miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5501 articole
Internațional

UE promite împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului Ungariei

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro „într-un fel sau altul”, chiar dacă Budapesta încearcă să blocheze decizia, a declarat marți, la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mesajul a fost transmis într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita liderilor europeni la Kiev marchează patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, începută la 24 februarie 2022, și reafirmă sprijinul financiar și militar al UE pentru Ucraina. UE caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei Ursula von der Leyen a subliniat că există mai multe opțiuni prin care Uniunea Europeană poate implementa împrumutul, chiar și în contextul opoziției Ungariei. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că ar putea bloca acordarea fondurilor dacă Ucraina nu reia livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. Împrumutul de 90 de miliarde de euro este destinat acoperirii nevoilor financiare și militare ale Ucrainei în perioada 2026–2027. Șefa Comisiei Europene a amintit că decizia a fost aprobată de toți cei 27 de lideri ai statelor membre în Consiliul European, ceea ce înseamnă că angajamentul nu poate fi retras. Presiuni asupra Budapestei: „Promisiunea nu poate fi încălcată” Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut Ungariei să coopereze pentru implementarea deciziei adoptate la nivel european. Acesta a solicitat Comisiei să folosească toate instrumentele disponibile pentru a depăși blocajul și pentru a preveni eventuale presiuni politice asupra UE. Zelenski: problema petrolului trebuie discutată cu Moscova Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că problema livrărilor de petrol prin conducta Drujba nu depinde exclusiv de Kiev. Potrivit acestuia, infrastructura energetică a fost vizată în mod repetat de atacurile rusești. Liderul ucrainean a sugerat că premierul ungar ar trebui să discute direct cu Moscova, inclusiv posibilitatea unui armistițiu energetic care să permită reluarea fluxurilor. În paralel, Slovacia a anunțat că transporturile de petrol prin conducta Drujba ar putea fi reluate începând de joi, evoluție care ar putea reduce tensiunile și ar facilita negocierile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina.

UE promite bani Ucrainei în pofida Ungariei (sursa: Facebook/European Commission)
Scandal de furt la Roma, polițiști anchetați (sursa: roma.repubbloca.it)
Internațional

Polițiști suspectați că furau din magazinul pe care ar fi trebuit să îl protejeze, scandal la Roma

Un amplu dosar de furt zguduie Italia, după ce procurorii din Roma au finalizat o investigație care vizează 44 de persoane suspectate că au sustras haine și parfumuri în valoare de aproximativ 300.000 de euro din magazinul Coin aflat în gara Termini. Printre cei anchetați se numără 21 de membri ai forțelor de ordine, trimiși inițial în zonă pentru a asigura securitatea. Polițiști și carabinieri, suspectați Ancheta, deschisă în octombrie 2024, a scos la iveală o schemă de furt organizat în care ar fi fost implicați polițiști și carabinieri aflați în misiune la gara Termini. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Potrivit presei italiene, aceștia sunt acuzați că ar fi sustras în mod repetat articole vestimentare și parfumuri din magazin, cu sprijinul unei angajate. Dosarul instrumentat de Parchetul din Roma a dus la inculparea a 44 de persoane, într-un caz care ridică semne de întrebare privind integritatea unor membri ai forțelor de ordine. Schema de furt, surprinsă de camerele de supraveghere Imaginile video au dezvăluit modul de operare. O casieriță ar fi pus deoparte haine și parfumuri, ar fi îndepărtat dispozitivele antifurt și ar fi plasat produsele într-o plasă predată ulterior polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile, angajata ar fi introdus chitanțe vechi în pungi sau ar fi simulat plăți electronice, încercând să creeze aparența unor tranzacții legitime. Pierderi de sute de mii de euro și închiderea magazinului Furturile repetate au provocat pierderi semnificative. În timpul inventarului realizat în februarie 2024 a fost descoperită o lipsă de gestiune de aproximativ 184.000 de euro. În lunile următoare au dispărut produse în valoare de încă 94.000 de euro, jumătate provenind din raionul de parfumuri. Magazinul Coin din gara Termini și-a închis porțile în urmă cu câteva luni, pe fondul problemelor financiare generate de aceste pierderi. Suspiciuni privind plăți fictive Una dintre înregistrările analizate de anchetatori arată un polițist care intră în magazin cu o plasă de produse alimentare, o lasă la casă, iar câteva ore mai târziu pleacă cu mai multe articole decât ar indica o achiziție obișnuită. Imaginile reprezintă o parte din probele pe baza cărora procurorii au construit dosarul.

Presiune pe guvernul britanic în scandalul Epstein (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Dosarul Epstein zguduie Marea Britanie: guvernul va publica documente despre prințul Andrew

Guvernul britanic a anunțat marți, în Parlament, că este pregătit să facă publice documente legate de numirea fostului prinț Andrew în funcția de reprezentant special pentru comerț internațional, poziție pe care a ocupat-o între 2001 și 2011. Decizia vine la doar câteva ore după arestarea fostului ambasador Peter Mandelson, tot în contextul scandalului Epstein, unul dintre cele mai controversate dosare cu implicații globale. Arestări în lanț în dosarul Epstein Două figuri importante ale scenei politice și instituționale britanice au fost arestate la interval de patru zile și ulterior eliberate pe cauțiune. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Ancheta vizează suspiciuni potrivit cărora aceștia ar fi transmis informații economice sensibile finanțistului american Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale. Documente despre numirea prințului Andrew, în pregătire pentru publicare Executivul a susținut o moțiune depusă de Partidul Liberal Democrat care solicită publicarea documentelor privind desemnarea lui Andrew ca reprezentant comercial al Marii Britanii. Secretarul de stat pentru comerț, Chris Bryant, a declarat în fața deputaților că transparența este esențială. Potrivit acestuia, publicarea documentelor este „cel mai mic lucru datorat victimelor atrocităților comise de Epstein și de alții”. În același timp, oficialul a avertizat că guvernul trebuie să coopereze cu poliția pentru a evita compromiterea anchetei în desfășurare. Bryant l-a criticat dur pe fostul prinț, descriindu-l drept „un om grosolan și arogant, incapabil să distingă interesul public de interesul personal”. Critici fără precedent la adresa familiei regale Atacurile directe la adresa unui membru al familiei regale erau rare în Parlamentul britanic până de curând. Andrew Mountbatten-Windsor, fratele mai mic al regelui Charles al III-lea, a fost retras din viața publică, decăzut din titluri și obligat să părăsească reședința regală în octombrie. Liderul liberal-democrat Ed Davey a afirmat că, deși scandalul Epstein are implicații globale, acesta reprezintă și „un scandal profund britanic” care atinge cele mai înalte niveluri ale establishment-ului. El a cerut clarificări privind rolul fostului prinț și „sfârșitul erei impunității”. Peter Mandelson, și el vizat de transparență Guvernul a promis deja, la începutul lunii februarie, publicarea documentelor legate de numirea laburistului Peter Mandelson ca ambasador la Washington, funcție pe care urma să o ocupe la finalul anului 2024. Ministrul educației, Bridget Phillipson, a confirmat că o primă serie de documente ar putea fi făcută publică la începutul lunii martie, subliniind că trebuie respectate condițiile care să nu afecteze investigațiile. Documente filtrate din motive de securitate națională O parte dintre documente ar putea conține informații sensibile pentru securitatea națională. Acestea sunt analizate în prealabil de o comisie parlamentară care va decide ce poate fi publicat.

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Foto: news.ro
Internațional

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani, arată un raport finlandez citat de news.ro. Creșterea a fost de 6%. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Flota fantomă rusă - care are între 600 şi 1.400 de vapoare potrivit unor estimări - este folosită de către Moscova pentru a ocoli sancţiunile impuse de Occident vânzărilor ruseşti de petrol. Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Însă veniturile din petrol al Moscovei - care-i alimentează maşina de război - au scăzut sub nivelul dinaintea invaziei Ucrainei, din cauză că Rusia a fost nevoită să aplice rabaturi de preţ, se arată în raport. Aceste venituri au scăzut cu 18% în decurs de un an - la 85,5 miliarde de dolari -, în timp ce volumele au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni înainte de 24 februarie. Aproximativ 93% din brutul rusesc a fost exportat către China, India şi Turcia. ”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară AFP un analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Însă ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciuni”, ceea ce permite volumelor în circulaţie să rămână mari. Între acestea se află falsa înmatriculare a navelor şi reexportarea de carburant rafinat rezultat din petrolul brut rusesc - care ajung în ţări ce impun sanţciuni. ”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului cer Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”. UE înregistrează 598 de presupuse nave care fac parte din aceastpă flotă, cărora le este interzis accesul în porturile şi la serviciile maritime europene. CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să-şi înceteze importurile de petrol rusesc. Cele două ţări - scutite de la sancţiuni europene impuse importurlor de petrol rusesc - au crescut aceste importuri cu 11% în primele zece luni ale lui 2025, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, se arată în raport.

Americanii îl consideră pe Trump imprevizibil (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta

Un nou sondaj Reuters/Ipsos arată că percepția publică asupra președintelui Donald Trump este influențată tot mai mult de factorul vârstă. Șase din zece americani cred că liderul de la Casa Albă devine mai imprevizibil pe măsură ce înaintează în vârstă, concluzie publicată cu o zi înaintea discursului anual privind Starea Națiunii. 61% dintre americani îl consideră pe Trump imprevizibil Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți spun că l-ar descrie pe Donald Trump ca devenind imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Percepția diferă în funcție de afilierea politică: 89% dintre democrați împărtășesc această opinie; 30% dintre republicani sunt de acord; 64% dintre independenți au aceeași percepție. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu rezultatele sondajului. Popularitatea lui Trump rămâne relativ stabilă Deși percepțiile privind vârsta și stilul de conducere se schimbă, nivelul de aprobare al președintelui a rămas aproape constant. Aproximativ 40% dintre participanți au declarat că aprobă activitatea lui Trump, ușor peste nivelul din perioada anterioară. După un debut de mandat cu o popularitate de aproximativ 47%, ratingul său s-a stabilizat în ultimele luni în jurul valorii actuale. Americanii consideră că liderii politici sunt prea bătrâni Sondajul evidențiază o preocupare mai amplă privind vârsta clasei politice din SUA. Aproximativ 79% dintre respondenți sunt de acord că oficialii aleși la Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Vârsta medie este ridicată: aproximativ 64 de ani în Senat; circa 58 de ani în Camera Reprezentanților. În rândul democraților, tendința de a susține lideri mai tineri este mai accentuată, peste jumătate considerând că liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, este prea în vârstă pentru funcții guvernamentale. Trump, cel mai în vârstă președinte la învestire Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, la vârsta de 78 de ani, devenind cel mai în vârstă președinte american la momentul învestirii. Având în vedere că va împlini 80 de ani, este posibil să depășească recordul deținut anterior de Joe Biden, care și-a încheiat mandatul la 82 de ani. De la revenirea în funcție, Trump a promovat politici într-un ritm intens, inclusiv tarife comerciale extinse și măsuri stricte privind imigrația. Stilul combativ și deciziile controversate influențează percepția Președintele american a adoptat frecvent un ton dur în declarațiile publice, criticând instituții precum Curtea Supremă și adversarii politici. Deciziile privind tarifele comerciale și reacțiile la opoziția politică au contribuit la percepția de leadership imprevizibil. În campania electorală din 2024, tema vârstei liderilor politici a jucat un rol important, Trump beneficiind atunci de criticile legate de starea cognitivă a lui Joe Biden. Scade percepția privind acuitatea mintală Sondajul arată o diminuare a procentului americanilor care îl consideră pe Trump „ager mintal și capabil să facă față provocărilor”. Doar 45% împărtășesc această opinie, în scădere față de 54% într-un sondaj realizat în 2023. Diferențele politice rămân puternice: 81% dintre republicani îl consideră în continuare perspicace; doar 19% dintre democrați împărtășesc această opinie; 36% dintre independenți îl percep drept capabil, procent în scădere semnificativă. Detaliile sondajului Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 4.638 de adulți americani. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale. Rezultatele confirmă o tendință tot mai vizibilă în spațiul politic american: dezbaterea privind vârsta liderilor devine un factor central în evaluarea performanței și a capacității de guvernare.

Rusia îl investighează pe fondatorul Telegram (sursa: X/Pavel Durov)
Internațional

Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, acuză rețeaua de infracțiuni

Autoritățile ruse au deschis o anchetă penală care îl vizează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, sub suspiciunea de „facilitare a unor activități teroriste”. Informația a fost relatată de publicația Rossiiskaia Gazeta, care citează Serviciul Federal de Securitate (FSB) ca sursă. Acuzații privind sprijinul pentru activități teroriste Potrivit relatării, acțiunile lui Pavel Durov sunt analizate în baza articolului 205.1 din Codul Penal al Rusiei, care vizează acordarea de asistență pentru activități teroriste. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Fondatorul Telegram nu a comentat public informațiile, iar compania a respins în ultimele zile acuzațiile conform cărora platforma ar deveni un spațiu favorabil activităților infracționale. Restricții asupra Telegram și presiune din partea autorităților Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus restricții asupra Telegram, invocând faptul că platforma nu ar fi eliminat suficient de rapid conținutul considerat extremist. Telegram rămâne însă una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din Rusia, utilizată atât pentru comunicare privată, cât și pentru distribuirea de informații publice. Moscova promovează aplicația de stat MAX În paralel, autoritățile ruse încearcă să convingă populația să migreze către aplicația de mesagerie MAX. Aplicația este susținută de stat și a fost lansată în urmă cu aproximativ un an.

Canada cere explicații ChatGPT după un atac violent (sursa: Facebook/Canada in India (High Commission of Canada))
Internațional

ChatGPT a ascuns istoricul de căutări violente al tinerei care a ucis opt persoane în Canada

Guvernul canadian a anunțat că a convocat oficiali de rang înalt ai OpenAI la Ottawa pentru a explica de ce compania nu a raportat autorităților activitatea online a unei tinere implicate într-un atac armat soldat cu opt victime în vestul Canadei. Decizia companiei americane, dezvoltatoare a ChatGPT, a generat îngrijorări la nivel guvernamental privind protocoalele de securitate și responsabilitatea platformelor de inteligență artificială. OpenAI a identificat contul, dar nu a alertat poliția OpenAI a confirmat că, în iunie, a detectat un cont asociat tinerei de 18 ani implicate în atacul din 10 februarie, într-o localitate din Columbia Britanică. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Compania a precizat că identificarea a avut loc prin procedurile interne de monitorizare a conținutului violent, contul fiind ulterior suspendat. Totuși, autoritățile canadiene nu au fost notificate, aspect criticat de oficialii de la Ottawa. Reacția guvernului: „Situația este foarte îngrijorătoare” Ministrul canadian al inteligenței artificiale și inovării digitale, Evan Solomon, a calificat decizia drept „foarte îngrijorătoare” și a anunțat că echipa de securitate a OpenAI din Statele Unite a fost invitată la discuții la Ottawa. Potrivit ministrului, întâlnirea are scopul de a clarifica protocoalele de securitate ale companiei, iar în privința reglementării utilizării inteligenței artificiale, guvernul analizează toate opțiunile posibile. Detaliile tragediei din Columbia Britanică Atacul din 10 februarie a avut loc în Tumbler Ridge, unde tânăra și-a ucis mai întâi mama și fratele vitreg, apoi s-a deplasat la fosta școală, unde a împușcat mortal cinci copii cu vârste de 12 și 13 ani și o profesoară de 39 de ani. Ulterior, aceasta și-a luat viața. Potrivit informațiilor disponibile, avea un istoric de probleme de sănătate mintală, iar poliția intervenise anterior de mai multe ori la domiciliul familiei.

Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Ucraina, nou atac asupra conductei Drujba (sursa: Telegram/Exilenova+)
Internațional

Ucraina, nou atac cu drone asupra conductei Drujba: tensiunile cu Ungaria și Slovacia se adâncesc

Drone lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei au lovit luni o stație de pompare a conductei petroliere Drujba din regiunea rusă Tatarstan, infrastructură considerată esențială pentru transportul petrolului rusesc către Europa Centrală. Incidentul amplifică conflictul energetic și politic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia, state care acuză Kievul că menține blocat tranzitul petrolului încă din ianuarie. Stație crucială pentru alimentarea Europei, lovită de drone Surse ruse au semnalat inițial atacul asupra infrastructurii conductei Drujba, informația fiind ulterior confirmată de surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei și de presa ucraineană. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Potrivit acestora, stația de pompare avariată este vitală pentru funcționarea conductei care transportă petrol rusesc către Slovacia și Ungaria. Atacul riscă să escaladeze tensiunile energetice, întrucât cele două state europene depind în mare măsură de această rută de aprovizionare. Conducta blocată și acuzații de „șantaj politic” Fluxul de petrol prin Drujba a fost oprit după un incident din 27 ianuarie, iar livrările nu au fost reluate. Liderii Ungariei și Slovaciei susțin că reparațiile sunt finalizate, dar că Ucraina menține blocajul din motive politice. Premierii Viktor Orbán și Robert Fico au acuzat Kievul că folosește conducta drept instrument de presiune, în contextul pozițiilor lor rezervate față de sprijinul militar pentru Ucraina și față de o eventuală aderare a acesteia la Uniunea Europeană. Represalii energetice: livrări suspendate și veto în UE Dependente de importuri energetice și fără ieșire la mare, Ungaria și Slovacia au fost nevoite să recurgă la rezervele strategice de petrol, suficiente pentru aproximativ trei luni. Ca reacție, Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, precum și împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Slovacia a anunțat la rândul ei suspendarea livrărilor de electricitate către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol. Kievul cere presiune asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a cerut Ungariei și Slovaciei să își îndrepte presiunea către Rusia. Diplomatul a criticat veto-urile și a avertizat că cele două state nu pot bloca deciziile Uniunii Europene, solicitând cooperare constructivă și responsabilitate în gestionarea crizei energetice. Împrumutul european pentru Ucraina, blocat politic Liderii europeni au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună și garantat de bugetul UE. Rambursarea ar urma să depindă de eventuale reparații de război plătite de Rusia. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut scutiri de la mecanismul de garantare, avertizând că ar putea bloca programul. Premierul ungar a susținut că împrumutul riscă să nu fie recuperat niciodată, ceea ce ar transfera costurile către statele membre. Conducta Drujba, în centrul unui conflict energetic major Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonia Costa, Viktor Orbán a descris blocarea conductei drept un act ostil care afectează securitatea energetică a Ungariei. Budapesta avertizează că va continua să blocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina atât timp cât tranzitul petrolului prin Drujba rămâne suspendat.

Petrolierul Boracay, foști membri Wagner la bord (sursa: marinetraffic.com)
Internațional

Foști membri Wagner, descoperiți la bordul unui petrolier din flota fantomă sechestrat de Franța

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Rob Jetten, noul premier al Olandei (sursa: Facebook/Rob Jetten)
Internațional

Primul premier declarat homosexual al Olandei a depus jurământul. Va avea un mandat greu

Rob Jetten a depus luni jurământul în funcția de prim-ministru al Olandei, devenind cel mai tânăr șef de guvern din istoria țării. Liderul în vârstă de 38 de ani este, totodată, primul premier provenit din partidul de centru D66 și primul prim-ministru olandez declarat homosexual. Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Huis ten Bosch din Haga, sub conducerea regelui Willem-Alexander, la aproape patru luni după alegerile anticipate. O coaliție minoritară într-un parlament fragmentat Rob Jetten a format un guvern de coaliție împreună cu creștin-democrații conservatori din CDA și cu VVD, partid de dreapta. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Cele trei formațiuni dețin 66 de locuri din totalul de 150 din camera inferioară a parlamentului, ceea ce transformă executivul într-un guvern minoritar. În aceste condiții, adoptarea legilor va depinde de sprijinul opoziției. Situația este complicată de fragmentarea legislativului, unde aproape o treime dintre mandate aparțin partidelor radicale de extremă dreapta. Olanda are o experiență limitată cu guverne minoritare, iar sondajele arată că peste două treimi dintre cetățeni sunt sceptici că noua coaliție va reuși să ducă la capăt un mandat complet de patru ani. Victoria surprinzătoare a partidului D66 Partidul D66, condus de Jetten, este o formațiune social-liberală și pro-europeană care a pus în centrul campaniei politica climatică, accesul la locuințe și o abordare mai fermă privind migrația. La alegerile din 29 octombrie, D66 a obținut o victorie surprinzătoare, devansând la limită Partidul Libertății (PVV), formațiune populistă de extremă dreapta condusă de Geert Wilders. Primele măsuri: reduceri sociale și investiții în apărare Noul executiv a anunțat deja un pachet de măsuri care include reduceri semnificative de cheltuieli în sistemele de asistență socială și sănătate. În paralel, guvernul promite investiții suplimentare de miliarde de euro în domeniul apărării. Aceste decizii vin într-un context politic instabil, după prăbușirea precedentului guvern condus de Dick Schoof, care a rezistat doar 11 luni. Criza politică ce a dus la schimbarea guvernului Executivul anterior, în care era implicat și PVV, s-a destrămat după ce Geert Wilders și-a retras sprijinul pe fondul unui conflict privind legislația azilului. Ulterior, partidele mainstream au exclus o nouă colaborare cu liderul populist, iar grupul său parlamentar s-a confruntat cu tensiuni interne. Acest context a deschis calea formării noii coaliții conduse de Rob Jetten. Viața personală a noului premier Rob Jetten este logodit cu Nicolas Keenan, jucător argentinian de hochei pe iarbă cu două participări la Jocurile Olimpice. În prezent, Keenan evoluează la clubul olandez HC Klein Zwitserland.

Putin a început al treilea război mondial, spune Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, Vladimir Putin a declanșat deja al treilea război mondial. Declarația a fost făcută la Kiev, înainte de marcarea a patru ani de la invazia rusă din 24 februarie 2022, liderul ucrainean subliniind că Ucraina încearcă să împiedice extinderea conflictului la scară globală. Zelenski: conflictul depășește granițele Ucrainei Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește să impună un model de viață diferit la nivel global și să schimbe ordinea internațională. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei În acest context, Zelenski consideră că războiul nu mai este doar regional, ci parte a unei confruntări mai largi. El a precizat că există diferențe de opinie între liderii occidentali privind riscul unui conflict mondial, însă susține că acțiunile Kremlinului indică deja această direcție. Garanții de securitate pe termen lung din partea SUA Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și de durată, care să nu depindă de schimbările politice din Statele Unite. Liderul de la Kiev a subliniat rolul instituțiilor americane, inclusiv al Congresului, în asigurarea unui sprijin stabil pentru Ucraina. Potrivit acestuia, securitatea țării trebuie gândită pe termen lung, pentru a preveni noi agresiuni și pentru a proteja procesul democratic. Obiectiv strategic: revenirea la frontierele din 1991 Președintele ucrainean a reiterat că obiectivul final rămâne recucerirea tuturor teritoriilor ocupate și revenirea la granițele stabilite după independența din 1991. Totuși, el a admis că acest scenariu nu este posibil imediat, din cauza costurilor umane și militare foarte ridicate. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dispune de suficiente resurse și arme pentru o ofensivă rapidă, iar succesul depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor internaționali. Refuzul cedării de teritorii și impactul intern Liderul ucrainean a respins ideea cedării unor regiuni parțial ocupate, precum Donețk, Herson și Zaporojie. În opinia sa, renunțarea la aceste teritorii ar însemna abandonarea populației locale și ar provoca diviziuni în societate. El a insistat că integritatea teritorială rămâne un principiu central al strategiei Kievului. Alegeri, legitimitate și legea marțială În interviu, Zelenski a lăsat deschisă posibilitatea organizării unor noi alegeri prezidențiale, însă a subliniat că acestea ar necesita garanții de securitate pentru a preveni manipularea. Mandatul său a fost prelungit în baza legii marțiale, care interzice alegerile pe timp de război. Declarațiile vin în contextul în care Moscova contestă legitimitatea liderului ucrainean, în timp ce comunitatea internațională continuă să îl recunoască drept președinte al Ucrainei.

Patru ani de război în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret, dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Suspect înarmat, împușcat mortal lângă reședința lui Trump (sursa: X/U.S. Secret Service)
Internațional

Suspect înarmat, împușcat mortal în apropierea reședinței lui Trump. Bărbatul a fost identificat

Un bărbat a fost împușcat mortal de forțele de ordine după ce a încercat să pătrundă ilegal în zona securizată a reședinței Mar-a-Lago, proprietatea președintelui american Donald Trump din West Palm Beach, Florida. Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce liderul american se afla la Washington. Suspect înarmat observat la intrarea proprietății Potrivit United States Secret Service, instituția responsabilă de protecția demnitarilor americani, un bărbat de aproximativ 20 de ani a fost observat în jurul orei 01:30 în apropierea intrării de nord a complexului. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Suspectul avea asupra sa o pușcă și o canistră de benzină, elemente care au determinat intervenția imediată a agenților. Purtătorul de cuvânt al Secret Service, Anthony Guglielmi, a confirmat că individul a fost împușcat după ce a pătruns în perimetrul securizat. Cum s-a desfășurat intervenția forțelor de ordine Într-o conferință de presă, șeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, a explicat că agenții i-au cerut bărbatului să lase jos arma și canistra de combustibil. Suspectul ar fi abandonat canistra, însă a ridicat pușca în poziție de tragere. În acel moment, un polițist local și agenți ai Secret Service au deschis focul, neutralizând amenințarea. Bărbatul a murit pe loc, iar niciun agent nu a fost rănit. FBI a preluat ancheta Autoritățile nu au oferit inițial detalii despre identitatea sau motivația suspectului, dar au prezentat arma confiscată. Investigația a fost preluată de Federal Bureau of Investigation (FBI), care colectează probe și le solicită locuitorilor din zonă să verifice imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Suspectul, identificat Potrivit mai multor surse citate de CBS News, bărbatul împușcat mortal a fost identificat drept Austin T. Martin, în vârstă de 21 de ani, din Cameron, Carolina de Nord. Autoritățile au precizat că tânărul avea asupra sa o pușcă și o canistră de combustibil în momentul pătrunderii în perimetru. Informațiile preliminare indică faptul că ar fi reușit să intre în complex în momentul în care un invitat ieșea din proprietate. Familia îl declarase dispărut înainte de incident Conform CBS News, familia lui Austin T. Martin îl raportase dispărut cu o zi înainte, detaliu care ridică întrebări privind starea sa și motivele deplasării spre Florida. Anchetatorii analizează traseul parcurs de suspect din Carolina de Nord până la Mar-a-Lago și verifică dacă arma ar fi fost achiziționată pe drum. Mar-a-Lago, din nou în centrul preocupărilor de securitate Incidentul readuce în atenție riscurile de securitate care vizează liderii politici americani. În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Donald Trump a fost ținta a două tentative de asasinat, una dintre ele având loc chiar pe terenul său de golf din West Palm Beach.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră