miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5501 articole
Internațional

Danemarca respinge inițiativa lui Trump de a trimite o navă-spital în Groenlanda

Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a reacționat la anunțul președintelui american Donald Trump privind trimiterea unei nave-spital în Groenlanda, afirmând că teritoriul arctic, parte a Regatului Danemarcii, nu se confruntă cu o criză medicală care să justifice o astfel de intervenție. Danemarca: Sistemul medical din Groenlanda funcționează Într-o intervenție la televiziunea daneză DR, Troels Lund Poulsen a subliniat că populația groenlandeză are acces la servicii medicale adecvate, atât la nivel local, cât și în Danemarca, atunci când este necesar tratament specializat. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte „Populația groenlandeză primește îngrijirile medicale de care are nevoie. Le primește fie în Groenlanda, fie, dacă este nevoie de tratament special, în Danemarca. Nu este deci cazul să fie nevoie de o inițiativă sanitară specială în Groenlanda”, a declarat ministrul. Oficialul a sugerat că inițiativa americană nu reflectă o necesitate reală din teren, ci mai degrabă dinamica politică actuală. Trump vrea să trimită nava-spital Președintele american a transmis sâmbătă, pe rețeaua sa Truth Social, că Statele Unite intenționează să trimită în Groenlanda o navă-spital „grozavă”, care ar urma să ofere îngrijiri medicale persoanelor bolnave care, potrivit lui, nu sunt tratate corespunzător. Trump a precizat că operațiunea este deja în curs și că se desfășoară în coordonare cu Jeff Landry, desemnat în decembrie emisar special al SUA pentru Groenlanda. Mesajul liderului american a stârnit rapid reacții în Europa, unde inițiativa a fost privită ca un nou semnal al interesului strategic al Washingtonului pentru regiune. Care este situația sistemului sanitar din Groenlanda Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat în ultima perioadă probleme medicale majore care să necesite desfășurarea unei nave-spital. Sistemul public de sănătate include clinici locale și spitalul Regina Ingrid din capitala Nuuk, destinat cazurilor complexe. Pentru tratamente foarte specializate, pacienții sunt evacuați ocazional în Danemarca. În întregul regat danez, inclusiv în teritoriul autonom arctic, accesul la servicii medicale este gratuit. La începutul acestei luni, autoritățile groenlandeze au semnat un acord cu Copenhaga pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților transferați pe continent. „Noua normalitate” în politica internațională Troels Lund Poulsen a remarcat că Donald Trump transmite frecvent mesaje scurte despre Groenlanda, considerând acest stil de comunicare drept „expresia noii normalități instalate în politica internațională”. În ultimele săptămâni, președintele american a reluat ideea anexării Groenlandei la Statele Unite, o poziție care a tensionat relațiile transatlantice. Mai multe state europene, inclusiv Germania, Regatul Unit și Franța, și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, respingând ferm posibilitatea ca insula arctică să devină teritoriu american.

Danemarca respinge nava-spital americană în Groenlanda (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Somaliland oferă SUA acces la minerale rare (sursa: X/Presidency/Republic of Somaliland)
Internațional

Somaliland, stat recunoscut de Israel, curtează SUA cu minerale rare și baze militare

Somaliland, regiune care și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, încearcă să își consolideze relațiile internaționale propunând Statelor Unite acces privilegiat la resursele sale minerale și posibilitatea înființării unor baze militare pe teritoriul său. Somaliland caută sprijinul SUA prin resurse și cooperare militară Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt dispuse să ofere exclusivități miniere Statelor Unite și să permită instalarea unor facilități militare americane. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit oficialului, administrația locală este deschisă unei cooperări strategice extinse cu Washingtonul, mizând pe interesul global pentru mineralele rare și poziția geografică a regiunii. Subsol bogat în minerale critice pentru tehnologie Ministerul energiei și minereurilor din Somaliland susține că teritoriul dispune de rezerve importante de litiu, tantal și niobiu, elemente esențiale pentru industria bateriilor, electronice și tehnologii avansate. Deși nu există încă studii complete privind cantitățile disponibile, resursele sunt considerate strategice și ar putea transforma regiunea într-un actor relevant pe piața globală a materiilor prime critice. Deschidere și către Israel pentru exploatarea resurselor Președintele Somaliland, Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a menționat recent posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la resursele minerale. Israelul a devenit prima țară care a recunoscut Somaliland ca stat, în decembrie anul trecut, un pas care a sporit vizibilitatea internațională a regiunii. În schimb, guvernul Somaliei continuă să considere Somaliland parte a teritoriului național și nu recunoaște independența autoproclamată. Poziție strategică la una dintre cele mai importante rute maritime Somaliland este situat la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, punct cheie care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez și una dintre cele mai aglomerate rute comerciale din lume. Regiunea se află în vecinătatea Djibouti, unde Statele Unite au deja o bază militară importantă. De cealaltă parte a strâmtorii se află Yemenul, de unde rebelii Houthi susținuți de Iran au lansat atacuri asupra navelor și Israelului, amplificând tensiunile din zonă.

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al BCE

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Sancțiuni UE împotriva Rusiei, blocate de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak Foto: Captură video
Internațional

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak

Cum arată viitorul războiului: „Dronele au schimbat natura războiului. La Conferința de securitate de la München, Zelensky mi-a spus că 80% din victimele pe care Ucraina le provoacă rușilor provin de la vehicule fără pilot”, i-a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky fostului premier Rishi Sunak la conferința de securitate de la Munchen.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak „Zelensky vrea să arate și ce pot face dronele Ucrainei, atât în ofensivă, cât și în defensivă. El știe că arta războiului cu drone este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Kievul le poate oferi aliaților săi (...)  Poate că cea mai remarcabilă evoluție în acest război este faptul că Ucraina, o țară fără marină militară, a respins flota rusă din Marea Neagră înapoi în port. Acest lucru a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale, aducând resurse vitale pentru efortul de război. Cu mare satisfacție, Zelensky m-a informat săptămâna trecută că aceste exporturi sunt acum de fapt mai mari decât erau înainte de invazie (...) O prioritate trebuie să fie consolidarea apărării NATO prin crearea unui zid de drone în țările baltice. Este imperativ să putem scala și producția: în Ucraina se utilizează 10.000 de drone pe zi. Nu este atât de simplu precum stocarea lor. Ritmul de adaptare înseamnă că aceste drone pot deveni depășite în termen de trei luni. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din Ucraina este necesitatea ca procesele de fabricație să fie iterative și să răspundă la feedback-ul în timp real de pe câmpul de luptă: de exemplu, schimbarea unghiurilor camerei pe baza datelor de pe linia frontului pentru a permite dronelor să coboare mai abrupt”, explică Sunak într-un comentariu pentru Sunday Times.  Fostul premier britanic relatează despre o fabrică pregătită să fie asamblată oriunde și ai cărei muncitori pot fi pregătiți în 48 de ore.  „Ucraina demonstrează cât de vital este acest tip de producție: a trecut de la 800.000 de drone în 2023 la peste patru milioane anul trecut, mai mult decât toate țările NATO la un loc”, mai arată Sunak. 

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Foto: Instagram
Internațional

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții

O ucraineancă de 25 de ani, Victoriia Honcharuk, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors în țara ei ca să salveze răniții, relatează Sunday Times. Acum, ea a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la Munchen și le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Honcharuk a aplicat, la 15 ani, pentru o bursă la un liceu din SUA, ulterior a studiat la o universitate din California și, după absolvire a fost angajată la Morgan Stanley. Însă, când a izbucnit războiul din Ucraina, a decis să se întoarcă, a făcut un curs de o săptămână în „medicină tactică” și a fost trimisă pe front.  O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Sora ei are 30 de ani, a luptat în trupele de asalt și acum face conduce o unitate de informații. Deși fac parte din serviciul militar activ, ele conduc și un think-tank, Insula Șerpilor, care testează dronele/roboții tereștri, tot mai folosiți pe câmpul de luptă. „Luna aceasta, Honcharuk a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la München. Acolo, ea s-a bazat pe experiența sa directă cu privire la modul în care dronele au schimbat acest război de înaltă tehnologie pentru a discuta cu aliații occidentali și companiile de apărare despre nevoile unităților de pe linia frontului, inclusiv radare 3D pentru detectarea dispozitivelor aeriene și sprijinirea dezvoltării vehiculelor terestre fără pilot (UGV) — dispozitive robotizate controlate de la distanță care pot ajunge în locuri prea periculoase pentru oameni. Acestea pot fi utilizate pentru a livra muniție și a evacua răniții. Mai presus de toate, ea a cerut ajutor pentru detectarea dronelor rusești cu fibră optică. «Este ceva personal», a spus ea. «Până nu rezolvăm această problemă, munca mea ca medic de luptă este inutilă». (...) Echipa lui Honcharuk se concentrează acum pe detectarea dronelor cu fibră optică. Oriunde în raza de zece mile de linia frontului, există fibre strălucitoare întinse de-a lungul copacilor și clădirilor și peste câmpuri ca niște pânze de păianjen, în timp ce în orașul asediat Pokrovsk, străzile sunt pline de ele. «Nu avem nicio modalitate de a urmări aceste drone cu fibră optică, astfel încât ele transformă zone întinse în zone interzise, prea periculoase pentru realimentare, rotația trupelor sau evacuări medicale», a explicat ea. Știind că s-ar putea să nu fie salvați dacă sunt răniți, moralul trupelor este foarte afectat”, relatează Sunday Times.     

Atac terorist în Liov (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: polițistă ucisă, zeci de persoane rănite

O polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă, iar peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui atac produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul ucrainean Liov. Incidentul a avut loc în apropierea unui centru comercial și este investigat de autorități ca posibil atentat terorist. Două explozii în apropierea unui centru comercial Potrivit primarului Liovului, Andrii Sadovîi, în zonă s-a auzit inițial o explozie. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor După sosirea echipajelor de poliție la fața locului, s-a produs o a doua deflagrație. În urma celei de-a doua explozii, o tânără polițistă a murit, iar numeroși civili au fost răniți. Primarul: „Este, fără îndoială, un atac terorist” Edilul orașului a calificat incidentul drept un atac terorist și a precizat că mai multe victime au primit îngrijiri medicale, unele fiind în stare gravă. Primarul a transmis condoleanțe familiei polițistei decedate și a anunțat că forțele de ordine desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea responsabililor. Poliția ucraineană confirmă incidentul Poliția Națională a Ucrainei a confirmat producerea atacului și a precizat că explozia principală s-a produs după sosirea echipajului de poliție la fața locului. Această succesiune a evenimentelor ridică suspiciunea unei acțiuni deliberate care ar fi vizat intervenția forțelor de ordine. Bombe artizanale, principala ipoteză a anchetei Potrivit informațiilor preliminare, cele două explozii ar fi fost provocate de dispozitive explozive improvizate. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele atacului și dacă incidentul are legături cu alte acțiuni similare din Ucraina.

Pakistanul, lovituri aeriene în Afganistan (sursa: pakistanarmy.gov.pk)
Internațional

Pakistanul bombardează tabere suspectate de terorism în Afganistan. Kabul amenință cu ripostă

Pakistanul a anunțat că a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective din Afganistan, potrivit unui comunicat datat 21 februarie și făcut public abia duminică dimineață. Operațiunea are loc pe fondul acuzațiilor Islamabadului că atentate recente din Pakistan ar fi fost organizate de militanți care operează de pe teritoriul afgan. Raiduri aeriene în Afganistan, soldate cu victime civile După anunțul oficial al Pakistanului, autorități locale afgane au transmis că loviturile aeriene au provocat moartea a cel puțin 18 civili, printre care și copii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Detaliile privind zonele lovite și amploarea distrugerilor rămân limitate, însă incidentul riscă să amplifice tensiunile deja existente între cele două state vecine. Islamabadul acuză militanți susținuți din Afganistan Atacurile aeriene au fost prezentate de guvernul pakistanez drept o reacție la o serie de atentate sinucigașe cu bombă produse pe teritoriul Pakistanului. Autoritățile de la Islamabad susțin că aceste atacuri au fost comise de talibanii pakistanezi, care ar acționa din Afganistan și ar primi ordine de la conducerea lor aflată acolo. Pakistanul invocă „dovezi concludente” Ministerul pakistanez al Apărării a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că deține „dovezi concludente” privind implicarea talibanilor pakistanezi în atentatele recente. Potrivit comunicatului, unele dintre atacuri au avut loc chiar în perioada premergătoare Ramadanului, luna sfântă pentru musulmani, ceea ce a amplificat presiunea asupra autorităților pakistaneze de a răspunde militar. Tabere și ascunzători ale militanților, printre țintele lovite Islamabadul afirmă că raidurile au vizat șapte locații din Afganistan — descrise drept tabere și ascunzători ale militanților — selectate pe baza unor informații de intelligence. Operațiunea a fost prezentată drept o acțiune de autoapărare menită să reducă capacitatea grupărilor armate de a lansa noi atacuri pe teritoriul pakistanez. Talibanii afgani condamnă atacurile și amenință cu ripostă Ministerul Apărării de la Kabul, condus de talibanii afgani, a condamnat loviturile aeriene ale Pakistanului și a avertizat că va urma o reacție. Autoritățile afgane au anunțat că răspunsul va fi „adecvat și proporțional”, semnalând riscul unei escaladări militare între cele două țări într-o regiune deja marcată de instabilitate și violență.

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda

Statele Unite intenționează să trimită o navă-spital în Groenlanda, a anunțat sâmbătă președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută pe platforma sa Truth Social, deși sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore. Donald Trump: „Nava este pe drum” Donald Trump a transmis că o navă-spital americană va ajunge în Groenlanda pentru a oferi îngrijiri medicale populației locale. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Potrivit mesajului său, vasul ar urma „să îi îngrijească pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt tratați acolo”. Președintele a adăugat că nava este „grozavă” și că deplasarea acesteia este deja în curs, fără a oferi detalii suplimentare privind calendarul exact al misiunii sau scopul operațional. Anunțul vine pe fondul disputelor privind statutul Groenlandei Inițiativa este făcută după ce Trump a reluat, în ultimele săptămâni, ideea anexării Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, la Statele Unite. Declarațiile au provocat reacții ferme din partea aliaților europeni. Germania, Regatul Unit și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și autoritățile groenlandeze, respingând categoric posibilitatea transformării insulei arctice într-un teritoriu american. Ce sunt navele-spital ale Marinei SUA Marina militară americană dispune de două nave-spital, fiecare cu aproximativ 100 de paturi, dintre care circa 80 sunt destinate terapiei intensive. Acestea sunt mobilizate, de regulă, în situații de urgență majoră, dezastre naturale precum cutremurele sau uraganele, dar și pentru sprijin medical intern, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19. Navele pot funcționa ca spitale complete, însă necesită mobilizarea unui personal numeros, ceea ce face ca desfășurarea completă să nu poată fi realizată imediat. Sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat recent nevoi medicale semnificative care să justifice intervenția unei nave-spital. Sistemul de sănătate public include o rețea de clinici locale și spitalul Regina Ingrid din Nuuk, unde sunt tratate cazurile complexe. În situațiile grave, pacienții sunt evacuați periodic către Danemarca pentru îngrijiri specializate. Lipsă de claritate privind coordonarea misiunii Până în prezent, nu este clar dacă desfășurarea navei-spital a fost coordonată cu guvernul danez sau cu autoritățile autonome groenlandeze. De asemenea, nu au fost oferite informații despre durata misiunii sau obiectivele concrete ale acesteia. În plus, navele-spital sunt menținute, în mod obișnuit, cu echipaje reduse atunci când nu sunt în operațiuni, ceea ce înseamnă că mobilizarea completă a personalului medical și tehnic necesită timp.

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% după blocajul impus de Curtea Supremă

La o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a respins programul său tarifar bazat pe o lege privind situațiile de urgență economică, președintele Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale temporare aplicate importurilor americane din toate țările, de la 10% la 15%. Creștere imediată a tarifelor după decizia instanței Nemulțumit de hotărârea Curții Supreme, Trump a ordonat vineri aplicarea imediată a unei taxe vamale de 10% pentru toate importurile, peste nivelul taxelor deja existente. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat creșterea acesteia la nivelul maxim permis temporar de lege. Actul normativ invocat îi permite președintelui să impună taxe de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, însă măsura poate fi contestată în instanță. Administrația americană susține că intervalul va fi folosit pentru elaborarea unor noi tarife considerate „permise din punct de vedere legal”. Reacția lui Trump: critică dură la adresa Curții Supreme Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a criticat decizia Curții Supreme, calificând-o drept eronată și defavorabilă intereselor americane. Președintele a anunțat că majorarea tarifelor la 15% intră în vigoare imediat și a reiterat ideea că multe state au beneficiat de relațiile comerciale cu SUA fără consecințe, susținând că noile măsuri fac parte din strategia sa economică. Trump a precizat că, în lunile următoare, administrația va elabora un nou cadru tarifar care să consolideze politica comercială americană. Curtea Supremă limitează autoritatea președintelui în politica tarifară Curtea Supremă a anulat vineri majoritatea tarifelor introduse anul trecut de administrația Trump. Judecătorii au stabilit că președintele nu avea autoritatea legală de a impune noi taxe pentru importurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record. Problemele de sănătate mintală, în creștere

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Rețea de asasinate pro-ruse, destructurată în Moldova (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Moldoveni, recrutați de Rusia pentru asasinate în Ucraina. Rețeaua, anihilată de Kiev și Chișinău

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au anunțat noi detalii despre destructurarea unei rețele suspectate că pregătea asasinate la comandă împotriva unor jurnaliști, activiști civici și militari ucraineni. Ancheta, desfășurată în cadrul operațiunii „Enigma 2.0”, a vizat un grup asociat intereselor Federației Ruse. Grup operativ neutralizat într-o operațiune comună Inspectoratul Național de Investigații din Republica Moldova, poliția ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au acționat simultan pe teritoriul ambelor state pentru destructurarea unei rețele operative. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În urma intervenției, anchetatorii au anunțat neutralizarea unui grup de luptă suspectat că ar fi fost implicat în pregătirea unor atentate țintite. Jurnaliști, activiști și militari, printre țintele vizate Potrivit datelor anchetei, principalele ținte erau jurnaliști și activiști civici ucraineni, conducătorul unei întreprinderi strategice, dar și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), inclusiv membri ai Legiunii Internaționale. Suspecții ar fi analizat mai multe scenarii de atac — de la execuții de la mică distanță până la detonarea de mașini. Recompensele promise pentru fiecare atentat ar fi ajuns până la 100.000 de dolari, în funcție de statutul persoanei vizate. Liderul rețelei, un recidivist recrutat în închisoare Autoritățile moldovene au reținut liderul presupusei grupări, un bărbat de 34 de ani din Republica Moldova, alături de alte trei persoane recrutate de acesta. Pe teritoriul Ucrainei au fost reținuți încă șapte suspecți, cu vârste între 19 și 43 de ani, provenind din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană. Unii dintre aceștia aveau antecedente penale, inclusiv condamnări pentru huliganism și alte infracțiuni. Printre suspecți se află și o jurnalistă din Transnistria, iar SBU a publicat imagini cu legitimația acesteia. Ancheta arată că principalul suspect ar fi fost recrutat de serviciile speciale ruse în timp ce executa o pedeapsă pentru trafic de droguri într-o închisoare din Rusia. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit sentința până în 2022, când a fost grațiat. Cum ar fi fost pregătite asasinatele Investigatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. În prima etapă, liderul rețelei ar fi trimis două persoane la Kiev pentru recunoaștere, sub acoperirea unor curieri ai unei companii de livrare de mâncare.  În realitate, aceștia ar fi colectat informații despre potențialele victime. În a doua etapă, suspectul ar fi primit indicații să recruteze persoane capabile să folosească arme. Până în prezent, anchetatorii au identificat 11 indivizi care ar fi avut rol de executanți în Ucraina. Comunicarea cu organizatorii s-ar fi realizat constant, iar finanțarea pregătirilor ar fi fost făcută prin portofele criptografice și carduri bancare ale unor instituții financiare străine. Armele descoperite și scopul operațiunii Potrivit anchetatorilor, asasinatele ar fi fost planificate pentru a genera panică și a destabiliza situația socio-politică din Ucraina. În urma perchezițiilor au fost ridicate arme de foc, muniții, grenade de luptă și echipamente de comunicații. Suspecții riscă închisoare pe viață Persoanele reținute sunt cercetate în Ucraina, unde pot primi pedepse de până la detenție pe viață. Operațiunea „Enigma 2.0” a fost realizată în cooperare între Direcția SBU din regiunea Odesa și Inspectoratul Național de Investigații al Poliției din Republica Moldova, sub coordonarea Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Putin legalizează oprirea comunicațiilor (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă în Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia: FSB acuză scurgeri de informații militare

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a catalogat platforma de mesagerie Telegram drept un risc de securitate, într-un nou episod al tensiunilor dintre autoritățile ruse și una dintre cele mai populare aplicații din țară. Declarațiile vin în contextul războiului din Ucraina și al intensificării controlului asupra spațiului digital. FSB: Telegram ar expune informații militare sensibile Potrivit unui comunicat transmis de FSB, armata rusă ar fi pus în pericol viețile soldaților prin utilizarea Telegram pe linia frontului. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Serviciul de securitate susține că există informații „fiabile” conform cărora forțele armate și serviciile de informații ucrainene pot extrage rapid date din aplicație și le pot folosi în scopuri militare. Acuzațiile sugerează vulnerabilități de securitate ale platformei și ridică semne de întrebare privind utilizarea aplicațiilor de mesagerie în context militar. Temeri privind o posibilă blocare a Telegram în Rusia Declarațiile FSB alimentează din nou speculațiile că Telegram ar putea fi restricționat sau chiar blocat în Rusia. Pentru milioane de utilizatori ruși, aplicația reprezintă una dintre principalele surse de informație nefiltrată și un canal important de comunicare. Posibila interdicție ar marca un nou pas în restrângerea accesului la platforme digitale independente. Rusia dezvoltă alternativa națională la Telegram În paralel, autoritățile ruse au promovat o aplicație de mesagerie proprie, denumită Max, destinată să înlocuiască Telegram, WhatsApp și alte servicii internaționale. Noua platformă a fost însă criticată de activiști și experți în tehnologie, care o consideră un instrument de supraveghere capabil să livreze conținut cenzurat și mesaje de propagandă. Autoritățile acuză Telegram că nu respectă legislația rusă Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în telecomunicații, susține că Telegram nu respectă legislația locală, inclusiv obligația de a elimina conținutul interzis. De asemenea, instituția afirmă că platforma nu ia măsuri suficiente împotriva utilizatorilor care folosesc serviciul pentru activități ilegale. Regulatorul cere ca serverele care procesează datele utilizatorilor ruși să fie localizate pe teritoriul Rusiei, nu în străinătate — o condiție pe care multe platforme occidentale au refuzat-o. Telegram respinge acuzațiile Reprezentanții Telegram au negat în mod repetat acuzațiile formulate de autoritățile ruse. Aceștia au susținut că platforma respectă standardele de securitate și protecția datelor utilizatorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră