marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5703 articole
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență în sectorul energetic după avarierea unei linii electrice majore

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Rusia apără Ungaria în scandalul spionajului (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia apără guvernul Viktor Orbán în scandalul scurgerilor de informații din UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

Vaticanul permite transplanturile de la animale (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Vaticanul permite transplanturile de organe de la animale: noi reguli etice pentru xenogrefe

Vaticanul a anunțat că pacienții catolici pot beneficia de transplanturi de organe și țesuturi provenite de la animale, în contextul progreselor din domeniul xenogrefelor, care implică utilizarea organelor modificate genetic de la porci sau bovine. Decizia vine însoțită de un set detaliat de îndrumări etice privind aceste proceduri medicale. Biserica Catolică nu se opune transplanturilor de la animale Într-un document de 88 de pagini, Vaticanul reafirmă că nu există interdicții religioase privind utilizarea animalelor ca sursă de organe pentru transplanturi. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Teologia catolică nu are excluderi, pe bază religioasă sau rituală, în utilizarea vreunui animal ca sursă de organe, ţesuturi sau celule pentru transplant către fiinţe umane", se arată în document. Condiții etice: practici medicale corecte și protecția animalelor Deși aprobă xenogrefele, Vaticanul subliniază că acestea trebuie realizate în condiții stricte: respectarea celor mai bune practici medicale evitarea cruzimii față de animale Aceste criterii sunt esențiale pentru acceptarea morală a procedurilor. Xenogrefele, un domeniu în plină dezvoltare Transplanturile de organe de la animale la oameni sunt încă rare, dar înregistrează progrese importante. Vaticanul a aprobat pentru prima dată aceste proceduri în 2001, când se aflau într-un stadiu incipient. Între timp, cercetarea a avansat semnificativ, iar în 2024 a fost realizat, în Statele Unite, primul transplant de rinichi de la porc la om. Recomandări pentru cercetători: echilibru și sustenabilitate Documentul, elaborat cu sprijinul unor medici din Italia, SUA și Olanda, le cere oamenilor de știință să abordeze xenogrefele într-un mod responsabil. Specialiștii sunt îndemnați să desfășoare aceste intervenții într-un mod „oportun, proporțional și sustenabil”, ținând cont atât de beneficiile medicale, cât și de implicațiile etice. Riscuri medicale: respingere și infecții Vaticanul atrage atenția și asupra riscurilor asociate acestor transplanturi. Medicii trebuie să informeze pacienții despre posibilitatea respingerii organului de către sistemul imunitar sau riscul apariției unor infecții, ca urmare a tratamentelor de imunosupresie.

Putin militarizează firme private de securitate (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat marți o lege care permite firmelor private de securitate să utilizeze arme de foc pentru apărarea instalațiilor energetice de importanță critică, în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ruse. Legea intră imediat în vigoare Potrivit autorităților ruse, noua legislație a fost adoptată pentru a extinde capacitățile de protecție ale obiectivelor strategice, în special în sectorul energetic. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Actul normativ permite utilizarea unei game mai largi de arme în misiuni de securitate, oferind companiilor private atribuții sporite în apărarea acestor infrastructuri. Atacuri repetate asupra rafinăriilor și exporturilor Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Ucraina asupra rafinăriilor de petrol și a principalelor puncte de export ale Rusiei. Aceste acțiuni vizează reducerea veniturilor Moscovei și slăbirea capacităților sale militare, prin afectarea infrastructurii energetice. Arme de tip Kalașnikov pentru protecția siturilor strategice Conform noii legi, firmele private de securitate vor putea utiliza arme mai puternice, inclusiv puști de asalt Kalașnikov, pentru a proteja obiectivele considerate esențiale. Autoritățile ruse au anunțat încă din octombrie anul trecut intenția de a folosi rezerviști pentru protejarea infrastructurii civile, inclusiv a rafinăriilor de petrol. Măsuri suplimentare: protecție anti-drone În paralel, unele rafinării din Rusia, inclusiv cele din Republica Bașkortostan, situată în Munții Ural, au început să instaleze rețele anti-drone. Aceste sisteme sunt menite să limiteze impactul atacurilor aeriene asupra instalațiilor energetice.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

UE și Australia, acord istoric de liber schimb (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE și Australia încheie un acord istoric de liber schimb, după opt ani de negocieri

Uniunea Europeană și Australia au semnat marți, la Canberra, un acord de comerț liber amplu, finalizat după opt ani de negocieri intense. Documentul are ca obiectiv principal stimularea comerțului bilateral și consolidarea relațiilor economice dintre cei doi parteneri. Cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice Pe lângă componenta comercială, acordul prevede și întărirea cooperării în domeniul apărării, precum și facilitarea accesului Uniunii Europene la resursele de minerale critice din Australia. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Ursula von der Leyen a subliniat că, în ciuda distanței geografice, cele două părți împărtășesc o viziune comună asupra lumii și transmit un semnal puternic de cooperare internațională. Compromisuri privind denumirile geografice și produsele agricole Negocierile au fost deblocate după soluționarea unor puncte sensibile, precum utilizarea denumirilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața UE. Australia va putea folosi temporar termenul „prosecco” pe piața internă, dar nu și pentru export după zece ani, iar denumiri precum „feta” sau „gruyere” vor rămâne permise în anumite condiții. Avantaje economice pentru industrie și agricultură Producătorii auto europeni vor beneficia de facilități fiscale în Australia, inclusiv majorarea pragului taxei pentru mașinile electrice de lux. În același timp, exporturile UE către Australia ar putea crește cu o treime în următorul deceniu, cu avansuri semnificative în sectoarele auto și lactate. Creșterea cotelor pentru carne și impactul asupra pieței Acordul prevede majorarea semnificativă a cotei de carne de vită australiană acceptată în UE, până la 30.600 de tone, cu taxe reduse sau eliminate. De asemenea, va fi permisă importarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră, implementarea urmând să se facă gradual. Un parteneriat strategic cu impact economic major Acordul urmează să intre în vigoare după aprobarea Consiliului European și este așteptat să consolideze schimburile comerciale, care au atins deja zeci de miliarde de euro anual. În 2024, exporturile UE către Australia au inclus bunuri de 37 de miliarde de euro și servicii de 31 de miliarde de euro.

Românca reținută în Scoția a fost eliberată (sursa: onr.org.uk)
Internațional

Românca reținută după tentativa de pătrundere într-o bază navală din Scoția a fost eliberată

O femeie româncă în vârstă de 31 de ani, reținută săptămâna trecută în Scoția după o presupusă tentativă de acces într-o bază navală strategică, nu va fi urmărită penal, au anunțat luni procurorii scoțieni. Decizia vine în urma evaluării probelor disponibile. Reținută alături de un cetățean iranian Românca a fost arestată joi împreună cu un bărbat iranian de 34 de ani, după ce poliția a semnalat o tentativă de pătrundere în Baza Navală HM Clyde, situată pe coasta de vest a Scoției. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Inițial, autoritățile anunțaseră că ambii suspecți urmau să fie prezentați în fața instanței din Dumbarton. Procurorii: nu există motive pentru urmărire penală Procuratura publică din Scoția a decis că „nu ar trebui să existe proceduri judiciare” împotriva femeii românce. Totuși, anchetatorii au precizat că își rezervă dreptul de a relua cazul, în eventualitatea apariției unor dovezi suplimentare. Bărbatul iranian, eliberat în așteptarea anchetei În ceea ce îl privește pe cetățeanul iranian, acesta a fost eliberat din arest, iar investigațiile continuă. Procurorii au transmis că dosarul rămâne deschis și că bărbatul nu s-a prezentat în instanță. Incidentul, pe fondul tensiunilor internaționale Cazul are loc într-un context geopolitic tensionat, la scurt timp după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Deși Marea Britanie nu a participat direct la operațiuni, forțele sale au intervenit în regiunea Golfului, interceptând rachete și drone iraniene. Baza HM Clyde, obiectiv strategic major Baza Navală HM Clyde este unul dintre cele mai importante obiective militare ale Regatului Unit, găzduind flota de submarine nucleare și submarinele de atac. Din acest motiv, orice tentativă de acces neautorizat este tratată ca un incident de securitate major.

Negocieri SUA-Iran, Trump anunță progrese (sursă: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Economia Rusiei e în declin, recunoaște Putin (sursa: tass.com)
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: Mohammed Ghalibaf Foto: X MB Ghalibaf
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

Atac ucrainean asupra Primorsk și Ust-Luga (sursa: Planet Labs/Radio Svoboda)
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile Foto: Kremlin.ru
Internațional

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora, scrie Politico. Articolul din Politico vine după ce Washington Post a scris, în acest week-end, că guvernul lui Orbán a menținut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări membre ale UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici - după cum a avertizat premierul polonez Donald Tusk cu privire la suspiciunile de lungă durată că guvernul lui Viktor Orbán împărtășește informații cu Rusia. Însă nu va exista niciun răspuns oficial al UE la o nouă serie de acuzații din cauza posibilului impact asupra alegerilor maghiare din 12 aprilie, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni care au declarat pentru POLITICO că sunt îngrijorați de riscul ca Budapesta să scurgă informații sensibile către Kremlin”, a relatat Politico.  „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Avem suspiciuni în această privință de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a scris premierul polonez Donald Tusk, pe X/Twitter.  „Îngrijorările legate de trimiterea de informații direct către Moscova de către Ungaria au stat la baza apariției formatelor de discuții separate între lideri cu aceleași interese, în loc să se organizeze întâlniri cu toți cei 27 de membri ai UE, a declarat un  oficial guvernamental european, sub anonimat.  «În general, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante se desfășoară acum în diferite formate mai mici - E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.», a spus oficialul. Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianța de la Weimar este formată din Franța, Germania și Polonia. NB8 reprezintă cele opt țări din țările nordice și baltice. JEF este Forța Expediționară Comună a 10 națiuni din nordul Europei”, explică Politico. 

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră