vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Planul de pace al lui Trump, blocat. Zelenski cere o întâlnire cu președintele SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat la Paris că cel mai dificil aspect al negocierilor cu SUA pentru conturarea unui plan de pace este împărțirea teritoriilor disputate cu Rusia. Alături de aceasta, garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice rămân teme divergente pe care Zelenski dorește să le discute direct cu președintele american Donald Trump. Negocieri maraton la Miami pe tema teritorială La Miami, delegațiile ucraineană și americană au petrecut șase ore și jumătate discutând exclusiv problema teritorială. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Planul inițial propus de SUA includea preluarea de către Rusia a părții din Donbas neocupate încă de armata rusă, condiție considerată inacceptabilă de Kiev. Ucraina și aliații europeni cer ca orice negociere să pornească de la actuala linie a frontului și doar după un armistițiu. Reconstrucția Ucrainei: Kievul cere un consens european Zelenski a subliniat că reconstrucția postbelică a Ucrainei nu poate fi decisă fără acordul Europei. Planul inițial al administrației Trump prevedea folosirea unei părți din activele rusești înghețate în Occident, cu profituri împărțite între SUA și Europa. Zelenski consideră formula inechitabilă și cere o soluție care să satisfacă guvernele europene. Planul de pace, îmbunătățit după negocieri Potrivit lui Zelenski, discuțiile din ultimele două zile au adus îmbunătățiri importante planului de pace. Documentul modificat va fi prezentat marți la Moscova de emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff. Liderul ucrainean speră să discute direct cu Donald Trump pentru a clarifica aspectele rămase sensibile. Progrese, dar și puncte încă neajustate Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a confirmat progrese „semnificative” în cele două zile de discuții din SUA, deși unele aspecte rămân în analiză. Umerov a preluat rolul după demisia lui Andrii Iermak, compromis de un scandal major de corupție. Macron: Nicio decizie fără europeni la masa negocierilor Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că un plan de pace viabil nu poate fi adoptat fără participarea Kievului și a statelor europene. Macron a insistat că marile subiecte – teritoriile disputate, activele rusești înghețate, garanțiile de securitate, aderarea Ucrainei la UE și sancțiunile împotriva Rusiei – pot fi rezolvate doar cu europenii implicați direct. În cadrul întâlnirii de la Paris, Zelenski și Macron au discutat prin videoconferință cu lideri europeni și reprezentanți ai NATO și UE, semn al efortului comun de coordonare în fața negocierilor mediate de Washington. Ce prevedea planul inițial propus de SUA Versiunea inițială a planului american includea: cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia; demilitarizarea părții de Donbas încă neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate, fără aderarea Ucrainei la NATO; absența trupelor străine pe teritoriul ucrainean; folosirea a circa 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, cu contribuție europeană echivalentă și profituri pentru SUA. Cererile Ucrainei și ale aliaților europeni Kievul și statele europene au formulat o contrapropunere care solicită: pornirea negocierilor de la actuala linie a frontului; începerea discuțiilor doar după un armistițiu; ridicarea plafonului armatei ucrainene la 800.000 de soldați; trimiterea unui contingent de trupe străine în Ucraina; eliminarea obligației Kievului de a renunța la aderarea la NATO; menținerea activelor rusești înghețate până la plata integrală a despăgubirilor de război.

Zelenski solicită o întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Planul de pace în Ucraina, fără rezultate (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Fără progrese în discuțiile pe planul de pace al lui Trump, potrivit lui Rubio

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că există „șanse mari” pentru un acord care să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina. Afirmația vine după o nouă rundă de discuții între delegațiile SUA și Ucraina, desfășurate în Florida, considerate „productive”, însă fără rezultate concrete. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, rămâne rezervat, afirmând că „mai este mult de lucru”. Optimism american, prudență ucraineană Negocierile au vizat planul propus de SUA, alcătuit din 28 de puncte, menit să încheie războiul început în februarie 2022. Citește și: De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” Deși delegațiile americană și ucraineană au descris întâlnirea drept „productivă”, nu au rezultat anunțuri majore. O sursă apropiată delegației de la Kiev a declarat că discuțiile „nu au fost ușoare”. Donald Trump: „Ambele părți își doresc încheierea conflictului” De la bordul Air Force One, președintele Trump și-a exprimat optimismul privind evoluția negocierilor. „Cred că Rusiei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie și eu cred că Ucrainei, eu știu că Ucrainei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie”, a afirmat acesta, sugerând că atât Moscova, cât și Kievul ar fi dispuse să avanseze spre un acord. Corupția din Ucraina, un obstacol în procesul de negociere Donald Trump a subliniat că Ucraina nu se află într-o poziție de forță, invocând scandalul de corupție care l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să îl demită pe Andrii Iermak, principalul său consilier și negociator în relația cu SUA. „Ucraina are câteva mici probleme dificile. E o situație de corupție, ceea ce nu ajută”, a spus liderul de la Casa Albă. Concesii teritoriale și modificări cerute de europeni Planul propus de SUA prevedea inițial retragerea forțelor ucrainene din Donețk și recunoașterea de facto a regiunilor Donețk, Lugansk și Crimeea ca teritorii ruse. Ulterior, documentul a fost modificat la cererea europeană, însă forma sa actuală rămâne neclară. Mai mulți oficiali europeni au considerat că varianta inițială era prea favorabilă Moscovei. Emisarul lui Trump revine la Moscova pentru discuții cu Putin Steve Witkoff, emisaryul lui Donald Trump prezent la discuțiile din Florida, urmează să se deplaseze din nou la Moscova pentru a continua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. La întâlnirile din SUA a participat și Jared Kushner, ginerele președintelui, semn că Trump se implică direct în negocieri. Kievul vorbește despre „progrese substanțiale” Rustem Umerov, negociatorul-șef al Ucrainei, a transmis pe Facebook că a raportat președintelui Zelenski „progrese substanțiale”, fără a detalia. La rândul său, Zelenski a afirmat pe platforma X că discuțiile trebuie să fie „constructive”, deschise și orientate spre protejarea suveranității și intereselor naționale ale Ucrainei.

Președintele Poloniei anulează întâlnirea cu Orbán Viktor (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Președintele polonez Nawrocki anulează o întâlnire cu Orbán după vizita celui din urmă la Moscova

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat întâlnirea planificată cu premierul ungar Orbán Viktor, ca urmare a vizitei acestuia la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin.  Vizita lui Orbán la Moscova, motivul anulării întrevederii Premierul Ungariei s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, gest care a generat critici la nivel european. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Reacția Poloniei a fost imediată: președintele Nawrocki a decis să își limiteze vizita în Ungaria doar la participarea la summitul Grupului de la Vișegrad. Program restrâns la summitul de la Esztergom Marcin Przydacz, responsabil cu politica internațională în cadrul președinției poloneze, a afirmat că „preşedintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul preşedinţilor Grupului de la Vişegrad de la Esztergom”. Summitul va avea loc miercuri și reunește liderii Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Întâlnirea de la Budapesta, anulată Inițial, președintele polonez și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu premierul Orbán Viktor. Întâlnirea nu va mai avea loc, potrivit publicației Gazeta Wyborcza. Argumentul Poloniei: solidaritate europeană și securitate regională Marcin Przydacz a invocat, în contextul deciziei, „moștenirea fostului președinte Lech Kaczyński, care sublinia că securitatea Europei depinde de acțiunea solidară, inclusiv în domeniul energiei”. El a adăugat că președintele Nawrocki susține „în mod constant căutarea de soluţii reale pentru a pune capăt războiului din Ucraina provocat de Federaţia Rusă”. În cadrul întâlnirii de la Esztergom, liderii statelor membre ale Grupului de la Vișegrad vor discuta teme precum securitatea, cooperarea în Europa Centrală și coordonarea pozițiilor regionale, a precizat Przydacz.

Sistemele Patriot din Polonia, în alertă (sursa: Facebook/Yeni Şafak)
Internațional

Polonia, la un pas să doboare avioane rusești care au zburat foarte aproape de graniță

Unităţile forţelor armate germane dislocate în Polonia pentru operarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot au fost activate vineri, după detectarea unor avioane de vânătoare ruseşti în proximitatea spaţiului aerian polonez. Aparatele militare ruse operau pe teritoriul Ucrainei, în zona de vest, relatează ziarul german Bild. MiG-31 rusești, în apropierea graniței cu Polonia Potrivit informațiilor publicate duminică de Bild, avioane de vânătoare de tip MiG-31 au fost observate zburând în direcția Poloniei. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Această mișcare a declanșat reacția imediată a apărării aeriene poloneze și a unităților germane NATO staționate în zonă. Sistemele Patriot în stare de alertă „Armata poloneză şi forţele NATO staţionate acolo au reacţionat rapid şi au pus sistemele de apărare aeriană Patriot în stare de alertă”, scrie Bild, menționând că activarea acestora a fost o măsură preventivă. Conform sursei citate, unitățile Patriot ar fi fost pregătite să lanseze imediat rachete, dacă ar fi fost identificată o amenințare directă. „Sistemele ar fi putut lansa imediat rachete pentru a doborî obiectele zburătoare inamice”, precizează ziarul. Germania operează sisteme Patriot în sud-estul Poloniei Germania are două sisteme Patriot operaţionale pe aerodromul din Rzeszów, în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. Această zonă este considerată strategică pentru protecţia flancului estic al NATO și pentru monitorizarea spațiului aerian în contextul războiului din Ucraina.

Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Tensiuni între Kazahstan și Ucraina (sursa: Google Maps)
Internațional

Terminalul petrolier rusesc Novorosiisk, lovit de Ucraina, pagube mari. Kazahstanul protestează

Ministerul de Externe din Kazahstan a transmis Ucrainei un protest oficial după atacul comis sâmbătă asupra instalațiilor Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră. Incidentul a dus la distrugerea unui terminal de încărcare și a fost catalogat de autoritățile kazahe drept o agresiune asupra unui obiectiv civil. Kazahstanul condamnă atacul asupra infrastructurii critice „Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan îşi exprimă protestul în legătură cu noul atac deliberat asupra infrastructurii critice a KTK în apele portului Novorossiisk”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aybek Smadiyarov. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Potrivit acestuia, este vorba despre al treilea incident de acest tip, iar operațiunile Consorțiului beneficiază de protecție conform dreptului internațional. „Atac asupra unui obiectiv exclusiv civil” Prin același comunicat, Kazahstanul amintește că infrastructura vizată are caracter exclusiv civil, iar agresiunea constituie o încălcare a normelor internaționale. „Este al treilea act de agresiune împotriva unui obiectiv exclusiv civil ale cărui operaţiuni beneficiază de garanţii conform normelor dreptului internaţional”, a subliniat Ministerul de Externe din Kazahstan. Relațiile dintre Kazahstan și Ucraina, în tensiune Autoritățile de la Astana consideră incidentul un factor de deteriorare a relațiilor bilaterale cu Ucraina. „Considerăm incidentul drept o acţiune ce afectează relaţiile bilaterale dintre Republica Kazahstan şi Ucraina şi sperăm că partea ucraineană va lua măsuri eficiente pentru a împiedica apariţia unor astfel de incidente în viitor”, a mai precizat Smadiyarov. Terminalul avariat, monitorizări de mediu Atacul de sâmbătă, produs în zorii zilei, nu a provocat scurgeri de țiței, datorită activării sistemelor automate de securitate, care au închis supapele instalației avariate. Consorțiul a anunțat însă că autoritățile prelevează probe de apă marină și monitorizează situația pentru a evalua eventualul impact ecologic. Operațiunile altor terminale, suspendate temporar Celelalte terminale ale Consorțiului Conductei Caspice își vor relua activitatea doar după eliminarea oricărei amenințări. „Operaţiunile vor fi reluate când nu va exista nicio ameninţare de atacuri cu drone nautice sau aeriene”, a transmis KTK. Consorțiul Conductei Caspice, proiect internațional strategic KTK reunește companii importante din Kazahstan, Statele Unite, Rusia și mai multe țări europene. Din acest motiv, consorțiul a acuzat Ucraina de „atacarea intereselor ţărilor participante”. În anul 2024, conducta a transportat peste 63 de milioane de tone de petrol, având un rol esențial în exporturile energetice din regiune. Dronele ucrainene au vizat în ultimele luni numeroase infrastructuri energetice din Rusia, de la conducte de petrol și gaze, până la depozite de combustibil și rafinării, ca parte a strategiei de presiune asupra economiei ruse.

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară, spune generalul Zalujnîi Foto: Facebook
Internațional

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară

Generalul Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene, acum ambasador la Londra, prezintă, într-un articol publicat de The Telegraph, trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele este prezența armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei. Însă Zalujnîi spune că nu există condiții pentru încheierea unei păci și Rusia a atras Ucraina într-un război de uzură pentru care Kievul nu este pregătit.  Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență „Războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”, mai afirmă el.  Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară Ce spune Zalujnîi pentru The Telegraph: „Nu există nicio îndoială cu privire la obiectivul politic al Rusiei: abolirea Ucrainei ca stat independent. Înțelegerea acestui lucru trebuie să constituie baza pentru elaborarea unei strategii care să ne păstreze statalitatea. Ne aflăm într-o situație extrem de dificilă, în care o pace pripită nu va duce decât la o înfrângere devastatoare și la pierderea independenței” După eșecul unei victorii rapide, Rusia a schimbat strategia, trecând la un război de uzură: „În 2023, Rusia a încercat să se concentreze pe crearea unor linii defensive puternice, ceea ce, pe de o parte, era logic, servind la respingerea ofensivei noastre, iar pe de altă parte, ne distrăgea atenția de la obiectivul principal.Pe măsură ce Ucraina respingea atacurile, Rusia implementa o economie de război, lansa propagandă, modifica legislația și construia rezerve strategice, totul în timp ce ne trăgea într-o nouă fază de uzură a conflictului pentru care, la fel ca în 2022, nu eram pregătiți. Evenimentele din 2024 și 2025, în ciuda realizărilor minore de pe front, indică eficacitatea absolută a unei astfel de strategii pentru Rusia în eforturile sale de a-și atinge obiectivul politic” „Rusia încearcă să creeze condiții pentru a provoca colapsul Ucrainei pe fronturile militar, economic și politic simultan. În absența unei viziuni unificate asupra unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european, fără garanții de securitate și programe financiare reale, războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”. De ce garanții de securitate ar avea nevoie Ucraina: „Aderarea Ucrainei la NATO, amplasarea de arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau desfășurarea unui contingent militar aliat numeros, capabil să facă față Rusiei”. Însă Zalujnîi încheie pe un ton mai degrabă pesimist: „Războiul va continua probabil. Nu numai pe plan militar, ci și pe plan politic și economic. Rusia poate schimba instrumentele și formele agresiunii sale, dar toate vor servi aceluiași scop. Pentru noi, în această situație, principalul obiectiv politic ar trebui să fie acela de a priva Rusia de posibilitatea de a comite agresiuni împotriva Ucrainei în viitorul previzibil”. 

Elveția, taxe climatice pentru moștenirile mari (sursa: Pexels/Maria Orlova)
Internațional

Socialiștii elvețieni vor să ia 50% din moștenirile mari pentru mediu (referendum)

Elvețienii sunt chemați duminică la vot pentru a se pronunța asupra a două inițiative cu impact major asupra societății: introducerea unui serviciu civic obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, și aplicarea unei taxe climatice pe moștenirile foarte mari. Dezbaterile au fost intense, mai ales în legătură cu rolul femeilor și cu echitatea socială. Un nou model de serviciu pentru societate: militar sau civic Prima inițiativă, denumită „Inițiativa privind serviciul public”, propune ca toate persoanele tinere, bărbați și femei, să contribuie obligatoriu la bunăstarea comunității, fie prin serviciul militar, fie prin activități civile. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Susținătorii acesteia, precum Noémie Roten, afirmă că măsura ar crea “o egalitate reală”, oferind femeilor acces la experiențele și rețelele profesionale pe care le aduce în prezent doar serviciul militar. În contextul geopolitic tensionat din Europa, Roten consideră oportună includerea femeilor într-un proiect colectiv de protecție și solidaritate socială. Argumente împotriva inițiativei civice Federația Sindicală Elvețiană (USS), prin vocea Cyrielle Huguenot, respinge această idee, afirmând că ignoră realitatea muncii neremunerate. Conform datelor citate, femeile elvețiene dedică deja 60% din timpul lor activităților neplătite, precum îngrijirea familiei, față de bărbați, la care raportul este invers. Introducerea unui serviciu obligatoriu neremunerat ar accentua, susține ea, dezechilibrul existent. Ce este democrația directă în Elveția Cele două propuneri au ajuns la vot grație sistemului elvețian de democrație directă. Sunt necesare 100.000 de semnături pentru ca o inițiativă cetățenească să fie supusă votului popular. Astfel, elvețienii sunt consultați periodic asupra unor teme variate, la nivel federal, cantonal sau local. Votarea are loc, de obicei, prin corespondență, iar secțiile de votare se deschid doar pentru câteva ore în dimineața zilei de duminică. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. O taxă climatică pentru moștenirile mari A doua propunere, numită „Inițiativa pentru viitor”, a stârnit la rândul ei controverse. Aceasta prevede introducerea unui impozit de 50% pe moștenirile ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, afectând circa 2.500 de familii foarte înstărite. Inițiativa, propusă de Tineretul socialist elvețian, estimează că noua taxă ar genera aproximativ șase miliarde de franci elvețieni pe an, fonduri dedicate tranziției ecologice. Sloganurile afișate în campanie au fost clare și provocatoare: „Impozitați super-bogații, salvați clima!”. Guvernul și parlamentul, împotriva schimbării Executivul și parlamentul elvețian au îndemnat populația să voteze împotriva ambelor inițiative, argumentând că acestea ar pune în pericol economia țării și ar afecta stabilitatea socială. Conform sondajelor, care sunt de obicei fiabile, ambele propuneri ar urma să fie respinse, însă dezbaterea publică a adus în prim-plan teme esențiale: egalitatea de gen, justiția socială și protecția mediului.

Trump cere blocarea spațiului aerian al Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump declară închis spațiul aerian al Venezuelei, insinuând că urmează operațiuni militare

Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că spațiul aerian al Venezuelei, precum și zonele din proximitate, trebuie considerat complet închis. Mesajul a fost transmis public prin rețeaua sa socială Truth Social. Spațiul aerian venezuelean „închis în întregime” „Către toate Liniile Aeriene, Piloții, Traficanții de Droguri și Traficanții de Persoane, vă rog considerați SPAȚIUL AERIAN DEASUPRA ȘI DIN JURUL VENEZUELEI ÎNCHIS ÎN ÎNTREGIME”, a scris Donald Trump, utilizând majuscule pentru a accentua avertismentul. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Apelul său vizează atât companiile aeriene comerciale, cât și operatorii privați, atrăgând atenția asupra riscurilor de securitate. FAA avertizează: risc crescut de securitate și activitate militară Cu o săptămână înainte, Federal Aviation Administration (FAA) a emis un avertisment oficial pentru principalele companii aeriene americane. Instituția a descris „o situație potențial periculoasă” în cazul zborurilor care survolează spațiul aerian al Venezuelei. Potrivit FAA, avertismentul se bazează pe „înăsprirea situației de securitate” și pe „creșterea activității militare în sau în apropierea Venezuelei”. Licențe suspendate pentru șase linii aeriene internaționale În urma avertismentelor privind siguranța aeriană, autoritățile din Venezuela au retras licențele de operare pentru șase linii aeriene internaționale importante. Aceste companii își suspendaseră oricum zborurile către și dinspre Venezuela, ca măsură de precauție după recomandarea FAA.

Terminal petrolier rusesc distrus de drone ucrainene (sursa: X/NOELREPORTS)
Internațional

Terminal petrolier distrus de drone ucrainene în portul rusesc strategic Novorosiisk

Drone navale ucrainene au lovit sâmbătă dimineața devreme un terminal petrolier din portul rusesc Novorosiisk, situat la Marea Neagră. Atacul a vizat una dintre infrastructurile energetice majore prin care se exportă țiței către piețele internaționale. Terminal strategic pentru exportul petrolului kazah, afectat Terminalul atacat este parte a unui coridor energetic important, folosit pentru exportul țițeiului transportat prin unul dintre cele mai mari oleoducte din lume. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Conducta pornește din Kazahstan, din apropierea Mării Caspice, traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. Această infrastructură este exploatată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), un consorțiu internațional care gestionează fluxul de petrol către piețele globale. Un doc din terminal, avariat și scos din funcțiune Potrivit CPC, "un atac terorist" cu drone navale a avariat unul dintre cele trei docuri ale terminalului, folosit la alimentarea petrolierelelor. Docul vizat a suferit „distrugeri importante” și a fost scos din funcțiune, ceea ce ar putea afecta temporar capacitatea terminalului de a opera la capacitate maximă. Măsuri de siguranță activate În momentul atacului, sistemele de urgență au blocat automat valvele, prevenind scurgerile de petrol. Conform informațiilor preliminare, nu s-a produs poluare a Mării Negre. Faptul că nu au fost raportate scurgeri majore limitează impactul ecologic al incidentului, în condițiile în care zona este considerată sensibilă din punct de vedere al mediului. Kazahstanul denunță atacul și avertizează asupra riscurilor globale Ministerul Energiei din Kazahstan a condamnat atacul, catalogându-l drept „inacceptabil”. Oficialii au avertizat că astfel de acțiuni creează „riscuri pentru securitatea energetică mondială”, dat fiind rolul strategic al oleoductului în aprovizionarea globală cu petrol.

Proteste violente la congresul tinerilor AfD (sursa: NiUS)
Internațional

Proteste violente la congresul tinerilor AfD, formațiune de extremă dreaptă germană

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a lansat sâmbătă o nouă organizație de tineret, numită Generation Deutschland (Generația Germania, GD), în cadrul unui congres desfășurat la Giessen, marcat de proteste masive și incidente violente. O nouă structură de tineret, strâns legată de AfD La congresul AfD au participat peste 800 de membri, care au adoptat statutul oficial al organizației de tineret. Generation Deutschland va funcționa în strânsă legătură cu partidul, spre deosebire de fosta organizație Junge Alternative (JA), desființată în primăvară după ce AfD a rupt relațiile cu aceasta. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Organizația va accepta membri AfD cu vârsta de până la 36 de ani, dar și tineri fără apartenență politică. Alice Weidel, copreședinta AfD, a declarat că GD va reprezenta un cadru de formare pentru viitoarea elită politică a partidului, având rolul principal de a pregăti tinere talente capabile să contribuie la consolidarea AfD. Proteste masive și incidente violente în Giessen Evenimentul a fost umbrit de proteste ample în orașul Giessen, din landul Hessa, unde peste 10.000 de persoane au manifestat împotriva AfD și a noii organizații de tineret. Autoritățile se așteptau la cel puțin 50.000 de protestatari. Din cauza blocajelor și manifestațiilor din oraș, congresul a început cu o întârziere de aproape două ore. O parte dintre demonstranți, aproximativ 30-40 de persoane, au încercat să pătrundă în sala unde avea loc congresul, trecând de barierele poliției. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă pentru a respinge grupul. Răniți în rândul participanților și al polițiștilor Spitalul universitar din Giessen a tratat mai multe persoane rănite ușor, care s-au prezentat singure la unitatea medicală. De asemenea, circa 10-15 agenți ai forțelor de ordine au suferit răni ușoare în timpul confruntărilor. Un deputat AfD, Julian Schmidt, a fost agresat de un grup de aproximativ 20 de persoane, după ce și-a parcat mașina în apropierea sălii congresului. Poliția a anunțat că un suspect a fost arestat. Protestatarii au blocat șosele în zona Giessen și, în anumite locuri unde au avut loc ciocniri, au aruncat cu sticle în echipajele de ambulanță. S-au auzit scandări precum: „Cu toții împreună, împotriva fascismului” și „Opriți incendiatorii”. Autoritățile condamnă violențele Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat incidentele violente, afirmând că țara se va confrunta tot mai des cu ciocniri între extremele politice. „Sper ca noi, cei din centrul politic al țării, să demonstrăm că putem gestiona problemele”, a declarat acesta. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că dreptul la protest este fundamental într-o democrație, dar violența împotriva forțelor de ordine nu poate fi justificată. „Am cel mai mare respect pentru polițiști când văd oameni mascați, anarhiști, cu torțe și rachete luminoase care se îndreaptă către ei cu intenția de a provoca violențe”, a spus ministrul.

„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

FDA investighează decese asociate vaccinării COVID (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump spune că a identificat zece copii uciși de vaccinuri anti-COVID

Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a menționat, într-o notă internă, că cel puțin 10 copii au murit probabil „din cauza” vaccinării împotriva COVID-19. Documentul citează miocardita – o inflamație a mușchiului cardiac – ca posibilă cauză în aceste cazuri, potrivit unei anchete publicate de The New York Times. Autoritățile americane evită comentariile oficiale Departamentul pentru Sănătate și Servicii Sociale, care include și FDA, nu a oferit deocamdată declarații oficiale privind aceste informații. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie În ceea ce-l privește pe secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., acesta a modificat radical politica privind vaccinurile anti-COVID-19.  Accesul la vaccinuri a fost restricționat, acestea fiind disponibile doar persoanelor de peste 65 de ani și celor cu afecțiuni preexistente. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale anti-vaccinare înainte de a prelua funcția din administrația președintelui Donald Trump, a susținut că vaccinurile ar putea fi legate de autism și a promovat revizuirea politicilor naționale de imunizare. Vaccinurile, considerate salvatoare de vieți În timpul pandemiei de coronavirus, atât administrația Trump, cât și cea a președintelui Joe Biden au susținut ferm utilizarea vaccinurilor ca instrument esențial în protejarea populației și salvarea de vieți. Nota internă despre care este vorba a fost redactată de Vinay Prasad, director medical și științific al FDA.  Documentul nu precizează vârstele copiilor decedați, dacă aveau condiții medicale preexistente sau ce vaccinuri au fost implicate. Vinay Prasad a numit situația „o revelație profundă” și a anunțat intenția de a înăspri monitorizarea vaccinurilor, inclusiv prin solicitarea de studii randomizate pentru toate categoriile de vârstă. Concluziile FDA nu sunt încă validate științific Potrivit The New York Times, concluziile revizuirii FDA nu au fost publicate într-o revistă medicală evaluată științific („peer-reviewed”). Comitetul pentru vaccinuri din cadrul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) urmează să se întrunească săptămâna viitoare pentru a discuta aceste constatări. Vinay Prasad, un critic al politicilor sanitare Vinay Prasad, medic oncolog, cunoscut pentru criticile sale față de politicile sanitare din perioada pandemiei, inclusiv purtarea măștilor și vaccinarea anti-COVID-19, și-a reluat funcția de director medical și științific al FDA în luna septembrie. El oferă consultanță comisarului FDA și altor oficiali privind probleme medicale emergente cu impact asupra reglementărilor și sănătății publice.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Șeful de cabinet al lui Zelenski demisionează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski l-a aruncat peste bord pe Iermak, șeful de cabinet: Ucraina nu-și permite greșeli

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat demisia șefului său de cabinet, Andrii Iermak, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia într-un amplu dosar de corupție. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va tolera abaterile de la integritate, chiar în timpul războiului, și că va decide în curând numirea unui înlocuitor. Liderul ucrainean a transmis că „nu vor fi greșeli” și că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate. Anchetă de amploare: conexiuni la vârful administrației Cele două agenții anticorupție, NABU și SAP, au dezvăluit o schemă de extorcare prin care s-ar fi solicitat mită de la companii contractante ale Energoatom, implicând persoane din cercul apropiat al lui Zelenski. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat timp de 15 luni, chiar în perioada războiului, și ar fi implicat milioane de dolari spălați prin contracte publice. Printre cei vizați se află Timur Mindici, considerat coordonatorul rețelei, precum și doi miniștri demisionați. Andrii Iermak, cel mai influent om din administrație Considerat mâna dreaptă a președintelui și supranumit „vice-președintele”, Andrii Iermak avea un rol esențial în politica internă și externă a Ucrainei, depășind atribuțiile formale ale funcției de șef de cabinet. El a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva privind planul de pace propus de Donald Trump și era prezent în toate vizitele oficiale ale lui Zelenski. Criticii l-au acuzat de acumularea excesivă de putere și de influență asupra deciziilor strategice ale statului. Moment critic pentru Ucraina Dezvăluirile anticorupție au provocat indignare în rândul populației, în contextul în care milioane de ucraineni trăiesc cu întreruperi frecvente de curent, iar situația de pe front se înrăutățește. Investigațiile includ peste o mie de ore de conversații interceptate, care ar putea dezvălui implicarea altor oficiali de rang înalt.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră