sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5368 articole
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Raport oficial asupra uciderii lui Alex Pretti (sursa: Facebook/M6Info)
Internațional

Raportul asupra uciderii lui Alex Pretti nu menționează că acesta ar fi scos o armă

Un prim raport oficial al autorităților americane privind împușcarea mortală a cetățeanului american Alex Pretti, la Minneapolis, arată că doi agenți ai forțelor federale de ordine au deschis focul asupra acestuia. Informațiile au fost relatate marți de presa americană, inclusiv de New York Times și CBS News. Doi agenți federali implicați în împușcarea lui Alex Pretti Potrivit relatărilor din presa americană, un agent al US Border Patrol ar fi tras primul foc asupra lui Alex Pretti, fiind urmat de un ofițer al Customs and Border Protection (CBP). Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Informațiile provin dintr-un e-mail transmis de CBP unor membri ai Congresului, care conține date din investigația preliminară. US Border Patrol este componenta mobilă, în uniformă, a CBP și operează sub autoritatea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS). Cine era Alex Pretti și de ce cazul a provocat revoltă Alex Pretti, în vârstă de 37 de ani, era infirmier și lucra într-un spital pentru veterani. Uciderea sa a amplificat tensiunile deja existente legate de politicile administrației Donald Trump privind combaterea imigrației, în special în orașele conduse de administrații democrate. Incidentul a generat indignare publică după ce oficiali federali au susținut inițial că acțiunile lui Pretti ar fi dus la propria sa moarte, afirmații contestate de imaginile video apărute ulterior. Raportul preliminar contrazice versiunea oficială inițială Conform documentului citat de media americană, raportul preliminar nu menționează că Alex Pretti ar fi încercat să-și scoată arma în momentul intervenției. Această concluzie intră în contradicție cu declarațiile anterioare ale administrației americane, care sugerau că acesta reprezenta o amenințare imediată pentru agenți. Poziția Departamentului pentru Securitate Internă După incident, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a publicat fotografii cu o armă despre care susține că Pretti o avea asupra sa. DHS a afirmat că bărbatul i-ar fi abordat pe agenții CBP fiind înarmat și că ar fi opus rezistență încercărilor de a fi dezarmat. Instituția a mai precizat că unul dintre agenți ar fi tras în legitimă apărare. Totuși, înregistrările video disponibile par să arate că Alex Pretti fusese deja dezarmat în momentul în care s-au tras focurile de armă. Declarațiile controversate ale secretarului pentru securitate internă Secretarul american pentru securitate internă, Kristi Noem, a declarat la scurt timp după incident că Alex Pretti ar fi fost „hotărât să provoace cât mai mult rău posibil” și că ar fi intenționat să ucidă agenți federali. De asemenea, aceasta a susținut că bărbatul avea arma la vedere. Aceste afirmații nu sunt susținute de imaginile video analizate până în prezent, potrivit relatărilor din presa americană. Ancheta se bazează pe imaginile camerelor purtate de agenți Potrivit New York Times, anchetatorii au analizat imaginile surprinse de camerele video purtate de agenții implicați în intervenție pentru a întocmi raportul preliminar. Investigația este în desfășurare, iar concluziile finale urmează să stabilească circumstanțele exacte ale împușcării mortale.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice, reacția SUA (sursa: Facebook, Department of Homeland Security)
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Austria limitează accesul copiilor pe rețelele de socializare (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Austria va interzice accesul minorilor sub 14 ani pe rețelele de socializare

Guvernul austriac a anunțat marți că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul minorilor sub 14 ani la rețelele de socializare, începând din luna septembrie. Măsura ar urma să intre în vigoare odată cu debutul anului școlar 2026–2027. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor și urmează exemplul deja aplicat în Australia, precum și demersurile legislative recente din Franța. Guvernul de la Viena convoacă experți pentru implementare Secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Prull, a precizat că următorul pas constă în convocarea unor grupuri de experți care să analizeze modul concret de aplicare a interdicției. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Primul pas este integrarea grupurilor de experți împreună cu partidele politice. Ulterior, va fi analizată în detaliu implementarea tehnică”, a declarat Prull, subliniind că responsabilitatea verificării vârstei ar urma să revină în principal platformelor online. Divergențe în coaliția de guvernare privind soluțiile tehnice Deși guvernul austriac este format din conservatori, social-democrați și liberali, consensul nu este deplin în privința modului de aplicare a interdicției. Liberalii din coaliție au respins categoric ideea ca verificarea vârstei să fie lăsată exclusiv în sarcina platformelor de social media. Aceștia susțin utilizarea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau, preferabil, a viitorului sistem european de identitate digitală eID. Totuși, acesta din urmă nu este așteptat să devină operațional înainte de anul 2027. Franța avansează cu o lege similară pentru minorii sub 15 ani În Franța, Adunarea Națională a adoptat în primă lectură un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Inițiativa este susținută ferm de guvernul francez și de președintele Emmanuel Macron, fiind prezentată drept o măsură esențială pentru protejarea sănătății copiilor și adolescenților. Proiectul legislativ urmează să fie analizat de Senatul francez în săptămânile următoare. Franța ar putea deveni prima țară din UE cu restricții ferme Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, Franța va deveni prima țară din Uniunea Europeană și a doua din lume, după Australia, care va impune restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. Australia a introdus în decembrie anul trecut o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani, stabilind un precedent la nivel global. Comisia Europeană permite inițiative naționale, dar va monitoriza aplicarea Comisia Europeană a confirmat marți că Franța are dreptul să adopte o astfel de măsură la nivel național, precizând totodată că monitorizarea aplicării legislației va reveni executivului comunitar, pentru a asigura compatibilitatea cu normele europene. Austria cere o soluție la nivel european Vicecancelarul federal al Austriei, Andreas Babler, social-democrat și ministru responsabil cu mass-media, a susținut necesitatea unei soluții coordonate la nivelul Uniunii Europene, dar a subliniat că, în lipsa unui cadru comun, statele membre trebuie să acționeze individual. „Aceasta este una dintre cele mai mari probleme din punct de vedere democratic. Nu dorim să pedepsim copiii, ci să-i protejăm”, a declarat Babler. Parlamentul European susține limitarea accesului copiilor la social media În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la vârsta de 13 ani doar cu acordul explicit al părinților. Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, ea reflectă o tendință tot mai clară la nivel european de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale.

Germania, temeri pentru rezerva de aur din SUA (sursa: Facebook/Deutsche Bundesbank)
Internațional

O treime din rezerva de aur a Germaniei se află la New York. Temeri că Trump o poate bloca

Șeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, afirmă că nu există niciun motiv pentru repatrierea rezervelor de aur ale țării depozitate la Rezerva Federală a Statelor Unite. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că aurul german aflat în seifurile Fed din New York este în deplină siguranță, în pofida dezbaterilor politice recente. Temerile privind siguranța aurului Într-un interviu acordat miercuri publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Joachim Nagel a declarat ferm că Bundesbank are deplină încredere în securitatea rezervelor de aur păstrate în Statele Unite. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Nu am nicio îndoială că aurul nostru este depozitat în siguranță la sediul Fed din New York”, a subliniat președintele Bundesbank, respingând speculațiile privind necesitatea aducerii acestuia înapoi în Germania. Declarațiile lui Nagel vin pe fondul unei dezbateri reaprinse în Germania și în Uniunea Europeană, alimentată de pozițiile agresive ale președintelui american Donald Trump față de statele europene, în special în contextul disputei privind Groenlanda. Această retorică a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța rezervelor strategice ale unor state europene, inclusiv aurul Germaniei depozitat în afara granițelor naționale. Apel politic pentru repatrierea rezervelor de aur Președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut recent guvernului german să inițieze repatrierea aurului păstrat în SUA. „Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și sub o politică americană imprevizibilă a președintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei să fie depozitate în seifurile Rezervei Federale din New York”, a declarat Strack-Zimmermann pentru revista Spiegel. Potrivit acesteia, peste 1.230 de tone de aur german se află în prezent în custodia Fed, o situație care, în opinia sa, ar trebui reevaluată în contextul geopolitic actual. Germania, a doua cea mai mare rezervă de aur din lume Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel global, după Statele Unite. La sfârșitul anului 2024, rezervele de aur ale Bundesbank însumau aproximativ 3.352 de tone, ceea ce conferă aurului un rol central în stabilitatea financiară și simbolică a statului german. Unde este stocat aurul Germaniei Conform datelor oficiale furnizate de Bundesbank, mai mult de jumătate din rezerva de aur a Germaniei este stocată în seifurile băncii centrale din Frankfurt. Restul este împărțit între Rezerva Federală din New York și Banca Angliei din Londra. Această distribuție este justificată istoric și strategic, având în vedere rolul centrelor financiare internaționale și lichiditatea piețelor de aur. Audituri regulate și repatrieri anterioare Joachim Nagel a amintit că Bundesbank efectuează periodic audituri riguroase ale stocurilor de aur, inclusiv ale celor depozitate în străinătate. El a subliniat că banca centrală germană monitorizează constant siguranța și integritatea rezervelor sale. De asemenea, Nagel a precizat că Germania a derulat deja un proces de repatriere în trecut. În urmă cu aproximativ 10 ani, Bundesbank a transferat 300 de tone de aur de la New York înapoi la Frankfurt, în cadrul unei strategii de consolidare a stocurilor interne.

Kristi Noem, convocată la discuții de Trump (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Crimele ICE din Minneapolis îi afectează imaginea lui Trump, care a chemat-o la discuții pe Noem

După decesul lui Alex Pretti, Kristi Noem, șefei Securității Interne, a invocat imediat legitima apărare în cazul agentului care a tras, o poziție care a fost ulterior pusă sub semnul întrebării de analiza imaginilor video. Potrivit presei americane, reacția rapidă a șefei DHS l-ar fi nemulțumit pe Donald Trump, mai ales în contextul în care acesta este al doilea incident mortal petrecut în Minneapolis în ultimele săptămâni, după uciderea unei alte cetățene americane de către un agent al poliției de imigrație. Donald Trump și Kristi Noem au avut o discuție de aproximativ două ore, luni seară, pe fondul tensiunilor generate de aceste cazuri. Trump refuză demiterea șefei Securității Interne Președintele american Donald Trump a declarat marți că Kristi Noem, șefa Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), va rămâne în funcție, în pofida presiunilor venite din partea opoziției, apreciind că aceasta face „o treabă foarte bună”. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Întrebat direct de o jurnalistă dacă Noem va pleca din funcție, Trump a răspuns scurt: „Nu”. Trump a descris decesul ca fiind „foarte trist”, dar a evitat să folosească termenii duri vehiculați anterior de unii membri ai administrației sale. Trump se distanțează de eticheta de „asasin” Președintele a luat distanță față de declarațiile consilierului său Stephen Miller, care îl descrisese pe bărbatul ucis, Alex Pretti, drept „asasin”. Întrebat dacă ar folosi același termen pentru a-l caracteriza pe infirmierul de 37 de ani, Trump a răspuns ferm: „Nu”. Critici privind prezența armelor la manifestații Donald Trump a precizat totuși că victima „nu ar fi trebuit să poarte o armă” în timpul unei manifestații, subliniind că astfel de situații pot escalada rapid. „Nu trebuie să se vină cu arme la astfel de evenimente. Este un incident foarte nefericit”, a declarat președintele.

Cazinourile online, soluție pentru bugetul Rusiei (sursa: Pexels/Azamat Hatypov)
Internațional

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe

Rusia ar putea ridica interdicția privind cazinourile online și ar putea introduce o taxă de 30% pe veniturile acestora, în încercarea de a aduce la bugetul de stat până la 100 de miliarde de ruble anual (aproximativ 1,3 miliarde de dolari), relatează cotidianul rus Kommersant. Rusia caută venituri din jocuri online Potrivit surselor citate de Kommersant, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a propus modificarea legislației privind piața jocurilor de noroc într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Planul prevede ridicarea interdicției pentru cazinourile online, sub condiții stricte, inclusiv: - desemnarea unui operator unic, aprobat de Guvern; - utilizarea unei platforme unificate pentru acceptarea pariurilor, similară sistemelor existente pentru casele de pariuri; - stabilirea vârstei minime de 21 de ani pentru jucători. Ministerul Finanțelor estimează că măsura ar putea aduce până la 100 de miliarde de ruble anual, într-un context de presiune bugetară crescută. Buget afectat de costurile războiului din Ucraina Veniturile statului rus sunt sub presiune din cauza cheltuielilor militare ridicate generate de războiul din Ucraina. Anul trecut, Rusia a fost nevoită să majoreze de două ori ținta de deficit bugetar, ajungând la 2,6% din PIB. Pentru anul în curs, autoritățile de la Moscova vizează un deficit bugetar de 1,6% din PIB, în pofida eforturilor de creștere a veniturilor fiscale. Creșteri de taxe și extinderea bazei de impozitare Din 2022 până în prezent, Guvernul rus a colectat cel puțin 27.600 miliarde de ruble prin diverse măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul. Economiștii avertizează însă că noi majorări de taxe sunt inevitabile. Printre măsurile anunțate: - majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu un impact estimat de 4.400 - miliarde de ruble între 2026 și 2028; - eliminarea unor scutiri de TVA pentru întreprinderile mici, măsură care ar putea aduce încă 200 de miliarde de ruble. Taxarea importurilor și a comerțului electronic transfrontalier Pentru a crește veniturile, Guvernul de la Moscova vizează și importurile de bunuri de consum din China, care ajung în Rusia prin statele din Asia Centrală, profitând de acordurile de liber schimb din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Separat, ministrul adjunct al Industriei, Roman Chekushov, a declarat pentru Business FM că autoritățile vor monitoriza și transporturile mari de bunuri de consum realizate prin platforme de comerț electronic transfrontalier. Guvernul rus a introdus, de asemenea, noi taxe asupra industriei pariurilor, de la care se așteaptă o creștere a veniturilor colectate de la aproximativ 1 miliard de ruble anual, în prezent, până la 60 de miliarde de ruble. Economiștii avertizează asupra riscului unei „spirale fiscale” Analiștii economici avertizează că majorările succesive de taxe ar putea declanșa o „spirală fiscală”, în care presiunea asupra mediului de afaceri reduce activitatea economică, ducând la încasări fiscale mai mici pe termen lung și forțând autoritățile să introducă noi taxe. Ministerul Finanțelor de la Moscova a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant sau declarațiile oficialilor guvernamentali.

Pornhub, YouPorn, acces limitat în Marea Britanie (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Pornhub, YouPorn și alte site-uri, în război cu guvernul britanic din cauza protecției minorilor

Site-urile pentru adulți YouPorn, Pornhub și RedTube nu vor mai permite înregistrarea de utilizatori noi în Marea Britanie începând cu 2 februarie, a anunțat marți compania Aylo, proprietarul platformelor. Decizia vine ca reacție la modul în care autoritățile britanice aplică cerințele privind verificarea vârstei utilizatorilor. Aylo critică reglementările britanice privind verificarea vârstei Compania Aylo, cu sediul în Cipru, susține că măsurile impuse de autoritățile din Regatul Unit nu își ating scopul declarat de protecție a minorilor, ci produc efecte contrare. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Potrivit reprezentanților grupului, restricțiile au determinat „devierea traficului către colțuri mai întunecate și nereglementate ale internetului”, unde riscul de expunere la conținut ilegal sau periculos este mai ridicat. „Majoritatea site-urilor nu sunt controlate”, avertizează compania Aylo afirmă că, deși operatorii mari respectă legislația, „marea majoritate a site-urilor care oferă conținut nepotrivit pentru anumite vârste nu sunt supuse niciunui control”. Această situație ar crea, în opinia companiei, un risc sporit pentru utilizatori, în special pentru minori. Probleme legate de confidențialitate și date personale Un alt argument invocat de Aylo vizează confidențialitatea și protecția datelor personale. Compania consideră că sistemele de verificare a vârstei pot expune cetățenii britanici la riscuri suplimentare privind securitatea datelor. În acest context, Aylo susține că dispozitivele electronice ar trebui configurate din start ca fiind sigure pentru copii, responsabilitatea nefiind exclusiv a site-urilor care găzduiesc conținut pentru adulți. Dispute similare în Franța și alte state Grupul Aylo a avut poziții similare și în Franța, unde o lege obligă editorii de site-uri pornografice să implementeze sisteme stricte de identificare a utilizatorilor, sub sancțiunea unor amenzi sau chiar a interzicerii platformelor de către autoritatea de reglementare digitală și audiovizuală Arcom. După ce a suspendat inițial accesul la conținutul său în Franța la începutul lunii iunie, Aylo a reluat temporar serviciile două săptămâni mai târziu, profitând de suspendarea unui decret ministerial. Accesul a fost însă blocat din nou la mijlocul lunii iulie, după ce cea mai înaltă instanță administrativă a decis reintroducerea obligației de verificare a vârstei. Dialog cu autoritățile europene și britanice Într-un comunicat transmis marți, compania a precizat că rămâne deschisă dialogului cu Guvernul britanic, Comisia Europeană și alți parteneri internaționali, pentru a contribui la dezvoltarea unor politici viitoare echilibrate. „Rămânem hotărâți să colaborăm pentru ca lecțiile învățate în Regatul Unit să fie luate în considerare în elaborarea reglementărilor viitoare”, a transmis Aylo.

Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

Italia respinge prezența agenților ICE la Olimpice (sursa: Facebook/Matteo Piantedosi)
Internațional

Agenți ICE vor fi prezenți la Jocurile Olimpice de iarnă din Italia, controverse la Roma

Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a afirmat că Serviciul de imigrare și control vamal al Statelor Unite (ICE) nu va opera pe teritoriul italian, respingând informațiile despre posibila implicare a agenților americani la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d’Ampezzo din 2026. El a subliniat că ordinea și siguranța publică în Italia sunt garantate exclusiv de statul italian, numind speculațiile despre desfășurarea forței americane „o controversă bazată pe nimic”. Italiei nu îi convin metodele ICE Piantedosi a adăugat că „metodologiile” serviciului american nu fac parte din background-ul profesional și cultural al Italiei în aplicarea legii și managementul securității, reafirmând controlul suveran al Italiei asupra propriului teritoriu. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Declarațiile vin după ce șeful regiunii Lombardia, Attilio Fontana, gazda Olimpicelor, sugerase că agenții ICE ar putea soși ca parte a securității pentru delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Reacții și îngrijorări în Italia Anunțul privind posibila prezență a membrilor serviciului vamal american a stârnit îngrijorări în Italia, amplificate de controversele recente legate de acțiunile ICE în Statele Unite, inclusiv după cazul fatal al cetățeanului american Alex Pretti, ucis de agenți federali în Minneapolis în timpul unor operațiuni de imigrare și proteste sociale. Acest incident a generat discuții la nivel internațional privind tacticile serviciilor de aplicare a legii și drepturile civile, ceea ce a alimentat sensibilitățile din unele țări europene. Milano-Cortina 2026: securitate și suveranitate italiană Italia se pregătește să găzduiască cea de-a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă între 6 și 22 februarie 2026 la Milano și Cortina d’Ampezzo, cu participarea sportivilor din 93 de țări. În contextul organizării evenimentului, autoritățile italiene insistă că securitatea competiției, de la protecția publică până la gestionarea fluxurilor internaționale, va rămâne exclusiv în atribuțiile forțelor de ordine italiene.

Suedia propune pedepse penale de la 13 ani (sursa: Facebook/Polisen)
Internațional

Suedia vrea să bage la închisoare minori de la 13 ani. Țara, terorizată de bande cu arme

Guvernul suedez a anunțat luni că va prezenta un proiect de lege care prevede reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave. Inițiativa ar deschide calea pentru pedepse cu închisoarea în anumite cazuri și marchează o schimbare majoră în politica penală a statului nordic. Măsura vizează doar infracțiunile grave Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a precizat că nu este vorba despre o reducere generală a vârstei răspunderii penale, ci despre o aplicare strict limitată la cele mai grave infracțiuni. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Printre acestea se numără omorul, tentativa de omor, atacurile cu explozibil în circumstanțe agravante, infracțiunile legate de arme de foc și violul, toate în forme agravante. Creșterea violenței și rolul bandelor criminale Suedia se confruntă de peste un deceniu cu o recrudescență a violenței asociate criminalității organizate, alimentată de conflicte între bande rivale și de lupta pentru controlul pieței drogurilor. Autoritățile avertizează că rețelele infracționale recrutează tot mai frecvent minori sub 15 ani pentru comiterea de atacuri armate sau atentate cu explozibil, mizând pe faptul că aceștia nu riscă pedepse cu închisoarea. Opoziție puternică din partea instituțiilor Proiectul de lege a stârnit reacții critice din partea mai multor instituții și organizații. Poliția, procurorii și reprezentanți ai sistemului penitenciar s-au declarat împotriva reducerii vârstei răspunderii penale, avertizând că măsura ar putea duce la implicarea unor copii și mai tineri în rețelele criminale. Alți critici au subliniat că sistemul penitenciar suedez nu este pregătit să gestioneze deținuți atât de tineri și că inițiativa riscă să încalce drepturile copilului. De la 14 la 13 ani: evoluția proiectului O anchetă guvernamentală lansată în ianuarie 2025 propunea inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Ulterior, în septembrie, guvernul a decis să meargă mai departe și să propună pragul de 13 ani, trimițând proiectul spre consultare către 126 de autorități și organizații. Majoritatea entităților consultate au criticat sau respins ferm propunerea. „Suntem într-o situație de urgență”, spune ministrul Justiției În pofida opoziției, Gunnar Strömmer a apărat proiectul, afirmând că Suedia se află într-o situație de urgență și că măsurile adoptate trebuie să reflecte gravitatea contextului actual. Potrivit ministrului, reducerea vârstei răspunderii penale ar urma să fie aplicată temporar, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Când ar putea intra în vigoare noua lege Proiectul de lege va fi transmis mai întâi Consiliului Legislativ suedez, organismul care analizează legalitatea inițiativelor guvernamentale. Ministrul Justiției speră ca legea să fie adoptată și să intre în vigoare în cursul acestei veri.

Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră