miercuri 05 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin a declarat sâmbătă că este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, însă doar după ce Moscova și Kievul vor ajunge la un acord de pace durabil. Totodată, liderul de la Kremlin a declarat că războiul din Ucraina s-ar îndrepta către final. Războiul din Ucraina, aproape de final Declarațiile lui Vladimir Putin au fost făcute după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să genereze tensiuni majore pe scena internațională. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Puțin a precizat că o întâlnire directă cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, însă numai dacă există deja un acord convenit între cele două părți. „Întâlnirea poate avea loc, dar doar după stabilirea unui acord de pace”, a transmis Vladimir Putin, sugerând că negocierile trebuie să avanseze înaintea unui contact direct la nivel prezidențial. Totodată, liderul rus a afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”, fără a oferi însă detalii suplimentare despre eventualele condiții ale unei înțelegeri. Donald Trump vorbește despre „începutul sfârșitului războiului” Președintele american Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că acordul de încetare a focului de trei zile dintre Rusia și Ucraina poate reprezenta „începutul sfârșitului războiului”. „Să sperăm că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung, sângeros și dificil”, a scris el, asigurând că negocierile avansează „în fiecare zi”. Cotidianul El País remarcă însă faptul că „nu se știe când Trump a vorbit cu acești lideri și nici cum a fost încheiat acordul lăudat pe Truth Social”. Publicația spaniolă amintește că ultimele schimburi oficial cunoscute dintre Donald Trump și Vladimir Putin datează de la sfârșitul lunii aprilie, în jurul dosarului iranian, în timp ce ultima conversație consemnată cu Volodimir Zelenski avusese loc în decembrie. The Moscow Times: „O intervenție diplomatică-surpriză” Pentru The Moscow Times, actualul acord reprezintă „o intervenție diplomatică-surpriză”. Jurnaliștii subliniază că această înțelegere pune capăt „unei săptămâni confuze de armistiții rivale”, fiecare tabără proclamând propriul armistițiu înainte de a o acuza pe cealaltă că îi încalcă termenii. Kremlinul decretase inițial o oprire unilaterală a ostilităților cu ocazia celebrării victoriei sovietice din 1945, în timp ce Kievul susținea că propusese, fără răspuns, o suspendare separată a luptelor. Politico: „Ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat” Publicația Politico descrie episodul drept „ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat”. Potrivit Politico, faptul că Donald Trump prezintă public armistițiul drept rezultatul propriei inițiative transmite un semnal politic important: în ciuda blocajului militar și a uzurii diplomatice, influența sa asupra dosarului ucrainean rămâne intactă. Totuși, publicația amintește că numeroase armistiții au eșuat deja de la începutul invaziei ruse. Schimbul de prizonieri „o mie contra o mie” Aceeași prudență apare și în analizele britanice. Potrivit BBC, discuțiile nu au produs „niciun progres semnificativ” către o pace durabilă, în timp ce la Washington crește teama unei mutări a atenției americane către Orientul Mijlociu. Aflat la Roma, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că Statele Unite nu doresc „să piardă timp” într-un proces diplomatic blocat. Un alt moment important al acestei scurte pauze militare îl reprezintă schimbul masiv de prizonieri. Kyiv Independent vorbește despre „o surpriză”, în timp ce Kyiv Post salută „un pas umanitar major” și „unul dintre cele mai importante schimburi de la începutul conflictului”. Gestul îi permite lui Volodimir Zelenski să readucă în centrul discursului politic tema întoarcerii captivilor ucraineni, dincolo de simbolurile militare. Parada Victoriei, atmosferă de fortăreață asediată Armistițiul intervine într-un climat de tensiune extremă în jurul celebrărilor de 9 mai de la Moscova. Potrivit CNN, tradiționala paradă a Victoriei a fost anul acesta vizibil diminuată. Autoritățile ruse au renunțat la expunerea masivă de blindate și armament greu, devenită sub Vladimir Putin un ritual de demonstrație imperială. Kremlinul a preferat securitatea în detrimentul spectacolului de forță. Concepută de obicei ca o liturghie militaristă care glorifică reziliența sovietică și puterea Rusiei contemporane, parada din Piața Roșie s-a desfășurat într-o atmosferă de fortăreață asediată. CNN subliniază că atacurile cu drone ucrainene asupra teritoriului rus – în special asupra instalațiilor petroliere și chiar a unor clădiri din Moscova – au modificat profund calculele de securitate ale Kremlinului. Donald Trump: „Cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial” Într-un gest simbolic puternic, Volodimir Zelenski a asigurat că nicio armă ucraineană nu va ținti Piața Roșie în timpul paradei. Această formă de armistițiu ceremonial arată cât de mult memoria celui de-Al Doilea Război Mondial rămâne un câmp de luptă ideologic și istoric. Potrivit CNN, aproape 27 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul conflictului mondial, mai mult decât în orice altă țară. În Italia, La Repubblica relatează că Donald Trump a calificat războiul ruso-ucrainean drept „cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial”. Costul uman al războiului continuă să crească În ciuda suspendării temporare a luptelor, bilanțul uman al războiului continuă să se agraveze. Kyiv Independent afirmă că Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.340.270 de soldați din februarie 2022, dintre care 1.080 doar în ultimele douăzeci și patru de ore. Kievul evocă, de asemenea, pierderi uriașe de tancuri, sisteme de artilerie, vehicule blindate și drone. Aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă mai multe centre occidentale de analiză estimează că pierderile ruse sunt într-adevăr mai mari decât cele ucrainene. Center for Strategic and International Studies estima în ianuarie 2026 că Ucraina a suferit probabil între 500.000 și 600.000 de victime de la începutul invaziei, dintre care până la 140.000 de morți în luptă.

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski
Dosarele OZN ale Pentagonului: de la mărturii din Germania nazistă la înregistrări cu senzori militari în 2026
Internațional

Dosarele OZN ale Pentagonului: de la mărturii din Germania nazistă la înregistrări cu senzori militari în 2026

Timp de aproape opt decenii, armata americană, FBI și NASA au adunat rapoarte despre obiecte zburătoare neidentificate, fenomene inexplicabile și observații pe care nici astăzi nu le pot clarifica pe deplin. De la mărturii despre aparate misterioase observate în Germania nazistă, la transcrieri ale unor misiuni spațiale și imagini surprinse recent de senzori militari în Orientul Mijlociu, noile dosare desecretizate de Pentagon conturează o cronologie care traversează Războiul Rece, cursa spațială și conflictele contemporane. Documente din anii ‘40 Unul dintre cele mai vechi documente datează din decembrie 1947 și conține rapoarte referitoare la ceea ce, în epocă, era numit fenomenul „discurilor zburătoare”. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Într-un pasaj, autorii notează că „rapoartele continue și recente ale unor observatori calificați” făceau ca subiectul să rămână o preocupare pentru Cartierul General al Comandamentului Materialelor Aeriene. Un alt raport al serviciilor de informații ale Forțelor Aeriene, marcat „strict secret” și redactat în noiembrie 1948, menționează observații privind „aeronave neidentificate” și „farfurii zburătoare”. „De ceva timp suntem îngrijorați de rapoartele recurente despre farfuriile zburătoare”, se arată în document. Între 1947 și 1968, dosarul FBI 62-HQ-83894 a adunat mai multe mărturii și rapoarte publice despre obiecte zburătoare neidentificate. Printre materialele incluse se află relatări despre incidente cunoscute, dovezi fotografice din locuri precum Oak Ridge, Tennessee, dar și propuneri tehnice privind posibile sisteme de propulsie. OZN-uri în Germania nazistă În 1957, FBI a intervievat un un fost prizonier de război polonez, Vladislav Krasuski, care a susținut că a fost martor la apariția unui aparat zburător misterios în Germania nazistă în 1944. Krasuski, originar din Polonia, fusese dus în Germania ca prizonier de război în 1942 și a fost ținut la Gut Alt Golssen, situat la est de Berlin, până la sfârșitul războiului. În timp ce era trasportat, alături de alți prizonieri, la un șantier agricol, a observat un incident ciudat. Conform transcrierii FBI, tractorul care transporta grupul de prizonieri, s-a oprit brusc într-o zonă mlăștinoasă, în ciuda faptului că nu exista niciun obstacol vizibil. Krasuski își amintește că a auzit un „țiuit ascuțit” care semăna cu un generator electric puternic. După câteva minute, sunetul s-a oprit, iar tractorul a repornit. Câteva ore mai târziu, Krasuski a susținut că a observat un vehicul mare, ridicându-se vertical din interiorul unei incinte restricționate, Obiectul avea o formă circulară, cu un diametru cuprins între 75 și 100 de metri și o înălțime de aproximativ 4,5 metri. Krasuski a descris nava ca având secțiuni superioare și inferioare gri închis, în timp ce porțiunea din mijloc părea să se rotească la o viteză extrem de mare, creând ceea ce el a numit un efect de neclaritate în jurul vehiculului. Potrivit relatărilor, obiectul a emis un sunet scrâșnitor, de frecvență joasă în timp ce se ridica, înainte de a se mișca orizontal, dispărând din vedere. Agentul FBI care l-a intervievat pe Krasuski a consemnat că în timpul interogatoriului nu au existat „indicii de comportament irațional sau anormal” sau semne de instabilitate mintală. 1965: un „bogey” observat în timpul unei misiuni spațiale Printre documentele publicate se află și transcrierea comunicațiilor din misiunea Gemini 7, cel de-al zecelea zbor spațial american cu echipaj uman. Dialogul are loc între astronauții James „Jim” Lovell și Frank Borman și Centrul pentru Zboruri cu Echipaj Uman din Houston, cunoscut astăzi drept Centrul Spațial Johnson. Transcrierea începe cu raportarea de către Frank Borman a unui „bogey”, termen folosit la acea vreme pentru desemnarea unei aeronave sau a unui obiect necunoscut. Astronautul menționează și un câmp de resturi, pe care îl descrie ca fiind format din „foarte, foarte multe […] sute de particule mici”. Borman a estimat că particulele se aflau la aproximativ patru mile de navă, în timp ce Lovell a descris observarea „unui corp strălucitor în lumina soarelui, pe un fundal negru, cu trilioane de particule pe el”. Apollo 12, 1969: particule și lumini observate în spațiu Declasificări ale documentelor din misiunea Apollo 12 evidențiază două intervale în care astronauții au raportat fenomene neidentificate: o perioadă de aproximativ o oră în a cincea zi a misiunii și una de două minute în a șasea zi. În primul caz, astronautul Alan L. Bean, pilotul Modulului Lunar, a descris particule și flash-uri de lumină „plutind prin spațiu”, observate prin Telescopul Optic de Aliniere. Bean a spus că acestea păreau să „evadeze de pe Lună”. În al doilea interval, comandantul misiunii, Charles „Pete” Conrad, a observat resturi plutitoare în exteriorul modulului lunar, iluminate de lumina de urmărire a modulului. Ulterior, Conrad a apreciat că lumina de urmărire se arsese, deoarece nu mai putea vedea acele resturi. Kazahstan, 1994: lumină intensă observată de la bordul unui Boeing 747 Un alt caz consemnat în documente datează din ianuarie 1994. Un pilot tadjik și trei cetățeni americani au raportat întâlnirea cu un UAP în timp ce se aflau la bordul unui Boeing 747, la 41.000 de picioare deasupra Kazahstanului. Obiectul a fost descris ca o lumină de intensitate foarte mare, apărută la orizont dinspre est, deplasându-se cu viteză ridicată și la o altitudine mult mai mare decât avionul. Potrivit relatării, au fost realizate mai multe fotografii ale obiectului, care ar fi executat viraje de 90 de grade, mișcări în spirală și manevre circulare la viteze mari. Obiectul a fost comparat cu un glonț aflat în zbor. Mexic, 2003: audieri parlamentare și controverse În septembrie 2003, Congresul Mexicului a audiat mărturii despre UAP (Unidentified Anomalous Phenomena/Fenomene Anomale Neidentificate), în contextul dezbaterii privind o lege de protecție a spațiului aerian. Experții prezenți au cerut recunoașterea fenomenului UAP, garantarea securității spațiului aerian și posibilitatea studierii acestor observații. În cadrul audierilor au fost prezentate presupuse corpuri extraterestre și înregistrări video cu întâlniri ale unor piloți mexicani cu obiecte zburătoare rapide. Siria, 2016: un obiect urmărit de un avion P-8A În noiembrie 2016, un pilot militar american aflat la bordul unui avion P-8A a raportat observarea unui obiect prin senzorul electro-optic/infraroșu al aeronavei. Obiectul a fost descris ca deplasându-se în „mod sea skim”, la aproximativ 500 de noduri, pe direcția sud-est. Contactul vizual a fost pierdut după aproximativ două minute. 2020: mai multe observații în Orientul Mijlociu Începând cu 2020, documentele includ mai multe rapoarte provenite din zone precum Orientul Mijlociu, Golful Arabic, Strâmtoarea Hormuz, Golful Aden și Iran. În mai 2020, un operator militar american a raportat observarea unui „obiect alb solid” care a traversat câmpul vizual, descris ca având mișcări neregulate deasupra apei. În Golful Arabic, un alt UAP a fost raportat ca deplasându-se cu o viteză estimată la 321 de noduri, aproximativ 369 mph. Observatorul a precizat că obiectul și-a mărit viteza și și-a schimbat direcția către est. În august 2020, un raport din aceeași regiune descrie un UAP aflat „în tranzit”, fără impact asupra misiunii. Documentul menționează și că norii denși au afectat intermitent colectarea imaginilor video. În septembrie 2020, în Strâmtoarea Hormuz, un operator militar a raportat observarea unui UAP la o altitudine estimată de 1.800 de picioare. O lună mai târziu, în Golful Aden, un operator american a descris un „obiect rotund și rece”, observat printr-un senzor infraroșu, care se deplasa spre nord-vest cu aproximativ 20 mph. Raportul notează și „schimbări bruște de direcție” în timpul incidentului. În noiembrie 2020, în Iran, au fost raportate două UAP-uri în aceeași zi. Prima observație a avut loc la o altitudine necunoscută, iar al doilea obiect a fost descris ca deplasându-se spre nord-vest. 2022: rapoarte video transmise către AARO În 2022, Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis către All-domain Anomaly Resolution Office, cunoscut sub acronimul AARO, mai multe rapoarte privind fenomene anomale neidentificate. Unele dintre acestea includ scurte înregistrări video realizate de senzori infraroșu aflați la bordul unor platforme militare americane. În mai 2022, un raport descria o observație drept „posibilă rachetă” care traversa câmpul vizual al senzorului. Alte patru obiecte, care nu apar în videoclip, au fost descrise ca „posibile păsări”. În iulie 2022, în Siria, un alt raport consemna un UAP care se deplasa „de la nord la sud”, surprins într-o înregistrare de 14 secunde realizată cu senzori infraroșu și electro-optici. Tot în Siria, un operator militar a raportat observarea unui UAP care s-a deplasat de la nord la sud timp de mai puțin de un minut. În Irak, în mai 2022, un operator american a raportat un UAP care zbura dinspre nord spre nord-est. Observatorul a precizat că l-a urmărit cât a fost posibil, dar nu a reușit să îl identifice. În decembrie 2022, tot în Irak, un raport transmis către AARO includea o înregistrare de zece secunde cu un UAP descris ca zburând de la vest la est. În imagini, zona de contrast se deplasează din colțul inferior stâng către colțul superior drept al câmpului vizual, ieșind apoi din cadru. 2023: posibile baloane și obiecte luminoase În februarie 2023, în Siria, un operator militar american a raportat observarea unui „posibil balon” la aproximativ 2.100 de picioare. În Irak, același an, un alt raport menționează „mai multe obiecte luminoase” care manevrau rapid dinspre vest către est-nord-est. Operatorul a reușit să urmărească fenomenul aproximativ 20 de secunde cu ajutorul unui pod de țintire, după care obiectul s-a estompat și a dispărut de pe sistemul de urmărire. În octombrie 2023, în Emiratele Arabe Unite, un UAP a fost observat la o altitudine estimată de aproximativ 24.000 de picioare și cu o viteză de circa 163 de noduri, echivalentul a 187 mph. 2024: observații în Golful Aden, Irak și Siria În iulie 2024, în Golful Aden, un operator militar american a raportat observarea unui UAP care ar fi menținut „o traiectorie dreaptă de zbor la aceeași altitudine”. Raportul notează că viteza obiectului era „mai mare decât viteza de zbor”, iar operatorul l-a evaluat drept „benign”. Obiectul a fost urmărit până când distanța a devenit prea mare. În septembrie 2024, în Irak, operatori militari americani au raportat o reflexie luminoasă observată prin senzori infraroșu, după lansarea unei rachete aer-sol AGM-176 Griffin în timpul unui test de calibrare a armamentului. Sursa reflexiei a fost descrisă ca un UAP care traversa câmpul vizual al senzorului cu viteză ridicată. Raportorul a apreciat că fenomenul era asociat cu „o sursă semnificativă de căldură”. În octombrie 2024, în Siria, un operator militar a descris „o sferă deformată și neregulată de lumină albă”, precum și mai multe reflexii sau lumini provenind dintr-o „origine necunoscută”. Fenomenul a fost caracterizat ca un „efect halo de lumină/reflexie” în partea superioară a fluxului video. 2025: observații în Djibouti și Africa În 2025, în Djibouti, un operator militar american a raportat observarea a două UAP-uri „alb-incandescent”, cu o viteză estimată la aproximativ 240 de mile marine pe oră, adică 276 mph. Tot în 2025, Comandamentul Statelor Unite pentru Africa a transmis către AARO un raport privind un fenomen anomal neidentificat surprins într-o înregistrare de doar două secunde. Raportorul nu a oferit o descriere orală sau scrisă a observației. În descrierea video, obiectul apare ca o zonă mică, abia perceptibilă, de contrast, care se deplasează din stânga spre dreapta și iese din cadru prin partea inferioară dreaptă a ecranului. 2026: o înregistrare transmisă de Departamentul Armatei Cel mai recent document menționat provine din 2026, când Departamentul Armatei a transmis către AARO un raport privind un fenomen bizar. Materialul constă într-o înregistrare de un minut și 49 de secunde realizată cu un senzor infraroșu aflat la bordul unei platforme militare americane. Raportorul nu a oferit o descriere orală sau scrisă a observației. Potrivit descrierii video, senzorul urmărește inițial o zonă de interes, apoi se deplasează pentru a urmări două zone de contrast. Imaginea este mărită și micșorată succesiv, iar câmpul vizual alternează rapid între mai multe niveluri de zoom, făcând ca zonele urmărite să pară că își modifică dimensiunea.

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului
Internațional

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului

În Moscova și Sankt Petersburg, restricționarea internetului mobil a dat peste cap rutina cotidiană: utilizatorii nu au mai putut comanda taxiuri, plățile cu cardul au fost refuzate, aplicațiile bancare și cele de mesagerie au devenit inaccesibile, iar trimiterea SMS-urilor a fost, în multe cazuri, imposibilă. În acest context, mass-media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet, în timp ce Biserica Ortodoxă Rusă a readus în prim-plan ideea mântuirii sufletului, prezentată drept prioritară în raport cu dependența de lumea digitală. De ce a fost oprit internetul Autoritățile ruse au întrerupt marți serviciile de internet mobil în Moscova și Sankt Petesburg, invocând pregătirile pentru parada anuală din 9 mai și riscul crescut de atacuri cu drone provenite din Ucraina. Citește și: Tabăra din PNL care vrea să rămână cu PSD și-a oficializat intențiile: cine face parte din ea De la începutul anului, Rusia a impus restricții tot mai stricte asupra internetului, limitând serviciile de comunicații mobile și determinând milioane de utilizatori să recurgă la VPN-uri. Ministerul rus al Dezvoltării Digitale a explicat că restricțiile asupra internetului mobil sunt introduse atunci când există amenințări la adresa securității. Potrivit oficialilor, limitarea accesului la rețele mobile poate reduce precizia de ghidare a vehiculelor aeriene fără pilot și poate contribui la contracararea unor eventuale atacuri. Internet oprit, sms nefuncțional Potrivit serviciului de monitorizare Detector404, în capitala Rusiei au fost înregistrate în ultimele 24 de ore peste 2.900 de reclamații. Cel mai frecvent, utilizatorii s-au plâns de nefuncționarea internetului mobil, dar și de probleme ale rețelei de telefonie mobilă și ale aplicațiilor de mesagerie. Există, de asemenea, semnalări că nici măcar site-urile incluse în „listele albe” nu funcționează. Cele mai multe reclamații vizează o defecțiune generală, care reprezintă 83% din totalul sesizărilor. Alte 11% sunt legate de probleme ale aplicațiilor mobile, 3% de disfuncționalități ale site-urilor, iar 2% de erori ale serviciilor propriu-zise. Printre operatorii și serviciile pentru care s-au înregistrat cele mai multe reclamații se numără MTS, „Beeline”, Yandex Go, „Megafon” și Yota. În plus, nici serviciile SMS nu au funcționat. Telefonul „poate funcționa și fără internet” În parale, mass media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet. Sub pretextul unor recomandări practice, din ce în ce mai multe materiale îi învață pe cetățeni să revină la numerar, să își descarce hărți offline, să folosească mesagerie prin Bluetooth sau să își salveze informațiile esențiale direct pe telefon. „Un smartphone fără internet nu este inutil”, a declarat marți, pentru TASS, Ruslan Permiakov adjunctul directorului Centrului de Competențe al Inițiativei Tehnologice Naționale. Potrivit acestuia, hărțile, traducătorul, serviciile de muzică și cărți pentru smartphone pot funcționa pe dispozitiv fără internet, cu condiția unei configurări prealabile „Inutil este telefonul în care tot ce este important se află doar în cloud, în mesagerii sau în ideea de «voi descărca mai târziu». De aceea, în condițiile unor restricții temporare ale comunicațiilor mobile, este important să activați din timp accesul offline acolo unde acesta există”, a declarat expertul. El a recomandat, de asemenea, întocmirea unei liste cu numere de telefon importante, adrese și rute, și salvarea acesteia într-o notiță disponibilă fără conexiune la internet. Cum poți comanda un taxi fără internet Reprezentanții companiei de taxi Yandex au explicat, tot pentru TASS, că cetățenii pot comanda foarte simplu o mașină prin apel telefonic și că nu este nici o tragedie că nu funcționează internetul. „Plata pentru comenzile telefonice se face în numerar, iar dacă rezervarea a fost făcută prin Wi-Fi, cursa poate fi verificată ulterior în aplicație”, au explicat oficialii companiei. Viața fără internet, sfaturi practice Pe alte site-uri au apărut sfaturi practice și liste de aplicații esențiale. În primul rând, au fost recomandați banii cash, plățile cu cardul putând deveni imposibile în lipsa conexiunii la internet, iar bancomatele pot funcționa cu dificultate. În paralel, pentru rețele Wi-Fi publice, utilizarea unui serviciu VPN a fost recomandată, nu doar pentru acces, ci mai ales pentru protecția datelor personale în fața unor posibile atacuri cibernetice. Pentru orientare, hărțile pe hârtie sau cele offline sunt o soluție esențială, mai ales pentru cei obișnuiți să se deplaseze folosind aplicații online. Se maintește că, în ceea ce privește comunicarea, există alternative precum aplicațiile care funcționează prin Bluetooth sau Wi-Fi direct, utile mai ales în proximitate. Biserica recomandă prioritatea spirituală Tot marți, când mii de oameni și-au văzut viața dată peste cap, Biserica Ortodoxă Rusă le-a amintit cetățenilor într-un comunicat că prioritatea spirituală trebuie păstrată, chiar și în epoca digitalizării. Potrivit Bisericii Ortodoxe Ruse, întreruperile de internet ar trebui să-i determine pe ruși să reflecteze mai mult asupra unor întrebări fundamentale ale existenței umane: „Atunci când internetul mobil este oprit, acest lucru ar trebui să ne facă să ne gândim la fragilitatea civilizației tehnologice, care ne promite aproape totul în această viață, până și nemurirea digitală”, au transmis reprezentanții Bisericii.

VIDEO Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei. Aznavour era de origine armeană
Internațional

VIDEO Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei. Aznavour era de origine armeană

Președintele Franței, Emanuel Macron, cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei, Vahagn Khachaturyan și, respectiv Nikol Pashinyan - la tobe. Cântărețul Charles Aznavour, care a compus La Boeheme, era de origine armeană. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei Macron apare cu microfonul în mână, aşezat la dreapta unui pianist. Ansamblul este acompaniat de o baterie la care se află chiar premierul armean Nikol Paşinian, al cărui ritm se dovedeşte uneori ezitant, la fel ca şi vocea şefului statului francez, cu o intonaţie inegală.  Președintele Armeniei s-a apropiat din spate și a apăsat tastele pianului.  Filmarea a fost făcută de directoarea France Info, Agnès Vahramian.  Preşedintele Emmanuel Macron nu şi-a ascuns niciodată pasiunea pentru muzica franceză, aceea a unei alte epoci, interpretată de artişti precum Johnny Hallyday, Joe Dassin, Michel Sardou sau Charles Aznavour, care au înregistrat succes după succes şi au marcat durabil memoria colectivă de-a lungul deceniilor. Dacă în anii de studenţie obişnuia să cânte "Que je t'aime" la karaoke şi dacă încă îi mai vine să fredoneze "Vladimir Ilici" pentru a-şi încălzi vocea înainte de un discurs, şeful statului îşi pune în valoare cunoştinţele despre muzica franceză şi în străinătate, scrie news.ro. Puţin mai devreme, pe un ton mai puţin melodios, preşedintele a salutat, în faţa comunităţii franceze, alegerea ţării din Caucazul de Sud de a "se orienta spre Europa", precum şi cea a "păcii" cu Azerbaidjanul, "singura rezonabilă", în opinia sa, pentru a se elibera de Rusia.

Războiul din Iran, avantaj strategic pentru Ucraina: Zelenski transformă criza globală într-un atu în negocierile cu Rusia
Internațional

Războiul din Iran, avantaj strategic pentru Ucraina: Zelenski transformă criza globală într-un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

SUA își epuizează stocurile de armament: livrările către Europa întârzie, aliații sunt puși sub presiune
Internațional

SUA își epuizează stocurile de armament: livrările către Europa întârzie, aliații sunt puși sub presiune

Statele Unite au transmis un mesaj îngrijorător aliaților europeni: livrările de armament vor suferi întârzieri semnificative, în contextul în care stocurile americane au fost puternic afectate de conflictul din Iran. Potrivit unor surse citate de Financial Times, guvernul american a informat mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit, Polonia, Lituania și Estonia, că trebuie să se pregătească pentru întârzieri extinse în livrările de echipamente militare. Stocurile SUA, sub presiune după conflictul din Iran Pentagonul a avertizat că întârzierile vor afecta în special livrările de sisteme de rachete, conform a nouă surse familiarizate cu discuțiile. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Două dintre acestea au indicat că există discuții și despre amânarea unor livrări către Asia. Principala problemă o reprezintă epuizarea stocurilor americane, după un consum masiv de armament în timpul operațiunilor militare împotriva Iranului. Pentru a acoperi golurile, armata SUA a fost nevoită să redistribuie echipamente din alte regiuni strategice, inclusiv din Indo-Pacific. Situația ridică semne de întrebare serioase chiar în interiorul aparatului militar american: există temeri că SUA nu ar avea suficiente resurse pentru a face față unui eventual conflict major, precum o invazie a Chinei în Taiwan. Impact direct asupra Europei și Ucrainei Întârzierile anunțate vin într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și au consecințe directe pentru securitatea europeană și pentru Ucraina. Reducerea livrărilor va afecta stocurile europene de muniție pentru sisteme esențiale precum HIMARS și NASAMS — echipamente utilizate intens de armata ucraineană în conflictul cu Rusia. HIMARS sunt sisteme mobile de rachete produse de Lockheed Martin, în timp ce NASAMS sunt sisteme de apărare antiaeriană dezvoltate în parteneriat de Raytheon și compania norvegiană Kongsberg. Pentagonul a declarat că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de armament, pentru a se asigura că acestea sunt aliniate cu nevoile operaționale”, refuzând să ofere detalii suplimentare din cauza caracterului sensibil al informațiilor. Tensiuni în relația transatlantică Anunțul vine pe fondul unor tensiuni deja existente între SUA și aliații europeni. Donald Trump i-a criticat pe partenerii europeni pentru contribuțiile insuficiente la campania militară din Iran. Totuși, surse apropiate situației susțin că întârzierile nu reprezintă o măsură de sancționare a Europei, ci reflectă exclusiv îngrijorările privind nivelul stocurilor. „Pentagonul ar putea fi nevoit acum să ducă un război de durată în Orientul Mijlociu și, în același timp, încearcă disperat să consolideze descurajarea în Indo-Pacific”, a declarat Tom Wright, fost oficial în administrația Joe Biden. „Este mai mult decât dispus să lase Europa deoparte pentru a face acest lucru. Europa trebuie să își reconstruiască industria de apărare în ritm accelerat”. În schimb, Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri: „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă este nevoie”. Întârzieri anticipate și pentru aliații din Asia Problemele de aprovizionare nu se limitează la Europa. Experții avertizează că și aliații din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud, vor resimți efectele. Aceste state depind de sisteme americane de apărare, inclusiv interceptori Patriot, iar întârzierile ar putea afecta capacitatea lor de reacție. „Aliații din Asia subestimează probabil impactul deficitului de muniție al SUA asupra lor și durata acestui impact”, a declarat Christopher Johnstone. Acesta a subliniat și nemulțumirea Japoniei față de întârzierile deja existente: „Japonia era deja profund frustrată de întârzierile în livrarea unor sisteme pentru care a plătit, inclusiv rachetele de croazieră Tomahawk”. Industria de apărare accelerează producția, dar întârzierile persistă Companiile americane din industria de apărare încearcă să crească rapid producția de echipamente esențiale, inclusiv interceptori Patriot. Donald Trump a declarat că firmele au convenit să „cvadrupleze” producția acestor sisteme. Cu toate acestea, presiunea asupra stocurilor rămâne ridicată, iar termenele de livrare sunt deja extinse pe mai mulți ani. Amiralul Samuel Paparo a avertizat că ar putea dura până la doi ani pentru ca producția să ajungă la nivelul necesar pentru refacerea stocurilor. Ucraina, deja afectată de întârzieri Efectele sunt deja vizibile pe frontul din Ucraina. Un oficial ucrainean de rang înalt a confirmat că livrările de armament american au început să întârzie odată cu declanșarea conflictului din Iran. Situația a dus, în unele cazuri, la epuizarea rachetelor pentru sistemele Patriot în timpul atacurilor rusești, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

Berlinul, noua țintă a lui Trump: taxe de 25% pentru automobile și retragerea trupelor din Germania
Internațional

Berlinul, noua țintă a lui Trump: taxe de 25% pentru automobile și retragerea trupelor din Germania

Decizia de a impune taxe de 25% pentru automobilele europene, anunțată în aceeași zi cu retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, nu este o simplă coincidență. Mesajul transmis de Donald Trump este unul clar: Berlinul este vizat direct. Berlinul, noua țintă a lui Trump Vineri, 1 mai, pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a anunțat majorarea taxelor vamale pentru vehiculele europene la 25%, aplicabilă din săptămâna următoare.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Mașinile produse pe teritoriul SUA vor fi exceptate. În realitate, măsura lovește în special Germania, aceeași țară pentru care Pentagonul confirma, cu doar câteva ore înainte, retragerea a 5.000 de militari americani în următoarele 6–12 luni. Industria auto și securitatea colectivă, pilonii reconstrucției Germaniei după 1945, devin astfel punctele vulnerabile exploatate de Washington. Disputa iraniană, declanșatorul conflictului La baza acestei duble presiuni se află o dispută deschisă între cancelarul Friedrich Merz și Donald Trump, pe tema războiului împotriva Iranului. Liderul german a afirmat că Washingtonul este „umilit” de regimul iranian și a criticat lipsa unei strategii americane în conflictul declanșat pe 28 februarie, odată cu atacurile americano-israeliene asupra Teheranului. Declarațiile au fost percepute drept inflamatorii, iar lipsa de control în comunicarea pe teme sensibile riscă să devină o problemă de securitate pentru Germania. Partenerul de coaliție, SPD, ar putea interveni pentru a impune o disciplină mai strictă la nivel guvernamental. Replica lui Trump nu a întârziat. Pe același canal, acesta a susținut că Merz „nu știe despre ce vorbește” în privința programului nuclear iranian, combinând atacul politic cu măsuri comerciale concrete. Europa, între îngrijorare și fragilizarea relației transatlantice Decizia Washingtonului a generat îngrijorare la nivel european, pe fondul unei relații transatlantice deja tensionate. Donald Tusk a sintetizat situația într-un mesaj publicat pe platforma X: „Cea mai mare amenințare pentru comunitatea transatlantică nu sunt dușmanii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă.” Reacție oficială: calm în public, fermitate în culise În culise, liderii europeni încearcă să mențină echilibrul. Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron au convenit asupra unei strategii prudente: evitarea reacțiilor impulsive și păstrarea calmului în spațiul public. Poziția oficială a Comisiei Europene este atent calibrată: „UE își respectă angajamentele în conformitate cu procedurile legislative obișnuite, informând pe deplin administrația americană. Dacă SUA adoptă măsuri incompatibile cu declarația comună, vom păstra toate opțiunile deschise pentru a proteja interesele UE.” În paralel, Bruxelles-ul transmite mesaje mai ferme pe canale diplomatice, reamintind Washingtonului obligațiile asumate prin acordul de la Turnberry. Acordul de la Turnberry, blocat și contestat Acordul comercial încheiat în iulie 2025 prevedea un plafon de 15% pentru taxele vamale între SUA și UE, oferind Europei un avantaj competitiv față de alte economii globale. Acest echilibru a fost însă perturbat în februarie, când decizii ale Curții Supreme au dus la anularea unor tarife, iar administrația Trump a recurs la alte instrumente legislative care depășesc limitele stabilite. Deși Parlamentul European a aprobat acordul în martie, implementarea lui rămâne condiționată de restabilirea echilibrului de către SUA. Reacții dure din Parlamentul European Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a reacționat fără echivoc: „Comportamentul președintelui Trump este pur și simplu inacceptabil. Pentru a exercita presiune, recurge din nou la taxe vamale. Afirmațiile sale sunt false: UE și Parlamentul European respectă acordul încheiat în Scoția.” Cine plătește prețul: industria auto europeană Impactul noilor taxe diferă de la un producător la altul. BMW și Mercedes sunt parțial protejate datorită producției din SUA, însă continuă să importe modele din Germania, care vor fi taxate cu 25%. În schimb, Volkswagen este mult mai vulnerabil, exportând majoritatea modelelor sale către piața americană. Porsche și Audi, care nu produc în SUA, sunt expuse integral. Porsche estima deja pierderi de aproximativ 400 de milioane de euro doar în prima jumătate a anului 2025. Un semnal geopolitic cu bătaie lungă Dincolo de impactul economic, deciziile administrației Trump transmit un mesaj strategic: tensiunile cu Germania sunt gestionate simultan pe mai multe fronturi — comercial, militar și geopolitic. Pentru Friedrich Merz, este un avertisment clar. Pentru Uniunea Europeană, este confirmarea unei realități incomode: stabilitatea acordurilor internaționale depinde mai degrabă de voința politică a Washingtonului decât de mecanisme juridice solide. Într-un astfel de climat imprevizibil, marcat de decizii bruște și declarații cu tentă strategică sau chiar de bluff, companiile și investitorii întâmpină dificultăți majore în construirea unor planuri pe termen lung.

Ieșirea Emiratelor din OPEC și paradoxul petrolului ieftin: de ce prețul mic nu e întotdeauna o veste bună
Internațional

Ieșirea Emiratelor din OPEC și paradoxul petrolului ieftin: de ce prețul mic nu e întotdeauna o veste bună

Decizia Emiratelor Arabe Unite de a părăsi OPEC zdruncină echilibrul pieței globale a petrolului și marchează o ruptură deschisă cu Arabia Saudită, într-un moment deja tensionat pentru regiunea Golfului. Pe termen scurt, nu sunt așteptate efecte imediate, însă pe termen mediu se conturează perspectiva unor prețuri scăzute la petrol. Aparent benefic, un petrol mai ieftin creează pe termen lung un paradox geopolitic: avantajează marile economii consumatoare, dar slăbește statele exportatoare și poate amplifica tensiunile globale, transformând o veste, pe fond bună, într-un factor de instabilitate. Moment critic pentru OPEC Decizia Emiratelor Arabe Unite de a părăsi OPEC marchează un moment critic pentru cartelul petrolier și evidențiază tensiunile tot mai vizibile cu Arabia Saudită, liderul de facto al organizației. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Anunțul făcut pe 28 aprilie 2026 prevede retragerea din OPEC și din OPEC+, alianța extinsă care include și Rusia, începând cu 1 mai. Astfel, organizațiile pierd unul dintre cei mai importanți producători – al treilea la nivel OPEC și al patrulea în cadrul OPEC+. O decizie anticipată: ani de tensiuni și nemulțumiri Deși aparent bruscă, ieșirea Emiratelor din OPEC era pregătită de mai mult timp, fiind rezultatul unor ani de nemulțumiri față de politicile cartelului. Relațiile dintre Abu Dhabi și Riyadh s-au deteriorat treptat, pe fondul diferențelor de viziune privind piața petrolului și echilibrul regional. Ruptura a devenit evidentă în decembrie 2025, când viziuni diferite privind securitatea din Yemen au amenințat să reaprindă conflictul din această țară. Chiar dacă statele din Golf au afișat unitate în fața atacurilor iraniene, această coeziune nu a eliminat tensiunile de fond. OPEC, cartelul care a modelat piața petrolului OPEC a fost fondată în 1960 pentru a coordona producția de petrol și a influența prețurile la nivel global. Emiratele Arabe Unite sunt membre din 1971, iar Abu Dhabi, care deține 95% din rezervele țării, face parte din organizație încă din 1967. În anii ’70, OPEC a avut un rol esențial în reechilibrarea raportului de putere dintre producători și consumatori, într-un context global marcat de naționalizarea resurselor. Deși și alte state au părăsit organizația, precum Qatar în 2019 și Angola în 2024, impactul retragerii Emiratelor este mult mai mare. Ieșirea EAU afectează aproximativ 12% din producția totală a OPEC și elimină un producător capabil să ajusteze rapid oferta, slăbind capacitatea cartelului de a reacționa la fluctuațiile pieței. Divergențe majore între EAU și Arabia Saudită Primele semnale clare ale rupturii au apărut încă din 2020, înaintea summitului OPEC+, și s-au accentuat în 2021. Pe când Emiratele au dorit creșterea producției, Arabia Saudită a preferat limitarea producției pentru menținerea prețurilor ridicate. Această divergență reflectă realități economice diferite. Arabia Saudită depinde puternic de veniturile din petrol pentru a finanța proiecte majore, precum Vision 2030. În schimb, economia Emiratelor este mai diversificată și mai puțin dependentă de petrol. Strategia Emiratelor: producție mai mare, risc mai mic Abu Dhabi a investit masiv pentru a-și crește capacitatea de producție, de la 3,4 milioane de barili pe zi la 5 milioane până în 2027. Această strategie urmărește valorificarea rapidă a resurselor și evitarea riscului ca acestea să devină neutilizate în contextul tranziției energetice globale. Eliberate de constrângerile OPEC, autoritățile emirateze vor putea crește producția în funcție de interesele proprii, mai ales după reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Reconfigurări geopolitice după războiul cu Iranul Decizia reflectă o repoziționare strategică mai amplă a Emiratelor, care își consolidează relațiile cu Statele Unite și, probabil, cu Israelul. Tensiunile cu Arabia Saudită nu au fost rezolvate înainte de lansarea operațiunilor militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, în februarie 2026. Oficialii emiratezi au sugerat că au analizat atent care state le-au sprijinit în momentele de criză și care nu. O posibilă ruptură mai amplă în regiune Ieșirea din OPEC ar putea fi doar primul pas. Emiratele ar putea reevalua și alte alianțe internaționale, precum: Liga Arabă, Organizația Cooperării Islamice, Consiliul de Cooperare al Golfului Ce impact va avea ieșirea EAU asupra prețului petrolului Pe termen scurt, nu se așteptă un impact imediat asupra prețului petrolului. Pe termen mediu însă, decizia Emiratele Arabe Unite de a ieși din OPEC ar putea avea efecte directe asupra pieței globale a petrolului, în special prin creșterea ofertei. Decizia permite Abu Dhabi să depășească limitele de producție impuse de cartel. Creștereea producției ar putea duce la scăderea prețului petrolului în viitor. Oferta de petrol ar crește Goldman Sachs subliniază că ieșirea EAU „crește riscul unei majorări a ofertei de petrol pe termen mediu” Mai mult, analiștii avertizează că, în anumite scenarii, piața ar putea ajunge chiar la un exces de ofertă („supply glut”), ceea ce ar împinge prețurile în jos. O evaluare realizată de Investing.com indică faptul că o astfel de dinamică ar putea remodela piața petrolului și ar putea menține prețurile la niveluri mai reduse decât în scenariile controlate de OPEC. Prețuri mai mici, îngrijorare pe termen lung În aparență, perspectiva unor prețuri mai mici la petrol poate părea o veste bună, mai ales pentru consumatori. Carburanții pot deveni mai ieftini, transportul costă mai puțin, inflația poate scădea. Însă, dincolo de acest avantaj imediat, decizia Emiratelor deschide o perioadă de incertitudine pentru piața globală a energiei. Un petrol mai ieftin poate însemna, în același timp, o piață mai instabilă, tensiuni între marii producători și o competiție care riscă să scape de sub controlul mecanismelor tradiționale. Impact geopolitic: cine câștigă și cine pierde din petrol mai ieftin O eventuală scădere a prețului petrolului nu are doar efecte economice, ci poate redesena echilibre geopolitice. Marile economii consumatoare, precum Statele Unite, Uniunea Europeană și China, sunt principalii beneficiari: un petrol mai ieftin reduce costurile de producție, temperează inflația și susține creșterea economică. În schimb, pentru statele dependente de exporturile de hidrocarburi, scăderea prețurilor poate însemna pierderi bugetare și vulnerabilitate politică, întrucât veniturile din petrol sunt esențiale pentru stabilitatea internă. În același timp, prețurile mai mici pun presiune pe industriile cu costuri ridicate, precum petrolul de șist din SUA, proiectele offshore sau exploatările din zone arctice, unde rentabilitatea depinde de un nivel ridicat al prețului barilului. Creșterea ofertei globale, inclusiv din surse neconvenționale, poate contribui la menținerea unui ciclu de prețuri scăzute, cu implicații directe asupra investițiilor și asupra echilibrului global al producției . Riscuri de instabilitate regională Studiile arată că scăderea prețurilor petrolului poate accentua tensiunile interne în statele dependente de resurse, mai ales acolo unde bugetele publice și stabilitatea socială depind de aceste venituri. Cu alte cuvinte, dacă statul vinde petrol scump, primește mai mulți bani, din care plătește salarii (funcționari, profesori, militari), pensii, subvenții (energie ieftină, combustibil ieftin). proiecte (drumuri, spitale). Dacă petrolul se ieftinește, statul va câștiga mai puțin. În cazul în care cheltuielile rămân aceleași, apare un gol în buget. Dacă veniturile se micșorează, încep dezechilibre sociale și chiar instabilitate politică, cu efecte care pot depăși granițele naționale.

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat
Internațional

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că Statele Unite vor majora la 25% taxele vamale pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, într-o mișcare care riscă să tensioneze relațiile comerciale transatlantice. Măsura ar urma să intre în vigoare chiar de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor oficiale. Washingtonul acuză UE că nu respectă acordul comercial Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a susținut că Uniunea Europeană nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului comercial cu SUA. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Liderul american nu a oferit însă detalii concrete despre presupusele încălcări, menținând o doză ridicată de incertitudine în jurul deciziei. Acordul SUA–UE: plafon de 15% pentru taxele vamale Anul trecut, Trump a ajuns la un acord comercial de principiu cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Înțelegerea prevedea un plafon de 15% pentru taxele aplicate importurilor de produse europene în SUA, inclusiv pentru automobile și componente auto. Implementare întârziată și tensiuni politice Aplicarea acordului a fost însă amânată, pe fondul unor noi amenințări tarifare lansate de administrația Trump. Printre factorii care au complicat relația comercială s-au numărat și declarațiile controversate ale președintelui american privind intenția de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcii. Decizia Curții Supreme amplifică incertitudinea Incertitudinea privind politica tarifară a SUA a fost accentuată și de o decizie a Curții Supreme, care a stabilit că o parte dintre taxele vamale introduse anterior de Donald Trump au fost impuse ilegal. Această hotărâre ridică semne de întrebare asupra sustenabilității noilor măsuri și asupra direcției viitoare a politicii comerciale americane. Impact potențial: escaladarea unui conflict comercial Majorarea taxelor la 25% ar putea declanșa reacții din partea Uniunii Europene și riscă să escaladeze un nou conflict comercial între cele două mari blocuri economice. Decizia vine într-un moment sensibil pentru economia globală, în care tensiunile comerciale și politice influențează direct piețele și lanțurile de aprovizionare.

SUA sancționează Iranul și avertizează navele din Ormuz, în timp ce Trump declară încheierea războiului
Internațional

SUA sancționează Iranul și avertizează navele din Ormuz, în timp ce Trump declară încheierea războiului

Statele Unite au lansat vineri o ofensivă simultană economică, diplomatică și politică împotriva Iranului: noi sancțiuni menite să blocheze finanțarea regimului de la Teheran, avertismente dure pentru navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. În același timp, un anunț surprinzător a venit din partea președintelui Donald Trump. Trump susține că războiul cu Iranul „s-a încheiat”, în ciuda tensiunilor militare și a contestărilor interne. SUA vizează tranzacțiile în yuani și schimbul valutar iranian Noile sancțiuni anunțate de Statele Unite vizează inclusiv trei case de schimb și au ca scop blocarea mecanismelor prin care Iranul convertește veniturile obținute din exporturile de petrol către China. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Mai exact, Washingtonul încearcă să împiedice transformarea sumelor în yuani chinezești în riali iranieni, limitând astfel accesul Teheranului la resurse financiare esențiale. Președintele american Donald Trump a criticat Beijingul pentru continuarea achizițiilor de petrol iranian, acuzând că aceste tranzacții contribuie indirect la finanțarea efortului militar al Iranului. Taxele impuse de Iran pot atrage sancțiuni Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA responsabilă de administrarea sancțiunilor, a transmis că este la curent cu amenințările Iranului privind impunerea unor taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit autorităților americane, aceste taxe pot fi prezentate sub diverse forme, inclusiv donații „caritabile” către organizații precum Semiluna Roșie iraniană. OFAC avertizează că orice persoană sau entitate – americană sau străină – care efectuează astfel de plăți riscă să fie sancționată, indiferent de forma tranzacției. Conform unor informații din presă, taxa percepută de Iran ar putea ajunge la un dolar pentru fiecare baril de petrol transportat prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Negocieri tensionate: Trump respinge oferta Iranului În aceeași zi, președintele Donald Trump a declarat că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului privind încheierea conflictului cu SUA și Israel. „Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu sunt satisfăcut de acesta”, a afirmat liderul american, referindu-se la oferta transmisă prin intermediul mediatorilor pakistanezi. Trump a lăudat însă rolul Pakistanului în facilitarea dialogului și a precizat că discuțiile continuă la nivel diplomatic. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis că Teheranul rămâne deschis negocierilor, cu condiția ca SUA să renunțe la cerințele considerate „exagerate” și la „retorica amenințătoare”. Totodată, oficialul iranian a subliniat că armata țării este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Iranul își întărește apărarea: temeri privind un posibil atac Surse iraniene de rang înalt, citate sub protecția anonimatului, susțin că Iranul și-a activat sistemele de apărare antiaeriană, anticipând un posibil val de atacuri americane. Potrivit evaluărilor interne, aceste lovituri ar putea fi rapide și intense, urmate eventual de o intervenție militară israeliană. În acest context, Teheranul a transmis că este pregătit pentru o reacție amplă în cazul unei escaladări. Trump declară încheierea războiului Tot vineri, Donald Trump a transmis o scrisoare congresmenilor în care susține că războiul dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat. Documentul a fost trimis chiar în ziua expirării termenului limită pentru obținerea autorizației Congresului în vederea continuării operațiunilor militare. Scrisoarea, obținută de publicația Politico, are ca scop închiderea dezbaterii privind obligația administrației de a solicita aprobarea legislativului american pentru prelungirea conflictului. Trump invocă armistițiul: „Ostilitățile s-au încheiat” În documentul transmis Congresului, Donald Trump susține că luptele au încetat încă din aprilie, odată cu instituirea unui armistițiu. "La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistiţiu de două săptămâni. Armistiţiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forţele Statelor Unite şi cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilităţile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat", a transmis Donald Trump. Administrația americană, inclusiv secretarul apărării Pete Hegseth, susține că acest armistițiu „resetează” termenul prevăzut de legislația privind puterile de război. Ce este War Powers Resolution și de ce contează War Powers Resolution, cunoscută și ca War Powers Act, este o lege federală adoptată în 1973, în contextul lecțiilor dure ale războiului din Vietnam. Scopul său este de a limita capacitatea președintelui de a angaja Statele Unite în conflicte armate fără acordul Congresului. Conform legii, executivul trebuie să obțină aprobarea legislativului pentru menținerea trupelor în operațiuni militare după 60 de zile de la declanșarea conflictului, în lipsa unei declarații oficiale de război sau a unui atac direct asupra SUA. Trump contestă legea: „De ce ar trebui să fim diferiți?” Președintele american a sugerat că această lege ar putea fi neconstituțională și a subliniat că, în practică, administrațiile anterioare nu au apelat la Congres pentru a menține operațiuni militare externe. "Există unii oameni care o consideră neconstituţională", a spus el despre lege. "Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată... De ce ar trebui să fim diferiţi?", a declarat preşedintele reporterilor de la Casa Albă. Într-o altă intervenție, Trump a respins criticile venite din partea legislativului: "Nu cred că ceea ce cer ei este constituţional. Cei care cer asta nu sunt patrioţi", a declarat preşedintele SUA vineri dimineaţă. Democrații contestă versiunea oficială: „Războiul nu s-a încheiat” Opoziția democrată respinge ferm afirmațiile președintelui privind finalul conflictului. Senatora Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, susține că situația din teren contrazice declarațiile Casei Albe. "Declaraţia preşedintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldaţi americani aflaţi în pericol în regiune, ameninţările continue ale administraţiei de a escalada ostilităţile, închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea preţurilor" în Statele Unite, a declarat Jeanne Shaheen. Aceasta a criticat și lipsa unei strategii clare: "Preşedintele Trump a lansat acest război fără o strategie şi fără autorizaţie legală, iar anunţul de astăzi (vineri - n.r.) nu schimbă acest lucru", a spus ea într-un comunicat. Termenul de 60 de zile, în centrul disputei politice Congresmenii democrați consideră că termenul de 60 de zile prevăzut de lege este deja îndeplinit, raportându-se la anunțul inițial al atacurilor, făcut pe 2 martie 2026, la scurt timp după debutul operațiunilor militare comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Unii aleși au avertizat că, odată depășit acest termen, ar putea începe demersuri pentru a obliga administrația să solicite oficial aprobarea Congresului. Totuși, în lipsa unui sprijin consistent din partea republicanilor, democrații nu dispun de mecanisme legale eficiente pentru a impune respectarea termenului-limită.

Atacul asupra lui Trump și „Wine-Gate”: atentatele asupra președinților SUA și teoriile conspirației
Internațional

Atacul asupra lui Trump și „Wine-Gate”: atentatele asupra președinților SUA și teoriile conspirației

De la John F. Kennedy până la tentativele eșuate împotriva lui Ronald Reagan sau Gerald Ford, fiecare atentat asupra președinților SUA a generat, inevitabil, teorii ale conspirației. Incidentul de la dineul corespondenților de la Casa Albă nu face excepție: în doar câteva ore, incidentul armat s-a transformat în „Wine-Gate”. De la dineu oficial la haos în câteva secunde Ceea ce trebuia să fie un moment simbolic, tradiționalul dineu al corespondenților de presă de la Washington, s-a transformat brusc într-o scenă de panică, fiind perturbat de focuri de armă. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Sâmbătă seara, puțin după ora 20:30, Donald Trump și-a făcut apariția alături de Melania Trump. Așezat la masa de onoare, președintele asculta distrat, când mai multe detonații au rupt atmosfera formală. Reacția forțelor de securitate a fost promptă. „Agenți ai Secret Service se reped spre scenă pentru a securiza președintele, în timp ce invitaților li se cere să se adăpostească sub mese”, relatează Politico. În sală, tensiunea era vizibilă. Melania Trump părea tulburată, în timp ce președintele a rămas inițial impasibil. Evacuare și confuzie La scurt timp, s-a dat ordinul de evacuare. „Invitații rămâneau pe loc, așteptând mai multe informații”, scrie The Washington Post. „Într-o sală pe jumătate goală, unii beau vin pentru a-și calma nervii”, notează același cotidian. Această imagine, aparent banală, avea să devină, ulterior, declanșatorul teoriilor conspirației. „Wine-Gate”: scandalul care a inflamat rețelele sociale Pe rețelele sociale termenul „înscenare” a devenit viral, alimentând teorii conspiraționiste. Una dintre cele mai vehiculate teorii este că atacul asupra lui Trump ar fi fost premeditat. Cu doar câteva momente înainte de incident, o remarcă a purtătoarei de cuvânt, Karoline Leavitt, despre „focuri de armă”, folosită ca retorică politică, a devenit virală, după ce focurile reale au provocat haos. Pe platforma X au început să circule imagini virale. Unele imagini, distribuite inclusiv de media precum RT, ar arăta jurnaliști și invitați care beau vin, fără să pară prea speriați, sau alții care au profitat de haos pentru a ascunde sticle de vin în genți sau haine. Astfel a apărut termenul „Wine-Gate”. Tentativele de asasinat asupra președinților SUA Istoria politică a Statelor Unite este marcată de episoade dramatice care au depășit granița faptelor și au intrat în teritoriul interpretărilor. Tentativele de asasinat împotriva președinților americani nu au generat doar șoc și traumă colectivă, ci și un fenomen persistent: proliferarea teoriilor conspirației. John F. Kennedy: momentul zero al conspirațiilor moderne Puțini știu că John F. Kennedy a fost ținta unei tentative de asasinat chiar înainte de a deveni președinte. În 1960, Richard Pavlick plănuia să-l ucidă cu o mașină capcană, dar a renunțat în ultimul moment Asasinarea lui John F. Kennedy, pe 22 noiembrie 1963, rămâne însă punctul de plecare al culturii moderne a conspirațiilor politice. Raportul oficial al Comisiei Warren a concluzionat că Lee Harvey Oswald a acționat singur. Totuși, această concluzie nu a reușit să închidă dezbaterea publică. Ulterior, investigații suplimentare au complicat și mai mult lucrurile. Comitetul Special al Camerei Reprezentanților a concluzionat că Kennedy a fost „probabil asasinat ca rezultat al unei conspirații”, deși fără a identifica complicii . De aici a pornit o explozie de teorii: implicarea CIA, a mafiei, a Uniunii Sovietice sau a unor grupuri anti-Castro. Unele teorii au legat asasinatul de tensiunile generate de eșecul invaziei din Golful Porcilor . 1975: Gerald Ford, ținta a două tentative de asasinat În mod aproape paradoxal, anul 1975 oferă unul dintre cele mai tulburătoare episoade din istoria securității prezidențiale americane. Gerald Ford a fost ținta a două tentative de asasinat în mai puțin de trei săptămâni, ambele comise de femei. Prima tentativă: Lynette "Squeaky" Fromme și arma care nu a tras Pe 5 septembrie 1975, în Sacramento, California, Lynette „Squeaky” Fromme, membră a grupării conduse de Charles Manson, s-a apropiat de președintele Ford în timp ce acesta saluta mulțimea. A scos un pistol Colt .45 și l-a îndreptat spre el. Arma nu a funcționat: nu avea glonț pe țeavă. A fost un detaliu tehnic esențial: deși încărcată, arma nu era pregătită pentru foc imediat. Agenții Secret Service au intervenit în fracțiuni de secundă. Ulterior s-a stabilit că motivația ei nu a fost politică în sens clasic. Era obsedată de ideologii ecologiste radicale și de figura lui Manson, iar gestul ei a fost interpretat mai degrabă ca un act simbolic decât ca o tentativă calculată de asasinat. A doua tentativă: Sara Jane Moore și glonțul deviat Doar 17 zile mai târziu, pe 22 septembrie 1975, la San Francisco, istoria s-a repetat. Sara Jane Moore, fost contabil, colaborator ocazional FBI, a tras un foc de armă asupra lui Ford, dintr-o mulțime. De această dată, arma a funcționat. Glonțul a ratat ținta pentru că un fost pușcaș marin, Oliver Sipple, aflat în apropiere, i-a deviat brațul în ultimul moment. A fost o fracțiune de secundă care a făcut diferența între viață și moarte. Moore a tras un singur foc. A fost imobilizată imediat. Teorii ale conspirației și scepticism Deși nu a fost demonstrată nicio dovadă a unui complot guvernamental de nivel înalt, mai multe întrebări „conspiraționiste” sunt frecvent ridicate de cercetători și pasionați” Teoria „inacțiunii Secret Service” Înainte de vizita lui Ford, Lynette Fromme ar fi cerut unui ziar local să publice o scrisoare a lui Charles Manson, în care acesta amenința cu un „masacru” dacă Ford nu respecta legea. Deși ziarul a transmis această informație către Secret Service, Fromme nu a fost nici intervievată, nici reținută înainte de a ajunge la o distanță de un braț de președinte. Conexiunea Manson Unii adepți ai teoriei conspirației au sugerat că Fromme acționa la ordinul direct al lui Charles Manson, pentru a atrage atenția asupra apelurilor sale juridice, și nu din motivele „ecologiste” pe care le-a invocat. Deoarece mulți membri ai grupării Manson erau implicați în cultura drogurilor, unele teorii marginale încearcă să lege grupul de presupuse experimente guvernamentale de „control mental”, precum MKUltra, deși nu există nicio legătură directă cu acest eveniment specific. Două atentate în 17 zile Investigațiile oficiale (cu numele de cod FROMFORD) au concluzionat că ambele femei au acționat independent una de alta. Însă faptul că atentatele au avut loc la distanță scurtă și în același stat a alimentat teorii potrivit cărora acestea ar fi făcut parte dintr-o mișcare mai amplă de tip „subteran radical” în California anilor ’70. 1981: atentatul asupra lui Ronald Reagan Pe 30 martie 1981, în fața hotelului Hilton din Washington, președintele Ronald Reagan părăsea un eveniment organizat de sindicatul muncitorilor din construcții. Era o scenă banală, repetată de sute de ori în viața politică americană: câțiva pași între ușă și limuzină, câteva saluturi, câteva zâmbete. În mai puțin de două secunde, totul s-a schimbat. Un bărbat din mulțime a tras șase focuri de armă. Unul dintre gloanțe a ricoșat din caroseria limuzinei prezidențiale și l-a lovit pe Reagan în piept, perforându-i plămânul și oprindu-se la câțiva centimetri de inimă. Președintele nici nu a realizat imediat că a fost împușcat. John Hinckley Jr.: între obsesie și delir Autorul atacului, John Hinckley Jr., nu era un militant politic, nici un extremist ideologic. Era un tânăr instabil psihic, obsedat de actrița Jodie Foster, pe care o idolatriza după filmul Taxi Driver. Motivația sa a fost una care sfidează logica politică: voia să o impresioneze. În scrisorile sale, Hinckley sugera că un gest „grandios”, precum asasinarea unui președinte, i-ar atrage atenția. „Conexiunea Bush” În urma atentatului au apărut mai multe teorii ale conspirației, în principal din cauza conexiunilor sociale dintre familia atacatorului și vicepreședintelui George H. W. Bush, precum și a tensiunilor politice din interiorul administrației. Scott Hinckley (fratele atacatorului) urma să ia cina cu Neil Bush (fiul vicepreședintelui George H. W. Bush) chiar a doua zi după atentat. Ambele familii aveau poziții importante în industria petrolieră din Texas. John Hinckley Sr. și George H. W. Bush se cunoșteau, făcând parte din aceleași cercuri texane și contribuind la campanii republicane. Unii adepți ai teoriilor conspiraționiste susțin că tentativa ar fi fost o „lovitură de palat” menită să-l instaleze pe Bush, considerat un reprezentant mai „clasic” al establishmentului, în funcția de președinte. „Acapararea puterii” de către Alexander Haig Haosul intern de la Casa Albă a alimentat, la rândul său, zvonuri despre o luptă pentru putere. În timp ce Reagan era în operație, iar Bush se întorcea la Washington, secretarul de stat Alexander Haig a declarat în mod eronat că el se află la conducere. Haig a ignorat ordinea oficială de succesiune (în care președintele Camerei Reprezentanților și președintele pro tempore al Senatului aveau prioritate), ceea ce a alimentat teorii conform cărora ar fi încercat să preia puterea într-o „mini-lovitură de stat”. Alte teorii Ipoteza MK-Ultra: Unele teorii marginale sugerează că John Hinckley ar fi fost un „candidat manciurian”, programat de CIA, invocând istoricul său psihiatric. „Al doilea trăgător”: Similar teoriilor legate de John F. Kennedy, câțiva susținători (inclusiv Roger Stone) au sugerat existența unui al doilea trăgător, deși nu există nicio dovadă criminalistică în acest sens. FBI și Departamentul de Justiție au investigat aceste piste și au concluzionat că nu există dovezi ale unei conspirații mai ample. Concluzia oficială rămâne că John Hinckley a acționat singur, fiind motivat de o obsesie delirantă față de actrița Jodie Foster.

VIDEO Președintele Trump, evacuat după un atac armat la Dineul Corespondenților. Suspectul, capturat
Internațional

VIDEO Președintele Trump, evacuat după un atac armat la Dineul Corespondenților. Suspectul, capturat

Președintele Trump a fost bevacuat de Secret Service după un atac armat la Dineul Corespondenților de la Casa Albă. Suspectul, care a reușit să pătrundă până la ultima linie de protecție, înainte de intrarea în sala în care se desfășura evenimentul, a fost capturat viu. Un agent al Secret Service a fost lovit de un glonț, dar l-a protejat vesta antiglonț.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani  Președintele Trump, evacuat după un atac armat la Dineul Corespondenților. Suspectul, capturat Atacatorul era înarmat cu mai multe arme, printre care o pușcă, un pistol și mai multe cuțite, înainte ca forțele de ordine să-l oprească, a declarat șeful poliției din Washington D.C. „Suspectul în acest caz nu a fost lovit de gloanțe... Se pare că este un actor singur, un trăgător singuratic”, a mai spus acesta.  Acesta a fost identificat ca fiind Cole Tomas Allen, în vârstă de 31 de ani, care locuieşte în Torrance, o suburbie a oraşului Los Angeles.  Kari Lake, un politician republican care acum lucrează pentru Casa Albă a relatat incident pe Twitter: „Nu-mi vine să cred cât de neglijentă a fost securitatea la cina corespondenților de la Casa Albă din această seară. La intrare, nimeni nu mi-a cerut să-mi INSPECTEZE vizibil biletul și nici nu mi-a cerut un act de identitate cu fotografie. Tot ce trebuia să faci era să arăți ceva ce părea a fi un bilet și asta era suficient”.  „Un lucru pe care l-am observat încă înainte de a intra la #WHCADinner a fost faptul că măsurile de securitate se aplicau doar în interiorul sălii de bal, nu și în exteriorul clădirii. Așadar, la intrarea în clădire nu exista un aparat de control, ci doar agenți de pază, iar verificarea se făcea doar înainte de a intra în sala de bal”, a scris și Leonardo Feldman, corespondetul Newsweek.  Și corespondentul New York Times la Casa Albă, Tyler Page, a scris că nu exista un control înainte de intrarea în hotel, unde aveau loc numeroase evenimente. Însă alți jurnaliști au arătat că evenimentul s-a desfășurat într-un hotel și securitatea a fost cea obișnuită. 

Catolicii din Polonia, liber la BBQ de 1 Mai, deși vinerea era zi de pește
Internațional

Catolicii din Polonia, liber la BBQ de 1 Mai, deși vinerea era zi de pește

Catolicii din Polonia au primit liber la BBQ de 1 Mai, din partea arhiepiscopului de Varșovia, deși vinerea era zi de pește. Arhiepiscopul Varşoviei a ridicat interdicţia privind grătarele pentru 1 mai anul acesta, care marchează începutul unui weekend prelungit de reuniuni familiale, relatează AFP. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Catolicii din Polonia, liber la BBQ de 1 Mai Alte dieceze au luat iniţiativa şi au decis să-şi scutească enoriaşii de post în acea zi, conştiente că tradiţia nu ar rezista tentaţiei de a frige o bucată de carne la grătar într-o frumoasă zi de primăvară.Anul acesta, "vineri, 1 mai, marchează începutul weekendului de mai, adică o serie de sărbători propice reuniunilor familiale şi sociale şi care ne permit să trăim pe deplin sărbătorile pascale", a remarcat arhiepiscopul capitalei, Adrian Galbas."Având în vedere motivele pastorale, acord prin prezenta, în conformitate cu Canonul 87, Articolul 1, din Codul de Drept Canonic, o dispensă la abţinerea de la carne în ziua de vineri tuturor persoanelor care locuiesc în limitele Arhiepiscopiei Varşoviei", a adăugat el într-o declaraţie obţinută de AFP sâmbătă.Canonul 87, Articolul 1, din Codul de Drept Canonic, disponibil pe site-ul Sfântului Scaun, permite unui episcop să "dispenseze credincioşii de legile disciplinare atât universale, cât şi particulare, emise de autoritatea supremă a Bisericii", dacă se consideră că acest lucru este "benefic pentru bunăstarea lor spirituală".Polonia, patria Papei Ioan Paul al II-lea, rămâne un bastion al catolicismului în Europa, chiar dacă practica religioasă şi vocaţiile sunt în declin.În timp ce aproximativ trei din patru polonezi se identifică drept catolici, doar unul din trei participă la liturghia duminicală, jumătate din numărul înregistrat la începutul anilor

VIDEO Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban. Pe ecran a apărut altcineva
Internațional

VIDEO Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban. Pe ecran a apărut altcineva

Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban, pentru a-i îndemna să se înroleze, dar, surpriză, pe ecran a apărut altcineva: un militar ucrainean care le-a spus că toți cei care vor ajunge pe teritoriul țării sale vor fi uciși. În acel moment, oficialii ruși au reușit să oprească transmisia, care a aproape 90 de secunde.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban „Universitatea Agrară din Kuban, din Rusia, a decis să invite un soldat rus care luptă în Ucraina să țină o prelegere online în fața unei săli pline de studenți, pentru a-i încuraja să se înroleze în Armata Rusă. În schimb, pe ecran a apărut un soldat ucrainean”, arată, pe Twitter, Visegrad24.  „Vreau să vă spun adevărata istorie a operatorilor ruși de drone. Gudvin conducea o unitate de drone de cercetare, era foarte bine pregătit profesional. El lucra împreună cu Ernest, ofițer de carieră. Acționau departe de linia frontului. Dar problema era comandantul lor, care extorca bani de la subordonați. Eu sunt soldat, dar nu rus, ci ucrainean și vreau să vă spun: Dumnezeu să vă ferească să ajungeți acolo! Va trebui să-i omor pe toți cei care semnează acest contract (...) Linia frontului nu s-a mai schimbat de patru ani. Un cimitir de dimensiunile a două țări. Și, sincer, îi vom ucide pe toți cei care vin pe teritoriul ucrainean”, a spus militarul ucrainean. 

Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz
Internațional

Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz

Președintele SUA, Donald Trump. dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz. El a mai spus că vor fi intensificate operaţiunile de deminare a acestei căi navigabile vitale pentru economia mondială.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz Am ordonat Marinei SUA să doboare şi să distrugă orice navă, indiferent cât de mică ar fi (toate cele 159 de nave ale lor se află pe fundul mării), care plasează mine în apele Strâmtorii Ormuz. Să nu aveţi niciun dubiu în această privinţă!", a afirmat Trump într-o postare pe platforma sa de socializare, Truth Social."Navele noastre de deminare sunt ocupate în acest moment cu curăţarea strâmtorii. Ordon ca această activitate să continue, dar la un ritm de trei ori mai mare decât cel actual", a adăugat el.Totodată, preşedintele Donald Trump a declarat joi, fără a oferi vreo dovadă, că Statele Unite deţin "controlul total" asupra Strâmtorii Ormuz şi că aceasta va rămâne "închisă ermetic" până la încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters.Incertitudinea este totală în privinţa intenţiilor lui Donald Trump, de când a anunţat o prelungire sine die a încetării focului cu Iranul, notează AFP.Imprevizibilul lider de la Casa Albă pare să privilegieze pentru moment calea diplomatică, dar analiştii nu exclud nici reluarea masivă a ostilităţilor, nici o dezangajare pur şi simplu a SUA.În aceeaşi postare, Trump a calificat drept "NEBUNEŞTI" "diviziunile" din cadrul autorităţilor iraniene, între - potrivit lui - "susţinătorii liniei dure" şi "moderaţii, care nu sunt deloc moderaţi (dar care câştigă respect!)"."Iranul nu ştie cine îi este liderul!", afirmă Donald Trump.Preşedintele american a redistribuit, de asemenea, fără niciun comentariu, o afirmaţie a lui Marc Thiessen, un comentator invitat miercuri de postul Fox News. Acesta făcuse apel pe X la "uciderea" liderilor iranieni ostili unui acord cu Statele Unite.Preşedintele american a distribuit, tot pe Truth Social, un editorial publicat de acelaşi Marc Thiessen în Washington Post, intitulat "Trump nu are nevoie de un acord pentru a obţine ceea ce vrea de la Iran"."Foarte adevărat!!!! Preşedintele DJT", a comentat liderul republican, de 79 de ani, publicând un link către articolul respectiv. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră