislativă germană, consideră că pozițiile Washingtonului confirmă propriile sale direcții ideologice. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis „AfD luptă, alături de prietenii săi internaționali, pentru o renaștere conservatoare în America de Nord și în Europa”, a declarat deputatul Markus Frohnmaier, responsabil de politica externă a formațiunii. Delegatie de 20 de parlamentari, întâlniri la Washington Frohnmaier va conduce delegația în capitala americană, unde este programată o serie de întrevederi „cu reprezentanți ai Partidului Republican și cu alți parteneri politici”. Grupul va include parlamentari din Bundestag, legislaturi regionale și Parlamentul European. Potrivit oficialului AfD, aceste contacte urmăresc „stabilirea unor parteneriate solide cu forțele care apără suveranitatea națională, identitatea culturală și o politică realistă privind securitatea și imigrația”. Sprijinul primit de AfD în campania electorală germană În timpul campaniei pentru alegerile legislative din Germania, relațiile AfD cu tabăra Trump s-au intensificat. Vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a întâlnit la München cu candidata AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel. Tot el a cerut public celorlalte partide germane să înceteze izolarea formațiunii de extremă dreapta, în cadrul unui eveniment internațional supranumit „Davosul pentru apărare”. Relațiile SUA–Germania, tot mai tensionate Sprijinul pe care AfD îl primește de la Washington contrastează cu răcirea relațiilor oficiale dintre Germania și Statele Unite. Cancelarul conservator Friedrich Merz a catalogat marți drept „inacceptabile pentru Europa” unele elemente ale noii strategii de securitate promovate de Donald Trump.

Trump vrea alegeri în Ucraina (sursa: Politico)
Internațional

Trump spune iar că vrea alegeri în Ucraina, care nu mai e o democrație

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu publicat de Politico, că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, în ciuda războiului în desfășurare. Trump a susținut că țara „a pierdut multe teritorii” și că nu ar trebui să amâne scrutinul. Trump acuză Kievul că folosește războiul pentru a amâna scrutinul „Cred că este momentul să se organizeze alegeri”, a afirmat Trump, acuzând conducerea ucraineană că invocă războiul pentru a evita procesul democratic. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Liderii de la Kiev „vorbesc despre democrație, dar se ajunge la un punct în care aceasta nu mai este o democrație”, a spus Trump, adăugând că poporul ucrainean „ar trebui să aibă dreptul la această alegere”. Legea marțială împiedică organizarea alegerilor în Ucraina Fără legea marțială, în vigoare de la invazia rusă din februarie 2022, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în martie 2024. Contextul de securitate, însă, face imposibilă desfășurarea scrutinului. Trump îl critică din nou pe Zelenski: „Nu a citit planul meu de pace” Trump a reiterat criticile lansate recent la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El susține că liderul de la Kiev nu a studiat planul său pentru încheierea conflictului: „Mor mulți oameni. Ar fi bine ca el să-l citească”, a spus Trump. Rusia ar avea avantaj militar „mereu”, susține Donald Trump În opinia lui Trump, Moscova se află într-o poziție de forță pe front. „Rusia are avantajul militar și l-a avut mereu (...), este mult mai mare decât adversarul său (...), la un moment dat, mărimea va face diferența”. Trump critică sprijinul acordat Ucrainei de administrația Biden „Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc”, a declarat Trump, evocând „milioanele de oameni” uciși și calificând conflictul drept „un lucru trist pentru umanitate”. El a criticat contribuția financiară a SUA față de Ucraina: „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari atât de prostește. Dacă nu le-ar fi dat, poate că s-ar fi întâmplat altceva.” Relația tensionată dintre Zelenski și Putin, un obstacol pentru negocieri Trump consideră că una dintre problemele principale este „ura profundă” dintre Zelenski și Putin, ceea ce face foarte dificilă încheierea unui acord de pace. Întrebat dacă Ucraina a pierdut războiul, Trump a răspuns că statul „a pierdut deja mult teritoriu”. Critici la adresa europenilor: „Vorbesc prea mult și fac prea puțin” Trump a afirmat că aliații europeni ai Ucrainei nu acționează suficient: „Ei nu fac treabă bună. Vorbesc prea mult și nu fac nimic concret.” Între timp, liderii europeni au reiterat la Londra sprijinul ferm pentru Kiev, subliniind că Ucraina „nu are nici dreptul legal, nici moral” să cedeze teritorii Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră