marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5860 articole
Internațional

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia

România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte. Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene. România, alături de Canada și Țările de Jos Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea. România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației. Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO. Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice. Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia. Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă. Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii. Germania și Letonia, în fruntea clasamentului Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev. Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului. Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare. Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki. Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități. Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare. În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific. Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia. El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele. Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina
Internațional

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina

Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026 la Complexul Prezidențial Beștepe, s-a încheiat, după două zile dominate de dispute între aliați. Au fost tensiuni privind războiul din Iran, avertizări dure privind Rusia, controverse legate de măsurile de securitate adoptate de autoritățile turce, dar și un acord surprinzător anunțat de Trump cu Ucraina. Summit-ul s-a încheiat, de altfel cu o remarcă neașteptată a președintelui american Donald Trump. „Plutește o stare de iubire în aer”, le-ar fi spus Trump liderilor Alianței, potrivit cancelarului german Friedrich Merz. Ankara, sub măsuri excepționale de securitate Autoritățile din Ankara au stârnit indignarea publică după ce au interzis nunțile și examenele în oraș pe durata summit-ului, au strâns de pe străzi mii de câini și pisici comunitare și au blocat acostarea unei nave de croazieră destinate turiștilor LGBTQ+ în porturile turcești. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Pentru a asigura desfășurarea summit-ului fără incidente, guvernul turc a impus o cenzură dură, blocând site-urile critice la adresa NATO și arestând peste 200 de activiști, avocați, jurnaliști și chiar pe cunoscutul comedian Deniz Göktaş. Organizația Human Rights Watch a denunțat o „intoleranță nemiloasă față de libertatea de exprimare”. S-a creat astfel un contrast bizar: liderii occidentali discutau în interiorul complexului prezidențial despre „apărarea democrației globale”, în timp ce pe străzile din Ankara protestele erau reprimate violent de poliție." „Nu ați fost acolo pentru noi” Cel mai tensionat moment al Summit-ului NATO de la Ankara a fost izbucnirea publică și vizibil furioasă a președintelui american Donald Trump împotriva marilor aliați europeni (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania). Acesta i-a acuzat direct de trădare și lipsă de loialitate din cauza refuzului lor de a sprijini acțiunile militare ale SUA în noul război din Iran. Chiar la sosirea sa la summit, Trump a stârnit stupoare declarând presei că mai mulți aliați europeni cheie au interzis forțelor americane să le folosească bazele aeriene pentru a lansa atacuri împotriva Iranului. Trump a răbufnit, afirmând că „NATO nu a fost acolo pentru SUA când am avut nevoie” și a amenințat deschis cu retragerea trupelor americane din bazele din Europa dacă statele nu se aliniază cerințelor Washingtonului Reacția moderată a europenilor Premierul spaniol Pedro Sánchez a refuzat să escaladeze conflictul verbal. Biroul său a transmis că tratează declarațiile lui Trump ca fiind „lucruri obișnuite” (business as usual), subliniind că relațiile bilaterale rămân reciproc avantajoase, în ciuda faptului că Madridul a interzis explicit utilizarea bazelor sale pentru atacurile din Iran. În același fel, Franța, Germania și Italia au evitat o confruntare publică directă cu Trump la Ankara, preferând să își concentreze discursurile pe fapte concrete: creșterea masivă și rapidă a bugetelor europene pentru apărare și semnarea unor contracte uriașe de armament pentru a demonstra că Europa își asumă propria securitate. Avertismentul neașteptat al premierului Canadei O undă de șoc diplomatică s-a produs în timpul unui briefing oficial, când premierul Canadei, Mark Carney, a lansat un avertisment extrem de dur și neașteptat cu privire la fracturile transatlantice, lăsând întreaga sală de conferințe în deplină liniște. Carney a numit Rusia drept „adversar direct” în termeni duri și fără compromisuri, subliniind în același timp nevoia imediată a unei poziții de sprijin în timp de război pentru cheltuielile aliate în domeniul apărării. „Danemarca a fost învinsă de Hitler în mai puțin de o zi”, afirmă Trump În timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a exercitat din nou presiuni și a subliniat interesul SUA față de insula Groenlanda. „Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu este importantă pentru Danemarca”, spune el. „Danemarca a fost învinsă de naziști – de Hitler – în mai puțin de o zi”, a afirmat Trump. „Când s-a întâmplat asta, ne-au cedat imediat Groenlanda. Am avut-o în administrare și am avut grijă de ea.” Insula a fost returnată „în mod nesăbuit”, adaugă el. „Nu ar fi trebuit să o dăm înapoi”, a spus Trump. Insula este necesară „pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite”. Premierul danez promite să apere Groenlanda În urma declarațiilor lui Trump, premierul danez Mette Frederiksen a subliniat disponibilitatea țării sale de a se apăra. Danemarca este pregătită să „apere fiecare centimetru din teritoriul NATO, inclusiv propriul teritoriu”, a declarat Frederiksen la Ankara. „Bineînțeles, vom apăra Regatul Danemarcei.” Ea a reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare. Șeful NATO urmărește detensionarea situației privind Groenlanda Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că un acord de securitate anterior referitor la Groenlanda rămâne în vigoare. „Am ajuns la o înțelegere la Davos”, i-a spus Rutte lui Trump. „Mă voi asigura că acest acord este pus în aplicare pas cu pas.” NATO se angajase, în luna ianuarie, să încheie un nou acord de securitate pentru regiunea arctică. Acordul includea, de asemenea, angajamente privind programul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, care presupune amplasarea de armament american în spațiu. Trump, sistarea comerțului cu Spania Trump a dispus și sistarea completă a comerțului cu Spania. El a declarat că i-a dat instrucțiuni secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească orice activitate comercială cu această țară. Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în cadrul alianței militare. „Nu vreau să fac afaceri cu ei”, a declarat Trump în timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. SUA, acord „cool” cu Ucraina Pe de altă parte, întâlnirea dintre Trump și Zelenski pare că a fost un succes. Președintele SUA intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru producerea rachetelor de interceptare Patriot. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Va fi ceva destul de cool”, a declarat Trump. În opinia sa, în acest fel Ucraina nu va mai putea reproșa Statelor Unite că nu îi furnizează suficiente astfel de rachete ghidate. „Încă nu am informat compania despre acest lucru, dar va fi în regulă”, a adăugat liderul american. Totodată, Trump a anunțat că urmează să poarte o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, Putin și-ar dori o întâlnire la Moscova, iar el speră ca aceasta să aibă loc în curând. Trump a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, condițiile puse de Putin pentru încheierea războiului se schimbă. El a susținut că ambele părți își doresc o soluționare a conflictului. În plus, președintele american a declarat că Statele Unite lucrează la o garanție de securitate pentru Ucraina, cu scopul de a salva vieți și s-a arătat deschis față de o potențială vizită la Kiev. „Plutește o stare de iubire în aer” Cancelarul Merz a subliniat rolul constructiv jucat de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Merz a afirmat că Rutte este capabil să mențină unitatea Alianței și l-a descris drept „cel mai potrivit pentru acest rol” de secretar general. „Așteptările mele privind acest summit de la Ankara au fost, într-adevăr, depășite”, a subliniat cancelarul. La finalul declarațiilor sale, cancelarul Merz a subliniat faptul că președintele american Trump a participat la toate sesiunile, fără excepție. „Ascultă cu atenție chiar și statele membre mici”, a afirmat Merz. În discursul său de încheiere, Trump a făcut o remarcă pe care Merz a considerat-o surprinzătoare: „Plutește o stare de afecțiune în aer”, ar fi spus Trump. Merz a reamarca faptul că aceasta a fost o declarație de final prin care un summit NATO, desfășurat pe un fundal atât de dificil în ceea ce privește reflectarea mediatică, a putut fi „dus la bun sfârșit”. Dezbateri privind cheltuielile pentru apărare și industria militară Deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat creșterea investițiilor europene în apărare, administrația americană a reiterat necesitatea ca statele membre să atingă obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare. În paralel, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru dezvoltarea unei capacități europene de apărare mai autonome. Această poziție a alimentat discuțiile privind orientarea viitoarelor programe de achiziții militare, în condițiile în care Statele Unite susțin participarea industriei americane la aceste contracte, iar mai multe state membre ale Uniunii Europene promovează consolidarea producătorilor europeni din domeniul apărării. Principalele decizii adoptate la Summitul NATO de la Ankara Potrivit Declarației finale adoptate la încheierea Summitului NATO de la Ankara, statele membre au convenit asupra mai multor măsuri. Printre măsuri, au fost vizate consolidarea capacităților de apărare ale Alianței și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Liderii aliați au anunțat lansarea unor programe de achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari (peste 43 de miliarde de euro). Printre prioritățile stabilite se numără dezvoltarea unui „cloud de luptă” transatlantic, integrarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, extinderea utilizării sistemelor aeriene fără pilot și consolidarea sistemelor integrate de apărare antiaeriană. În marja summitului a fost organizat un forum dedicat industriei de apărare, în cadrul căruia reprezentanții statelor aliate și ai companiilor din domeniu au discutat despre creșterea capacității de producție pentru muniții și echipamente militare, reducerea obstacolelor comerciale dintre statele membre și întărirea lanțurilor de aprovizionare din sectorul apărării. Sprijin militar pentru Ucraina Statele membre ale NATO au confirmat un pachet de asistență militară în valoare de 70 de miliarde de euro destinat Ucrainei în cursul anului 2026 și și-au exprimat intenția de a menține un nivel similar al sprijinului și în 2027. Potrivit declarației finale, cea mai mare parte a finanțării este asigurată de statele europene și Canada, inclusiv prin mecanismele de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Statele membre NATO și Articolul 5 În pofida criticilor dure la adresa Alianței formulate de președintele american Trump, statele membre NATO și-au reafirmat angajamentul față de Alianță și față de obligația de asistență reciprocă. În declarația finală, șefii de stat și de guvern au subliniat „angajamentul neclintit” față de „apărarea colectivă în temeiul Articolului 5” din Tratatul Atlanticului de Nord. „Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, au declarat partenerii din NATO.

Maia Sandu, lovită dur de verișoara plătită regește de stat. Scandalul MoldATSA zguduie Chișinăul
Internațional

Maia Sandu, lovită dur de verișoara plătită regește de stat. Scandalul MoldATSA zguduie Chișinăul

Scandalul MoldATSA, declanșat de investigațiile Ziarului de Gardă și Rise Moldova, a lovit puternic imaginea guvernării de la Chișinău și a președintei Maia Sandu. Investigațiile au transformat, în doar câteva zile, cazul unui director acuzat că și-ar fi falsificat CV-ul într-o criză politică majoră, marcată de demisii, excluderi din PAS, controale extinse și acuzații de nepotism. Investigațiile presei, reacția statului Pe 18 iunie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care demonstra că Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, ar fi inclus informații false în CV-ul depus la concursul organizat în 2025 de Agenția Proprietății Publice. Citește și: Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare Acesta susținea că obținuse licența de pilot la una dintre cele mai importante academii private din Canada și că lucrase timp de doi ani ca pilot de linie la Air Canada. Răspunsurile oficiale obținute de jurnaliști, inclusiv din partea Air Canada, au infirmat însă aceste afirmații. În mod normal, verificarea autenticității unui CV pentru ocuparea conducerii unei întreprinderi strategice ar fi trebuit realizată înaintea numirii în funcție. Faptul că verificările au fost făcute abia după publicarea investigației jurnalistice a ridicat imediat întrebări privind eficiența procedurilor de selecție și responsabilitatea instituțiilor statului. Reacția autorităților a fost rapidă: Dumitru Vangheli a fost suspendat, apoi demis. Însă cazul nu s-a încheiat aici. Verișoara Maiei Sandu, suspiciuni de nepotism La numai două zile după apariția primei investigații, în spațiul public au apărut informații privind angajarea Anastasiei Taburceanu, fostă responsabilă de comunicare a Guvernului și verișoară a președintei Maia Sandu, în funcția de specialistă în comunicare la MoldATSA. Ulterior, Rise Moldova a publicat propriile investigații privind nivelul remunerației acesteia. Datele prezentate au atras imediat atenția opiniei publice. Potrivit investigației, Anastasia Taburceanu ar fi încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an (aproximativ 50.000 de euro), iar în 2026 remunerația lunară ar fi depășit 120.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro), de aproape opt ori salariul mediu pe economie și de aproximativ patru ori salariul președintei Republicii Moldova. Taburceanu a explicat anterior că salariul de bază era de aproximativ 25.700 de lei (aproximativ 1.400 de euro), diferențele fiind reprezentate de sporuri pentru vechime și volum de muncă. Totuși, explicațiile nu au reușit să calmeze dezbaterea publică. Mai mult, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a confirmat ulterior că aceasta lucra simultan și într-un proiect al Guvernului finanțat din fonduri europene. În fața presiunii publice, Anastasia Taburceanu și-a anunțat demisia și a declarat că va restitui banii încasați. Maia Sandu, delimitare publică de verișoara acuzată Maia Sandu s-a delimitat de relația familială. Șefa statului a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale și că salariile încasate reprezintă „bani nemeritați" care trebuie restituiți. Mai mult, într-o declarație devenită una dintre cele mai comentate ale scandalului, președinta a afirmat că „nu o recunoaște" pe Anastasia Taburceanu în această situație și că nu își poate explica ceea ce s-a întâmplat, adăugând că „aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață". „Nu pot să dau o listă, acum, a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituțiile statului, cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăși, de mai mut timp. Oamenii și-au construit o carieră în timp și eu cred că marea lor majoritate sunt oameni onești și și-au câștigat și continuă să-și câștige salariul onest. Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul. Regret acest lucru. (…) Eu mi-am câștigat întotdeauna salariul cinstit și acesta a fost mesajul meu pentru toți, inclusiv pentru cei din familie”, a declarat Maia Sandu. Demisii în lanț și asumarea responsabilității politice Una dintre particularitățile acestui caz este viteza cu care au apărut demisiile. Au plecat din funcții Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice, și Radu Marian, care a renunțat la conducerea Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Marian și-a asumat public responsabilitatea pentru faptul că îl recomandase pe Dumitru Vangheli, explicând că îl cunoștea din copilărie și că nu avea cunoștință despre neregulile din instituție. Roman Cojuhari și-a justificat demisia prin lipsa unei monitorizări suficient de stricte asupra activității financiare a MoldATSA. La nivel politic, Igor Grosu a mers chiar mai departe. Pe 30 iunie, liderul PAS a anunțat că Anastasia Taburceanu nu mai este membră a partidului și că alți trei membri ai formațiunii au fost excluși. Curățenie în întreprinderile de stat După scandalul de la Moldatsa, liderii PAS au decis să elimine „profitorii care au călcat în picioare încrederea oferită”. Pe scurt, au început să curețe întreprinderile de stat. Igor Grosu a solicitat Guvernului demiterea lui Petru Bondari din funcția de director al întreprinderii de stat Metalferos pe fondul unor suspiciuni grave de conflict de interese. Petru Bondari, împreună cu Mihai Bondari și Lilia Coică, au fost vizați de investigații privind nereguli legate de exploatările de nisip din localitățile Coșnița și Pârâta (raionul Dubăsari). Mai exact, localnicii au reclamat faptul că terenuri agricole de peste 10 hectare urmau să fie transformate ilegal în cariere de nisip. Alături de cererea de demisie de la Metalferos, Biroul Permanent al PAS a votat și excluderea definitivă din partid a lui Petru Bondari și a complicilor săi Într-un gest rar întâlnit în spațiul politic regional, Igor Grosu a declarat că PAS își cere scuze cetățenilor pentru greșelile comise și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane din gestionarea MoldATSA. Raportul CNA Dacă investigațiile jurnalistice au declanșat scandalul, raportul Centrului Național Anticorupție din 30 iunie i-a oferit dimensiunea sistemică. Concluziile evaluării sunt semnificative deoarece nu se limitează la persoane individuale, ci descriu vulnerabilități instituționale. Printre cele mai importante constatări se numără 33 de angajări fără concurs în perioada 2023-2024, lipsa certificatelor de integritate profesională pentru persoanele recrutate, ocuparea unor funcții de conducere prin „căutare directă", acordarea discreționară a premiilor și cumularea mai multor funcții pe perioade îndelungate. Raportul critică și modul în care au fost gestionate resursele destinate pregătirii profesionale. În primele nouă luni din 2025, MoldATSA a cheltuit aproximativ nouă milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro), pentru instruirea personalului, fiind identificate participări repetate la cursuri similare organizate în locații costisitoare, precum Marea Britanie, Thailanda sau Singapore, deși existau alternative oferite inclusiv prin EUROCONTROL. La acestea se adaugă vulnerabilități în domeniul achizițiilor publice, segmentarea contractelor și utilizarea insuficientă a procedurilor concurențiale. Imaginea care rezultă din raport este aceea a unei instituții în care mecanismele interne de control funcționau insuficient sau nu funcționau deloc. Reforma promisă de Maia Sandu În urma scandalului, Maia Sandu a anunțat un pachet amplu de măsuri privind administrarea întreprinderilor de stat. Printre acestea se numără verificarea tuturor întreprinderilor publice, controale privind utilizarea banilor publici, implicarea SIS și CNA în verificarea candidaților pentru funcții de conducere, evaluarea contractelor de consultanță finanțate din fonduri externe și sancționarea tuturor persoanelor care au încălcat legea. În paralel, Agenția Proprietății Publice a extins verificările către alte 21 de întreprinderi de stat. Credibilitatea europeană a Republicii Moldova Dincolo de dimensiunea internă, scandalul MoldATSA are și o puternică miză externă. Republica Moldova se află într-o etapă în care parcursul european este evaluat tot mai puțin prin declarații politice și tot mai mult prin funcționarea efectivă a instituțiilor. Analistul politic Anatol Țăranu consideră că scandalul lovește direct în credibilitatea cursului european, tocmai pentru că pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa reformele promise. În opinia sa, cazul oferă muniție propagandei ruse și forțelor pro-ruse, însă avertizează că nu orice critică la adresa guvernării poate fi pusă pe seama Moscovei. O parte dintre reacțiile critice provin chiar din zona pro-europeană, unde există preocupări reale privind calitatea administrării instituțiilor și ritmul reformelor. Țăranu atrage atenția că, dacă PAS pierde treptat încrederea unei părți din electorat, beneficiarii pot fi tocmai formațiunile anti-europene, chiar dacă acestea nu înregistrează deocamdată un sprijin major în sondaje. Această interpretare este importantă deoarece mută dezbaterea din zona morală în cea strategică. În actualul context geopolitic, fiecare scandal de corupție produce efecte care depășesc costurile electorale interne și poate influența percepția asupra capacității Republicii Moldova de a continua reformele necesare integrării europene. În același registru s-a înscris și poziția viceprim-ministrei pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a declarat că Uniunea Europeană nu judecă statele după cazuri individuale, ci după existența sau eliminarea problemelor sistemice. În același timp, ea a recunoscut că orice pas greșit poate afecta imaginea Republicii Moldova și că statul are încă numeroase vulnerabilități de corectat.

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă
Internațional

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă

Negociatorii iranieni și americani au ajuns la un acord temporar de pace, de 60 de zile, afirmă mai multe publicații, dar liderii politici ai Iranului și ai SUA încă nu și-au dat acordul. Nici Israelul nu ar fi mulțumit, întrucât acordul nu acoperă problema rachetelor iraniene cu rază lungă de acțiune.  Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan „Negociatorii americani și iranieni au ajuns la un acord privind un memorandum de înțelegere cu o durată de 60 de zile pentru prelungirea armistițiului și demararea negocierilor privind programul nuclear al Iranului, însă președintele Trump nu și-a dat încă aprobarea finală, au declarat pentru Axios doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere. Nici Iranul nu și-a confirmat încă acceptul. De ce este important: semnarea memorandumului de înțelegere ar fi cea mai semnificativă realizare diplomatică de la începutul războiului, dar un acord final care să răspundă cerințelor nucleare ale lui Trump ar necesita în continuare negocieri intense”, scrie Axios.  Trafic prin Hormuz, restabilit, SUA ridică treptat propria blocadă Ce ar prevede memorandumul de înțelegere: Documentul are o durată de 60 de zile și va prevedea că traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz va fi „fără restricții”. Un oficial american a precizat că acest lucru înseamnă că nu vor exista taxe de trecere și nici hărțuiri, iar Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile. Blocada navală americană va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu restabilirea transportului maritim comercial. Memorandumul de înțelegere va include un angajament al Iranului de a nu urmări obținerea unei arme nucleare, au afirmat oficialii. De asemenea, acesta va preciza că primele chestiuni care vor fi negociate în perioada de 60 de zile vor fi modul de eliminare a uraniului puternic îmbogățit al Iranului și modul de abordare a îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA se vor angaja să discute despre ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate ca parte a negocierilor. Memorandumul de înțelegere va include, de asemenea, o discuție privind un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar. Jerusalem Post scrie că este posibil să existe un consens între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf și trimisul special al SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă conducerea de vârf a Iranului nu a acceptat încă un armistițiu.

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul
Internațional

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul

Rusia începe să resimtă tot mai acut costurile războiului din Ucraina, iar presiunea militară, economică și socială asupra regimului lui Vladimir Putin crește într-un ritm accelerat, avertizează șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin. Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian a declarat că Moscova ar mai avea doar patru sau cinci luni în care poate încerca să impună condițiile unei eventuale păci dintr-o poziție de forță. Declarațiile lui Rosin sunt întărite de evaluările serviciilor occidentale de informații, datele economice și analizele privind situația de pe front confirmă din tot mai multe direcții că Rusia intră într-o etapă de uzură strategică tot mai dificil de gestionat. „Timpul nu este de partea Rusiei” Potrivit lui Kaupo Rosin, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai serioase atât pe front, cât și în interiorul Rusiei. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Șeful serviciului de informații estonian spune că pierderile umane uriașe, dificultățile economice și tensiunile sociale ar putea forța Moscova să intre în negocieri reale privind pacea. „Timpul nu este de partea Rusiei”, a declarat Rosin pentru CNN. În calitate de șef al serviciului de informații al unei țări NATO aflate la granița cu Rusia și fostă republică sovietică, Rosin susține că urmărește atent dinamica internă din Federația Rusă și schimbările de discurs din cercurile apropiate Kremlinului. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a afirmat oficialul estonian. Rusia pierde mai mulți soldați decât poate recruta Potrivit evaluărilor prezentate de Kaupo Rosin, Rusia începe să întâmpine dificultăți serioase în compensarea pierderilor de pe front. Analiștii citați de presa americană estimează că armata rusă pierde aproximativ 1.000 de militari pe zi, între morți și răniți, în timp ce avansul teritorial este extrem de redus — aproximativ 70 de metri pe zi. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la jumătatea lunii mai că între 15.000 și 20.000 de soldați ruși sunt uciși lunar în conflictul din Ucraina. În același timp, Rusia ar fi înregistrat în aprilie prima pierdere netă lunară de teritoriu din ultimii aproape doi ani, potrivit rapoartelor citate de presa internațională. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au recâștigat aproximativ 590 de kilometri pătrați de teritoriu de la începutul anului. Ucraina câștigă avantajul tehnologic în războiul dronelor În paralel cu blocajul de pe front, balanța tehnologică începe să se încline în favoarea Ucrainei, în special în domeniul dronelor. Analiștii citați de CNN susțin că dronele ucrainene de interceptare de nouă generație limitează tot mai eficient capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că numărul dronelor Shahed doborâte de dronele-interceptor s-a „dublat în ultimele patru luni”. Acest avantaj tehnologic ar putea reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a obține câștiguri rapide pe front în perioada următoare. Kremlinul ar putea recurge la „mobilizare forțată” În opinia șefului serviciului de informații estonian, dacă situația militară continuă să se deterioreze, Kremlinul ar putea fi obligat să ia în calcul o nouă mobilizare masivă pentru a-și atinge obiectivul declarat: controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Rosin avertizează însă că o astfel de decizie ar putea deveni extrem de periculoasă pentru stabilitatea internă a regimului Putin. „Sunt foarte preocupați de stabilitatea internă și o monitorizează cu mare atenție. Nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor”, a explicat oficialul estonian. O mobilizare parțială anunțată de Rusia în 2022 a provocat atunci proteste interne, panică și un exod masiv al bărbaților apți de luptă către statele vecine. Serviciile nordice și baltice avertizează asupra strategiei Rusiei Declarațiile lui Kaupo Rosin se înscriu într-un context mai larg de avertismente venite din partea serviciilor de informații nordice și baltice. Evaluările recente din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca arată o concluzie comună: Rusia își militarizează economia, își reconstruiește capacitățile militare și intensifică utilizarea instrumentelor hibride împotriva Europei. Totuși, Moscova începe să resimtă costurile uriașe ale războiului și că fereastra în care Kremlinul poate negocia dintr-o poziție dominantă s-ar putea închide treptat în următoarele luni. Potrivit evaluărilor occidentale, deși Rusia nu se află în pragul colapsului, presiunea acumulată pe front și în interiorul economiei ruse ar putea limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul în aceleași condiții ca până acum. Pierderea accesului la rețelele Starlink Un raport oficial publicat de DIA evidențiază faptul că forțele ruse au început să piardă teren și dinamică după ce au rămas fără acces la rețelele Starlink folosite anterior pentru coordonarea atacurilor. DIA notează că armata ucraineană a exploatat rapid aceste vulnerabilități structurale ale Rusiei. În paralel, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a arătat că în primul trimestru din 2026 Ministerul Rus al Apărării a reușit să semneze doar în jur de 70.500 de contracte militare, mult sub cota lunară minimă necesară pentru a acoperi pierderile, provocând o scădere netă a capacității de luptă pe front. Presiunile din interiorul guvernului rus Această fereastră limitată este confirmată indirect chiar de cifrele economice oficiale de la Moscova. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost nevoit să reducă drastic prognoza de creștere economică a Rusiei pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%, invocând exact penuria severă de forță de muncă (soldații fiind blocați pe front sau morți) și efectul cumulativ al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Epuizarea resurselor strategice Tot mai multe evaluări occidentale sugerează că Rusia forțează deliberat escaladarea în aceste 4-5 luni (inclusiv prin utilizarea de noi sisteme de rachete ca amenințare politică) tocmai pentru că știe că resursele sale strategice se apropie de un punct critic de epuizare, iar după acest interval va fi forțată să accepte compromisuri. Date centralizate transmise de oficiali occidentali către agențiile de presă (precum Bloomberg) confirmă că Moscova suferă un deficit net de trupe. Pierderile ireversibile și răniții depășesc constant cota de recrutare contractuală.

Directorul CIA l-a prezentat liderilor cubanezi pe agentul care l-a arestat pe președintele Maduro
Internațional

Directorul CIA l-a prezentat liderilor cubanezi pe agentul care l-a arestat pe președintele Maduro

Când a vizitat Havana, săptămâna trecută, directorul CIA, John Ratcliffe, l-a luat cu el pe unul din agenții CIA, din forțele paramilitare, implicați în capturarea președintelui Venezuelei, Nicola Maduro, relatează CBS. Mai mult, Ratcliffe l-a prezentat ostentativ pe acesta partenerilor de discuții de la Havana. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Circa 32 de militari și polițiști cubanezi și-au pierdut viața în timpul atacului forțelor speciale ale SUA asupra reședinței președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Șeful CIA le arată pisica liderilor cubanezi „Ratcliffe a acționat demonstrativ când l-a prezentat pe liderul paramilitar CIA cubanezilor, ca fiind cel care le-a ucis oamenii în Venezuela, au declarat mai multe surse. Prezența unui ofițer paramilitar care fusese implicat în capturarea unui partener-cheie al guvernului cubanez cu doar câteva luni în urmă ar fi putut avea rolul de a transmite un mesaj. CIA a refuzat să comenteze. Vizita lui Ratcliffe a urmat unor luni de presiuni asupra Cubei. Administrația a amenințat cu tarife vamale severe asupra oricărei țări care exportă petrol către insulă, ceea ce a dus la o penurie gravă de combustibil”, scrie CBS.  Un oficial al CIA a declarat că Ratcliffe a transmis Cubei mesajul că Statele Unite sunt „dispuse să se implice serios în chestiuni economice și de securitate, dar numai dacă Cuba va face schimbări fundamentale”. La 15 mai, Ratcliffe s-a întâlnit cu Raúl Guillermo Rodríguez Castro, cu ministrul de Interne Lázaro Álvarez Casas și cu șeful serviciilor de informații cubaneze, discutând despre cooperarea în domeniul informațiilor, stabilitatea economică și aspecte legate de securitate.  În timp ce Statele Unite au subliniat că Cuba nu poate continua să fie un „refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”, delegația cubaneză a insistat că insula nu reprezintă nicio amenințare la adresa securității Statelor Unite. De asemenea, oficialii cubanezi au contestat menținerea țării pe lista Statelor Unite a statelor care susțin terorismul. Rodríguez Castro s-a întâlnit anterior în secret cu secretarul de stat american Marco Rubio, în marja summitului Comunității Caraibelor care a avut loc la St. Kitts în luna februarie. Deși nu a deținut niciodată o funcție guvernamentală, el a fost gardă de corp a bunicului său și, ulterior, șef al echivalentului cubanez al Serviciului Secret din SUA.   

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate
Internațional

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate

Regiunea Moscovei a fost vizată în noaptea de 16 spre 17 mai de un atac de amploare al Ucrainei, cu drone, soldat cu cel puțin trei morți și mai mulți răniți, potrivit autorităților ruse. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate, iar explozii au fost raportate atât în apropierea capitalei ruse, cât și în Crimeea ocupată. Autoritățile de la Moscova susțin că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat zeci de drone pe parcursul nopții. Autoritățile ruse: peste 70 de drone au fost doborâte Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că atacul a început în seara zilei de 16 mai și a continuat în primele ore ale dimineții următoare. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit acestuia, sistemele de apărare aeriană au fost mobilizate pentru interceptarea dronelor care se îndreptau spre capitală și regiunile din jur. În jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, autoritățile ruse afirmau că cel puțin 73 de drone fuseseră deja doborâte, în timp ce operațiunile de interceptare continuau. Pe rețelele sociale au apărut numeroase imagini video care par să surprindă explozii luminoase pe cer și incendii în mai multe zone din regiunea Moscovei. Explozii raportate în mai multe localități din apropierea Moscovei Potrivit relatărilor locale, explozii au fost auzite în localitățile Himki, Klin și Zelenograd, situate în regiunea Moscovei. De asemenea, activitate intensă a fost raportată în apropierea aeroportului internațional Șeremetievo. Mai multe deflagrații ar fi avut loc și în centrul Moscovei, conform imaginilor și informațiilor distribuite online în timpul nopții. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a confirmat ulterior că trei persoane și-au pierdut viața în urma atacului: două în satul Pogorelki și una în Himki. Oficialul rus a precizat că mai multe persoane au fost rănite după ce dronele au lovit blocuri și case din diferite districte ale regiunii. Clădiri rezidențiale avariate în urma atacului Autoritățile locale au raportat pagube materiale în mai multe zone rezidențiale. Dronele ar fi lovit atât blocuri de locuințe, cât și case particulare. Până în prezent, autoritățile ruse nu au oferit un bilanț complet al pagubelor și nici informații suplimentare despre amploarea distrugerilor provocate de atac. Explozii și în Crimeea ocupată În paralel cu atacul asupra regiunii Moscovei, explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată de Rusia. Deocamdată, nu există informații oficiale privind eventuale victime sau pagube produse în peninsula anexată de Moscova în 2014. Rusia impune restricții privind relatările despre atacurile Atacul are loc la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au introdus noi restricții privind publicarea informațiilor despre consecințele atacurilor cu drone. Conform noilor reguli, publicarea de fotografii, înregistrări video sau detalii despre atacuri fără autorizare oficială este interzisă. Persoanele care încalcă aceste prevederi riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble (38–64 dolari), în timp ce funcționarii pot primi sancțiuni de până la 50.000 de ruble (în jur de 640 de dolari). Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 200.000 de ruble (echivalentul a 2,500 de doalari). Autoritățile ruse susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și pentru limitarea răspândirii informațiilor considerate sensibile în contextul conflictului.

Atacul terifiant cu mașina în Modena: opt răniți, două persoane mutilate. Șoferul a fost reținut
Internațional

Atacul terifiant cu mașina în Modena: opt răniți, două persoane mutilate. Șoferul a fost reținut

Opt persoane au fost rănite sâmbătă, după ce o mașină a intrat în pietoni în centrul orașului italian Modena. Patru dintre victime sunt în stare gravă, iar una se află în pericol de moarte. Șoferul, un italian de 31 de ani de origine marocană, a fost arestat sub acuzația de masacru, după ce ar fi condus cu aproximativ 100 km/h și ar fi încercat ulterior să fugă. Șoferul a intrat cu mașina în pietoni și a încercat să fugă Potrivit poliției italiene, autorul atacului este un bărbat de 31 de ani, cetățean italian de origine marocană, care în trecut fusese supus unor tratamente psihiatrice. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Acesta a pierdut controlul mașinii sau a intrat intenționat pe trotuar, lovind mai mulți pietoni aflați în centrul orașului Modena. După impact, bărbatul a încercat să fugă de la locul incidentului. În timpul tentativei de scăpare, el ar fi atacat o persoană cu un cuțit. Mai mulți trecători au intervenit și au reușit să îl imobilizeze până la sosirea forțelor de ordine. Poliția a confirmat că suspectul nu mai reprezintă un pericol și că ancheta este în desfășurare pentru a stabili dacă a fost vorba despre un act deliberat. Două persoane au suferit amputări Bilanțul tragediei este extrem de grav. Două persoane au suferit amputarea membrelor inferioare în urma impactului violent. Cea mai grav rănită victimă este o femeie de 55 de ani, care a fost strivită de vitrina unui magazin de haine. Ea a fost transportată la Spitalul Maggiore din Bologna, unde medicii au fost nevoiți să îi amputeze ambele picioare. Femeia se află în continuare în pericol de moarte și este internată la terapie intensivă. Tot la Spitalul Maggiore din Bologna a fost internat și un bărbat de 52 de ani, aflat în stare gravă. La spitalul Baggiovara din Modena sunt internate în stare gravă două femei, în vârstă de 53 și 69 de ani, precum și un bărbat de 69 de ani, aflat într-o stare mai puțin severă. Alte trei persoane – o femeie de 27 de ani, o femeie de 71 de ani și un bărbat de 47 de ani – au fost internate la Policlinica din Modena, medicii precizând că viața lor nu este în pericol. Al optulea rănit este un bărbat care a fost înjunghiat în timp ce încerca să îl oprească pe șoferul aflat în fugă. Martorii descriu scene de groază: „Am văzut oamenii zburând” Mai mulți martori au povestit momentele dramatice petrecute în centrul orașului. Unul dintre ei a declarat că mașina circula cu aproximativ 100 km/h și a intrat direct pe trotuar. „Am văzut mașina venind spre trotuar. A accelerat brusc. Mergea cu cel puțin o sută la oră, am văzut oamenii zburând”, a relatat un martor. Luca Signorelli, unul dintre bărbații care l-au urmărit și imobilizat pe suspect, a povestit că a reușit să se arunce din calea mașinii în ultima clipă. „Am văzut mașina năpustindu-se pe trotuar cu mare viteză. Am auzit impacturile oamenilor loviți. Venea în direcția mea și am reușit să mă arunc”, a declarat acesta. Signorelli a povestit că șoferul a fugit după accident, iar mai mulți cetățeni au pornit în urmărirea lui. „A dispărut după un șir de mașini și apoi a reapărut cu un cuțit în mână. Bâiguia ceva, dar nu vorbea italiană. A trebuit să-l dezarmez”, a spus bărbatul. Primarul din Modena: „Este un act dramatic” Primarul orașului Modena, Massimo Mezzetti, s-a deplasat imediat la locul tragediei și a declarat că este prea devreme pentru a se stabili dacă incidentul a fost un atentat. „Trebuie înțeleasă natura incidentului, dar este un act dramatic și sunt profund șocat. Oricare ar fi natura sa, este un fapt extrem de grav. Dacă ar fi vorba despre un atentat, ar fi și mai grav. Ancheta este în desfășurare”, a declarat edilul. Acesta a confirmat că mașina a urcat pe trotuar și a lovit inclusiv o bicicletă înainte de a se izbi violent de pietoni. Primarul a ținut să le mulțumească cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe agresor. „Patru cetățeni l-au urmărit, l-au imobilizat și l-au predat Poliției. Lor le adresez cele mai sincere mulțumiri pentru curajul și spiritul civic de care au dat dovadă”, a spus Mezzetti. Giorgia Meloni: „Un fapt extrem de grav” Premierul italian Giorgia Meloni a transmis că urmărește cu maximă atenție evoluția situației și se află în contact permanent cu autoritățile. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Modena, unde un bărbat a lovit mai mulți pietoni și apoi ar fi înjunghiat un trecător, este extrem de grav”, a scris Meloni pe rețelele sociale. Șefa guvernului italian și-a exprimat solidaritatea față de victime și familiile acestora și le-a mulțumit cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe suspect. Reacții dure ale liderilor politici italieni Mai mulți oficiali italieni au condamnat violent incidentul din Modena. Vicepremierul Antonio Tajani a descris evenimentul drept „o agresiune violentă și brutală”, mulțumind forțelor de ordine pentru intervenție. Președintele Camerei Deputaților, Lorenzo Fontana, a declarat că este „șocat” de cele întâmplate și și-a exprimat solidaritatea față de răniți și familiile lor. Matteo Salvini a publicat pe rețelele sociale numele suspectului și l-a numit „criminal de a doua generație”, afirmând că „nu poate exista nicio justificare pentru o crimă atât de infamă”. La rândul său, președintele Senatului italian, Ignazio La Russa, a declarat că imaginile venite din Modena amintesc de alte episoade violente petrecute în Europa. Președintele mulțumește cetățenilor Președintele Italiei, Sergio Mattarella, l-a contactat telefonic pe primarul din Modena pentru a afla informații despre starea răniților și pentru a transmite solidaritatea sa față de comunitatea locală. Potrivit Palatului Quirinale, șeful statului italian le-a mulțumit cetățenilor care „cu curaj l-au blocat pe vinovat”, împiedicând o tragedie și mai mare.

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin
Internațional

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin

Vladimir Putin continuă să fie una dintre cele mai opace figuri politice ale lumii, iar întrebările legate de averea sa reală revin constant în atenția presei internaționale. Oficial, liderul de la Kremlin afișează imaginea unui funcționar de stat cu venituri moderate. Neoficial însă, investigațiile jurnalistice și scurgerile de documente financiare au alimentat suspiciunile privind existența unei averi uriașe ascunse în rețele offshore și administrate prin intermediari apropiați. În volumul Kremlin Confidentiel, jurnalistul francez Vincent Jauvert, specialist în Rusia și fost șef al departamentului extern al revistei Le Nouvel Obs, susține că Vladimir Putin ar controla indirect active de zeci de miliarde de dolari printr-un sistem construit în jurul loialităților personale, al contractelor de stat și al paradisurilor fiscale. Averea oficială a lui Putin Potrivit declarațiilor oficiale de avere, Vladimir Putin are un profil financiar modest. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Conform documentelor publice din Rusia, președintele ar deține un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg, o mașină și un salariu lunar estimat la aproximativ 10.000 de euro. Vincent Jauvert afirmă însă că aceste date nu reflectă realitatea patrimoniului liderului rus. În opinia jurnalistului, averea reală ar fi ascunsă printr-o rețea complexă de apropiați, prieteni din copilărie și oameni de afaceri care ar administra în numele său conturi offshore și participații în companii strategice. Printre exemplele invocate se numără dezvăluirile din Panama Papers, care au arătat că violoncelistul Serghei Roldughin, apropiat al lui Putin și martor la nunta acestuia, controla active offshore de aproximativ două miliarde de dolari. Roldughin a negat că ar fi acționat ca intermediar pentru liderul de la Kremlin. „Domnul 35%”: acuzațiile privind sistemul de comisioane În cartea sa, Jauvert îl numește pe Putin „Monsieur 35 %” („Domnul 35%”), referindu-se la un presupus sistem de comisioane instituit încă din primii ani ai mandatului prezidențial. Potrivit jurnalistului, doi oameni de afaceri din Sankt Petersburg ar fi primit contracte avantajoase pentru furnizarea de echipamente medicale, în schimbul unor comisioane de 35% din cifra de afaceri, transferate într-o companie din Luxemburg. Aceste informații provin din mărturiile lui Serghei Kolesnikov, un fost asociat al cercului apropiat al Kremlinului, care a făcut publice acuzațiile înainte de a părăsi Rusia. Jauvert susține că acest mecanism s-ar fi extins ulterior la scară largă, devenind parte a modului în care funcționează relația dintre stat și marile companii rusești. Proprietăți luxoase, iahturi și active offshore Investigația jurnalistului francez descrie și presupusul patrimoniu imobiliar asociat lui Vladimir Putin și cercului său apropiat. Printre cele mai cunoscute exemple se află așa-numitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care opozantul rus Alexei Navalnîi susținea că ar valora aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Complexul ar include heliporturi, piscine, podgorii, un patinoar subteran și alte facilități de lux. Kremlinul a negat constant că proprietatea i-ar aparține lui Putin. Jauvert amintește și de iahtul Sheherazade, evaluat de presa internațională la aproximativ 700 de milioane de dolari și asociat de mai multe investigații cu anturajul liderului rus. Potrivit jurnalistului, o parte importantă a averii ar fi plasată în conturi offshore și în participații la companii energetice rusești, inclusiv în Gunvor, una dintre cele mai mari firme de export petrolier din Rusia. Beneficii pentru cercul apropiat al liderului rus Cartea descrie și avantajele financiare de care ar fi beneficiat persoane apropiate de Vladimir Putin. Fosta sa soție, Liudmila Putin, ar fi primit proprietăți importante în Moscova și în Franța, în timp ce actuala parteneră neoficială, fosta gimnastă Alina Kabaeva, ar deține un apartament de mari dimensiuni la Soci, potrivit investigației. Jauvert amintește și cazul lui Kirill Șamalov, fostul soț al Katerinei Tihonova, una dintre fiicele lui Putin. După căsătorie, Șamalov a devenit unul dintre cei mai tineri miliardari din Rusia, primind participații importante în compania Sibur. Aceste informații au fost prezentate anterior și în investigații publicate de presa occidentală și de organizații anticorupție, însă Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind îmbogățirea ilegală a familiei prezidențiale. Cum percep rușii acuzațiile de corupție Vincent Jauvert consideră că o parte importantă a populației ruse este conștientă de existența unui sistem de corupție la nivel înalt. Investigațiile video realizate de Alexei Navalnîi despre averile și proprietățile elitei de la Kremlin au fost vizionate de milioane de oameni și au provocat proteste în mai multe orașe din Rusia înainte de moartea opozantului. Potrivit jurnalistului francez, în trecut mulți ruși acceptau tacit îmbogățirea elitei politice în schimbul unei relative stabilități economice. În contextul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale, al inflației și al dificultăților economice tot mai accentuate, această relație de toleranță ar începe însă să se erodeze. Teama de pierderea puterii și a averii În analiza sa, Vincent Jauvert susține că menținerea la putere reprezintă pentru Vladimir Putin nu doar o miză politică, ci și una personală și financiară. Jurnalistul compară situația liderului rus cu cea a altor autocrați care, după căderea regimurilor lor, și-au pierdut averile sau chiar viața. În acest context, păstrarea controlului asupra statului ar deveni esențială pentru supraviețuirea politică și personală a liderului de la Kremlin. Kremlinul nu a comentat în detaliu afirmațiile din volumul lui Vincent Jauvert, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile privind existența unei averi ascunse a lui Vladimir Putin.

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent
Internațional

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent

La 70 de ani de la înființare, Eurovision 2026 se desfășoară într-un climat fără precedent. Organizată la Viena, ediția aniversară a concursului european este marcată de proteste, boicoturi și tensiuni geopolitice atât de puternice încât autoritățile austriece colaborează inclusiv cu FBI și Mossad pentru securizarea evenimentului. Participarea Israelului, acuzațiile privind influențarea votului și controversele legate de libertatea artistică au transformat competiția într-un simbol al fracturilor și polarizării Europei contemporane. Cinci țări au decis să boicoteze competiția Principala sursă de controverse este participarea Israelului la concurs, în contextul conflictului din Gaza și al criticilor internaționale privind situația umanitară din regiune. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran În timp ce 35 de televiziuni naționale și-au confirmat participarea la ediția din acest an, cinci state au decis să boicoteze evenimentul: Islanda, Spania, Irlanda, Slovenia și Olanda. Islanda și-a anunțat retragerea încă din decembrie 2025, televiziunea publică RÚV invocând dezbaterea publică internă și reacțiile la decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) de a permite participarea Israelului. La scurt timp după confirmarea poziției UER, și Spania a anunțat boicotul. Președintele televiziunii publice spaniole RTVE a declarat că Eurovision „nu mai este doar un concurs muzical, ci un festival dominat de interese geopolitice”. Poziții similare au fost adoptate și de Irlanda, Slovenia și Olanda. Premierul irlandez a descris decizia drept „un gest de solidaritate față de jurnaliștii uciși în conflict”. În plus, unele dintre televiziunile publice care au ales boicotul au decis să nu transmită deloc concursul. În locul finalei Eurovision, acestea vor difuza programe alternative. Reguli noi de vot Organizatorii au introdus noi reguli privind votul publicului după discuțiile generate de ediția precedentă. În 2025, reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, a obținut locul al doilea datorită unui număr foarte mare de voturi din partea publicului, în ciuda punctajelor reduse primite de la juriile naționale. Pentru ediția din acest an EBU (European Broadcasting Union) a introdus modificări majore în sistemul de vot. În loc de cele 20 de voturi permise anterior, fanii din public pot trimite acum maximum 10 voturi pentru fiecare metodă de plată (SMS, apel telefonic sau aplicația oficială). Măsura a fost adoptată pentru a descuraja fanii sau grupurile organizate să își „golească toate resursele” pe un singur favorit, fiind încurajată distribuirea voturilor către mai mulți artiști. Noile reguli de conduită interzic explicit artiștilor și televiziunilor participante să contribuie la campanii promoționale organizate de entități externe, cum ar fi agențiile guvernamentale. Orice încercare de a influența necuvenit rezultatele prin publicitate plătită agresiv atrage sancțiuni directe. De altfel, chiar în faza semifinalelor din mai 2026, televiziunea KAN din Israel a primit un avertisment oficial din partea EBU pentru videoclipuri online care îndemnau publicul să folosească la maximum cele 10 voturi Sistemul de vot exclusiv al publicului în semifinale (folosit în ultimii ani) a fost eliminat. Pentru a asigura un echilibru și a bloca voturile geopolitice coordonate, juriile naționale profesionale au fost reintroduse în semifinale, având o pondere de 50% din rezultat. În plus, panourile de jurați au fost extinse de la 5 la 7 membri și includ obligatoriu tineri cu vârste între 18 și 25 de an. Totodată, organizatorii au implementat filtre tehnice avansate de securitate capabile să detecteze, în timp real, comportamentele de vot suspecte, frauduloase sau automatizate Candidatul Israelului, în centrul atenției Noam Bettan, reprezentantul Israelului la Eurovision 2026, se află în centrul atenției atât din cauza contextului politic, cât și a profilului său personal. Artistul, în vârstă de 28 de ani, este fiul unor emigranți francezi și interpretează piesa „Michelle”, care include versuri în limba franceză. În interviurile acordate presei internaționale, Bettan a declarat că își dorește să dezvolte o carieră muzicală și în Franța. În același timp, artistul a evitat să comenteze public controversa legată de participarea Israelului sau războiul din Gaza, subiecte considerate sensibile de delegația israeliană. Proteste și măsuri sporite de securitate la Viena Autoritățile austriece au anunțat măsuri speciale de securitate pe durata concursului, sute de polițiști fiind mobilizați zilnic în capitala Austriei. Toți spectatorii, echipele tehnice și delegațiile trec prin scanere cu unde milimetrice împrumutate direct de la Aeroportul din Viena. S-a aplicat o politică totală de interzicere a bagajelor (no-bag policy). Fanii au voie să intre în sală exclusiv cu obiecte personale de mici dimensiuni sau recipiente transparente. Toate biletele de acces au fost strict personalizate digital și securizate, codurile QR fiind activate cu doar 48 de ore înainte de spectacole pentru a preveni fraudele. Zilnic, peste 500 de agenți de securitate privată și câteva sute de polițiști sunt mobilizați în interiorul și în jurul arenei. Pentru verificarea echipamentelor și a perimetrului sunt folosite echipe mixte de specialiști pirotehniști cu câini dresați pentru detectarea explozivilor. Paza a fost extinsă și în zona dedicată fanilor din fața Primăriei (Rathausplatz), unde accesul se face doar prin puncte de control prestabilite. Cooperare cu FBI și Mossad În jurul arenei și al obiectivelor cheie ale concursului, a fost instituită o zonă de interdicție totală a dronelor pe o rază de 1,5 kilometri. În premieră, pentru combaterea amenințărilor cibernetice și securizarea infrastructurii digitale a Eurovision, autoritățile colaborează cu o celulă cibernetică specială creată la New York de către FBI. De asemenea, serviciile de informații austriece colaborează direct și cu Mossad, pentru protecția delegațiilor expuse. Discuții privind homofobia și libertatea artistică Pe lângă tensiunile politice, ediția din acest an a readus în atenție și discuțiile legate de libertatea artistică și reprezentarea comunității LGBT+. Reprezentantul Danemarcei, Søren Torpegaard Lund, a declarat că a fost ținta unor reacții homofobe în propria țară și că anumite persoane au încercat să îl convingă să își „tempereze” prestația scenică. Într-un context similar, reprezentantul Norvegiei, Jonas Lovv, a afirmat că a primit recomandări informale privind modificarea show-ului său, considerat de unii oficiali „prea provocator”. Controversele legate de melodia Alexandrei Căpitănescu Piesa Alexandrei Căpitănescu a atras numeroase critici care au vizat versurile melodiei, considerate „controversate” și având un caracter „potențial periculos”, fiind acuzate că „promovează” sau „normalizează” o practică sexuală riscantă. Publicații britanice majore, precum The Guardian, au scos în evidență faptul că sintagma „choke me” (sufocă-mă) este repetată de exact 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale piesei. Activiștii împotriva violenței sexuale au catalogat melodia drept „periculoasă și nesăbuită”, acuzând-o că normalizează asfixierea erotică. Experți în drept și activiști au avertizat că melodia „se joacă cu viața tinerelor femei”. S-a subliniat că promovarea unor versuri ca „It's hard to breathe in” sau „make my lungs explode” la un concurs cu audiență globală minoră poate incita la practici medicale ce provoacă leziuni cerebrale sau deces. În replică la aceste acuzații, Alexandra Căpitănescu a transmis clarificări oficiale. Artista a explicat că „sâmburele acestei melodii este, de fapt, atacul de panică și anxietatea”. Expresia „choke me” (strangulează-mă) descrie starea fizică și mentală din timpul unei crize de anxietate, când simți că nu mai ai aer și ești blocat în propriile gânduri. Cântăreața a infirmat ferm criticile din presa internațională care susțineau că melodia ar promova practici sexuale periculoase. Presiuni pentru descalificarea sau modificarea piesei Presiunea publică din Marea Britanie a mers până la solicitări oficiale adresate EBU pentru descalificarea sau modificarea drastică a piesei. În ciuda presiunilor, textul piesei „Choke Me” a rămas intact. Directorul concursului Eurovision, Martin Green, a declarat oficial că explicația oferită de Alexandra Căpitănescu privind substratul psihologic al piesei (lupta cu anxietatea) a fost pe deplin acceptată, nefiind necesară nicio cenzură. Finala, ordinea melodiilor Ordinea în care vor urca pe scenă cei 25 de artişti calificați în finală este următoarea: Danemarca: Soren Torpegaard Lund, "For Vi Gar Hjem" Germania: Sarah Engels, "Fire" Israel: Noam Bettan, "Michelle" Belgia: Essyla, "Dancing on the Ice" Albania: Alis, "Nan" Grecia: Akylas, "Ferto" Ucraina: Leleka, "Ridnym" Australia: Delta Goodrem, "Eclipse" Serbia: Lavina, "Kraj mene" Malta: Aidan, "Bella" Republica Cehă: Daniel Zizka, "Crossroads" Bulgaria: Dara, "Bangaranga" Croaţia: Lelek, "Andromeda" Regatul Unit: Look Mum No Computer, "Eins, Zwei, Drei" Franţa: Monroe, "Regarde!" Moldova: Satoshi, "Viva, Moldova!" Finlanda: Linda Lampenius & Pete Parkkonen, "Liekinheitin" Polonia: Alicja, "Pray" Lituania: Lion Ceccah, "Solo quiero mas" Suedia: Felicia, "My System" Cipru: Antigoni, "Jalla" Italia: Sal Da Vinci, "Per sempre si" Norvegia: Jonas Lovv, "Ya Ya Ya" România: Alexandra Căpitănescu, "Choke Me" Austria: Cosmo, "Tanzschein"

Val de recrutări militare în Canada: războiul din Ucraina și amenințările lui Trump accelerează înarmarea
Internațional

Val de recrutări militare în Canada: războiul din Ucraina și amenințările lui Trump accelerează înarmarea

Canada traversează cea mai amplă creștere a recrutărilor militare din ultimii 30 de ani, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, războiul din Ucraina și presiuni tot mai mari pentru consolidarea apărării. După ani în care armata canadiană s-a confruntat cu lipsă de personal, subfinanțare și dificultăți de recrutare, autoritățile de la Ottawa încearcă acum să inverseze declinul prin investiții masive, creșteri salariale și simplificarea procesului de înrolare. Cea mai mare campanie de recrutare Situația forțelor armate canadiene era considerată critică în urmă cu doar doi ani. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Un fost ministru al Apărării avertiza atunci că armata se află într-o „spirală a morții”, din cauza plecărilor numeroase și a dificultăților în atragerea de noi recruți. În prezent însă, ritmul recrutărilor este cel mai ridicat din ultimele trei decenii. La sfârșitul lunii aprilie, armata canadiană a anunțat că a înrolat peste 7.000 de noi membri într-un singur an fiscal. Datele furnizate de Ministerul canadian al Apărării Naționale pentru BBC arată că numărul cererilor confirmate aproape s-a dublat într-un an, crescând de la 21.700 la 40.116. Numărul total al aplicațiilor a ajuns la aproape 100.000. Prin comparație, în perioada 2019-2020 existau aproximativ 36.000 de aplicații. Războiul din Ucraina și tensiunile globale Analiștii consideră că războiul din Ucraina și deteriorarea climatului internațional au influențat direct interesul pentru cariera militară. Charlotte Duval-Lantoine, cercetătoare la Canadian Global Affairs Institute, afirmă că cererile de recrutare au început să crească încă din 2022, în perioada invaziei ruse în Ucraina. „Când oamenii văd că lumea nu mai este atât de sigură, că țara lor ar putea fi în pericol… tindem să vedem oameni care se alătură armatei”, a explicat aceasta. Potrivit specialistei, și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Canada, pe care a numit-o „al 51-lea stat”, au contribuit la apariția unui sentiment naționalist mai puternic. Șomajul în rândul tinerilor și salariile mai mari Pe lângă contextul geopolitic, factorii economici joacă și ei un rol important. Rata șomajului în rândul tinerilor canadieni era de aproape 14% în luna martie, iar armata oferă stabilitate financiară într-o perioadă economică incertă. În același timp, premierul Mark Carney a anunțat cea mai mare majorare salarială pentru personalul militar din ultimele decenii. Guvernul canadian încearcă astfel să transforme armata într-o opțiune profesională mai atractivă pentru noile generații. Ținta NATO de 2% din PIB pentru apărare De la instalarea sa în funcție, Mark Carney a făcut din apărare una dintre prioritățile majore ale guvernului său. În martie, premierul a anunțat că Canada a atins oficial obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată de la sfârșitul anilor 1980. Bugetul militar anual a depășit astfel 63 de miliarde de dolari canadieni. În plus, Canada s-a alăturat angajamentului NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Fondurile suplimentare sunt direcționate către salarii, achiziția de echipamente noi, modernizarea bazelor militare și dezvoltarea infrastructurii din Arctica. Armata canadiană, în urma aliaților În ciuda creșterii recrutărilor și a investițiilor masive, experții spun că armata canadiană continuă să aibă probleme structurale importante. Richard Shimooka, cercetător la Macdonald-Laurier Institute, afirmă că Forțele Armate Canadiene au în prezent capacitatea de a desfășura simultan doar câteva mii de soldați și un număr limitat de avioane de luptă. Prin comparație, armata britanică poate mobiliza aproximativ 10.000 de militari dacă este necesar. „Starea Forțelor Armate Canadiene este în prezent la un nivel foarte scăzut și vor trece cinci sau zece ani până când vom vedea o îmbunătățire reală”, a declarat acesta. Potrivit analistului, una dintre cauzele principale este dependența istorică a Canadei de protecția militară oferită de Statele Unite. Presiunile Washingtonului asupra Canadei De-a lungul anilor, mai mulți lideri americani au criticat nivelul redus al cheltuielilor canadiene pentru apărare. Donald Trump a acuzat în repetate rânduri Canada că se bazează prea mult pe protecția americană, iar președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, afirma în 2024 că Ottawa „trăiește pe seama Americii”. Chiar și după atingerea pragului de 2% din PIB, Canada rămâne printre statele NATO cu contribuții mai mici comparativ cu aliați precum Statele Unite, Marea Britanie sau Franța. Reducerea birocrației și recrutarea rezidenților permanenți Autoritățile canadiene au încercat în ultimii ani să accelereze procesul de recrutare, criticat mult timp pentru birocrația excesivă. Armata a digitalizat o parte dintre proceduri, inclusiv transmiterea online a documentelor. „Interes a existat întotdeauna. Doar că era greu să treci prin sistem”, a declarat Travis Haines, locotenent-colonel în Forțele Armate Canadiene. O altă schimbare importantă a fost deschiderea recrutării și pentru rezidenții permanenți ai Canadei, nu doar pentru cetățeni. Măsura a fost introdusă în 2022, iar cetățenii străini au reprezentat aproximativ 20% dintre noii recruți ai anului trecut. Canada pregătește o extindere majoră a armatei Guvernul canadian urmărește acum o creștere semnificativă a capacității militare. Planurile oficiale prevăd atingerea unui efectiv de 85.500 de militari activi și crearea unei forțe de mobilizare de până la 300.000 de rezerviști. Charlotte Duval-Lantoine consideră că Ottawa încearcă să învețe lecțiile războiului din Ucraina, unde capacitatea de mobilizare umană a devenit un element esențial al rezistenței militare. „Canada, asemenea aliaților săi europeni, încearcă să se pregătească pentru războaiele viitorului analizând războiul actual”, a concluzionat ea.

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski
Internațional

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin a declarat sâmbătă că este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, însă doar după ce Moscova și Kievul vor ajunge la un acord de pace durabil. Totodată, liderul de la Kremlin a declarat că războiul din Ucraina s-ar îndrepta către final. Războiul din Ucraina, aproape de final Declarațiile lui Vladimir Putin au fost făcute după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să genereze tensiuni majore pe scena internațională. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Puțin a precizat că o întâlnire directă cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, însă numai dacă există deja un acord convenit între cele două părți. „Întâlnirea poate avea loc, dar doar după stabilirea unui acord de pace”, a transmis Vladimir Putin, sugerând că negocierile trebuie să avanseze înaintea unui contact direct la nivel prezidențial. Totodată, liderul rus a afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”, fără a oferi însă detalii suplimentare despre eventualele condiții ale unei înțelegeri. Donald Trump vorbește despre „începutul sfârșitului războiului” Președintele american Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că acordul de încetare a focului de trei zile dintre Rusia și Ucraina poate reprezenta „începutul sfârșitului războiului”. „Să sperăm că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung, sângeros și dificil”, a scris el, asigurând că negocierile avansează „în fiecare zi”. Cotidianul El País remarcă însă faptul că „nu se știe când Trump a vorbit cu acești lideri și nici cum a fost încheiat acordul lăudat pe Truth Social”. Publicația spaniolă amintește că ultimele schimburi oficial cunoscute dintre Donald Trump și Vladimir Putin datează de la sfârșitul lunii aprilie, în jurul dosarului iranian, în timp ce ultima conversație consemnată cu Volodimir Zelenski avusese loc în decembrie. The Moscow Times: „O intervenție diplomatică-surpriză” Pentru The Moscow Times, actualul acord reprezintă „o intervenție diplomatică-surpriză”. Jurnaliștii subliniază că această înțelegere pune capăt „unei săptămâni confuze de armistiții rivale”, fiecare tabără proclamând propriul armistițiu înainte de a o acuza pe cealaltă că îi încalcă termenii. Kremlinul decretase inițial o oprire unilaterală a ostilităților cu ocazia celebrării victoriei sovietice din 1945, în timp ce Kievul susținea că propusese, fără răspuns, o suspendare separată a luptelor. Politico: „Ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat” Publicația Politico descrie episodul drept „ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat”. Potrivit Politico, faptul că Donald Trump prezintă public armistițiul drept rezultatul propriei inițiative transmite un semnal politic important: în ciuda blocajului militar și a uzurii diplomatice, influența sa asupra dosarului ucrainean rămâne intactă. Totuși, publicația amintește că numeroase armistiții au eșuat deja de la începutul invaziei ruse. Schimbul de prizonieri „o mie contra o mie” Aceeași prudență apare și în analizele britanice. Potrivit BBC, discuțiile nu au produs „niciun progres semnificativ” către o pace durabilă, în timp ce la Washington crește teama unei mutări a atenției americane către Orientul Mijlociu. Aflat la Roma, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că Statele Unite nu doresc „să piardă timp” într-un proces diplomatic blocat. Un alt moment important al acestei scurte pauze militare îl reprezintă schimbul masiv de prizonieri. Kyiv Independent vorbește despre „o surpriză”, în timp ce Kyiv Post salută „un pas umanitar major” și „unul dintre cele mai importante schimburi de la începutul conflictului”. Gestul îi permite lui Volodimir Zelenski să readucă în centrul discursului politic tema întoarcerii captivilor ucraineni, dincolo de simbolurile militare. Parada Victoriei, atmosferă de fortăreață asediată Armistițiul intervine într-un climat de tensiune extremă în jurul celebrărilor de 9 mai de la Moscova. Potrivit CNN, tradiționala paradă a Victoriei a fost anul acesta vizibil diminuată. Autoritățile ruse au renunțat la expunerea masivă de blindate și armament greu, devenită sub Vladimir Putin un ritual de demonstrație imperială. Kremlinul a preferat securitatea în detrimentul spectacolului de forță. Concepută de obicei ca o liturghie militaristă care glorifică reziliența sovietică și puterea Rusiei contemporane, parada din Piața Roșie s-a desfășurat într-o atmosferă de fortăreață asediată. CNN subliniază că atacurile cu drone ucrainene asupra teritoriului rus – în special asupra instalațiilor petroliere și chiar a unor clădiri din Moscova – au modificat profund calculele de securitate ale Kremlinului. Donald Trump: „Cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial” Într-un gest simbolic puternic, Volodimir Zelenski a asigurat că nicio armă ucraineană nu va ținti Piața Roșie în timpul paradei. Această formă de armistițiu ceremonial arată cât de mult memoria celui de-Al Doilea Război Mondial rămâne un câmp de luptă ideologic și istoric. Potrivit CNN, aproape 27 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul conflictului mondial, mai mult decât în orice altă țară. În Italia, La Repubblica relatează că Donald Trump a calificat războiul ruso-ucrainean drept „cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial”. Costul uman al războiului continuă să crească În ciuda suspendării temporare a luptelor, bilanțul uman al războiului continuă să se agraveze. Kyiv Independent afirmă că Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.340.270 de soldați din februarie 2022, dintre care 1.080 doar în ultimele douăzeci și patru de ore. Kievul evocă, de asemenea, pierderi uriașe de tancuri, sisteme de artilerie, vehicule blindate și drone. Aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă mai multe centre occidentale de analiză estimează că pierderile ruse sunt într-adevăr mai mari decât cele ucrainene. Center for Strategic and International Studies estima în ianuarie 2026 că Ucraina a suferit probabil între 500.000 și 600.000 de victime de la începutul invaziei, dintre care până la 140.000 de morți în luptă.

Dosarele OZN ale Pentagonului: de la mărturii din Germania nazistă la înregistrări cu senzori militari în 2026
Internațional

Dosarele OZN ale Pentagonului: de la mărturii din Germania nazistă la înregistrări cu senzori militari în 2026

Timp de aproape opt decenii, armata americană, FBI și NASA au adunat rapoarte despre obiecte zburătoare neidentificate, fenomene inexplicabile și observații pe care nici astăzi nu le pot clarifica pe deplin. De la mărturii despre aparate misterioase observate în Germania nazistă, la transcrieri ale unor misiuni spațiale și imagini surprinse recent de senzori militari în Orientul Mijlociu, noile dosare desecretizate de Pentagon conturează o cronologie care traversează Războiul Rece, cursa spațială și conflictele contemporane. Documente din anii ‘40 Unul dintre cele mai vechi documente datează din decembrie 1947 și conține rapoarte referitoare la ceea ce, în epocă, era numit fenomenul „discurilor zburătoare”. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Într-un pasaj, autorii notează că „rapoartele continue și recente ale unor observatori calificați” făceau ca subiectul să rămână o preocupare pentru Cartierul General al Comandamentului Materialelor Aeriene. Un alt raport al serviciilor de informații ale Forțelor Aeriene, marcat „strict secret” și redactat în noiembrie 1948, menționează observații privind „aeronave neidentificate” și „farfurii zburătoare”. „De ceva timp suntem îngrijorați de rapoartele recurente despre farfuriile zburătoare”, se arată în document. Între 1947 și 1968, dosarul FBI 62-HQ-83894 a adunat mai multe mărturii și rapoarte publice despre obiecte zburătoare neidentificate. Printre materialele incluse se află relatări despre incidente cunoscute, dovezi fotografice din locuri precum Oak Ridge, Tennessee, dar și propuneri tehnice privind posibile sisteme de propulsie. OZN-uri în Germania nazistă În 1957, FBI a intervievat un un fost prizonier de război polonez, Vladislav Krasuski, care a susținut că a fost martor la apariția unui aparat zburător misterios în Germania nazistă în 1944. Krasuski, originar din Polonia, fusese dus în Germania ca prizonier de război în 1942 și a fost ținut la Gut Alt Golssen, situat la est de Berlin, până la sfârșitul războiului. În timp ce era trasportat, alături de alți prizonieri, la un șantier agricol, a observat un incident ciudat. Conform transcrierii FBI, tractorul care transporta grupul de prizonieri, s-a oprit brusc într-o zonă mlăștinoasă, în ciuda faptului că nu exista niciun obstacol vizibil. Krasuski își amintește că a auzit un „țiuit ascuțit” care semăna cu un generator electric puternic. După câteva minute, sunetul s-a oprit, iar tractorul a repornit. Câteva ore mai târziu, Krasuski a susținut că a observat un vehicul mare, ridicându-se vertical din interiorul unei incinte restricționate, Obiectul avea o formă circulară, cu un diametru cuprins între 75 și 100 de metri și o înălțime de aproximativ 4,5 metri. Krasuski a descris nava ca având secțiuni superioare și inferioare gri închis, în timp ce porțiunea din mijloc părea să se rotească la o viteză extrem de mare, creând ceea ce el a numit un efect de neclaritate în jurul vehiculului. Potrivit relatărilor, obiectul a emis un sunet scrâșnitor, de frecvență joasă în timp ce se ridica, înainte de a se mișca orizontal, dispărând din vedere. Agentul FBI care l-a intervievat pe Krasuski a consemnat că în timpul interogatoriului nu au existat „indicii de comportament irațional sau anormal” sau semne de instabilitate mintală. 1965: un „bogey” observat în timpul unei misiuni spațiale Printre documentele publicate se află și transcrierea comunicațiilor din misiunea Gemini 7, cel de-al zecelea zbor spațial american cu echipaj uman. Dialogul are loc între astronauții James „Jim” Lovell și Frank Borman și Centrul pentru Zboruri cu Echipaj Uman din Houston, cunoscut astăzi drept Centrul Spațial Johnson. Transcrierea începe cu raportarea de către Frank Borman a unui „bogey”, termen folosit la acea vreme pentru desemnarea unei aeronave sau a unui obiect necunoscut. Astronautul menționează și un câmp de resturi, pe care îl descrie ca fiind format din „foarte, foarte multe […] sute de particule mici”. Borman a estimat că particulele se aflau la aproximativ patru mile de navă, în timp ce Lovell a descris observarea „unui corp strălucitor în lumina soarelui, pe un fundal negru, cu trilioane de particule pe el”. Apollo 12, 1969: particule și lumini observate în spațiu Declasificări ale documentelor din misiunea Apollo 12 evidențiază două intervale în care astronauții au raportat fenomene neidentificate: o perioadă de aproximativ o oră în a cincea zi a misiunii și una de două minute în a șasea zi. În primul caz, astronautul Alan L. Bean, pilotul Modulului Lunar, a descris particule și flash-uri de lumină „plutind prin spațiu”, observate prin Telescopul Optic de Aliniere. Bean a spus că acestea păreau să „evadeze de pe Lună”. În al doilea interval, comandantul misiunii, Charles „Pete” Conrad, a observat resturi plutitoare în exteriorul modulului lunar, iluminate de lumina de urmărire a modulului. Ulterior, Conrad a apreciat că lumina de urmărire se arsese, deoarece nu mai putea vedea acele resturi. Kazahstan, 1994: lumină intensă observată de la bordul unui Boeing 747 Un alt caz consemnat în documente datează din ianuarie 1994. Un pilot tadjik și trei cetățeni americani au raportat întâlnirea cu un UAP în timp ce se aflau la bordul unui Boeing 747, la 41.000 de picioare deasupra Kazahstanului. Obiectul a fost descris ca o lumină de intensitate foarte mare, apărută la orizont dinspre est, deplasându-se cu viteză ridicată și la o altitudine mult mai mare decât avionul. Potrivit relatării, au fost realizate mai multe fotografii ale obiectului, care ar fi executat viraje de 90 de grade, mișcări în spirală și manevre circulare la viteze mari. Obiectul a fost comparat cu un glonț aflat în zbor. Mexic, 2003: audieri parlamentare și controverse În septembrie 2003, Congresul Mexicului a audiat mărturii despre UAP (Unidentified Anomalous Phenomena/Fenomene Anomale Neidentificate), în contextul dezbaterii privind o lege de protecție a spațiului aerian. Experții prezenți au cerut recunoașterea fenomenului UAP, garantarea securității spațiului aerian și posibilitatea studierii acestor observații. În cadrul audierilor au fost prezentate presupuse corpuri extraterestre și înregistrări video cu întâlniri ale unor piloți mexicani cu obiecte zburătoare rapide. Siria, 2016: un obiect urmărit de un avion P-8A În noiembrie 2016, un pilot militar american aflat la bordul unui avion P-8A a raportat observarea unui obiect prin senzorul electro-optic/infraroșu al aeronavei. Obiectul a fost descris ca deplasându-se în „mod sea skim”, la aproximativ 500 de noduri, pe direcția sud-est. Contactul vizual a fost pierdut după aproximativ două minute. 2020: mai multe observații în Orientul Mijlociu Începând cu 2020, documentele includ mai multe rapoarte provenite din zone precum Orientul Mijlociu, Golful Arabic, Strâmtoarea Hormuz, Golful Aden și Iran. În mai 2020, un operator militar american a raportat observarea unui „obiect alb solid” care a traversat câmpul vizual, descris ca având mișcări neregulate deasupra apei. În Golful Arabic, un alt UAP a fost raportat ca deplasându-se cu o viteză estimată la 321 de noduri, aproximativ 369 mph. Observatorul a precizat că obiectul și-a mărit viteza și și-a schimbat direcția către est. În august 2020, un raport din aceeași regiune descrie un UAP aflat „în tranzit”, fără impact asupra misiunii. Documentul menționează și că norii denși au afectat intermitent colectarea imaginilor video. În septembrie 2020, în Strâmtoarea Hormuz, un operator militar a raportat observarea unui UAP la o altitudine estimată de 1.800 de picioare. O lună mai târziu, în Golful Aden, un operator american a descris un „obiect rotund și rece”, observat printr-un senzor infraroșu, care se deplasa spre nord-vest cu aproximativ 20 mph. Raportul notează și „schimbări bruște de direcție” în timpul incidentului. În noiembrie 2020, în Iran, au fost raportate două UAP-uri în aceeași zi. Prima observație a avut loc la o altitudine necunoscută, iar al doilea obiect a fost descris ca deplasându-se spre nord-vest. 2022: rapoarte video transmise către AARO În 2022, Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis către All-domain Anomaly Resolution Office, cunoscut sub acronimul AARO, mai multe rapoarte privind fenomene anomale neidentificate. Unele dintre acestea includ scurte înregistrări video realizate de senzori infraroșu aflați la bordul unor platforme militare americane. În mai 2022, un raport descria o observație drept „posibilă rachetă” care traversa câmpul vizual al senzorului. Alte patru obiecte, care nu apar în videoclip, au fost descrise ca „posibile păsări”. În iulie 2022, în Siria, un alt raport consemna un UAP care se deplasa „de la nord la sud”, surprins într-o înregistrare de 14 secunde realizată cu senzori infraroșu și electro-optici. Tot în Siria, un operator militar a raportat observarea unui UAP care s-a deplasat de la nord la sud timp de mai puțin de un minut. În Irak, în mai 2022, un operator american a raportat un UAP care zbura dinspre nord spre nord-est. Observatorul a precizat că l-a urmărit cât a fost posibil, dar nu a reușit să îl identifice. În decembrie 2022, tot în Irak, un raport transmis către AARO includea o înregistrare de zece secunde cu un UAP descris ca zburând de la vest la est. În imagini, zona de contrast se deplasează din colțul inferior stâng către colțul superior drept al câmpului vizual, ieșind apoi din cadru. 2023: posibile baloane și obiecte luminoase În februarie 2023, în Siria, un operator militar american a raportat observarea unui „posibil balon” la aproximativ 2.100 de picioare. În Irak, același an, un alt raport menționează „mai multe obiecte luminoase” care manevrau rapid dinspre vest către est-nord-est. Operatorul a reușit să urmărească fenomenul aproximativ 20 de secunde cu ajutorul unui pod de țintire, după care obiectul s-a estompat și a dispărut de pe sistemul de urmărire. În octombrie 2023, în Emiratele Arabe Unite, un UAP a fost observat la o altitudine estimată de aproximativ 24.000 de picioare și cu o viteză de circa 163 de noduri, echivalentul a 187 mph. 2024: observații în Golful Aden, Irak și Siria În iulie 2024, în Golful Aden, un operator militar american a raportat observarea unui UAP care ar fi menținut „o traiectorie dreaptă de zbor la aceeași altitudine”. Raportul notează că viteza obiectului era „mai mare decât viteza de zbor”, iar operatorul l-a evaluat drept „benign”. Obiectul a fost urmărit până când distanța a devenit prea mare. În septembrie 2024, în Irak, operatori militari americani au raportat o reflexie luminoasă observată prin senzori infraroșu, după lansarea unei rachete aer-sol AGM-176 Griffin în timpul unui test de calibrare a armamentului. Sursa reflexiei a fost descrisă ca un UAP care traversa câmpul vizual al senzorului cu viteză ridicată. Raportorul a apreciat că fenomenul era asociat cu „o sursă semnificativă de căldură”. În octombrie 2024, în Siria, un operator militar a descris „o sferă deformată și neregulată de lumină albă”, precum și mai multe reflexii sau lumini provenind dintr-o „origine necunoscută”. Fenomenul a fost caracterizat ca un „efect halo de lumină/reflexie” în partea superioară a fluxului video. 2025: observații în Djibouti și Africa În 2025, în Djibouti, un operator militar american a raportat observarea a două UAP-uri „alb-incandescent”, cu o viteză estimată la aproximativ 240 de mile marine pe oră, adică 276 mph. Tot în 2025, Comandamentul Statelor Unite pentru Africa a transmis către AARO un raport privind un fenomen anomal neidentificat surprins într-o înregistrare de doar două secunde. Raportorul nu a oferit o descriere orală sau scrisă a observației. În descrierea video, obiectul apare ca o zonă mică, abia perceptibilă, de contrast, care se deplasează din stânga spre dreapta și iese din cadru prin partea inferioară dreaptă a ecranului. 2026: o înregistrare transmisă de Departamentul Armatei Cel mai recent document menționat provine din 2026, când Departamentul Armatei a transmis către AARO un raport privind un fenomen bizar. Materialul constă într-o înregistrare de un minut și 49 de secunde realizată cu un senzor infraroșu aflat la bordul unei platforme militare americane. Raportorul nu a oferit o descriere orală sau scrisă a observației. Potrivit descrierii video, senzorul urmărește inițial o zonă de interes, apoi se deplasează pentru a urmări două zone de contrast. Imaginea este mărită și micșorată succesiv, iar câmpul vizual alternează rapid între mai multe niveluri de zoom, făcând ca zonele urmărite să pară că își modifică dimensiunea.

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului
Internațional

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului

În Moscova și Sankt Petersburg, restricționarea internetului mobil a dat peste cap rutina cotidiană: utilizatorii nu au mai putut comanda taxiuri, plățile cu cardul au fost refuzate, aplicațiile bancare și cele de mesagerie au devenit inaccesibile, iar trimiterea SMS-urilor a fost, în multe cazuri, imposibilă. În acest context, mass-media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet, în timp ce Biserica Ortodoxă Rusă a readus în prim-plan ideea mântuirii sufletului, prezentată drept prioritară în raport cu dependența de lumea digitală. De ce a fost oprit internetul Autoritățile ruse au întrerupt marți serviciile de internet mobil în Moscova și Sankt Petesburg, invocând pregătirile pentru parada anuală din 9 mai și riscul crescut de atacuri cu drone provenite din Ucraina. Citește și: Tabăra din PNL care vrea să rămână cu PSD și-a oficializat intențiile: cine face parte din ea De la începutul anului, Rusia a impus restricții tot mai stricte asupra internetului, limitând serviciile de comunicații mobile și determinând milioane de utilizatori să recurgă la VPN-uri. Ministerul rus al Dezvoltării Digitale a explicat că restricțiile asupra internetului mobil sunt introduse atunci când există amenințări la adresa securității. Potrivit oficialilor, limitarea accesului la rețele mobile poate reduce precizia de ghidare a vehiculelor aeriene fără pilot și poate contribui la contracararea unor eventuale atacuri. Internet oprit, sms nefuncțional Potrivit serviciului de monitorizare Detector404, în capitala Rusiei au fost înregistrate în ultimele 24 de ore peste 2.900 de reclamații. Cel mai frecvent, utilizatorii s-au plâns de nefuncționarea internetului mobil, dar și de probleme ale rețelei de telefonie mobilă și ale aplicațiilor de mesagerie. Există, de asemenea, semnalări că nici măcar site-urile incluse în „listele albe” nu funcționează. Cele mai multe reclamații vizează o defecțiune generală, care reprezintă 83% din totalul sesizărilor. Alte 11% sunt legate de probleme ale aplicațiilor mobile, 3% de disfuncționalități ale site-urilor, iar 2% de erori ale serviciilor propriu-zise. Printre operatorii și serviciile pentru care s-au înregistrat cele mai multe reclamații se numără MTS, „Beeline”, Yandex Go, „Megafon” și Yota. În plus, nici serviciile SMS nu au funcționat. Telefonul „poate funcționa și fără internet” În parale, mass media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet. Sub pretextul unor recomandări practice, din ce în ce mai multe materiale îi învață pe cetățeni să revină la numerar, să își descarce hărți offline, să folosească mesagerie prin Bluetooth sau să își salveze informațiile esențiale direct pe telefon. „Un smartphone fără internet nu este inutil”, a declarat marți, pentru TASS, Ruslan Permiakov adjunctul directorului Centrului de Competențe al Inițiativei Tehnologice Naționale. Potrivit acestuia, hărțile, traducătorul, serviciile de muzică și cărți pentru smartphone pot funcționa pe dispozitiv fără internet, cu condiția unei configurări prealabile „Inutil este telefonul în care tot ce este important se află doar în cloud, în mesagerii sau în ideea de «voi descărca mai târziu». De aceea, în condițiile unor restricții temporare ale comunicațiilor mobile, este important să activați din timp accesul offline acolo unde acesta există”, a declarat expertul. El a recomandat, de asemenea, întocmirea unei liste cu numere de telefon importante, adrese și rute, și salvarea acesteia într-o notiță disponibilă fără conexiune la internet. Cum poți comanda un taxi fără internet Reprezentanții companiei de taxi Yandex au explicat, tot pentru TASS, că cetățenii pot comanda foarte simplu o mașină prin apel telefonic și că nu este nici o tragedie că nu funcționează internetul. „Plata pentru comenzile telefonice se face în numerar, iar dacă rezervarea a fost făcută prin Wi-Fi, cursa poate fi verificată ulterior în aplicație”, au explicat oficialii companiei. Viața fără internet, sfaturi practice Pe alte site-uri au apărut sfaturi practice și liste de aplicații esențiale. În primul rând, au fost recomandați banii cash, plățile cu cardul putând deveni imposibile în lipsa conexiunii la internet, iar bancomatele pot funcționa cu dificultate. În paralel, pentru rețele Wi-Fi publice, utilizarea unui serviciu VPN a fost recomandată, nu doar pentru acces, ci mai ales pentru protecția datelor personale în fața unor posibile atacuri cibernetice. Pentru orientare, hărțile pe hârtie sau cele offline sunt o soluție esențială, mai ales pentru cei obișnuiți să se deplaseze folosind aplicații online. Se maintește că, în ceea ce privește comunicarea, există alternative precum aplicațiile care funcționează prin Bluetooth sau Wi-Fi direct, utile mai ales în proximitate. Biserica recomandă prioritatea spirituală Tot marți, când mii de oameni și-au văzut viața dată peste cap, Biserica Ortodoxă Rusă le-a amintit cetățenilor într-un comunicat că prioritatea spirituală trebuie păstrată, chiar și în epoca digitalizării. Potrivit Bisericii Ortodoxe Ruse, întreruperile de internet ar trebui să-i determine pe ruși să reflecteze mai mult asupra unor întrebări fundamentale ale existenței umane: „Atunci când internetul mobil este oprit, acest lucru ar trebui să ne facă să ne gândim la fragilitatea civilizației tehnologice, care ne promite aproape totul în această viață, până și nemurirea digitală”, au transmis reprezentanții Bisericii.

VIDEO Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei. Aznavour era de origine armeană
Internațional

VIDEO Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei. Aznavour era de origine armeană

Președintele Franței, Emanuel Macron, cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei, Vahagn Khachaturyan și, respectiv Nikol Pashinyan - la tobe. Cântărețul Charles Aznavour, care a compus La Boeheme, era de origine armeană. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei Macron apare cu microfonul în mână, aşezat la dreapta unui pianist. Ansamblul este acompaniat de o baterie la care se află chiar premierul armean Nikol Paşinian, al cărui ritm se dovedeşte uneori ezitant, la fel ca şi vocea şefului statului francez, cu o intonaţie inegală.  Președintele Armeniei s-a apropiat din spate și a apăsat tastele pianului.  Filmarea a fost făcută de directoarea France Info, Agnès Vahramian.  Preşedintele Emmanuel Macron nu şi-a ascuns niciodată pasiunea pentru muzica franceză, aceea a unei alte epoci, interpretată de artişti precum Johnny Hallyday, Joe Dassin, Michel Sardou sau Charles Aznavour, care au înregistrat succes după succes şi au marcat durabil memoria colectivă de-a lungul deceniilor. Dacă în anii de studenţie obişnuia să cânte "Que je t'aime" la karaoke şi dacă încă îi mai vine să fredoneze "Vladimir Ilici" pentru a-şi încălzi vocea înainte de un discurs, şeful statului îşi pune în valoare cunoştinţele despre muzica franceză şi în străinătate, scrie news.ro. Puţin mai devreme, pe un ton mai puţin melodios, preşedintele a salutat, în faţa comunităţii franceze, alegerea ţării din Caucazul de Sud de a "se orienta spre Europa", precum şi cea a "păcii" cu Azerbaidjanul, "singura rezonabilă", în opinia sa, pentru a se elibera de Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră