marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5104 articole
Internațional

Proiectul lui Donald Trump pentru o sală de bal la Casa Albă, contestat în instanță

Planul președintelui american Donald Trump de a construi o sală de bal în valoare de 300 de milioane de dolari la Casa Albă este analizat marți de o instanță federală, după ce organizații pentru protejarea patrimoniului au acuzat administrația de demolarea ilegală a Aripii de Est și de abuz de putere. Audiere la tribunal după plângerea depusă de National Trust Judecătorul districtual Richard Leon a programat o audiere la ora locală 15:30 (20:30 GMT), în urma unei plângeri înaintate de National Trust for Historic Preservation. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Organizația susține că administrația Trump și mai multe agenții federale au inițiat un proiect de peste 8.300 de metri pătrați fără evaluările și aprobările prevăzute de lege. Acuzații privind demolarea ilegală a Aripii de Est Potrivit plângerii, lucrările au inclus demolarea unor secțiuni din Aripa de Est, o clădire cu o vechime de aproximativ 120 de ani. Imaginile cu utilaje grele care au intervenit asupra structurii istorice au provocat reacții critice, oponenții proiectului acuzând încălcarea normelor de protejare a patrimoniului și folosirea abuzivă a prerogativelor prezidențiale. „Niciun președinte nu are dreptul legal să demoleze părți din Casa Albă fără evaluări. Nici președintele Trump, nici președintele Biden, nimeni altcineva”, se arată în documentul depus de National Trust. Cerere de suspendare temporară a lucrărilor Organizația solicită un ordin temporar de restricție pentru oprirea construcției, argumentând că proiectul a produs deja „pagube ireversibile” asupra Casei Albe. Reclamanții susțin că lipsa consultărilor publice și a avizelor necesare încalcă legislația federală. Apărarea administrației Trump: renovare legitimă Administrația Trump a depus luni un document în instanță prin care susține că proiectul este legal și se înscrie în tradiția renovărilor realizate de-a lungul timpului de mai mulți președinți americani. Casa Albă invocă, printre altele, extinderea Aripii de Est realizată în timpul mandatului lui Franklin D. Roosevelt. Potrivit administrației, sala de bal este destinată activităților publice, designul se află încă în fază de dezvoltare, iar lucrările de construcție deasupra solului nu sunt planificate înainte de luna aprilie, ceea ce ar face inutil un ordin de urgență. Casa Albă: Președintele are autoritate legală În documentele depuse la tribunal, Casa Albă afirmă că președintele are autoritate legală de a modifica structura reședinței sale oficiale. „Președintele deține autoritate legală pentru a modifica structura locuinței sale, iar această autoritate este susținută de principiile fundamentale ale puterii executive”, se arată în apărare. Lipsa consultării publice, principalul reproș al reclamanților National Trust for Historic Preservation susține că administrația Trump a ignorat obligațiile legale de consultare a Comisiei Naționale pentru Planificare în Regiunea Capitalei și a Comisiei pentru Arte Frumoase înainte de demolarea Aripii de Est și demararea proiectului. Organizația afirmă că procesul urmărește impunerea respectării unui set minim de cerințe procedurale, menite să protejeze dreptul publicului de a fi informat și de a-și exprima opinia cu privire la transformările majore ale Casei Albe.

Sala de bal a lui Trump, contestată (sursa: Facebook/The White House)
Kremlinul clarifică ultima convorbire Putin–Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Polonia, atac terorist dejucat (sursa: abw.gov.pl)
Internațional

Atac la un târg de Crăciun, dejucat. Autoritățile poloneze investighează legături cu Statul Islamic

Serviciile poloneze de securitate au reținut un student suspectat că pregătea „un atac în masă” la un târg de Crăciun, a anunțat marți Jacek Dobrzynski, purtător de cuvânt al serviciilor speciale din Polonia. Suspectul ar fi plănuit un atac cu explozibili Potrivit autorităților, suspectul este Mateusz W., student la o universitate catolică din Lublin. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acesta ar fi intenționat să comită un atac folosind explozibili și ar fi avut planuri de a se alătura unei organizații teroriste. Legături cu Statul Islamic, investigate de autorități „Scopul atacului criminal era intimidarea unui număr mare de persoane și sprijinirea Statului Islamic”, a declarat Jacek Dobrzynski într-un mesaj publicat pe platforma X. În timpul investigației, ofițerii Agenției de Securitate Internă au confiscat dispozitive electronice și obiecte considerate relevante pentru anchetă, inclusiv materiale legate de islamism radical. Acuzații oficiale: pregătirea unui atac terorist Parchetul l-a pus sub acuzare pe student pentru „efectuarea de acțiuni pregătitoare în vederea comiterii unui atac terorist”, care ar fi putut provoca moartea sau rănirea gravă a unui număr mare de persoane. Anchetatorii susțin că suspectul ar fi făcut demersuri concrete pentru a intra în contact cu o organizație teroristă, inclusiv pentru a obține sprijin logistic în organizarea atacului, conform comunicatului oficial al procurorilor. Suspectul, arestat preventiv pentru trei luni Autoritățile poloneze nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre profilul suspectului. Acesta a fost plasat în detenție preventivă pentru o perioadă inițială de trei luni, în timp ce ancheta continuă.

Donald Trump dă în judecată BBC (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump dă în judecată BBC. Președintele SUA cere daune de până la 10 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva grupului audiovizual britanic BBC, acuzând instituția de presă că a realizat un montaj video înșelător dintr-un discurs susținut de acesta. Trump solicită despăgubiri totale de până la 10 miliarde de dolari, invocând defăimarea și încălcarea legislației din statul Florida privind practicile comerciale neloiale. Plângere depusă la un tribunal federal din Miami Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Miami. Documentul solicită „daune și interese în sumă minimă de 5 miliarde de dolari” pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare: defăimare și încălcarea legii din Florida privind practicile înșelătoare și neloiale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a declarat în fața presei că BBC i-ar fi „pus literalmente cuvinte în gură”, reiterând acuzația că materialul difuzat a denaturat grav sensul discursului său. Cu câteva săptămâni înainte, președintele american anunțase deja că intenționează să ceară despăgubiri cuprinse între unu și cinci miliarde de dolari. Emisiunea „Panorama” și controversa discursului din 6 ianuarie 2021 Plângerea are la bază un reportaj difuzat de emisiunea de investigații „Panorama”, care a prezentat, chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, fragmente distincte din discursul rostit de Trump la 6 ianuarie 2021. Potrivit acuzațiilor, aceste fragmente ar fi fost montate astfel încât să sugereze că Trump le-ar fi cerut explicit susținătorilor săi să atace Capitoliul din Washington. În acea zi, sute de susținători ai săi, alimentați de afirmații nefondate privind fraudarea alegerilor, au luat cu asalt Capitoliul, încercând să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden. Avocații lui Trump acuză ingerință în alegerile din 2024 Un purtător de cuvânt al echipei de avocați ai lui Donald Trump a declarat că BBC, „altădată respectată și astăzi discreditată”, l-ar fi defăimat pe președintele american prin modificarea intenționată și de rea-credință a discursului său. Scopul ar fi fost, potrivit acestuia, influențarea alegerilor prezidențiale din 2024. Aceeași sursă susține că BBC ar avea „de mult timp obiceiul de a-și înșela publicul” în relatările despre Donald Trump, în favoarea unei agende politice de stânga. Criză majoră la BBC: demisii și controverse privind imparțialitatea În Regatul Unit, scandalul a reaprins dezbaterea privind rolul audiovizualului public și respectarea principiului imparțialității. BBC s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe controverse, iar acest caz a dus la demisia directorului general Tim Davie și a directoarei de știri Deborah Turness. Președintele BBC, Samir Shah, i-a transmis o scrisoare de scuze lui Donald Trump, însă fără a reuși să detensioneze situația. Totodată, el a respins acuzațiile formulate de președintele american și a anunțat că BBC este hotărât să conteste orice acțiune în justiție pentru defăimare. Trump consideră scuzele insuficiente În plângerea depusă, Donald Trump susține că, în ciuda scuzelor prezentate, BBC nu ar fi manifestat „remușcări veritabile” și nici nu ar fi implementat reforme instituționale semnificative pentru a preveni viitoare derapaje jurnalistice. De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adus la Casa Albă numeroși creatori de conținut și influenceri favorabili administrației sale, intensificând în același timp atacurile verbale la adresa jurnaliștilor din presa tradițională. Printre noii actori media invitați de guvernul Trump se numără și canalul conservator britanic GB News, apropiat de partidul anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage, semn al unei repoziționări deliberate față de mass-media clasice.

Trump, mesaj stupefiant după moartea regizorului Rob Reiner (sursa: Facebook/Christina Lorey)
Internațional

Cinism stupefiant - Trump: Regizorul Reiner, ucis pentru că înnebunea lumea cu obsesia împotriva mea

Președintele american Donald Trump a stârnit controverse majore după ce a publicat un mesaj extrem de agresiv în urma morții cineastului Rob Reiner și a soției sale, Michele Singer. Trump a sugerat că decesul acestora, catalogat de poliție drept rezultatul unei „crime aparente”, ar fi fost cauzat de ceea ce el numește „anti-trumpism fanatic”. „Sindromul Deranjamentului Trump” Într-o postare pe rețeaua Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că moartea lui Rob Reiner „s-a datorat furiei pe care a provocat-o în alții” prin „nevroza sa anti-Trump”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a folosit expresia „Sindromul Deranjamentului Trump”, un termen popularizat de susținătorii săi pentru a descrie ostilitatea considerată irațională față de el. În mesajul său, președintele a susținut că Rob Reiner era cunoscut pentru faptul că „înnebunea oamenii cu obsesia sa fanatică” față de Trump. Postarea se încheie cu un mesaj aparent conciliant: „Rob și Michele, odihniți-vă în pace”, contrastând puternic cu tonul dur al acuzațiilor anterioare. Un discurs tot mai lipsit de convenții Donald Trump este cunoscut pentru tendința de a lega evenimente tragice sau de actualitate de propria persoană. De la revenirea sa la putere, el a ignorat tot mai des regulile de curtoazie politică, declarând public că își „urăște” adversarii și respingând ideea de iertare. Mesajul legat de moartea lui Rob Reiner se înscrie în linia discursului radicalizat și personalizat. Fiul cineastului, arestat pentru crimă Presa americană a relatat luni că fiul lui Rob Reiner, Nick Reiner, a fost arestat după ce trupurile neînsuflețite ale regizorului și soției sale au fost descoperite în reședința lor dintr-un cartier de lux din Los Angeles. Rob Reiner, în vârstă de 78 de ani, a fost găsit decedat duminică alături de Michele Singer. Potrivit Los Angeles Times, Nick Reiner a fost plasat în detenție, fiind suspectat de crimă. Detalii șocante despre crimele din Los Angeles Autoritățile nu au oferit informații oficiale privind cauzele exacte ale decesului. Surse din poliție, citate de presa americană, susțin că cei doi ar fi fost înjunghiați. Site-ul TMZ a relatat că regizorul și soția sa ar fi fost uciși de un membru al familiei în urma unei dispute. Șeful Poliției din Los Angeles, Jim McDonnell, a confirmat arestarea lui Nick Reiner, precizând că acesta este suspectat de „crimă” și că ancheta a fost desfășurată pe parcursul întregii nopți. Nick Reiner și lupta cu dependența Nick Reiner a colaborat anterior la scenariul filmului „Being Charlie” (2015), o producție inspirată din propriile sale probleme legate de dependența de droguri. Filmul urmărește povestea unui tânăr dependent care evadează dintr-un centru de reabilitare și se întoarce acasă. Cariera impresionantă a lui Rob Reiner Rob Reiner era fiul celebrului scriitor, regizor și actor de comedie Carl Reiner. De-a lungul carierei sale, a câștigat două premii Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie, în anii 1974 și 1978. Născut pe 6 martie 1947 în Bronx, New York, Rob Reiner s-a căsătorit cu Michele Singer în 1989. Conform IMDB, el este cunoscut pentru rolurile din „All in the Family”, „This Is Spinal Tap” și „The Wolf of Wall Street”. Filmele care l-au consacrat ca regizor În calitate de regizor, Rob Reiner a semnat unele dintre cele mai apreciate filme ale cinematografiei americane moderne, printre care „When Harry Met Sally”, „The Princess Bride”, „A Few Good Men” și „Stand by Me”. Moartea sa și circumstanțele dramatice ale cazului au provocat un val de reacții în Statele Unite, amplificate suplimentar de intervenția controversată a președintelui Donald Trump.

Ucraina distruge un submarin rus (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

SUA oferă garanții de securitate pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia (sursa: Facebook/PussyRiot)
Internațional

Trupa punk Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Bulgaria se pregătește de adoptarea euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Trump admite riscul unei înfrângeri republicane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump admite că republicanii ar putea pierde alegerile din 2026: Este foarte dificil să câștigi

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut că Partidul Republican ar putea pierde alegerile legislative de la mijloc de mandat din 2026, în ciuda a ceea ce el descrie drept „succese economice majore” obținute în primul an al noului său mandat. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, realizat vineri în Biroul Oval și publicat sâmbătă seara. „Am creat cea mai mare economie din istorie” Donald Trump susține că economia americană traversează o perioadă de prosperitate fără precedent, dar admite că efectele nu sunt încă percepute de electorat. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Am creat cea mai mare economie din istorie. Însă este nevoie de timp ca oamenii să-și dea seama”, a declarat președintele SUA, subliniind că investițiile recente vor avea efecte pe termen mediu. Investiții masive, dar rezultate electorale incerte Liderul de la Casa Albă a vorbit despre fluxurile financiare care intră în Statele Unite și despre proiectele industriale aflate în derulare, de la fabrici auto până la dezvoltarea inteligenței artificiale. „Toți acești bani permit construirea de fabrici și tehnologii avansate. Dar nu pot spune cum se va traduce asta în voturi”, a afirmat Trump, adăugând că prioritatea sa rămâne guvernarea, nu calculele electorale. Trump pune inflația pe seama administrației Biden Revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, Donald Trump continuă să atribuie inflația moștenită fostului președinte democrat Joe Biden. El susține că prețurile sunt în scădere și că situația economică se va stabiliza înainte de scrutinul din 2026. „Cred că, până vom ajunge să vorbim serios despre alegeri, nivelul prețurilor va fi bun”, a declarat președintele pentru Wall Street Journal. Alegerile de la mijloc de mandat, o provocare istorică Trump a recunoscut că, din punct de vedere statistic, alegerile de la mijloc de mandat sunt dificil de câștigat pentru partidul aflat la putere, chiar și în cazul unor președinții considerate de succes. „Chiar și președinți care au avut mandate reușite au pierdut aceste alegeri. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus liderul republican. Nemulțumiri persistente legate de costul vieții Deși Trump susține că a fost reales în noiembrie 2024 cu promisiunea reducerii inflației și că prețurile sunt în scădere, mulți americani continuă să se plângă de costul ridicat al vieții. Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago arată că doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a actualului președinte. Reacția lui Trump la sondaje: „Când vor înțelege oamenii?” Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a criticat rezultatele sondajelor de opinie și a pus sub semnul întrebării percepția publică asupra economiei. „Când vor reflecta sondajele grandoarea de astăzi a Americii? Când se va spune că am creat, fără inflație, poate cea mai bună economie din istoria țării?”, a scris președintele american.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră