joi 05 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5875 articole
Internațional

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre alegerile din SUA

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre alegerile din SUA și efectul acestor alegeri asupra politicii României. Mircea Marian a apreciat că parteneriatul cu SUA - indiferent ce administrație este la Casa Albă este crucial, mai ales din perspectiva securității militare a României.  Citește și: Noi miniștrii-adjuncți promovați în guvernul Niculescu: un fost lăcătuș mecanic și un fost maistru, instructor la Clubul copiilor În ceea ce privește fan-clubul Trump și MAGA din România, aceștia au fost și sunt niște impostori oportuniști. Probabil că acum se voir reorienta...Programul economic al AUR seamănă mai degrabă cu cel al Venezuelei, sub președintele Maduro. Proiectul lui Simion ca statul să construiască locuințe ieftine - de 35.000 de euro - este copy-paste după cel al Kamalei Harris, fosta candidată democrată la președinția SUA.  Însă discuția a fost „la cald”, când nici măcar nu se știau toate rezultatele alegerilor din SUA, cu atât mai puțin să existe date care să arate cum s-a votat, precum și o analiză a ceea ce s-a petrecut la așa-numitele alegeri midterms.  „Ceea ce contează pentru România este să ne menținem trupele americane aici” „Marian: Din punctul meu de vedere, două lucruri...Unu, toți ăia care spuneau că sunt trumpiști și maga...sau nu toți, aproape toți... care sunt, erau, mari trumpiști și maga din AUR și din PSD sunt niște impostori. Niște impostori care încercau să se lipească. De fapt, politica economică a lui George Simion este Venezuela. Venezuela aia comunistă, nu Statele Unite. El avea case ieftine exact cum avea Kamala Harris în campania din 2024. Nu este nicio comparație între politicile economice ale PSD și cele ale lui Donald Trump. Deci ăștia niște sunt impostori, cum a mai încercat și Dragnea în 2017, când s-a dus pe post de chelner la Trump și s-a făcut de râs acolo. Doi, ceea ce contează pentru România este să ne menținem trupele americane aici. Sunt un foarte mare susținător al parteneriatului strategic cu SUA, care trebuie să meargă mai departe, indiferent cine e la Casa Albă. Noi suntem pe scena asta mondială, un șoricel, așa...un iepuraș care vrea să joace în teren cu niște rinoceri. Eu zic să ne vedem de viața noastră, să avem o relație cu Washington-ul, indiferent cine e la putere, neutră și favorabilă și să ținem trupe aici, pentru că astea ne protejează de ruși și au capacitatea să ne apere, după părerea mea”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre alegerile din SUA
Republicanii, spulberați la midterms: democrații vor controla Senatul și Camera Reprezentanților
Internațional

Republicanii, spulberați la midterms: democrații vor controla Senatul și Camera Reprezentanților

Alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial (midterms), desfășurate pe 3 noiembrie, conturează o schimbare majoră a raportului de putere la Washington. ABC News proiectează că democrații vor controla atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul. Numărul final al mandatelor rămâne însă necunoscut. În paralel, republicanii pierd mai multe funcții de guvernator, inclusiv în state în care partidul domina de multă vreme competiția electorală. Democrații, scor zdrobitor în Cameră Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților, 35 dintre cele 100 de locuri din Senat și funcțiile de guvernator din 36 de state. Republicanii au intrat în alegeri cu o majoritate de 53–47 în Senat și cu un avantaj restrâns în Cameră. Rezultatele vor influența capacitatea președintelui Donald Trump de a-și aplica programul în ultimii doi ani ai mandatului. În Camera Reprezentanților, pragul majorității este de 218 mandate. Proiecția DDHQ (serviciul american de analiză electorală Decision Desk HQ) de 254 de locuri ar oferi democraților un avantaj confortabil, dar dimensiunea acestuia depinde de cursele încă neîncheiate.  ABC explică faptul că proiecția privind controlul Camerei ia în calcul și circumscripții unde votarea s-a încheiat mai târziu, dar al căror rezultat estimat permite stabilirea partidului câștigător. Associated Press consemna, între pierderile republicane, mandatul lui Tom Kean din New Jersey și mandatele deținute în Pennsylvania de Ryan Mackenzie, Scott Perry și Rob Bresnahan. Republicanii pierd și Senatul În Senat, democrații aveau nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a prelua majoritatea. DDHQ le atribuia deja 51 de locuri, incluzând senatorii ale căror mandate continuă, față de 40 pentru republicani.  Potrivit NBC News, democrații câștigă mandate republicane în Carolina de Nord, prin Roy Cooper, în Carolina de Sud, prin Annie Andrews, în Texas, prin James Talarico, și în Ohio, prin Sherrod Brown. Partidul își păstrează totodată mandatele disputate în Georgia, cu Jon Ossoff, și New Hampshire, cu Chris Pappas. AP anunță suplimentar victoriile democraților Adam Hamilton în Kansas și Josh Turek în Iowa. Guvernatori democrați în state tradițional republicane Alegerile pentru guvernatori aduc schimbări importante în afara Washingtonului. Rezultatele deja anunțate indică pierderi republicane în Texas, Georgia, Ohio și Iowa. În Texas, Associated Press anunță victoria Ginei Hinojosa în fața guvernatorului republican Greg Abbott. Hinojosa devine prima femeie de origine latino-americană aleasă în această funcție și readuce postul democraților după o absență de peste trei decenii. Abbott urmărea obținerea unui al patrulea mandat. Schimbarea îi oferă viitoarei guvernatoare puterea de veto, însă capacitatea sa de a modifica politicile statului va depinde și de raportul de forțe din legislativul local. În Georgia, democrata Keisha Lance Bottoms, fost primar al Atlantei, este anunțată câștigătoare și urmează să devină prima femeie de culoare care conduce un stat american. „Voi fi guvernatoare pentru întreaga Georgie”, le-a spus susținătorilor, potrivit relatării AP. În Florida, republicanii păstrează funcția: NBC îl proiectează câștigător pe Byron Donalds. În Ohio, ABC o proiectează câștigătoare pe democrata Amy Acton, fostă directoare a Departamentului Sănătății, în fața republicanului Vivek Ramaswamy. În Iowa, AP anunță victoria democratului Rob Sand asupra lui Zach Lahn. Sand, auditorul statului, a mizat pe un profil moderat și pe criticarea situației economiei și a serviciilor publice. Trump și-a îngropat partidul Democrații își păstrează și mai multe funcții importante. ABC îi proiectează realeși pe Josh Shapiro în Pennsylvania, JB Pritzker în Illinois, Wes Moore în Maryland și Maura Healey în Massachusetts. În New Mexico, aceeași televiziune anunță victoria fostei secretare pentru Interne Deb Haaland. Aceste rezultate consolidează prezența partidului la nivelul administrațiilor statale. Datele despre alegători sugerează că nemulțumirea față de administrația federală a influențat scrutinul. Sondajul AP Voter Poll, realizat în rândul a aproximativ 80.000 de votanți, arată că circa patru din zece au votat pentru a-și exprima opoziția față de Trump. Costul vieții, corupția guvernamentală și starea democrației s-au numărat printre preocupările centrale. Totuși, sondajul nu indică o popularitate covârșitoare a Partidului Democrat. „Nu am fost pe buletinul de vot” Trump a reacționat încercând să se distanțeze de pierderile partidului: „Nu am fost pe buletinul de vot”, a scris pe rețeaua sa socială, afirmând că prezența sa ar fi produs o victorie categorică. Separat, într-o declarație pentru The New York Times, relatată de AP, a afirmat: „Sunt absolut dispus să accept aceste rezultate”. Pentru democrați, preluarea Congresului ar permite promovarea propriilor priorități și intensificarea supravegherii administrației. AP relata înaintea scrutinului că liderul Hakeem Jeffries pregătea un program pentru primele 100 de zile, concentrat pe costul vieții, sănătate și investigații parlamentare. Aplicarea modificărilor legislative ar depinde însă de procedurile Congresului și de relația cu președintele, care își păstrează dreptul de veto.

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii
Internațional

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii

Securitatea și competitivitatea ocupă un loc central în negocierea bugetului european pentru 2028–2034. Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare și în capacitatea economiei de a dezvolta tehnologii și produse, concomitent cu păstrarea finanțării pentru agricultură și regiuni. Poziția leagă protecția cetățenilor de existența unei baze industriale capabile să producă echipamente, să susțină inovarea și să limiteze dependențele strategice. Comisia propune un Fond european pentru competitivitate, coordonat cu programul de cercetare Orizont Europa. Mecanismele ar trebui să faciliteze finanțarea pe parcursul dezvoltării unei tehnologii, de la cercetare până la producție și utilizare. Proiectul bugetar nu reprezintă însă o listă de contracte atribuite. Dimensiunea fondurilor și regulile finale depind de negocierile dintre instituțiile UE și de acordul statelor membre. [2] [3] Ce ar finanța Fondul pentru competitivitate Propunerea legislativă a Comisiei prevede 234,3 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru Fondul european pentru competitivitate. Separat, pentru Orizont Europa sunt propuse 175 de miliarde. Împreună, cele două componente însumează aproximativ 409 miliarde de euro. Această precizare evită dublarea sumelor: cele 175 de miliarde pentru cercetare sunt incluse în pachetul combinat de aproximativ 409 miliarde, nu se adaugă încă o dată acestuia. Fondul ar reuni 14 instrumente existente într-un cadru cu reguli comune și un punct unic de acces pentru solicitanți. Domeniile propuse sunt tranziția curată și decarbonizarea industrială; sănătatea, biotehnologia, agricultura și bioeconomia; tehnologiile digitale; reziliența și securitatea, industria de apărare și spațiul. Obiectivul declarat este reducerea fragmentării finanțării și atragerea capitalului privat alături de resursele publice. Consiliul și-a adoptat poziția parțială asupra fondului la 16 iunie 2026. Mandatul include măsuri destinate IMM-urilor și solicită o implicare mai mare a statelor în administrarea programului. Acordul exclude chestiunile financiare și orizontale, care sunt negociate în cadrul bugetului general. Astfel, stabilirea unei poziții asupra regulilor nu echivalează cu aprobarea definitivă a sumei propuse de Comisie. Cercetarea și transformarea ei în activitate economică Propunerea pentru Orizont Europa păstrează sprijinul pentru cercetarea de excelență și prevede finanțarea colaborării, inovării și infrastructurilor științifice. Comisia urmărește reducerea intervalului dintre închiderea apelurilor și semnarea granturilor. Programul ar include și sprijin pentru întreprinderi care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală, civilă și militară, alături de cercetarea în domenii cu impact economic și social.  Legătura dintre cercetare și competitivitate depinde de etapele ulterioare descoperirii. Un rezultat științific poate necesita testare, demonstrare și investiții pentru a deveni un produs. Comisia propune proiecte ample, finanțate prin combinarea resurselor europene, naționale și private, în domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau energia de fuziune. În această abordare, finanțarea urmărește continuitatea dezvoltării, fără ca succesul comercial al fiecărui proiect să fie garantat. Pentru o întreprindere, existența mai multor instrumente coordonate poate reduce dificultatea identificării finanțării potrivite etapei sale de dezvoltare. Totuși, participarea va depinde de condițiile apelurilor și de evaluarea proiectelor. Consiliul subliniază sprijinul pentru IMM-uri și atragerea investițiilor private. Aceste obiective trebuie transpuse în reguli aplicabile, înainte ca o companie să poată considera finanțarea viitoare drept o resursă disponibilă pentru propriul plan de afaceri. Apărarea industrială și infrastructura de transport În proiectul Fondului pentru competitivitate, componenta pentru reziliență și securitate, industria de apărare și spațiu are o alocare propusă de 125,2 miliarde de euro. Suma nu reprezintă exclusiv achiziții de armament și nu este bugetul total de apărare al statelor membre. Ea acoperă domenii distincte ale finanțării europene propuse, care trebuie diferențiate de cheltuielile militare naționale. O altă componentă este mobilitatea militară. Comisia propune 17,65 miliarde de euro pentru următoarea perioadă bugetară, destinate infrastructurii de transport cu utilizare duală. Podurile, tunelurile, porturile și aeroporturile trebuie să poată susține deplasarea echipamentelor și a personalului, alături de utilizările civile. Programul urmărește reducerea blocajelor care pot întârzia transporturile și consolidarea conexiunilor dintre state. Finanțarea infrastructurii este însoțită de discuții despre procedurile de trecere a frontierelor și coordonarea dintre autorități. Comisia arată că diferențele dintre regulile naționale pot întârzia operațiunile. În consecință, construcția sau modernizarea unei infrastructuri trebuie corelată cu reguli care permit utilizarea ei eficientă. Pentru statele de la frontiera estică, inclusiv România, această relație este relevantă pentru planificarea legăturilor de transport, fără a presupune finanțarea automată a unui proiect anume. Ce instrumente există deja SAFE este un mecanism deja adoptat, separat de negocierea viitorului cadru financiar. Consiliul l-a aprobat în mai 2025, cu o capacitate de până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele participante. Banii susțin achiziții de apărare, în principiu realizate în comun, iar statele beneficiare trebuie să îi ramburseze. Prin urmare, valoarea SAFE nu poate fi prezentată ca o alocare de granturi nerambursabile.  Un alt instrument este Programul privind industria europeană de apărare, EDIP, aprobat definitiv de Consiliu la 8 decembrie 2025, după votul Parlamentului. Acesta prevede granturi de 1,5 miliarde de euro pentru 2025–2027, dintre care 300 de milioane pentru sprijinirea industriei de apărare ucrainene. Programul finanțează cooperarea la achiziții, consolidarea producției și proiecte industriale comune, în condițiile regulamentului adoptat. EDIP include condiții privind originea componentelor. Potrivit Consiliului, componentele provenite din afara UE și a țărilor asociate vizate nu trebuie să depășească 35% din costul total al componentelor produsului final, cu reguli specifice pentru instrumentul destinat Ucrainei. Cerința urmărește consolidarea lanțului european de aprovizionare. Așadar, eligibilitatea finanțării depinde și de structura producției, nu numai de utilitatea militară a echipamentului. Programul prevede, totodată, acțiuni care facilitează accesul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la piața apărării. Pentru furnizori, cooperarea industrială poate implica participarea la proiecte comune și adaptarea la cerințele produselor finanțate. Aceste oportunități sunt supuse regulilor programului și selecției acțiunilor eligibile; adoptarea EDIP nu atribuie automat contracte unei companii. PPE a susținut EDIP, iar reprezentanții săi François-Xavier Bellamy și Michael Gahler au participat la negocierile parlamentare. Grupul a prezentat adoptarea drept un pas pentru consolidarea bazei industriale europene, semnalând totodată distanța dintre ambițiile programului și resursele alocate. Rezultatul legislativ aparține procedurii comune a Parlamentului și Consiliului; rolul PPE poate fi descris prin contribuția sa documentată la negociere și susținerea politică. Pentru evaluarea finanțării securității și competitivității, distincțiile dintre programe rămân decisive. Granturile EDIP, împrumuturile SAFE și alocările propuse pentru perioada de după 2027 au baze juridice, calendare și beneficiari diferiți. Ele pot susține obiective complementare, dar nu formează o singură sumă disponibilă în aceleași condiții. Bugetul viitor va stabili ce resurse suplimentare vor putea susține cercetarea, industria și infrastructura europeană. Siegfried Mureșan: „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României” „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României. Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, o rezoluție prin care cerem creșterea sprijinului european pentru România în fața atacurilor rusești din Marea Neagră și a încălcărilor spațiului aerian al României. În rezoluție, cerem: ➡️ Folosirea fondurilor SAFE încă neutilizate pentru întărirea capacității de apărare a României și Bulgariei. ➡️ Operaționalizarea rapidă a Centrului pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră, cu centre la Constanța și Varna, și asigurarea resurselor necesare funcționării sale. ➡️ Finanțare pentru securitatea la Marea Neagră în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Sunt exact cele trei lucruri pe care le-am cerut și eu în intervenția mea din plen, în dezbaterea care a pregătit această rezoluție. În plus, Parlamentul European cere evaluarea posibilității unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră și sprijin pentru România în detectarea și combaterea dronelor, supravegherea spațiului aerian și protejarea comunităților din Delta Dunării. Rezoluția solicită și întărirea protecției porturilor și a infrastructurii energetice, inclusiv a proiectului Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică a României. Mesajul este clar: România și Bulgaria nu pot fi lăsate singure în fața acestor amenințări. Rolul nostru în apărarea Europei trebuie susținut prin finanțare, echipamente și măsuri concrete.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din PE, pe 22 octombrie a.c. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE
Internațional

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE

Politica de coeziune finanțează investiții menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. În negocierea bugetului pentru 2028–2034, discuția privește atât volumul resurselor, cât și puterea autorităților locale și regionale de a decide cum sunt folosite. Grupul PPE susține păstrarea unei politici distincte, cu finanțare identificabilă și participarea regiunilor. Comisia propune reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat. Pentru România, dezbaterea are relevanță prin amploarea investițiilor susținute de această politică. La aprobarea acordului de parteneriat pentru 2021–2027, Comisia a anunțat o alocare de 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune. Suma privește perioada actuală și reprezintă finanțare programată, nu dovada că toate fondurile au fost deja absorbite. Ea nu trebuie prezentată drept alocare confirmată pentru bugetul care va începe în 2028. De ce coeziunea este și o politică economică Investițiile regionale pot sprijini transportul, serviciile publice, digitalizarea, cercetarea sau dezvoltarea întreprinderilor. În cazul României, acordul actual prevede finanțări pentru competitivitatea IMM-urilor și colaborarea dintre întreprinderi și universități. Sunt vizate și tranziția energetică, infrastructura de mediu și mobilitatea urbană. Efectul urmărit este dezvoltarea capacității economice a teritoriilor, împreună cu îmbunătățirea condițiilor de viață.  O analiză realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, JRC, și de serviciile pentru politică regională estimează efecte economice care depășesc regiunile beneficiare. Modelarea investițiilor de coeziune din perioadele 2014–2020 și 2021–2027 indică aproximativ 1,3 euro de PIB suplimentar până în 2030 pentru fiecare euro investit și aproape trei euro până în 2043. Sunt rezultate ale unui model economic, nu randamente garantate pentru fiecare proiect. Studiul explică faptul că beneficiile se pot transmite prin relațiile comerciale dintre regiuni. O investiție într-o zonă mai puțin dezvoltată poate genera cerere pentru produse și servicii din alte state. Efectele diferă însă în funcție de structura economiei și de calitatea implementării. De aceea, justificarea politicii de coeziune trebuie însoțită de evaluarea proiectelor și de verificarea modului în care acestea răspund nevoilor locale. Ce propune reorganizarea fondurilor Noua arhitectură discutată pentru 2028–2034 ar reuni într-un plan al fiecărui stat intervenții care sunt acum organizate separat: coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate, alături de Fondul social pentru climă. Consiliul a convenit o poziție parțială asupra regulamentului planurilor naționale și regionale la 16 iunie 2026. Scopul declarat este simplificarea finanțării și corelarea mai bună a investițiilor cu reformele. Caracterul parțial al poziției este important: acordul respectiv exclude chestiuni financiare și orizontale negociate în cadrul bugetului general. Prin urmare, existența unui mandat al Consiliului asupra unor reguli nu înseamnă că sunt fixate definitiv sumele pentru toate regiunile. O autoritate locală trebuie să urmărească atât cadrul european, cât și modul în care viitorul plan național va reflecta prioritățile teritoriului său. La 29 iunie 2026, Consiliul a adoptat și poziții parțiale asupra regulilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Mandatul clarifică domeniile de sprijin și urmărește păstrarea vizibilității politicii de coeziune. Aceste documente permit avansarea negocierilor legislative, însă bugetele programelor rămân dependente de acordul asupra cadrului financiar multianual. Ce cere PPE pentru autoritățile locale Documentul PPE privind politica regională susține menținerea coeziunii ca pilon distinct al viitorului buget, cu resurse și mecanisme de administrare dedicate. Grupul cere ca nevoile să fie identificate pornind de la situația teritoriilor și ca autoritățile locale și regionale să participe la proiectarea și implementarea programelor. Sunt susținute gestionarea partajată și implicarea partenerilor economici și a societății civile. Pentru o primărie sau o administrație regională, participarea poate influența alegerea investițiilor eligibile, calendarul apelurilor și adaptarea condițiilor de finanțare. O regiune afectată de depopulare are alte nevoi decât un centru urban în creștere. Poziția PPE pledează tocmai pentru posibilitatea diferențierii intervențiilor, în limitele obiectivelor europene. În acest model, simplificarea trebuie să reducă dificultățile administrative fără a îndepărta deciziile de comunitățile vizate.  Regiunile de frontieră și cooperarea între state PPE solicită sprijin adaptat regiunilor de la frontiera estică a Uniunii, afectate de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Poziția grupului menționează presiuni economice și nevoia unor instrumente flexibile pentru stabilitate și dezvoltare. Pentru România, această orientare este relevantă în evaluarea proiectelor din teritoriile de frontieră, dar nu stabilește, prin ea însăși, o alocare financiară pentru un anumit județ. Cooperarea teritorială are și reguli specifice. În mandatul Consiliului din iunie 2026, Interreg ar dispune de un plan separat de planurile naționale și regionale, deoarece implică mai mulți parteneri și, în unele cazuri, cooperarea cu state din afara UE. Această particularitate arată că proiectele transfrontaliere necesită proceduri adaptate organizării lor. Bugetul și forma finală a regulilor rămân subiecte ale procesului legislativ. Ce ar trebui să arate rezultatele finanțării Pentru cetățeni, relevanța fondurilor se vede în serviciile și capacitățile create: acces mai bun, infrastructură utilizabilă, întreprinderi mai productive sau competențe care permit ocuparea unui loc de muncă. Modelarea JRC arată că administrarea politicilor influențează efectele investițiilor. În termeni practici, capacitatea instituțiilor de a pregăti și urmări proiecte contează alături de dimensiunea alocării. Cheltuirea fondurilor trebuie legată de obiectivul pentru care au fost acordate. Negocierile vor decide câtă autonomie vor avea regiunile și cât de clar vor fi protejate finanțările dedicate. Pentru beneficiarii români, este necesară diferențierea între proiectele actuale, finanțate în cadrul 2021–2027, și oportunitățile viitoare.  Mureșan vrea șase miliarde de euro în plus pentru România „Fondurile europene au schimbat atât de mult în bine România, încât a devenit noua normalitate să vedem autostrăzi noi, blocuri reabilitate și școli modernizate, împreună cu plăcuța aferentă care arată sursa banilor: bugetul Uniunii Europene. Beneficiile sunt atât de evidente, încât nici euroscepticii nu le pot nega, oricât și-ar dori. România gri, a subdezvoltării, a rămas în trecutul anilor ’90 și, din fericire, noua generație nici nu a cunoscut-o. Nivelul de trai din România, deși nu este încă la nivelul celui din vestul Europei, este mult mai aproape de cel din Germania sau Austria decât de cel din multe state europene care încă nu au aderat la UE. Beneficiile vor continua și în anii următori, dar trebuie să ne asigurăm că vor fi la același nivel. De aceea, în aceste săptămâni, prioritatea zero este să apărăm un nivel cât mai ridicat al viitorului buget al Uniunii Europene, care să poată finanța adecvat politica de coeziune, prin care s-au construit drumuri și s-au modernizat școli în România. Ca negociator-șef al Parlamentului European, obiectivul meu este să apăr fondurile europene și poziția Parlamentului, care prevede o creștere cu 10% a bugetului, ceea ce ar însemna, doar pentru România, șase miliarde de euro în plus.”, a scris recent pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din parlamentul European. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan
Internațional

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va influența veniturile fermierilor, investițiile în exploatații și capacitatea Uniunii Europene de a produce alimente. Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune păstrarea unor sume rezervate agriculturii, într-o arhitectură bugetară care reunește mai multe politici. Grupul PPE cere finanțare suficientă, protejarea plăților către agricultori și menținerea identității distincte a politicii agricole. Regulile și sumele finale sunt încă negociate.  Dezbaterea are efecte potențiale și pentru România, unde agricultura cuprinde exploatații foarte diferite ca dimensiune și orientare comercială. Un sistem de sprijin poate avea consecințe diferite pentru o fermă de familie, o întreprindere agricolă mare sau un tânăr care încearcă să intre în sector. Evaluarea reformei trebuie să urmărească cine este eligibil, ce intervenții sunt finanțate și câtă libertate vor avea autoritățile naționale în aplicarea lor.  Ce presupune menținerea unei politici agricole comune În poziția prezentată în septembrie 2025, PPE susține păstrarea unei PAC finanțate adecvat și respinge diluarea fondurilor agricole în instrumente cu alte obiective. Grupul argumentează că agricultorii au nevoie de predictibilitate pentru investiții și pentru adaptarea la șocurile economice. Totodată, solicită reguli administrative mai simple, sprijin pentru inovare și măsuri care să faciliteze intrarea unei noi generații de fermieri. Dimensiunea comună a politicii urmărește existența unor obiective și reguli europene, chiar dacă aplicarea lor implică alegeri naționale. În interpretarea PPE, o reformă care ar lăsa prea mult din finanțare la concurență cu alte nevoi bugetare ar putea afecta stabilitatea sprijinului. Aceasta este critica politică a grupului față de propunerea Comisiei. Ea trebuie diferențiată de regulile definitive, care vor necesita acordul co-legiuitorilor. Cât ar fi rezervat agriculturii Comisia propune cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor și pentru intervenții în situații de criză. În prezentarea oficială, suma cuprinde minimum 293,7 miliarde pentru sprijinul veniturilor și 6,3 miliarde pentru o plasă de siguranță destinată perturbărilor pieței. Valorile sunt propuneri pentru întreaga perioadă 2028–2034, nu plăți anuale și nici sume deja distribuite fermierilor. Agricultura ar putea accesa și finanțări din partea nerezervată a planurilor naționale și regionale. Comisia menționează 453 de miliarde de euro disponibile pentru nevoi naționale, care pot include agricultura și mediul rural. Întreaga sumă nu reprezintă însă o alocare garantată exclusiv fermierilor. Utilizarea acesteia depinde de programarea fondurilor și de prioritățile planurilor. Diferența dintre un minim rezervat și un fond accesibil mai multor domenii este esențială. Sprijinul agricol va trebui corelat și cu dezvoltarea comunităților în care funcționează exploatațiile. Comisia prevede continuarea instrumentului LEADER și posibilitatea combinării finanțărilor pentru investiții rurale. Un proiect agricol și unul de dezvoltare locală pot răspunde unor nevoi complementare, dar au beneficiari și criterii distincte. Anunțarea unei resurse comune nu stabilește automat ce finanțare va primi fiecare localitate sau exploatație. Cum s-ar putea schimba plățile Propunerea introduce un sprijin pentru venit bazat pe suprafață, cu caracter degresiv. În prezentarea Comisiei, plățile ar urma să scadă progresiv pentru exploatațiile mai mari, iar acest instrument ar avea un plafon de 100.000 de euro pe fermă anual. Limita privește schema descrisă, nu trebuie interpretată automat ca un plafon general pentru orice finanțare europeană accesată de o exploatație. Pentru fermele mici este prevăzută posibilitatea unei plăți anuale simplificate de până la 3.000 de euro. Sunt propuse și instrumente pentru tineri, pentru agricultoare și pentru exploatații din zone dezavantajate. Statele ar avea flexibilitate în adaptarea intervențiilor. De aceea, valorile prezentate la nivel european nu permit calcularea unei subvenții individuale pentru un fermier român înainte de adoptarea cadrului și de stabilirea opțiunilor naționale. Succesiunea fermelor și securitatea alimentară Comisia leagă viitorul agriculturii de atragerea tinerilor și a noilor agricultori. Strategia de reînnoire generațională urmărește dublarea ponderii acestora până în 2040. Este un obiectiv de politică publică, a cărui realizare presupune măsuri europene și naționale. Accesul la teren, la finanțare, la pregătire profesională și la servicii poate influența posibilitatea unei persoane de a începe și de a menține o activitate agricolă. Strategia include și facilitarea transferului exploatațiilor, alături de securitatea veniturilor pentru agricultorii care se retrag. Problema succesiunii nu se rezolvă exclusiv printr-un ajutor de instalare: sunt relevante condițiile în care o fermă poate fi preluată și continuată. Din această perspectivă, securitatea alimentară presupune existența, în timp, a oamenilor și a capacităților productive necesare aprovizionării, împreună cu viabilitatea economică a activității agricole. Ce s-a adoptat deja pentru reducerea birocrației Reforma pentru perioada de după 2027 trebuie separată de modificările deja adoptate ale PAC actuale. La 18 decembrie 2025, Consiliul a aprobat definitiv pachetul de simplificare agricolă cunoscut ca Omnibus III. Acesta include reducerea unor sarcini administrative, ajustări ale condiționalității, diminuarea controalelor la fața locului și eliminarea procedurii anuale de verificare a performanței. Sunt prevăzute și măsuri pentru fermele mici și agricultura ecologică.  Evaluarea inițială a Comisiei estima economii administrative anuale de până la 1,6 miliarde de euro pentru agricultori și peste 200 de milioane pentru administrații. Aceste valori reprezintă economii potențiale estimate, nu rezultate deja măsurate în fiecare stat. Adoptarea pachetului constituie un rezultat legislativ al Parlamentului și Consiliului; sprijinul PPE pentru simplificare nu transformă actul într-o măsură decisă exclusiv de acest grup. Ce contează pentru fermierii din România Comisia descrie agricultura românească printr-o structură polarizată, cu numeroase exploatații individuale mici și un segment de întreprinderi mari. Această diversitate explică de ce distribuirea sprijinului poate fi la fel de relevantă ca suma totală. Intervențiile pentru orientarea către piață, investițiile în modernizare și sprijinul veniturilor răspund unor probleme diferite. În analiza unei reforme, o medie națională nu descrie situația fiecărei categorii de fermieri. Planul actual este, de asemenea, modificabil prin procedurile europene. Pagina Comisiei consemnează aprobarea celei de-a cincea modificări a planului României în februarie 2026. Prin urmare, chiar și în interiorul unei perioade de programare trebuie verificată versiunea aplicabilă a intervențiilor, înainte de evaluarea condițiilor concrete de sprijin. Planul strategic PAC al României pentru 2023–2027 urmărește creșterea viabilității exploatațiilor, reducerea diferențelor de venit și dezvoltarea orientării către piață. Comisia menționează, între obiective, protecția mediului, bunăstarea animalelor și dezvoltarea socioeconomică rurală. Acest plan aprobat descrie cadrul actual; el nu stabilește automat regulile și alocările aplicabile din 2028. Pentru următoarea perioadă, efectul reformei va depinde de combinația dintre fondurile rezervate, distribuirea sprijinului și intervențiile naționale. O analiză utilă fermierilor trebuie să distingă plățile pe suprafață de investiții, măsurile de criză de finanțarea curentă și simplificarea procedurilor de schimbarea eligibilității. Aceste diferențe permit evaluarea efectelor concrete atunci când legislația finală și planurile de aplicare vor fi disponibile. Ce i-a cerut Siegfried Mureșan Comisiei Europene „În urma muncii pe care am condus-o anul trecut, în calitate de coraportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să introducă o alocare de minimum 10% pentru investiții în zonele rurale din fondurile planurilor naționale și regionale, peste sumele deja rezervate agriculturii și pescuitului. Acest angajament înseamnă aproximativ 48,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. Ulterior, în contextul acordului cu Mercosur, președinta Comisiei Europene s-a angajat, prin scrisoarea din 6 ianuarie 2026, să permită statelor membre să mobilizeze, încă din 2028, aproximativ 45 de miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale. Aceste două angajamente nu trebuie să rămână doar promisiuni. Ele trebuie incluse în legislația privind viitoarea Politică Agricolă Comună, prin alocări clare și garanții obligatorii.”, a spus europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, pentru DeFapt.ro. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare
Internațional

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare

Negocierea bugetului Uniunii Europene pentru 2028–2034 presupune stabilirea veniturilor care vor susține cheltuielile comune. Agricultura, dezvoltarea regională, cercetarea și securitatea concurează pentru resurse, iar următorul exercițiu va include obligații legate de finanțarea redresării după pandemie. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare. Miza este împărțirea costurilor între bugetele naționale și veniturile colectate prin mecanisme europene, concomitent cu menținerea controlului asupra utilizării fondurilor.  Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan a insistat că Parlamentul European are o poziție unitară și fermă pe acest subiect. De unde provin veniturile actuale Bugetul european este finanțat în principal prin patru categorii de resurse: taxe vamale, contribuții calculate pe baza TVA, contribuții raportate la venitul național brut și contribuții asociate deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. Potrivit Consiliului, resursele proprii reprezintă peste 90% din veniturile bugetului UE. Există și alte încasări, precum amenzi aplicate companiilor pentru încălcarea regulilor de concurență.  Contribuția bazată pe venitul național brut acoperă diferența dintre cheltuielile bugetare și celelalte venituri. Dacă o sursă suplimentară nu este aprobată, necesarul de finanțare nu dispare. El trebuie compensat prin alte venituri sau prin ajustarea cheltuielilor. Acest mecanism explică de ce negocierile despre nivelul fondurilor și cele despre proveniența banilor sunt strâns legate. O resursă proprie europeană poate proveni din transferarea unei părți a veniturilor deja colectate național sau dintr-un mecanism nou. Denumirea nu înseamnă automat că fiecare cetățean va primi o obligație fiscală directă către Bruxelles. Efectul concret depinde de baza de calcul, de entitatea care plătește și de deciziile prin care mecanismul este introdus. În forma actuală, numeroase contribuții sunt vărsate de statele membre. Cele cinci surse propuse de Comisie Pachetul Comisiei prevede cinci resurse noi. Prima ar transfera bugetului UE o parte din veniturile sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii, ETS1. A doua ar proveni din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM. Comisia estimează venituri medii anuale de aproximativ 9,6 miliarde, respectiv 1,4 miliarde de euro, în prețurile anului 2025. Acestea sunt estimări pentru propuneri aflate în negociere.  A treia resursă ar fi calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electrice și electronice necolectate, cu un venit estimat la aproximativ 15 miliarde de euro anual. A patra ar fi legată de accizele pe tutun, cu aproximativ 11,2 miliarde. A cincea, denumită CORE, ar presupune o contribuție anuală a companiilor mari vizate de sistem, cu o cifră de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro; estimarea este de aproximativ 6,8 miliarde anual. Prezentarea Comisiei indică aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an pentru întregul pachet de venituri, exprimat în prețurile anului 2025. Totalul include și ajustări ale resurselor existente, astfel că nu trebuie confundat cu suma exclusivă a celor cinci categorii noi. Pentru bugetele naționale, rezultatul urmărit este limitarea presiunii generate de contribuțiile bazate pe venitul național brut.  Estimările de venit sunt medii pentru un interval de șapte ani. Ele nu înseamnă că aceeași sumă va fi încasată în fiecare exercițiu sau că toate mecanismele vor fi aprobate exact în forma inițială. Pentru compararea propunerilor trebuie păstrate aceleași prețuri de referință și același perimetru al veniturilor. O modificare a bazei de calcul poate schimba atât încasările europene, cât și distribuția contribuțiilor între state sau între entitățile vizate. În consecință, evaluarea pachetului presupune examinarea fiecărui mecanism, nu numai a totalului anunțat. Veniturile legate de emisii, de colectarea deșeurilor ori de activitatea companiilor au baze distincte. Obiectivul finanțării comune trebuie transpus în reguli de calcul și colectare care pot fi aplicate și verificate. Rambursarea finanțării din perioada pandemiei NextGenerationEU a permis Uniunii să împrumute bani pentru redresarea economică. Comisia indică anul 2028 pentru începerea rambursării împrumuturilor alocate instrumentului, pe un orizont care se întinde până în 2058. Componenta acordată statelor sub formă de împrumuturi trebuie diferențiată de finanțarea nerambursabilă susținută prin bugetul european. O subvenție pentru beneficiar poate fi finanțată printr-o datorie contractată la nivelul Uniunii.  Această distincție explică solicitarea PPE pentru venituri suplimentare. În poziția sa bugetară, grupul leagă noile resurse atât de acoperirea obligațiilor financiare, cât și de păstrarea capacității de finanțare a politicilor comune. Obiectivul politic este ca rambursarea datoriei să nu reducă automat resursele disponibile pentru programe și nici să se traducă integral în contribuții naționale mai mari. Cine poate aproba noile venituri Procedura pentru resursele proprii este diferită de cea pentru cadrul financiar. Decizia privind resursele necesită unanimitate în Consiliu, consultarea Parlamentului European și aprobarea fiecărui stat membru conform cerințelor sale constituționale. Pentru regulamentul CFM (Cadrul Financiar Multianual - n.r.), Consiliul decide tot în unanimitate, dar Parlamentul trebuie să își dea consimțământul. Prin urmare, sprijinul unui grup parlamentar nu poate introduce singur o nouă sursă de venit.  Parlamentul susține diversificarea veniturilor și a propus examinarea unor alternative dacă pachetul Comisiei nu obține acordul necesar. Acestea includ o contribuție pentru serviciile digitale, una pentru jocurile de noroc online și o prelevare legată de câștigurile din criptoactive. Sunt opțiuni politice pentru negociere, fără a echivala cu obligații fiscale deja aplicabile contribuabililor din România.  Controlul cheltuielilor și protejarea beneficiarilor Un buget mai mare presupune și reguli verificabile privind utilizarea banilor. Regulamentul european de condiționalitate permite măsuri atunci când încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă grav să afecteze, într-un mod suficient de direct, buna gestiune financiară ori interesele financiare ale UE. Comisia poate propune măsuri proporționale, iar Consiliul decide. Mecanismul urmărește protecția bugetului, în condițiile stabilite de legislație.  Comisia precizează că beneficiarii finali își păstrează dreptul la plățile datorate, iar statul vizat trebuie să continue să le achite. Distincția este relevantă pentru un student, o întreprindere sau o organizație care respectă condițiile finanțării. Responsabilitatea autorităților pentru încălcări nu anulează automat obligațiile acestora față de beneficiari. Protecția respectivă nu înlocuiește verificarea eligibilității fiecărui proiect. Curtea de Conturi Europeană avertizează, în analiza sa din aprilie 2026, că neaprobarea noilor venituri ar crea un deficit de finanțare care ar impune contribuții naționale mai mari sau obiective bugetare reduse. Curtea identifică și riscuri privind trasabilitatea cheltuielilor și măsurarea rezultatelor. Așadar, adoptarea unui mecanism de venit trebuie însoțită de posibilitatea de a verifica ce rezultate produce finanțarea publică.  Pentru contribuabili, evaluarea viitorului buget depinde de legătura dintre sursa banilor, regulile programelor și rezultatele obținute. Un mecanism nou poate reduce necesarul contribuțiilor naționale, dar presupune propriile costuri și condiții. Dezbaterea parlamentară include tocmai cerințe privind transparența și controlul democratic. Forma finală va rezulta din acordul instituțiilor și al statelor membre, nu din simpla publicare a propunerilor.  Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate
Internațional

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate

Uniunea Europeană negociază bugetul care va finanța politicile comune între 2028 și 2034, într-un context în care apărarea, competitivitatea și sprijinul pentru Ucraina solicită resurse suplimentare. Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține majorarea fondurilor, concomitent cu păstrarea sprijinului pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor. Discuția privește atât dimensiunea bugetului, cât și regulile prin care banii vor ajunge la beneficiari. În prezent, negocierile nu sunt încheiate.  Ce stabilește cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual, abreviat CFM, fixează limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Aceste plafoane organizează finanțarea politicilor comune și oferă beneficiarilor un orizont de planificare. Bugetele anuale se înscriu în limitele respective. Pentru o autoritate care pregătește o investiție de durată, existența unui cadru multianual permite corelarea etapelor proiectului cu disponibilitatea finanțării.  În acest sistem, angajamentele și plățile au sensuri diferite. Angajamentele reprezintă obligațiile juridice pe care Uniunea le poate asuma, inclusiv prin contracte de finanțare. Plățile reprezintă sumele efectiv achitate într-un anumit an. Un proiect contractat într-un exercițiu bugetar poate genera plăți în anii următori. Astfel, aprobarea unei alocări europene nu echivalează cu transferul sumei către beneficiari.  Bugetul anual pentru 2026 oferă un exemplu concret al acestei diferențe: Consiliul indică 192,8 miliarde de euro în angajamente și 190,1 miliarde în plăți. Acordul dintre Consiliu și Parlament a fost încheiat în noiembrie 2025. Aceste valori se referă la un singur an din actualul cadru 2021–2027 și nu pot fi comparate direct cu totalul propus pentru următorii șapte ani.  În același buget anual, aproximativ 715,7 milioane de euro au fost păstrate ca marjă sub plafoanele angajamentelor, pentru nevoi neprevăzute. Exemplul arată că planificarea financiară include și spațiu pentru reacție la evenimente care nu pot fi anticipate integral. Negocierea unui cadru mai flexibil presupune stabilirea regulilor prin care asemenea resurse pot fi utilizate și a instituțiilor care decid asupra destinației lor. Propunerea Comisiei și mandatul Parlamentului Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială la 16 iulie 2025 și a completat pachetul legislativ în septembrie. Valoarea anunțată este de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe perioada 2028–2034. Propunerea urmărește o organizare mai flexibilă a programelor, stimularea investițiilor și diversificarea veniturilor europene.  Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Poziția cere un buget pentru politici de 1,27% din venitul național brut, iar serviciul datoriei NextGenerationEU, estimat la încă 0,11%, să fie tratat în afara plafoanelor respective. Împreună, componentele reprezintă 1,38% din venitul național brut.  Diferența față de propunerea Comisiei este de aproximativ 175 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Parlamentul prezintă suplimentarea drept o creștere de circa 10%, destinată priorităților de politică publică, fără o majorare suplimentară pentru administrație. Raportul parlamentar a fost coordonat de Siegfried Mureșan, din PPE, și Carla Tavares, din grupul Socialiștilor și Democraților. Mandatul adoptat este poziția instituției, rezultată din votul plenului.  Dincolo de marile alocări economice, propunerea Comisiei continuă finanțarea competențelor, educației, culturii și valorilor europene. Erasmus+ este prezentat ca instrument al investiției în oameni. Pentru beneficiari, dimensiunea totală a bugetului trebuie citită împreună cu distribuția între programe: creșterea ansamblului nu stabilește, prin ea însăși, finanțarea fiecărei activități, iar efectul se vede în regulile și alocările concrete. Ce solicită Grupul PPE În poziția comunicată în aprilie 2026, PPE susține că finanțarea noilor priorități trebuie să fie însoțită de resurse suficiente pentru politicile consacrate. Grupul cere fonduri dedicate agricultorilor și regiunilor, argumentând că alocările identificabile le oferă beneficiarilor predictibilitate. De asemenea, solicită venituri europene suplimentare, pentru ca finanțarea politicilor și rambursarea datoriei să nu depindă exclusiv de contribuții naționale mai mari.  Poziția pune în discuție și arhitectura propusă pentru fondurile administrate în statele membre. Comisia dorește reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat, pentru a coordona investițiile cu reformele. Pentru cetățeni, întrebarea practică este dacă noua organizare va face finanțarea mai accesibilă și dacă proiectele locale vor păstra suficientă stabilitate pe întreaga perioadă de implementare. Aceste efecte depind de regulile finale.  La 7 octombrie 2026, PPE a cerut accelerarea negocierilor între guverne. Siegfried Mureșan a argumentat că adoptarea la timp trebuie însoțită de un nivel de finanțare adecvat. Grupul a anunțat că nu va susține un compromis pe care îl consideră insuficient pentru apărare, competitivitate, regiuni și agricultori. Aceasta este o condiție politică exprimată pentru negocieri, nu o decizie definitivă asupra viitorului buget.  Pe 16 octombrie, Mureșan s-a declarat dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. De ce cifrele trebuie comparate în aceleași prețuri Sumele prezentate în dezbatere folosesc uneori baze diferite. Prețurile curente includ valoarea nominală a banilor în anii respectivi. Prețurile constante, raportate la un an de referință, permit compararea puterii de cumpărare. Curtea de Conturi Europeană explică această distincție în analiza pachetului bugetar. Compararea unei sume în prețuri curente cu una în prețurile anului 2025 poate crea o impresie eronată despre amploarea creșterii.  Contează, de asemenea, includerea rambursărilor aferente instrumentului de redresare. O sumă totală mai mare poate cuprinde obligații financiare care nu reprezintă investiții noi. De aceea, poziția Parlamentului separă finanțarea programelor de serviciul datoriei NextGenerationEU. Pentru evaluarea propunerilor, trebuie urmărite simultan totalul, baza de preț și destinația banilor, astfel încât bugetele comparate să acopere aceleași categorii de cheltuieli. Unde se află negocierile Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie 2026 o nouă variantă de negociere. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, aceasta reduce cu aproximativ 8%, respectiv 141 de miliarde de euro, nivelul propus de Comisie. Documentul președinției organizează discuțiile între guverne; el nu reprezintă bugetul adoptat al Uniunii. Divergențele privesc atât plafonul general, cât și distribuirea resurselor.  Aceeași analiză arată că liderii PPE, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzilor au criticat propunerea comun, la 12 octombrie. Cooperarea între grupuri contează deoarece aprobarea cadrului financiar necesită consimțământul Parlamentului. Sprijinul pentru un buget mai mare depășește, astfel, poziția unei singure familii politice, chiar dacă grupurile pot avea priorități diferite pentru utilizarea banilor. La reuniunea din 15–16 octombrie, Consiliul European a discutat elementele unui compromis și a cerut continuarea negocierilor. Concluziile precizează că un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea beneficiarilor să poată continua din ianuarie 2028. Pentru instituțiile publice, fermieri și întreprinderi, calendarul influențează pregătirea proiectelor și certitudinea accesului la următoarea generație de fonduri europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri
Internațional

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri

Comisia Europeană a prezentat, la 7 iulie 2026, Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, un cadru destinat gestionării simultane a avantajelor și riscurilor generate de modelele avansate de IA. Inițiativa pornește de la faptul că inteligența artificială poate identifica vulnerabilități, detecta atacuri și proteja infrastructuri critice, dar poate fi folosită și pentru automatizarea operațiunilor ostile, găsirea rapidă a punctelor slabe și amplificarea incidentelor cibernetice. Trei obiective complementare Planul urmărește trei obiective complementare: utilizarea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale avansate, consolidarea securității și rezilienței cibernetice a Uniunii Europene și extinderea capacităților europene de IA aplicată domeniului cibernetic. Măsurile sunt adresate statelor membre, autorităților publice, companiilor, cercetătorilor și organizațiilor care administrează servicii sau infrastructuri importante. O primă direcție privește evaluarea modelelor avansate înainte ca acestea să fie introduse pe piața europeană. Comisia intenționează să dezvolte capacitatea UE de evaluare independentă a performanțelor și riscurilor, în sprijinul Oficiului pentru IA și al aplicării Regulamentului privind inteligența artificială. ENISA și modelul european Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, vor elabora un model european pentru accesul structurat și securizat la sistemele avansate de IA. Împreună cu Centrul Comun de Cercetare, ENISA va participa și la crearea unei platforme securizate de testare, inclusiv în medii simulate. Aceasta va permite organizațiilor din energie, transporturi, sănătate, finanțe și administrație publică să testeze soluțiile înaintea utilizării lor operaționale.  Planul recomandă aplicarea mai riguroasă a măsurilor de igienă cibernetică, gestionarea riscurilor și integrarea securității încă din faza de proiectare. Organizațiile sunt încurajate să utilizeze instrumente de IA, inclusiv modele cu sursă deschisă atunci când este adecvat, pentru identificarea și remedierea mai rapidă a vulnerabilităților. ENISA urmează să ofere orientări, recomandări și bune practici și să susțină securizarea programelor critice cu sursă deschisă. Reducerea dependenței tehnologice a UE Pentru dezvoltarea capacităților europene, Comisia va utiliza infrastructura fabricilor de IA și a viitoarelor gigafabrici și va încuraja investițiile private. O „Mare provocare a UE” va reuni companii și cercetători pentru dezvoltarea unor soluții de securitate bazate pe IA. Planul nu înlocuiește legislația existentă, ci completează Regulamentul privind IA, Directiva NIS2, Regulamentul privind reziliența cibernetică, DORA și Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Prin această abordare, Comisia încearcă să reducă dependența tehnologică, să stimuleze piața de securitate cibernetică și să creeze condiții de testare. Documentul are caracter strategic și stabilește direcții de cooperare, nu un set de obligații aplicabile. Implementarea va depinde de coordonarea dintre Comisie, agenții, guverne și sectorul privat, precum și de investițiile în competențe, infrastructură și cercetare. Siguranța datelor Și europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu s-a adresat Comisiei Europene în legătură cu această temă. „Cât de în siguranță sunt datele pe care le introducem în programele bazate pe inteligența artificială? Am întrebat Comisia Europeană ce planuri are pentru a proteja informațiile asociate conturilor utilizatorilor de inteligență artificială. La 12 iunie 2026, Anthropic a restricționat accesul utilizatorilor din UE la cele mai avansate dintre modelele sale de inteligență artificială, în urma unei directive a guvernului SUA care limitează exporturile acestor tehnologii în interesul securității naționale. Chiar dacă restricția a fost între timp ridicată, au rămas semne de întrebare despre siguranța informațiilor asocitate conturilor utilizatorilor din UE. Ce mi-a răspuns Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. Una din prioritățile-cheie ale Comisiei este de a se asigura că modelele de inteligență artificială de avangardă sunt sigure și accesibile și pot fi implementate pentru a garanta securitatea cibernetică în Europa. ℹ️ Comisia intenționează să propună proceduri și restricții privind gestionarea informațiilor, cum ar fi prompturile, fișierele încărcate și rezultatele, asigurând astfel confidențialitatea și siguranța informațiilor europene potențial critice. ℹ️ În cadrul pachetului privind suveranitatea tehnologică, Comisia a propus un regulament privind dezvoltarea tehnologiilor de tip cloud și a inteligenței artificiale, care ar extinde capacitatea centrelor de date din UE și autonomia în domeniul tehnologiei de tip cloud și al inteligenței artificiale, sprijinind implementarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale. ℹ️ Planul de acțiune urmărește să extindă capacitățile europene în materie de inteligență artificială pentru a garanta securitatea cibernetică.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Cum văd bookmakerii viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, programate în toamna anului 2028
Internațional

Cum văd bookmakerii viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, programate în toamna anului 2028

Sistemul electoral din Statele Unite ale Americii este substanțial diferit de cel obișnuit în multe dintre țările europene, inclusiv în România. Astfel, chiar în acest an vor fi organizate așa-numitele alegeri de la jumătatea mandatului. Între timp, deja există proiecții pentru viitorul scrutin care va decide inclusiv următorul președinte al SUA. Astfel de evenimente nu sunt relevante doar pentru americani. Ținând cont de puterea politică și financiară a acestei țări, dar și de conflictele și tensiunile internaționale aflate în plină desfășurare în diverse părți ale lumii, rezultatele alegerilor din Statele Unite ale Americii pot influența evenimente al nivel global. Ce miză au alegerile de la jumătatea mandatului Pe 3 noiembrie 2026 sunt organizate alegeri pentru toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA, pentru a stabili componența celui de-al 120-lea Congres. În plus, au loc alegeri și pentru funcția de guvernator în 39 de state și teritorii, și pentru funcția de procuror general statal. Mai mult decât atât, se desfășoară numeroase alte alegeri la nivel statal și local. Aceste alegeri din SUA au loc la jumătatea celui de-al doilea mandatul (neconsecutiv) al președintelui în funcție, Donald Trump, care a candidat din partea Partidului Republican. Cunoscutul politician și om de afaceri a câștigat alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024 în fața contracandidatei Kamala Harris, reprezentata Partidului Democrat. Ce favoriți există în următoarea cursă pentru Casa Albă Viitoarele alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii sunt programate să aibă loc în luna noiembrie 2028. Conform procedurii, americanii aleg președintele și vicepreședintele (prezentați ca echipă) pentru un mandat de 4 ani. Deja există proiecții în acest sens, în funcție de sondaje de opinie și de percepția generală din societate cu privire la anumite persoane care ar putea candida. Cotele la pariuri online pot oferi o perspectivă în acest sens la momentul actual. Este interesant faptul că inclusiv românii au posibilitatea de a plasa pronosticuri. Pe platforma licențiată Vlad pariuri online (L1260657W001792 ONJN), cotele îi favorizează pe J.D. Vance (4.25), Marco Rubio (6.50) și Gavin Newsom (7.00). Alte cote relevante: • Alexandria Ocasio-Cortez - 10.00 • Jon Ossoff - 10.00 • Kamala Harris - 15.00 Se poate paria și pe numele partidului care va fi desemnat câștigător la viitoarele alegeri prezidențiale din SUA. Democrații au cotă 1.54, iar Republicanii - 2.38. Șansele ca un candidat independent să ajungă la Casa Albă par foarte reduse - cotă 34.00. Alte informații interesante despre sistemul electoral din SUA Sistemul de alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii este unic prin funcționarea sa indirectă, bazată pe un Colegiu Electoral stabilit prin Constituția adoptată în 1787. În loc ca președintele să fie ales direct prin votul popular național, cetățenii votează de fapt pentru un grup de electori alocați fiecărui stat în funcție de reprezentarea sa în Congres (numărul de senatori plus cel de reprezentanți). În majoritatea statelor se aplică principiul "câștigătorul ia totul", unde candidatul care obține cele mai multe voturi într-un stat primește toți electorii acelui stat. Pentru a câștiga funcția de la Casa Albă, un candidat are nevoie de o majoritate de cel puțin 270 de voturi electorale dintr-un total de 538. Din punct de vedere istoric, acest mecanism a fost conceput ca un compromis între alegerea președintelui de către Congres și alegerea prin vot popular direct. Primele alegeri prezidențiale au avut loc între 1788 și 1789, desemnându-l în unanimitate pe George Washington, iar sistemul a fost ulterior ajustat prin al 12-lea Amendament în 1804 pentru a separa clar votul pentru președinte de cel pentru vicepreședinte. De-a lungul timpului, acest sistem a creat momente controversate în care câștigătorul votului popular la nivel național a pierdut alegerile din cauza Colegiului Electoral — un fenomen rar, dar decisiv, observat în cazuri precum alegerile din 1824 (John Quincy Adams), 1876 (Rutherford B. Hayes), 1888 (Benjamin Harrison), 2000 (George W. Bush) și 2016 (Donald Trump).

VIDEO Imagini virale cu premierul Ungariei, Peter Magyar, dansând pe străzile din Roma și plimbându-se pe Vespa
Internațional

VIDEO Imagini virale cu premierul Ungariei, Peter Magyar, dansând pe străzile din Roma și plimbându-se pe Vespa

Pe rețelele sociale sunt virale imaginile cu premierul Ungariei, Peter Magyar, dansând pe străzile din Roma, pe muzica unui grup celebru în anii 80, Ricchi e Poveri. Într-o altă filmare, el apare pe o motocicletă Vespa, alături de fiul său, imagini care amintesc de filmul „Vacanță la Roma”, cu Audrey Hepburn și Gregory Peck.  Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Magyar se afla la Roma pentru o vizită oficială la Vatican, unde a fost primit de Papa Leon al XIV-lea.  „Dacă muzica vorbește, voi dansa” „După audiența de la Vatican cu Papa Leone, premierul maghiar Péter Magyar și-a permis o ieșire din program: pe străzile capitalei a început să danseze împreună cu trecătorii pe ritmurile melodiei «Sarà perché ti amo» a formației Ricchi e Poveri. «Roma este eternă», a scris el pe rețelele sociale, unde a publicat videoclipul”, scrie, pe Facebook Radio1 Rai. „Eu sunt cine sunt. Rămân cine am fost. Un om. Dacă muzica vorbește, voi dansa și ca prim ministru, și dacă pot, voi da o tură la Roma cu o Vespa. Dansul, omenia și zâmbetele nu au rănit niciodată pe nimeni”, s-a explicat, în aaceastă dimineață, pe Facebook, premierul de la Budapesta.  Papa Leon al XIV-lea l-a primit joi, la Vatican, într-o audiență privată, pe premierul maghiar Péter Magyar, informează agenția MTI. Péter Magyar a fost întâmpinat la intrarea în Palatul Apostolic (reședința oficială a papei) de către arhiepiscopul Peter Rajic, prefectul Casei Pontificale, precum și de înalții demnitari papali, care au însoțit delegația condusă de Péter Magyar până la biblioteca papală. După audiența privată la papă, Magyar a mai avut o discuție cu arhiepiscopul Paul Richard Gallagher la Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun, responsabil cu afacerile externe, precum și cu părintele Fabio Salerno, secretar personal al papei Leon.

Victorie zdrobitoare a extremei drepte, AfD, în landul Sachsen-Anhalt din Germania, dar nu are aliați pentru a guverna
Internațional

Victorie zdrobitoare a extremei drepte, AfD, în landul Sachsen-Anhalt din Germania, dar nu are aliați pentru a guverna

Formațiunea Alternative für Deutschland (AfD), considerată a fi de extremă dreapta, a obținut o victorie zdrobitoare în landul Sachsen-Anhalt din Germania, dar se pare că nu va controla 50% din parlamentul local. Potrivit unor estimări ale Der Spiegel, va fi foarte greu să se formeze o majoritate.  Citește și: Peiu imploră partidul lui Grindeanu să guverneze cu Simion: „ AUR este un partid la fel ca și PSD” Sondajele la ieșirea de la urne arătau un scor de 44,5% pentru AfD, CDU – 18,5%, 9,4% - Linke (Stânga), 8,9% - Verzii, 8,2% - SPD (social-democrații) și 5% - BSW (Bündnis Sahra Wagenknecht), un partid naționalist de stânga. CDU s-a prăbușit, pierzând 18,6% din electoratul landului. AfD a crescut cu 23,7% față de precedentele alegeri, din 2021. AfD, izolat, speră să se alieze cu CDU Însă o simulare Der Spiegel arată că AfD are doar 39 din locurile din parlamentul local, majoritatea necesară fiind de 42. Presa germană estima că nici formațiune nu se va alia cu extrema dreaptă. Însă nici posibile ale combinații - precum CDU+SPD+Verzi, „tolerați” de Linke - nu strâng decât cel mult 39 de locuri.  Aproape 1,7 milioane de alegători cu drept de vot au fost chemați la urne în Saxonia-Anhalt. Conform primelor estimări, rata de participare la vot a fost de aproape 80 la sută, semnificativ mai mare decât în 2021. Atunci, aceasta se situase la 60,3 la sută. În cazul în care AfD nu ar obține majoritatea absolută, ar avea nevoie de parteneri de coaliție pentru a ajunge la guvernare. Cu toate acestea, niciunul dintre celelalte partide nu dorește să formeze o coaliție cu acesta. La rândul său, Ulrich Siegmund, șeful local al AfD, a reafirmat recent că se va prezenta la alegeri pentru funcția de șef al guvernului numai dacă partidul său obține majoritatea absolută și poate guverna singur, explică Frankfurter Allgemeine.  „«Am scris istorie în această țară», declară Siegmund, candidatul principal al AfD, într-un interviu acordat postului MDR. «Nu se poate continua așa. Avem nevoie de o schimbare politică fundamentală în această țară.» Întrebat dacă va încerca acum să formeze o majoritate pentru alcătuirea unui guvern, Siegmund răspunde: «Ca democrat, voi întinde întotdeauna mâna tuturor forțelor care doresc să realizeze împreună cu noi o schimbare politică radicală.» Dar nu va fi vorba de compromisuri. În acest moment, el nu vede niciun partener pentru acest demers. CDU trebuie să se gândească singură dacă dorește să devină și mai mult o copie a Partidului de Stânga sau a Verzilor”, scrie Die Welt.       

Semnale favorabile Ucrainei, din SUA: noi sancțiuni contra Rusiei, relația Trump-Zelensky, mai caldă
Internațional

Semnale favorabile Ucrainei, din SUA: noi sancțiuni contra Rusiei, relația Trump-Zelensky, mai caldă

Senatul SUA a votat masiv în favoarea unui proiect de lege care înăsprește masiv sancțiunile împotriva Rusiei. Printre altele, ar impune tarife secundare de 100% asupra țărilor care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Proiectul a fost inițiat de senatorul Lindsey Graham, iar după decesul său președintele Trump ar fi anunțat că este de acord cu măsurile propuse. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Trump îi apreciază pe învingători” Pe de altă parte, Wall Street Journal scrie că „Impresionat de succesele Ucrainei pe câmpul de luptă, Trump și-a încălzit atitudinea față de Zelensky”.  „Trump, a declarat un înalt oficial al administrației, îi apreciază pe învingători — iar Zelensky, în ochii președintelui SUA, pare din ce în ce mai mult unul dintre aceștia (...)  Dacă noua apreciere a lui Trump față de Zelensky va dăinui rămâne o întrebare deschisă. Persoane apropiate lui Trump au remarcat că părerile sale se schimbă uneori rapid, adăugând că președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit în trecut eficient în a-și impune punctul de vedere în fața lui Trump și a unora dintre consilierii săi. Un oficial al Casei Albe a declarat că președintele și echipa sa sunt hotărâți să joace un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina și să poarte discuții cu ambele părți. Trump este optimist că se poate ajunge la un acord de pace, a spus oficialul (...) Oficialii americani consideră că Putin nu și-a schimbat obiectivul strategic de a subjuga Ucraina, în ciuda pierderilor uriașe suferite pe câmpul de luptă și a intensificării atacurilor cu drone ucrainene, care au ajuns până în Siberia. Trump a crezut inițial că armata rusă va învinge Ucraina, potrivit unui înalt oficial al administrației. Însă Trump îl vede acum pe Putin într-o lumină mai puțin favorabilă, potrivit unor persoane familiarizate cu opiniile sale. Trump i-a spus lui Putin că dorește ca războiul să se încheie, invocând numărul mare de victime de ambele părți”, relatează Wall Street Journal.   

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească
Internațional

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească

Atacul ucrainean desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026 a lovit „Amazonul rusesc” la numai 50 de kilometri de Moscova. Două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, au fost cuprinse de incendii, iar opt angajați au murit și zeci de persoane au fost rănite. Kievul a justificat atacul: depozitele nu deserveau doar comerțul online, ci erau folosite și pentru distribuirea unor componente destinate producției rusești de drone și echipamente de navigație. Ucraina atacă „Amazonul rusesc” Atacul ucrainean cu drone de la Elektrostal (regiunea Moscova), desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026, reprezintă una dintre cele mai agresive lovituri cu drone efectuate de Kiev în adâncimea teritoriului rus în ultimii ani. Citește și: VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci Au fost lovite mai multe obiective din interiorul Rusiei, inclusiv două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, adesea numit „Amazonul rusesc”. Principala țintă a fost depozitul companiei din Elektrostal, regiunea Moscova, situat la aproximativ 50 de kilometri est de capitala rusă. În aceeași noapte, dronele au lovit și un depozit de combustibil din Noginsk, în apropiere de Elektrostal, precum și un alt centru Wildberries din Kotovsk, regiunea Tambov. Incendiu uriaș la centrul Wildberries din Elektrostal Lovitura asupra depozitului din Elektrostal a provocat un incendiu masiv. Imaginile apărute în spațiul public au arătat coloane uriașe de fum negru și prăbușirea parțială a structurii cuprinse de flăcări. Potrivit autorităților ruse, resturi de drone au avariat și o grădiniță din apropierea complexului logistic. Centrul din Elektrostal era unul dintre cele mai importante depozite ale Wildberries și gestiona aproximativ 10% din totalul comenzilor companiei la nivel național. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni de amploare, în care ar fi fost folosite peste 370 de drone. Un mort și zeci de răniți în regiunea Moscova Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat că o persoană rănită în urma atacului a murit ulterior la spital. Numărul răniților a variat în primele bilanțuri. Rapoartele au indicat între 37 și 61 de persoane rănite în întreaga regiune, cele mai multe cu leziuni provocate de schije, arsuri sau intoxicații cu fum. O parte dintre victime se aflau în centrul logistic în momentul loviturii. Șapte muncitori au murit la depozitul din Kotovsk Un alt centru Wildberries a fost lovit în orașul Kotovsk, regiunea Tambov. În urma atacului, șapte muncitori aflați în schimbul de noapte au murit. Alte persoane au fost rănite, iar clădirea a fost grav afectată de incendiu. Centrul din Kotovsk era un complex nou, deschis în 2025 pentru extinderea capacității logistice a companiei în sud-estul Rusiei. Orașul se află la aproximativ 360 de kilometri de granița cu Ucraina. Justificarea Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacurile și a susținut că depozitele Wildberries nu erau simple centre comerciale. Potrivit liderului de la Kiev, acestea erau folosite pentru distribuirea unor componente supuse sancțiunilor internaționale, necesare producției de drone și echipamente de navigație. Ucraina afirmă că rețeaua logistică a companiei era utilizată pentru transportul și distribuirea unor produse cu dublă utilizare, care puteau ajunge la industria militară rusă. Rolul militar ascuns al Wildberries Potrivit informațiilor citate de presa internațională, Wildberries devenise un hub prin care militarii și voluntarii ruși puteau achiziționa și distribui echipamente destinate frontului. Pe lângă bunuri de larg consum, prin rețeaua logistică ar fi fost transportate și sortate componente electronice, echipamente de navigație, stații de emisie-recepție, veste antiglonț și alte produse cu dublă utilizare. Unele dintre aceste componente sunt vizate de sancțiuni internaționale, dar continuă să ajungă în Rusia prin importuri indirecte și intermediari. Prin lovirea centrelor din Elektrostal și Kotovsk, Kievul ar fi urmărit să afecteze lanțurile de aprovizionare folosite de fabricile rusești de drone și de industria microelectronică militară. Pagube estimate la peste 50 de miliarde de ruble Publicația independentă Meduza a relatat că pagubele preliminare produse companiei ar putea depăși 50 de miliarde de ruble (aproximativ 558 de milioane de euro). Atacurile ar fi afectat până la 15% din spațiul total de depozitare deținut de Wildberries în Rusia. Depozitul din Elektrostal avea un rol major în rețeaua companiei și procesa singur aproximativ o zecime din comenzile Wildberries la nivel național. Distrugerea sau scoaterea temporară din funcțiune a centrului poate provoca întârzieri importante în livrări și poate obliga compania să redirecționeze mărfurile către alte depozite. Wildberries, legături strânse cu Kremlinul Fuziunea dintre Wildberries și grupul de publicitate Russ (care a format noua entitate RVB) a reprezentat principalul vehicul prin care Kremlinul a preluat controlul din umbră asupra companiei. Tranzacția nu a fost o simplă mutare de afaceri, ci o redistribuire politică a activelor în contextul economiei de război. Fuziunea a strâns legăturile cu Kremlinul și a integrat Wildberries în aparatul de stat prin câteva mecanisme cheie. Aprobarea personală și directă a lui Vladimir Putin Tranzacția a fost aprobată personal de Vladimir Putin, care i-a ordonat explicit adjunctului său șef de cabinet, Maxim Oreshkin, să supravegheze și să sprijine fuziunea. O astfel de implicare la nivel înalt este rară pentru companii din sectorul de retail, ceea ce demonstrează că Moscova dorea ca cel mai mare magazin online din țară să fie gestionat de oameni loiali regimului. Cedarea de acțiuni către interpuși ai Kremlinului Deși Wildberries este o companie gigantică, evaluată la miliarde de dolari și de zeci de ori mai mare decât grupul Russ, acțiunile noii companii RVB au fost împărțite frapant: 65% pentru Wildberries și 35% pentru grupul Russ. Grupul Russ este controlat de frații Robert și Levan Mirzoyan, oameni de afaceri strâns conectați cu oligarhul și senatorul rus Suleiman Kerimov (unul dintre principalii finanțatori din umbră ai proiectelor Kremlinului. Practic, fondatoarea Tatyana Kim a fost forțată să cedeze o treime din afacerea sa către oameni conectați politic, transformând compania într-o extensie a intereselor de stat. Schimbarea managementului și înlăturarea cofondatorului Directorul executiv (CEO) al noii entități fuzionate a devenit Robert Mirzoyan (șeful Russ). Cofondatorul Wildberries, Vladislav Bakalchuk, care s-a opus tranzacției numind-o „atac de tip raider” și a cerut ajutorul liderului cecen Ramzan Kadyrov, a fost complet înlăturat din structură (disputa culminând chiar cu un atac armat sângeros la sediul din Moscova). Prin numirea lui Mirzoyan, Kremlinul s-a asigurat că deciziile logistice sunt controlate militar și politic. Proiectele geopolitice ordonate de stat Imediat după fuziune, comportamentul comercial al Wildberries s-a aliniat cu agenda externă a Rusiei. Tatyana Kim și Robert Mirzoyan i-au promis în scris lui Putin că noua companie va construi o infrastructură digitală de plăți care să ocolească sistemul occidental SWIFT în Asia și Africa. Compania a semnat acorduri cu operatori poștali de stat din Uzbekistan (UzPost) și Etiopia pentru a extinde influența economică a Rusiei în regiuni cheie, ignorând logica piețelor vestice. În vara anului 2026, entitatea fuzionată a intrat în parteneriat direct cu Căile Ferate Ruse și grupul FESCO pentru a coordona digital fluxurile de marfă din toată țara, unificând logistica civilă cu cea strategică.

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”
Internațional

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”

În cadrul unei dezbateri pe tema securității, care a avut loc marți în California, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat că Moscova nu dispune de puterea militară necesară pentru a ataca o țară occidentală, în timp ce Ucraina continuă să opună rezistență forțelor ruse. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere El a adăugat însă că președintele rus Vladimir Putin ar putea organiza o provocare împotriva NATO „pentru că este disperat și pierde”.   „Intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO” „Putin a spus chiar ceva de genul acesta în urmă cu aproximativ o lună. El a afirmat: «Dacă vom fi atacați de o țară membră a NATO, vom riposta». Prin urmare, bănuim că intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO sau Rusia, pentru a riposta apoi la un astfel de atac”, a arătat șeful diplomației poloneze, citat de site-ul televiziunii de stat a Poloniei.   Aceste declarații vin după ce prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că Varșovia se pregătește „foarte intens” pentru o serie de scenarii de securitate, în urma unor informații potrivit cărora SUA ar fi avertizat asupra riscului unei provocări armate din partea Rusiei pe flancul estic al NATO.  Referindu-se la relațiile Poloniei cu Ucraina și Germania, Sikorski a afirmat că disputele istorice nu ar trebui să împiedice cooperarea.   „Astăzi suntem aliați ai Germaniei și vrem să fim aliați și ai Ucrainei, pentru că aceasta nu se apără doar pe sine. Dacă Putin ar reuși să cucerească Ucraina, întreaga Europă s-ar afla într-o situație gravă”, a spus el.   Sikorski și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru continuarea asistenței acordate de SUA Ucrainei, spunând că speră ca un proiect de lege privind ajutorul, propus de regretatul senator american Lindsey Graham, să avanseze. 

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile
Internațional

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile

Circa 116 nave rusești din Marea Neagră, mai exact din Marea Azov/Crimeea, au fost lovite în ultimele nouă zile de armata Ucrainei. Doar noaptea trecută, Ucraina a lovit 11 vase, dintre care cinci tancuri petroliere, cinci nave cargo și un remorcher.  🚨 WATCH: Onboard footage shows a Ukrainian unmanned surface vessel (USV) striking a Russian “dark fleet” oil tanker off the coast of Crimea earlier this morning.#Ukraine #Russia #Crimea #BlackSea #BreakingNews pic.twitter.com/Mi4v7zrRkO — The Globe & News (@TheGlobeNewt) July 8, 2026 „Azov Shooting Gallery” Ce înseamnă 116 nave în 9 zile:👉Canalul Volga-Don și ruta de export a petrolului din Marea Azov sunt din ce în ce mai paralizate 👉Aprovizionarea cu combustibil a Crimeei — deja raționalizată — are acum mai puține opțiuni de livrare maritimă, ceea ce impune o dependență mai mare de cisternele rutiere și feroviare, care sunt, la rândul lor, amenințate de lovituri ucrainene👉Fiecare navă lovită nu este doar o navă pierdută — este o verigă lipsă dintr-un lanț care transportă petrolul rusesc de la terminal la piața de export Mai mult, Ucraina și-a luat revanșa față de un incident din noiembrie 2018, când navele ucrainene „Berdyansk”, „Nikopol” și remorcherul „Yany Kapu” efectuau o traversare planificată de la Odesa la Mariupol prin Strâmtoarea Kerci. Dar marina rusă a blocat ruta de sub Podul Kerci cu o navă de marfă, a lovit remorcherul „Yany Kapu” cu nava de patrulare a FSB „Don”, apoi a urmărit grupul ucrainean în timp ce acesta se întorcea. Forțele ruse au deschis focul asupra navei „Berdyansk”, au rănit 6 marinari ucraineni și au capturat toate cele trei nave cu 24 de membri ai echipajului. Ieri, una din navele rusești implicate în acel atac, Izumrud, care aparține FSB-ului, a fost scufundat. Izomrod era o navă de patrulare de frontieră, dotată cu o platformă de aterizare pentru elicoptere, lansată în 2014, cu o lungime de 62,5 metri.  În plus, trei surse din sectorul exporturilor de cereale din Rusia au declarat pentru Reuters că navigația pe Canalul Don-Azov a fost suspendată. Canalul asigură legătura între traficul fluvial și Marea Azov; podul de la Kerci face legătura între acest trafic și Marea Neagră, Crimeea ocupată și rutele dincolo de aceasta. Taganrog’s oil terminal had anti-drone nets. The drone still got through.ㅤA Ukrainian FP-1/FP-2 strike drone hit the Kurgannefteprodukt terminal at the Russian seaport. The facility stores and transfers about 1.2 million tons of petroleum products a year onto ships in the Sea… pic.twitter.com/QOXWv8AfhW — Meanwhile in Ukraine (@MeanwhileInUA) July 13, 2026 Un canal de știri din Belarus a explicat ce face Ucraina: „Logica atacurilor este simplă. Complică logistica.” Rutele atacate au prelungit lanțurile de aprovizionare, au aglomerat traficul, provocând ambuteiaje, și au adus mai multe vehicule în raza de acțiune a dronelor. Muniția care înainte ajungea într-o săptămână, a avertizat canalul din Belarus, ar putea începe să ajungă abia după o lună. Mai întâi, dronele ucrainene au atacat căile ferate care duceau spre Crimeea, au incendiat terminalele de feriboturi din jurul orașului Kerci și depozitul de combustibil din Port Kavkaz, au distrus portul din Berdiansk și au lovit rețeaua electrică care alimenta peninsula. Echipajele ruse au improvizat ocoliri, iar unele dintre acestea au devenit ținte. Apoi, campania s-a mutat de pe uscat pe apă, iar Ucraina a început să atace tancuri petroliere și feriboturi, precum și remorchere și dragoare care mențineau navele avariate în mișcare și canalele puțin adânci deschise, explică profesorul Bonk pe Substack.  Un canal rus a dat un nume campaniei ucrainene: „Azov Shooting Gallery”. Rușii cer Flotei Mării Negre să le asigure escortă. Însă staționarea unei nave de război lângă un petrolier nu face decât să ofere dronelor ucrainene o țintă mai mare și mai scumpă. 🔥 Ukraine is steadily tightening the noose around Russian logistics.In a single night, 11 Russian vessels in the Sea of Azov were targeted. According to Ukrainian reports, 116 enemy ships have been struck in just nine days during Operation Molochka, including 5 tankers, 5… pic.twitter.com/2xHfB01bdA — Shaun Pinner (@ShaunPinnerUA) July 14, 2026

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră