sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

3774 articole
Internațional

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă. Țările europene nu intenționează să creeze o armată unificată ca răspuns la amenințările Rusiei, a declarat ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat televiziunii publice TVP. Oficialul a subliniat că, deși Europa trebuie să-și dezvolte capacitățile de apărare, unificarea armatelor naționale nu este o opțiune viabilă. Apelul lui Zelenski pentru o armată europeană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către liderii europeni pentru crearea unei forțe militare europene comune. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți El a argumentat că Europa nu mai poate conta pe protecția SUA și că o armată europeană puternică ar consolida respectul Washingtonului față de continent. Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă Întrebat despre posibilitatea înființării unei armate europene, Sikorski a îndemnat la prudență în utilizarea acestui concept, deoarece poate fi interpretat în mod diferit. „Dacă prin armată europeană înțelegem unificarea armatelor naționale, acest lucru nu se va întâmpla. Însă sunt un susținător al ideii ca Uniunea Europeană să-și dezvolte propriile capacități de apărare”, a declarat ministrul polonez, care reprezintă o țară ce deține președinția semestrială a Consiliului UE. O brigadă consolidată și investiții în industria de apărare Ministrul polonez a subliniat că UE lucrează deja la crearea unei brigăzi consolidate, parte a eforturilor de întărire a apărării europene. „Dacă SUA doresc ca Europa să fie mai activă în apărare, acest lucru ar trebui să se bazeze pe trei componente: o componentă națională, o componentă NATO și o componentă europeană. Aceasta ar include subvenții UE pentru industria de apărare, sporirea capacității de producție militară și o forță UE care să-și merite numele”, a explicat Sikorski.

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
O Europă mai activă în NATO (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

O Europă mai activă în NATO

O Europă mai activă în NATO. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă necesitatea ca Europa să își asume un rol mai activ în cadrul NATO și să colaboreze strâns cu Statele Unite pentru a asigura securitatea Ucrainei. Declarațiile sale vin într-un moment tensionat al geopoliticii internaționale și al relațiilor transatlantice. Miza unității transatlantice Într-un mesaj ferm, Starmer a afirmat că Marea Britanie va acționa pentru a menține unitatea dintre SUA și Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu vom permite nicio divizare care ar putea deturna atenția de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat premierul britanic, evidențiind riscurile unei Alianțe fragmentate. O Europă mai activă în NATO Premierul britanic a subliniat că Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, mai ales în contextul actualelor amenințări din partea Rusiei. „Acesta este un moment esențial pentru securitatea noastră națională. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a securiza viitorul Ucrainei și pentru a neutraliza pericolul pe care îl reprezintă Rusia”, a declarat Starmer, citat de BBC. Negocieri fără Europa? Declarațiile lui Keir Starmer vin în contextul în care un reprezentant al fostului președinte american Donald Trump a afirmat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Europa nu va fi inclusă la masa negocierilor pentru pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali ai administrației Trump, în zilele următoare ar urma să înceapă în Arabia Saudită discuții de pace între SUA, Rusia și Ucraina – fără participarea directă a Uniunii Europene. Summit european despre Ucraina În paralel, liderii europeni se pregătesc să dezbată situația din Ucraina luni, în cadrul unui summit informal organizat în Franța. Această reuniune va fi crucială pentru a defini poziția Europei în fața noilor evoluții geopolitice și pentru a stabili pașii următori în sprijinul Ucrainei.

Trump apără relația cu Elon Musk (sursa: Fox News)
Internațional

Trump apără relația cu Elon Musk

Trump apără relația cu Elon Musk. Donald Trump a apărat relația sa cu Elon Musk, ironizând în același timp presa care atribuie CEO-ului Tesla și SpaceX o influență din ce în ce mai mare asupra puterii de la Washington. Trump apără relația cu Elon Musk Într-un interviu pentru Fox News, difuzat parțial sâmbătă, președintele american a ridiculizat ideea că Musk ar avea un control semnificativ asupra administrației sale. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Elon m-a sunat. El a spus: 'Știi, ei încearcă să ne dezbine'. Eu am răspuns 'Absolut'”, a declarat Trump. Interviul complet va fi difuzat marți de Fox News. Ironii la adresa presei: „Președintele Musk” Într-o notă sarcastică, Trump a făcut aluzie la speculațiile din media: "Ei spun: 'Flash info': Donald Trump a cedat controlul președinției lui Elon Musk. Președintele Musk va asista la un consiliu al miniștrilor în această seară la 20:00’”, a ironizat fostul președinte, în timp ce Musk râdea alături de el. Această declarație vine în contextul în care revista Time i-a dedicat recent lui Musk coperta sa, ilustrându-l în spatele Biroului Oval, sugerând influența sa crescândă asupra deciziilor guvernamentale. Musk, responsabil de reformele guvernamentale Dacă va reveni la Casa Albă, Trump intenționează să-i ofere lui Elon Musk un rol important în administrație. CEO-ul Tesla și SpaceX a fost deja desemnat să conducă o Comisie pentru eficiență guvernamentală (DOGE), având ca obiectiv reducerea cheltuielilor publice. Musk a demarat recent o ofensivă amplă pentru tăierea cheltuielilor federale, măsură care a generat controverse și a fost catalogată drept „brutală” de opozanții săi. Trump atacă presa: „Sunt atât de proști la asta” Președintele american a reiterat că media încearcă să creeze un conflict între el și Elon Musk. „Este atât de evident că presa caută să divizeze tandemul nostru”, a spus Trump. Criticând vehement jurnaliștii, Trump a continuat în stilul său caracteristic: „Ei sunt atât de proști la asta. Înainte credeam că sunt buni, dar dacă ar fi fost cu adevărat competenți, eu nu aș fi fost niciodată președinte”, a spus el, sub râsetele lui Musk.

Atac în Austria, o persoană decedată (sursa: 5min.at)
Internațional

Atac în Austria, o persoană decedată

Atac în Austria, o persoană decedată. Un bărbat sirian de 23 de ani a atacat mai mulți trecători cu un cuțit în orașul austriac Villach, ucigând un băiat de 14 ani și rănind alte patru persoane. Incidentul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în centrul orașului, conform anunțului făcut de poliția austriacă. Atac în Austria, o persoană decedată Incidentul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în centrul orașului, conform anunțului făcut de poliția austriacă și preluat de Tag24. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Autoritățile au confirmat că suspectul este de origine siriană și deține un permis de ședere valid pentru Austria. Printre victime se numără un adolescent, care a decedat. Până în prezent, nu au fost comunicate detalii despre motivația atacului sau despre posibilele legături ale agresorului cu grupări extremiste. Un martor a intervenit Un martor ocular, aflat în apropierea locului atacului, a reacționat rapid și l-a lovit pe atacator cu mașina, reușind astfel să îl imobilizeze temporar. La scurt timp după acest incident, forțele de ordine au intervenit și l-au arestat pe suspect. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă suspectul a acționat singur sau dacă există și alți complici. Deocamdată, nu a fost confirmată implicarea altor persoane în atac.

Macron convoacă liderii europeni la Paris (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron convoacă liderii europeni la Paris

Macron convoacă liderii europeni la Paris. Președintele francez Emmanuel Macron a convocat liderii europeni la o reuniune de urgență luni, la Paris, într-un context tensionat de inițiativele diplomatice ale fostului președinte american Donald Trump privind Ucraina. Anunțul a fost făcut sâmbătă de ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski, potrivit Politico. Macron convoacă liderii europeni la Paris Premierul Poloniei, Donald Tusk, a confirmat participarea la întâlnirea de la Paris, subliniind necesitatea de a demonstra unitatea și forța Europei. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Planul lui Trump de a lansa negocieri cu Vladimir Putin pentru o posibilă soluționare a conflictului din Ucraina a generat îngrijorare în rândul partenerilor europeni. Oficialii UE doresc ca reuniunea să abordeze în mod „foarte serios” aceste provocări. „Credibilitatea SUA va depinde de modul în care se va încheia războiul, nu doar cea a administrației Trump, ci și a Americii ca întreg”, a avertizat Sikorski. Acesta i-a transmis lui Trump că, dacă dorește să „obțină Premiul Nobel”, trebuie să asigure o pace justă. UE se mobilizează În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a convocat duminică o reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE, prezenți la Conferința de Securitate de la München. Scopul întâlnirii este evaluarea recentelor contacte cu oficiali americani și ucraineni. „Suntem într-un moment decisiv pentru viitorul Ucrainei și al Europei. Europa este alături de Ucraina”, a declarat o purtătoare de cuvânt a UE pe rețeaua X.

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat (sursa: Facebook/Munich Security Conference)
Internațional

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că nu va semna acordul cu Statele Unite asupra zăcămintelor minerale din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat Liderul de la Kiev a explicat că acest document, în forma sa actuală, „nu ar proteja” țara sa, subliniind necesitatea unor garanții de securitate clare. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu i-am autorizat pe miniștri să semneze acordul pentru că el nu este gata. În opinia mea, el nu ne protejează”, a declarat Zelenski în marja Conferinței de Securitate de la München. Acesta a precizat că orice înțelegere privind resursele naturale ar trebui să fie strâns legată de protecția Ucrainei. SUA vrea o compensație pentru ajutorul militar Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat joi că Washingtonul speră să ajungă la un acord privind exploatarea mineralelor Ucrainei. Acest aranjament ar urma să servească drept compensație parțială pentru miliardele de dolari oferite Kievului în sprijin militar. „O parte din acești bani va servi la recompensarea contribuabilului american pentru miliardele de dolari care au fost cheltuite în această țară”, a declarat Rubio. În plus, oficialul american a precizat că o altă parte a fondurilor ar fi destinată reconstrucției Ucrainei, grav afectată de războiul cu Rusia. Trump condiționează sprijinul pentru Ucraina Fostul președinte american Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa critică față de ajutorul financiar oferit Ucrainei, a sugerat că sprijinul SUA ar putea depinde de acordarea accesului la resursele miniere ucrainene. Ucraina dispune de importante rezerve de litiu și titan, esențiale pentru industrii de vârf precum sectorul aerospațial și producția de vehicule electrice. Aceste resurse strategice fac din Ucraina o țintă de interes major pentru marile puteri economice.

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că Europa trebuie să-și stabilească un plan de acțiune pentru securitate și sprijinul Ucrainei, fără a mai depinde exclusiv de Statele Unite. Declarațiile sale vin în contextul în care administrația Trump menține incertitudinea privind prezența militară americană în Europa. „Nu presupuneți că prezența americană va dura veșnic” Vineri, în timpul unei vizite în Polonia, Pete Hegseth, șeful interimar al Departamentului Apărării al SUA, a transmis un mesaj ferm aliaților europeni. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Acesta a subliniat că Statele Unite nu vor garanta securitatea Europei la nesfârșit. Oficialul american a încurajat creșterea investițiilor în apărare și consolidarea capacităților militare proprii. Securitatea Europei, independentă de ajutorul american Donald Tusk a transmis pe platforma X că Europa trebuie să elaboreze de urgență un plan strategic pentru securitate și sprijinul Ucrainei, avertizând că, în lipsa unei strategii proprii, „alți actori mondiali ne vor decide viitorul”. În cadrul Conferinței de Securitate de la München, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Europa să acționeze pentru propria securitate și să creeze forțe armate europene independente. Zelenski a subliniat că SUA nu vor garanta securitatea europeană dacă Europa nu își consolidează propriile capacități de apărare.

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că Ucraina nu va accepta un acord de pace negociat pe la spatele său sau fără implicarea Kievului. În discursul său, susținut la Conferința de Securitate de la München, acesta a cerut Europei să-și formeze propria armată. Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului Liderul ucrainean a subliniat că nici o negociere despre viitorul Ucrainei nu poate avea loc fără implicarea directă a Kievului, extinzând această regulă și la nivel european: Excluderea Ucrainei de la negocieri ar însemna o pierdere pentru întreaga Europă, a avertizat Zelenski. O armată europeană Zelenski a susținut că Europa trebuie să își creeze propriile forțe armate și să își asigure garanții de securitate solide, deoarece Statele Unite nu vor oferi protecție în lipsa unui angajament clar al europenilor. El a făcut apel la unitate politică și strategică în cadrul Uniunii Europene pentru ca sfârșitul războiului să fie „primul succes comun al Europei”. Posibilă întâlnire Trump-Putin, un pericol pentru Ucraina Zelenski a atras atenția asupra unei posibile întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la ceremonia din 9 mai la Moscova. Președintele Ucrainei considerând că acest lucru ar fi „periculos” dacă ar avea loc înaintea unei discuții directe între Trump și liderii ucraineni. Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca să influențeze viitoarele negocieri, punând Ucraina într-o poziție vulnerabilă.

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance. La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Olaf Scholz a respins categoric comentariile făcute de vicepreședintele american J.D. Vance, percepute ca un sprijin pentru partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania). Scholz a subliniat că nici un actor extern nu ar trebui să influențeze procesul democratic german. Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance După discursul vicepreședintelui SUA la Conferința de Securitate de la München (MSC), cancelarul Olaf Scholz (SPD) a interzis imixtiunea în alegerile federale în favoarea AfD. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Germania „nu va accepta dacă străinii intervin în democrația noastră, în alegerile noastre și în formarea democratică a opiniei în favoarea acestui partid”, a declarat Scholz, citat de publicația WELT. „Nu este potrivit – mai ales nu printre prieteni și aliați”, a adăugat acesta. Cancelarul a criticat tendințele revizioniste din rândul AfD, subliniind că partidul banalizează crimele nazismului și trecutul istoric al Germaniei. În același timp, el a evidențiat contradicția din discursul lui J.D. Vance, care a declarat că astfel de atrocități „nu se vor mai repeta”, dar a avut o întâlnire cu Alice Weidel, co-lidera AfD și a susținut sprijinul pentru partid, vorbind despre "libertatea de exprimare". Olaf Scholz i-a adus aminte vicepremierului SUA de recenta sa vizită la memorialul lagărului de concentrare. Divergențe între Berlin și Washington În ciuda tensiunilor, Scholz a reafirmat importanța parteneriatului transatlantic, subliniind că Germania va continua să achiziționeze materiale militare americane. De asemenea, cancelarul a pledat pentru o industrie europeană de armament mai puternică și pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare peste pragul de 2% din PIB. Poziția Germaniei față de Ucraina Scholz a reafirmat că Ucraina nu poate accepta o pace impusă și că sprijinul Germaniei pentru Kiev rămâne ferm. De asemenea, s-a pronunțat împotriva unei separări între securitatea europeană și cea americană, pledând pentru o reformă fiscală care să permită excluderea cheltuielilor militare din regula „frânei bugetare”. Scholz, sub presiune înaintea alegerilor federale Declarațiile cancelarului vin cu o săptămână înaintea alegerilor federale anticipate, în care sondajele îl indică drept perdant. Rivalul său Friedrich Merz, liderul conservatorilor și principalul contracandidat, se află la rândul său la Conferința de Securitate de la München, consolidându-și poziția în fața electoratului.

Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA Foto: Facebook
Internațional

Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îi dă replica vicepreședintelui SUA, Vance: compararea Germaniei cu un regim autoritar este inacceptabilă. Citește și: BREAKING NEWS Vicepreședintele SUA, J.D.Vance, face praf argumentele României pentru anularea alegerilor prezidențiale Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA „Această democrație tocmai a fost pusă sub semnul întrebării de vicepreședintele SUA, nu doar democrația germană, ci cea a Europei în ansamblu”, a declarat vineri ministrul Apărării, Boris Pistorius, la Conferința de Securitate de la Munchen. „Dacă îl înțeleg corect, el compară starea Europei cu ceea ce domnește în unele regimuri autoritare … acest lucru nu este acceptabil”, a adăugat el. German Defence Minister Boris Pistorius has criticised US Vice President JD Vance at the Munich Security Conference.He says it was wrong of Mr Vance to compare Europe to 'authoritarians' in his speech earlier today.https://t.co/H0V2mAyS7V? Sky 501 pic.twitter.com/4qhZUTeegh— Sky News (@SkyNews) February 14, 2025 Însă Pistorius a arătat că europenii nu pot să-i înlocuiască militar pe americani ”de azi pe mâine”, pe continentul european. Noul vicepreşedinte al SUA, J.D. Vance, a spus că anularea alegerilor prezidenţiale din România este cel mai bun exemplu al ”ameninţării din interior, retragerii Europei din cele mai fundamentale valori ale sale”, relatează Reuters. „România a anulat rezultatele alegerilor prezidenţiale pe baza suspiciunilor firave ale unui serviciu de informaţii şi a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”, a afirmat Vance. „Organizatorii acestei conferințe au interzis participarea la aceste discuții a legislatorilor care reprezintă partide populiste atât de stânga, cât și de dreapta. Din nou, nu trebuie să fim de acord cu tot ceea ce spun oamenii, dar atunci când oamenii reprezintă, atunci când liderii politici reprezintă un electorat important, este de datoria noastră să participăm cel puțin la dialog cu ei”, a mai spus vicepreșdintele SUA, la Munchen.

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate (sursa: Facebook/Herbert KIckl)
Internațional

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate. Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a solicitat miercuri organizarea unor alegeri anticipate, după ce negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare cu Partidul Poporului (ÖVP) au eșuat. Secretarul general al FPÖ, Christian Hafenecker, a declarat că „cea mai onestă soluție acum este să ținem rapid noi alegeri”, potrivit Politico. Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate Hafenecker a subliniat că alegătorii trebuie să decidă între un guvern condus de FPÖ, bazat pe „valori clare”, și ceea ce el a numit „o alianță haotică de perdanți” formată din celelalte partide parlamentare. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Potrivit celor mai recente sondaje, FPÖ, partid cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și eurosceptice, ar putea obține aproximativ 34% din voturi, un scor superior celor aproape 29% înregistrate la alegerile din septembrie. Acuzații reciproce între FPÖ și ÖVP Christian Hafenecker a acuzat Partidul Poporului (ÖVP) pentru eșecul negocierilor, afirmând că acest partid s-a concentrat exclusiv pe obținerea de funcții ministeriale. La rândul său, liderul ÖVP, Christian Stocker, a aruncat responsabilitatea asupra șefului FPÖ, Herbert Kickl, pentru eșuarea discuțiilor. Poziția președintelui Van der Bellen Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, i-a oferit luna trecută lui Herbert Kickl mandatul de a forma un guvern, după ce ÖVP nu a reușit să construiască o coaliție cu partidele de centru. Miercuri, Kickl l-a informat pe președinte că negocierile s-au încheiat fără succes și că își depune mandatul. Austria bate recordul de zile fără guvern stabil Negocierile dintre FPÖ și ÖVP s-au derulat pe un teren fragil, cu divergențe majore pe subiecte precum politica externă și alocarea ministerelor. Până în prezent, au trecut peste 130 de zile de la alegerile legislative fără ca un guvern să fie format – o situație fără precedent în istoria modernă a Austriei.

Imane Khelif va contesta decizia IBA (sursa: Instagram/imane_khelif_10)
Internațional

Imane Khelif va contesta decizia IBA

Imane Khelif va contesta decizia IBA. Imane Khelif, boxerița care a concurat la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris în ciuda unei controverse legate de eligibilitatea sa, a anunțat că este pregătită să facă toate „demersurile necesare” împotriva deciziei Federației Internaționale de Box (IBA). Imane Khelif va contesta decizia IBA „Voi lupta în ring, voi lupta în instanțe și voi lupta în ochii publicului până când adevărul va fi de netăgăduit”, a declarat Khelif într-o postare pe Instagram. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Imane Khelif și pugilista taiwaneză Lin Yu-ting au câștigat aurul olimpic la Paris, după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) le-a permis să concureze. Cu un an înainte, ambele sportive au fost descalificate de la Campionatele Mondiale organizate sub egida IBA, după ce ar fi picat testele de eligibilitate impuse de această federație. IBA lansează o ofensivă legală împotriva CIO Federația Internațională de Box (IBA), condusă de rusul Umar Kremlev și exclusă din mișcarea olimpică, a anunțat că va lansa o ofensivă juridică împotriva Comitetului Olimpic Internațional. Organizația susține că va depune o plângere la procurorul general elvețian, Stefan Blatter, și va iniția acțiuni legale similare în Franța și Statele Unite. IBA contestă vehement prezența lui Khelif (categoria 66 kg) și a lui Lin Yu-ting (categoria 57 kg) în competițiile feminine, susținând că cele două sportive nu ar îndeplini criteriile de eligibilitate biologică. IBA: „Există riscuri pentru siguranța competiției” IBA argumentează că, potrivit legislației elvețiene, orice acțiune sau inacțiune care ar putea pune în pericol siguranța participanților la o competiție poate fi investigată și ar putea duce la urmăriri penale. Organizația insistă că cele două pugiliste au fost excluse de la Mondialele din 2023 pentru că ar fi purtătoare de cromozomi XY, ceea ce le-ar plasa în categoria sportivilor cu „diferențe de dezvoltare sexuală” (DSD), o condiție medicală care afectează între 1 din 1.000 și 1 din 4.500 de nașteri. CIO: „Imane Khelif s-a născut femeie” Comitetul Olimpic Internațional, care a gestionat direct turneul olimpic de box din 2024, susține că pașaportul lui Imane Khelif confirmă că aceasta este înregistrată ca femeie și trăiește ca atare. Purtătorul de cuvânt al CIO a reafirmat acest lucru, respingând acuzațiile IBA. IBA, încurajată de decretul lui Trump Ofensiva legală a IBA vine la doar opt luni după Jocurile Olimpice și este întărită de un decret semnat recent de președintele american Donald Trump. Acest act legislativ are ca scop împiedicarea sportivilor transgender să concureze în competiții destinate femeilor. Deși nici Imane Khelif, nici Lin Yu-ting nu sunt femei transgender, IBA susține că noua lege demonstrează justețea poziției sale și că protejează integritatea competițiilor feminine de „concurența neloială”.

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski. Vladimir Putin și Donald Trump au avut miercuri o discuție telefonică de aproape o oră și jumătate, conform Kremlinului. Cei doi lideri au convenit să se întâlnească în viitorul apropiat, iar Trump a anunțat că negocierile privind Ucraina vor începe „imediat”. După ce a discutat cu Puțin, președintele Trump a vorbit și cu Volodimir Zelenski. Invitație la Moscova Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile dintre Putin și Trump au vizat mai multe subiecte cheie: relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia, conflictul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu și un posibil schimb de prizonieri între Washington și Moscova. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Un alt aspect important al conversației a fost invitația oficială a lui Vladimir Putin pentru Donald Trump de a vizita Moscova. Ultima interacțiune a lui Vladimir Putin cu un președinte american în funcție a avut loc în februarie 2022, când a discutat cu Joe Biden. Această convorbire a avut loc cu puțin timp înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, declanșând conflictul armat. Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski Donald Trump a reafirmat în mai multe rânduri că își dorește să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina. În mesajul său pe Truth Social, Trump a descris discuția cu Putin drept „foarte productivă” și a subliniat angajamentul de a începe „imediat” negocierile de pace. Donald Trump a menționat că Vladimir Putin a folosit expresia „Bun simț”, care este și unul dintre sloganurile de campanie ale fostului președinte american. Trump a interpretat acest lucru ca un semn al viziunii comune asupra colaborării dintre cele două națiuni. În finalul mesajului său, Trump i-a mulțumit lui Putin pentru eliberarea lui Marc Fogel, un cetățean american deținut anterior în Rusia. După ce a discutat cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut miercuri o convorbire telefonică și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Convorbire de o oră Președinția de la Kiev a confirmat dialogul între președintele Zelenski și Donald Trump. Discuția telefonică dintre cei doi lideri a durat aproape o oră, conform agenției Unian. Un consilier al președintelui ucrainean, Dmitro Litvin, a precizat că apelul „tocmai s-a încheiat”, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghii Nikiforov, a confirmat conversația cu un răspuns scurt: „Da.”

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră