joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

378 articole
Mediu

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food

Humane World for Animals Europe (denumită anterior Humane Society International Europe) a lansat The Pecking Order 2025, al treilea raport anual consecutiv care evaluează politicile și progresele privind bunăstarea puilor crescuți pentru carne în rândul marilor companii de fast-food din România, alături de șase alte țări europene (Franța, Suedia, Danemarca, Cehia, Italia și Polonia). În timp ce scorul mediu al țărilor europene pentru bunăstarea păsărilor a crescut la 26% în 2025, față de 22% în 2024, rezultatele din România înregistrează o scădere îngrijorătoare. Scorul mediu al industriei a scăzut la 11% în 2025, de la 17% în 2023, ceea ce face ca România să fie piața cu cel mai mic scor. Raportul evidențiază o ruptură între promisiunile companiilor, așteptările consumatorilor și realitatea crudă cu care se confruntă milioane de păsări din industria alimentară. Rezultatele arată că lanțurile de fast-food trebuie să adopte de urgență standarde crescute de bunăstare pentru păsările din lanțurile lor de aprovizionare, având în vedere magnitudinea industriei: în 2024, 6,7 miliarde de pui au fost sacrificați pentru carne în Uniunea Europeană, cu 320 de milioane provenind din România, conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 2025. Aproape 90% dintre puii crescuți pentru carne în Uniunea Europeană provin din sisteme intensive de interior, în care zeci de mii de păsări sunt înghesuite în hale suprapopulate. În plus, sunt selectate rase care cresc atât de repede încât suferă frecvent de afecțiuni ale membrelor și dificultăți de mers. Aceste păsări, cunoscute în industrie sub numele de “pui broiler”, sunt cele mai numeroase animale de fermă din lume. Cu toate acestea, legislația învechită încă permite creșterea lor în aceste sisteme de producție, unde duc o viață de suferință din cauza ritmului de creștere rapid și nesănătos, a suprapopulării, a mediilor lipsite de stimuli și a metodelor de sacrificare inumane. Pentru a aborda aceste probleme sistemice, raportul The Pecking Order se bazează pe criteriile științifice ale Angajamentului European pentru Pui (European Chicken Commitment), agreate de 38 de organizații pentru bunăstarea animalelor din întreaga lume. Aceste criterii stabilesc standardele minime care pot răspunde celor mai urgente probleme de bunăstare în producția de pui crescuți pentru consum. Clasamentul din raport este calculat în baza angajamentelor publice ale companiilor și a modului în care acestea urmăresc și raportează progresul față de public. Ediția din 2025 a analizat 12 mari lanțuri de fast-food active în țara noastră, iar rezultatele cheie relevă o diferență între angajamentele globale pentru bunăstarea animalelor din partea companiei-mamă și implementarea locală. Din nou, IKEA conduce clasamentul datorită angajamentului său clar față de ECC, dar și a faptului că a publicat un plan de parcurs și termene limită. Însă IKEA nu este transparentă în ceea ce privește progresul în implementare. Urmează Pizza Hut care are un angajament față de ECC, dar nu prezintă un raport privind implementarea promisiunilor. Pe locul trei este Subway: politica sa ECC este doar parțial aliniată, după renunțarea la termenul limită din 2026. Kentucky Fried Chicken are o politică proprie care nu îndeplinește standardele de bază ale ECC și compania nu raportează nimic în privința progreselor. Celelalte branduri internaționale și naționale (Burger King, Domino’s Pizza, McDonald’s, Popeyes, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan) au scoruri între 0% și 1%, pentru că nu au niciun angajament pentru bunăstarea puilor crescuți pentru carne. Andreea Roseti, director de țară pentru Humane World for Animals în România, declară: “Animalele sunt cele care plătesc prețul pentru bunăstarea precară din industria alimentară, atunci când sunt crescute în hale fără lumină naturală și îngrășate rapid astfel încât abia pot merge. Bunăstarea animală este un indicator important al unei afaceri responsabile și reziliente. Este dezamăgitor că pentru al treilea an la rând, raportul The Pecking Order arată o imagine îngrijorătoare a României: deși consumatorii cer condiții mai bune pentru animale, lanțurile de fast-food nu iau nicio măsură. Este momentul ca aceste companii să își asume responsabilitatea și să adere la standardele European Chicken Commitment. Noi, Humane World for Animals, invităm companiile din industria alimentară să ne contacteze, să lucrăm împreună pentru creșterea standardelor de bunăstare animală în lanțurile lor de aprovizionare.” Creșterea intensivă a puilor nu provoacă doar suferința animalelor, ci este și o chestiune de sănătate publică. Utilizarea abuzivă și excesivă a antibioticelor pentru a stimula creșterea și a preveni îmbolnăvirea a contribuit la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, afectând astfel bunăstarea animalelor și sănătatea oamenilor. Angajamentul European pentru Pui (ECC) promovează trecerea la rase de pui cu creștere lentă, mai sănătoase, cu o imunitate crescută și care necesită mai puține tratamente. Angajamentul presupune, de asemenea, reducerea densității de stoc, măsură dovedită pentru creșterea nivelului de bunăstare pentru animale, dar și o nevoie scăzută de antibiotice. Raportul The Pecking Order este un instrument pentru progres, pentru că oferă acțiuni concrete pe care lanțurile de fast-food, fermierii și legiuitorii le pot face, pentru a-și asuma responsabilitatea și a produce o schimbare. Ediția europeană din 2025 The Pecking Order este un proiect al World Animal Protection, împreună cu Humane World for Animals, Essere Animali și Obranci Zvirat. Peste 81 de companii au fost evaluate în 2025 în piețele din Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Polonia, România și Suedia. The Pecking Order evaluează industria de fast-food din 2019. În 2025, au fost analizate șapte piețe europene, iar România și Polonia au fost incluse pentru a treia oară. La nivel european se înregistrează o creștere în scorurile obținute. Media europeană a crescut la 26% în 2025, de la 22% în 2024. Lanțurile de fast-food din Franța și Suedia conduc cu 42%, respectiv 40%. Polonia și România înregistrează cele mai mici scoruri, de 16% respectiv 11%, indicând nevoia de acțiune pentru bunăstarea păsărilor. 

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food (sursa: humaneworld.org)
Deltă urbană la întâlnirea a două râuri în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Deltă urbană la întâlnirea a două râuri în mijlocul celui de-al doilea oraș ca mărime al României

Un nou studiu de fezabilitate a fost demarat pentru amenajarea unei „delte urbane” la confluența râurilor Bahlui și Nicolina, în zona Podului de Piatră din Iași. Vegetație de deltă, dar și piste de biciclete Documentația va fi realizată de firma Kango Proiect SRL, care are la dispoziție un termen de trei luni pentru finalizare. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Potrivit Primăriei Iași, proiectul vizează transformarea zonei într-un spațiu verde modern, prin extinderea suprafețelor verzi, plantarea de arbori și vegetație specifică zonelor umede, amenajarea de piste pentru bicicliști, trasee și zone pietonale. De asemenea, lucrările propuse vor urmări reamenajarea malurilor râurilor fără a afecta sistemele de protecție împotriva inundațiilor și fără a îngreuna tranzitul de debit, punând accent pe dezvoltare urbană durabilă și creșterea calității vieții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare se apropie de 5 miliarde de ambalaje returnate în 2025 (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare se apropie de 5 miliarde ambalaje returnate (2025)

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025. Aproape 4,9 miliarde de ambalaje SGR au fost returnate anul acesta, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 350.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă. Astfel, în cei doi ani de funcționare, prin Sistemul de Garanție-Returnare au fost colectate peste 8,2 miliarde de ambalaje de băuturi. Datele aferente lunii noiembrie confirmă menținerea unui nivel ridicat de performanță. Peste 364 de milioane de ambalaje au fost colectate în luna noiembrie, rata lunară de returnare fiind de peste 86%. Cu o rată de colectare de 84% în perioada ianuarie–noiembrie 2025, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie-septembrie 2025. A doua lună consecutivă cu 90% returnare În luna septembrie, Sistemul de Garanție-Returnare a înregistrat o nouă evoluție pozitivă: ratele de returnare pentru toate cele trei tipuri de materiale – PET, aluminiu și sticlă au depășit, pentru a doua lună consecutiv, 90%. Acest rezultat reflectă implicarea tot mai mare a consumatorilor și consolidarea încrederii în Sistemul de Garanție-Returnare. În luna septembrie au fost colectate peste 507 milioane de ambalaje, reprezentând 94% din cantitatea pusă pe piață, procent similar celui din luna august. În primele nouă luni din 2025, românii au returnat peste 4 miliarde de ambalaje cu garanție, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 290.000 de tone de materiale – PET, aluminiu și sticlă.   Colectarea RetuRO SGR în 2025 (sursa: RetuRO SGR) Cu o rată de colectare de 82% în primele nouă luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării.  Ce este și ce face RetuRO SGR RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Autorizarea unor hidrocentrale prin corupție (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Mediu

Buzoianu insinuează că este vorba de corupție când vine vorba de autorizarea unor hidrocentrale

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a criticat dur legea adoptată miercuri de Parlament, care permite modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile, acuzând că aceasta „va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi”. O lege care „permite distrugerea ariilor protejate” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a denunțat votul majorității formate din AUR, PSD, PNL și UDMR, afirmând că actul normativ favorizează interese economice obscure în detrimentul mediului și al sănătății publice. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR, care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”, a scris Diana Buzoianu. Proiectul de lege prevede că limitele ariilor naturale protejate pot fi modificate, în termen de 60 de zile de la solicitarea unui beneficiar, dacă pe acele terenuri existau înainte de 29 iunie 2007 investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat. „Această lege deschide calea pentru scoaterea din protecție a unor suprafețe vitale de pădure și pentru transformarea lor în zone industriale, în numele unor proiecte care nu mai sunt nici eficiente, nici utile”, a avertizat ministra. Buzoianu: „Facem jocurile unor băieți deștepți” În mesajul său, Diana Buzoianu a acuzat inițiatorii legii că urmăresc interese financiare ascunse și sacrifică sănătatea publică. „Legile de protecția mediului există pentru că am decis colectiv că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, de aerul pe care îl respirăm și să lăsăm o țară otrăvită generațiilor viitoare. Cei care cer eliminarea normelor de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte”, a scris Buzoianu. Ea a subliniat că protecția mediului nu blochează dezvoltarea economică, ci doar proiectele ineficiente, care nu mai aduc beneficii reale. „Pădurile României sunt o comoară națională” Ministra Mediului a criticat și ipocrizia politică a celor care susțin legea, amintind că România pierde anual mii de hectare de pădure din cauza deciziilor luate fără viziune. „Avem o comoară națională: pădurile României. Politicul a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimele decenii. Nu e o surpriză că aceeași majoritate vine azi și spune că, indiferent de impactul asupra mediului, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile”, a afirmat Buzoianu. Ministra a explicat că legile de mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar proiectele neviabile. „Dacă un proiect nu e eficient, nu trebuie continuat, chiar dacă niște firme aflate în insolvență așteaptă zeci de milioane de euro din aceste lucrări”, a adăugat ea. „Legea este o rușine și o amenințare” În opinia Dianei Buzoianu, legea adoptată reprezintă „o rușine” pentru clasa politică și un pericol real pentru ecosistemele României. „Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Datoria mea nu este față de firme în insolvență sau companii de stat, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani: Ce ați făcut ca să trăim într-o țară mai bună?”, a conchis ministra. Cum a fost votată legea în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, deși fusese respins anterior de Senat. Actul normativ modifică articolul 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea prevede ca autoritățile să poată scoate terenuri din ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice începute sau planificate înainte de 29 iunie 2007. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajărilor hidroenergetice să fie în afara ariilor protejate, iar între acestea să existe o zonă tampon de cel puțin 100 de metri. Reacții și consecințe Adoptarea legii a stârnit un val de critici din partea organizațiilor de mediu și a societății civile, care avertizează că România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa. Ministra Diana Buzoianu a promis că va continua lupta pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, subliniind că „adevărata modernizare a României nu poate veni din distrugerea naturii, ci din respectul față de ea”.

Reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi, un succes al SGR (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Datorită SGR, România - progrese notabile în reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi

La ediția din acest an a Climate Week NYC, unul dintre cele mai influente forumuri globale dedicate sustenabilității, reciclarea aluminiului a fost unul dintre principalele subiectele abordate de liderii din industrie. Sesiunea „Aluminiul în acțiune: Cum revin dozele de băuturi în circuit prin reciclare” („Aluminium in Action: How Beverage Cans Are Closing the Circularity Loop”), moderată de Gemma Webb, CEO al RetuRO, a reunit experți și reprezentanți de top ai mediului de afaceri care au discutat despre strategii globale, politici publice și investiții concrete menite să accelereze tranziția către reciclarea dozelor de băuturi pentru producția de  noi doze - așa-numitul proces can-to-can. De ce este esențială circularitatea dozelor din aluminiu Aluminiul poate fi reciclat la nesfârșit fără a-și pierde calitățile, ceea ce îl face una dintre cele mai sustenabile opțiuni de ambalaj. Potrivit estimărilor, utilizarea globală a dozelor din aluminiu pentru băuturi va crește de la 420 de miliarde în 2020 la 630 de miliarde de unități până în 2030, impulsionată de cererea în creștere a consumatorilor pentru ușurință în utilizare, calitate și sustenabilitate. Reciclarea aluminiului consumă cu până la 95% mai puțină energie decât producerea de metal nou, reducând semnificativ emisiile. Astfel, reciclarea celor 630 de miliarde de doze de aluminiu pentru băuturi la nivel global ar însemna evitarea a 60 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră pe an, conform datelor Institutului Internațional al Aluminiului. Ambalajele de aluminiu pot fi reciclate la nesfârșit (sursa: RetuRO SGR) „În contextul acțiunilor globale pentru climă, reciclarea aluminiului este o metodă rapidă și scalabilă de reducere a emisiilor de carbon, precum și dovada că modelele de economie circulară funcționează în practică. La nivel mondial se fac deja progrese semnificative, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru creșterea ratelor de reciclare, reducerea emisiilor pe întregul lanț valoric și maximizarea conținutului reciclat în fiecare doză. Având în vedere consumul anual de miliarde de doze, chiar și creșteri mici ale ratelor de colectare aduc beneficii semnificative pentru mediu”, a declarat Gemma Webb. În cadrul discuțiilor de la New York s-a subliniat că disponibilitatea de materie primă secundară de aluminiu de înaltă calitate riscă să nu poată ține pasul cu cererea. Tocmai de aceea extinderea infrastructurii de colectare, sortare și procesare, precum și stabilirea unor obiective naționale clare de reciclare pentru dozele din aluminiu sau creșterea calității ambalajelor colectate devin tot mai importante. Chiar și țări precum Japonia, care are cea mai ridicată rată de reciclare a dozelor din aluminiu - aproape 100%, se confruntă în continuare cu provocări. Continuarea investițiilor în creșterea capacității și eficienței reciclării rămâne esențială, la fel ca extinderea utilizării dozelor de aluminiu prin promovarea pe scară largă a avantajelor lor ecologice sau abordarea crizei globale a  materiei prime secundare de aluminiu. „Pentru a atinge circularitatea în cazul dozelor din aluminiu, nu este suficientă doar inovația tehnologică, sunt necesare și cadre legislative solide, colaborare internațională și, nu în ultimul rând, schimbări culturale”, a punctat Gemma Webb concluziile dezbaterii de la New York. În ultimii doi ani, prin implementarea SGR, România a înregistrat progrese semnificative în reciclarea dozelor de aluminiu  În România, implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) a avut un impact crucial și la acest capitol, aducând o îmbunătățire remarcabilă față de rata de reciclare de doar 35% raportată în 2022 de European Aluminium. Astfel, în 2024, rata de returnare a acestui tip de ambalaje prin SGR a ajuns la 55%, iar în acest an a urcat la aproximativ 80%. Aproape un miliard de doze au fost colectate în primele opt luni ale acestui an. „Experiența României cu Sistemul de Garanție-Returnare - cel mai mare astfel de sistem complet integrat din lume - demonstrează că, atunci când politici clare sunt dublate de implicarea cetățenilor și a companiilor, obiectivele economiei circulare pot trece rapid de la stadiul de teorie la realitate. De aceea, România își propune să împărtășească această experiență și, concomitent, să continue să învețe de la alții. Sunt mândră să văd România reprezentată din nou la masa globală, arătând că și sistemele noi pot aduce rezultate concrete, relevante”, a declarat CEO-ul RetuRO. Hală de sortare a RetuRO SGR (sursa: RetuRO SGR) Acest progres contribuie nu doar la atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale țării, ci și la efortul internațional de a închide cercul reciclării aluminiului. „Pe măsură ce cererea globală pentru aluminiu reciclat crește, experții vorbesc tot mai mult despre o «cursă pentru deșeuri» – competiția dintre regiuni și industrii pentru a asigura suficient material reciclat din aluminiu de înaltă calitate pentru menținerea liniilor de producție circulare. Prin colectarea a aproape 80% din dozele de aluminiu în acest an, România protejează un material valoros, evitând risipa și valorificând beneficiile economice ale reciclării”, a concluzionat Gemma Webb. La ediția din 2024 a Climate Week NYC, Sistemul de Garanție-Returnare – cel mai important proiect de economie circulară implementat în România – a fost în prim-plan, prin prezentarea susținută de Gemma Webb, CEO al RetuRO, stimulând dezbateri valoroase despre utilizarea eficientă a resurselor și reducerea deșeurilor.

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului (sursa: bsh.de)
Mediu

Nici turbinele eoliene din mare nu mai sunt ecologice: eliberează substanțe toxice în apă

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului. Parcurile eoliene offshore ar putea elibera în mare peste 200 de substanţe chimice, dintre care multe sunt toxice sau chiar cancerigene, potrivit unui studiu. Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului Cercetarea a fost realizată de Agenţia germană maritimă şi hidrografică (BSH), în colaborare cu instituții din Franța și Belgia, și a fost publicată în revista Marine Pollution Bulletin. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Studiul nu a stabilit încă volumul de substanțe eliberat efectiv, dar a identificat 228 de substanțe potențial eliberate de parcurile eoliene offshore, dintre care 62 sunt considerate deosebit de relevante pentru mediul înconjurător. Lista include substanțe catalogate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) ca fiind toxice, persistente în mediu, cu efecte hormonale sau cancerigene. Unele dintre acestea au capacitatea de a se acumula în lanțul trofic, crescând riscurile pentru ecosisteme și sănătatea umană. Sursele emisiilor chimice Cercetătorii au constatat că 70% dintre substanțele chimice provin din sistemele de protecție împotriva coroziunii, iar 10% provin din uleiuri și lubrifianți. Restul emisiilor sunt generate de agenți de răcire și substanțe folosite la stingerea incendiilor. Soluții propuse pentru reducerea poluării O posibilă metodă de monitorizare ar fi măsurarea concentrațiilor substanțelor înainte de construcție și pe parcursul funcționării parcurilor eoliene offshore, susține BSH. Studiul sugerează că anumite emisii ar putea fi reduse prin utilizarea de sisteme alternative de protecție anticorozivă, adoptarea de sisteme de răcire închise, folosirea de materiale biodegradabile în exploatare. Lipsa unor standarde internaționale clare „Cu toate acestea, lipsesc standardele specifice industriei, cum ar fi cele existente în transportul maritim”, a declarat BSH într-un comunicat emis la Hamburg. În Germania, legislația obligă deja dezvoltatorii de proiecte să prezinte, încă din faza de planificare, un plan privind emisiile potențiale și metodele de reducere a acestora. Necesitatea unor linii directoare la nivel global Autorii cercetării subliniază importanța unei colaborări interdisciplinare pentru a dezvolta standarde comune la nivel internațional. Ei speră că viitoarele studii vor putea stabili cantitatea reală de substanțe eliberate de parcurile eoliene offshore în mediul marin.

RetuRO, proiect-pilot pentru solidaritate urbană (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO lansează un proiect-pilot pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), lansează un proiect-pilot în Capitală pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane. Compartimente speciale pentru PET-uri pe coșurile de gunoi Facilitarea colectării ambalajelor cu garanție în spațiile publice prin montarea pe coșurile de gunoi municipale a unor compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalajele SGR - sticle, PET-uri sau doze - pentru a fi preluate ulterior de persoanele care doresc să le returneze și să recupereze valoarea garanției, reprezintă un demers prin care RetuRO își dorește să încurajeze un comportament responsabil în ceea ce privește mediul înconjurător. Noile sisteme instalate oferă posibilitatea cetățenilor aflați în parcuri, zone de promenadă sau alte locuri în care nu există puncte de returnare în imediata apropiere, de a lăsa ambalajele SGR în compartimentele special amenajate, de unde pot fi preluate ulterior într-un mod facil, fără a afecta curățenia din spațiile publice, de către persoanele interesate să recupereze garanția de 50 de bani. Proiectul, inspirat de inițiative deja funcționale în țări precum Țările de Jos și Irlanda, este implementat într-o primă etapă în București, în parcurile Kiseleff și Bazilescu, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1 și Asociația CSR Nest, urmând să fie extins în perioada următoare și în alte sectoare ale Capitalei în colaborare cu autoritățile locale. Un gest simplu, impact real „Inițiativa pe care o lansăm astăzi nu este doar o soluție practică pentru colectarea ambalajelor, ci și o formă de solidaritate exprimată prin gesturi simple, cotidiene. Ea reflectă angajamentul nostru de a răspunde unor nevoi reale din comunitate, de a oferi fiecăruia dintre noi șansa de a contribui, simplu și firesc, la binele comun. Fiecare ambalaj lăsat într-un compartiment special poate deveni un pas conștient către o economie circulară care ține cont de realitățile sociale în care funcționează”, a declarat Anca Marinescu, Corporate Affairs și Communication Manager, RetuRO. „Acest proiect este un exemplu concret despre cum gesturile simple pot genera un impact real. Fiecare sticlă, PET sau doză lăsată într-un compartiment special înseamnă respect pentru cei din jur, grijă față de mediu și implicare în viața comunității. Un oraș curat se clădește prin hărnicie, prezență și solidaritate - iar aceste valori ne ghidează în fiecare decizie pe care o luăm pentru oameni”, a declarat Iulian Hatmanu, Viceprimarului Sectorului 1.  Cum funcționează RetuRO RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR, returnate de către consumatori în 2025

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului în prima jumătate a anului 2025. Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate De la începutul anului, aproximativ 2,4 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 176.000 de tone de ambalaje. În luna iunie au fost colectate peste 506 milioane de ambalaje SGR, reprezentând 75% din cantitatea pusă pe piață. Cu o rată de colectare de aproximativ 79% în primele 6 luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către  o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR

Pe baza datelor din raportul RetuRO pentru luna mai 2025, am realizat o analiză comparativă a cantităților de ambalaje colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în orașele din România. Timișoara, în top cu sectoarele Capitalei Aceste localități se remarcă prin volume impresionante de ambalaje returnate, semn că populația este activă în procesul de reciclare, iar infrastructura de colectare funcționează eficient. București domină clasamentul, cu patru din cele șase sectoare în top 5. Timișoara este singurul oraș non-capitală din top, dar cu o performanță remarcabilă, în special la colectarea de metal. În sate, alt peisaj Aceste localități se află la coada clasamentului, cu cantități aproape simbolice raportate.  Toate aceste localități sunt comune mici sau sate, ceea ce explică parțial cantitățile reduse. În unele cazuri, probabil colectarea a fost făcută parțial sau datele nu au fost raportate complet.

Cum colectează RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Care sunt cele mai eficiente județe din punct de vedere al colectării RetuRO SGR

Cum colectează RetuRO SGR pe județe: datele din luna mai 2025 arată diferențe notabile între județe în ceea ce privește implicarea cetățenilor în reciclarea ambalajelor. Potrivit raportului RetuRO, milioane de PET-uri, doze de aluminiu și sticle au fost returnate în toată țara. Totuși, există zone care se remarcă prin performanță, dar și regiuni unde colectarea este încă modestă. Top 5 județe care reciclează cel mai mult Cei mai activi actori ai reciclării sunt județele cu o infrastructură bine dezvoltată, dar și cu o populație numeroasă. Lider absolut rămâne Capitala, urmată de județe mari din vestul și estul țării. București – 31.863.532 bucăți returnate Ilfov – 10.752.425 bucăți Timiș – 9.977.114 bucăți Constanța – 9.356.858 bucăți Cluj – 8.575.612 bucăți Bucureștiul se detașează masiv, cu peste 31 de milioane de ambalaje returnate într-o singură lună, de aproape trei ori mai mult decât următorul clasat. Acest rezultat se datorează atât densității populației, cât și numărului mare de automate de colectare disponibile în supermarketuri. Ilfovul urmează firesc în clasament, fiind strâns legat economic și geografic de Capitală. Timiș și Cluj, centre universitare și industriale, beneficiază de o populație informată și o infrastructură modernă. Constanța, cu un sezon turistic în desfășurare, probabil a înregistrat un plus datorat afluxului de vizitatori. Top 5 județe cu cele mai puține ambalaje colectate La polul opus, găsim județe cu o populație mai redusă sau unde infrastructura de colectare este în dezvoltare. Sălaj – 1.910.741 bucăți Covasna – 2.132.344 bucăți Tulcea – 2.022.752 bucăți Caraș-Severin – 2.460.911 bucăți Mehedinți – 2.552.881 bucăți Aceste județe au strâns de peste zece ori mai puține ambalaje decât Bucureștiul, semn că mai sunt pași importanți de făcut în promovarea reciclării și dezvoltarea rețelelor de returnare. În Sălaj, cu mai puțin de două milioane de ambalaje colectate, se simte nevoia unor campanii educaționale și investiții în infrastructură. Cum colectează RetuRO SGR pe județe Datele relevă o discrepanță semnificativă între regiunile țării. În general, județele din vest, centru și sud, mai urbanizate și mai dezvoltate economic, înregistrează volume mai mari de ambalaje returnate. În schimb, zonele montane, de graniță sau preponderent rurale tind să rămână în urmă. Acest lucru poate avea mai multe explicații: acces limitat la automate de returnare (RVM-uri); nivel de educație ecologică mai redus; populație îmbătrânită sau dispersată; lipsa unor stimulente locale pentru colectare. Rata medie de colectare, peste 80% De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 141.000 de tone de ambalaje. În luna mai au fost colectate aproape 438 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 73% din cantitatea pusă pe piață. Astfel, rata medie de colectare în ultimele zece luni a fost de peste 80%, se arată în ultimul raport al RetuRO SGR.  

Salinitate crescută în râul Târnava Mică (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Râul Târnava Mică s-a transformat în saramură din cauza dezastrului de la Praid

Salinitate crescută în râul Târnava Mică. Pentru a doua zi consecutiv, nivelul salinității este în creștere pe râurile din județul Alba, fiind înregistrate depășiri ale valorilor admise pe Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Salinitate crescută în râul Târnava Mică Autoritățile mențin interdicțiile privind utilizarea acestor ape în agricultură și pentru adăparea animalelor. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit Instituției Prefectului Alba, duminică, 15 iunie 2025, valorile clorurilor măsurate au fost următoarele: Târnava Mică (Petrisat): 1.900 mg/l Târnava Mare (Mihalț): 867 mg/l Mureș (Alba Iulia): 403 mg/l Aceste niveluri indică o salinitate ridicată sau chiar înaltă, conform baremelor stabilite: între 500 și 1.000 mg/l este considerată salinitate ridicată, iar peste 1.000 mg/l – salinitate înaltă. Interdicții prelungite pentru adăpare și irigații Fermierii din județul Alba au fost avertizați încă de sâmbătă să nu utilizeze apele din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor sau irigarea terenurilor agricole, după ce s-au înregistrat depășiri semnificative ale salinității. La Blaj, nivelul clorurilor atinsese 1.358 mg/l. Autoritățile mențin interdicțiile, pe fondul rezultatelor recente și al prognozei privind persistența valorilor mari de salinitate. Măsuri pentru reducerea salinității Pentru a reduce concentrația de cloruri din ape și a reveni la valorile normale, autoritățile implementează deversări controlate din lacurile de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiești. De asemenea, a fost crescută capacitatea de uzinare a barajelor de pe râurile Sebeș și Cugir, pentru a contribui la diluția naturală a apelor afectate. Alimentarea cu apă potabilă nu este afectată Prefectura Alba a subliniat că, în ciuda problemelor cu salinitatea râurilor, alimentarea populației cu apă potabilă nu este afectată la acest moment. Monitorizarea calității apei continuă zilnic prin colaborarea între instituțiile responsabile.

Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan Foto: Facebook
Mediu

Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Nevăzuți de nimeni

Niște castori - pe care însă nu i-a văzut nimeni - ar fi vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan. Mai multe organizații care se ocupă de refacerea mediului din România arată că nu există nici un castor în zonă și, dacă ar exista, legea permite relocarea sa.  Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Ivan uită de politrucii PSD care conduc Salrom Pe de altă parte, ministrul PSD Bogdan Ivan a evitat orice răspundere a conducerii Salrom: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Dobrea a fost coleg în UNPR cu fostul ministru PSD al Economiei, Florin Spătaru, acum consilier al premierului. Președintele Consiliului de Administrație al Salrom este Nicolae Cîmpeanu, consilier PSD din comuna Berca, Buzău. Cîmpeanu, născut în 1968, are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. El a absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  Ce a susținut ministrul PSD Bogdan Ivan, acum câteva zile, despre faptul că pârâul Corund, care a inundat Salina, nu a fost deviat până acum: „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă (...) Şi vom propune ca Agenţia de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului să emită într-un termen foarte scurt toate avizele și autorizațiile pentru a nu fi blocați de populația de castori”.  Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține Ivan Însă Propark - Fundația pentru Arii Protejate arată că demnitarul PSD minte: „Nu există dovezi sau documente care să indice că o familie de castori ar fi împiedicat vreun proiect de deviere a râului din apropierea Salinei Praid. Propark – Fundația pentru Arii Protejate a elaborat planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 din zona Salinei. În urma activităților de inventariere a biodiversității nu a fost identificată prezența castorului, prin urmare nu au fost propuse măsuri specifice de conservare pentru această specie în zonă”. Mai mult, dacă în zonă erau castori, legea prevede „posibilitatea obținerii rapide de derogări pentru relocare în astfel de situații”.  Și Fundația Conservation Carpathia - care s-a ocupat de castorii de pe Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. arată că la Praid nu sunt castori. „Nu există nicio evidență care să ateste faptul ca acești castori să fi migrat în zona Praid!”, arată această fundație.  Gândul a sugerat că Fundația Conservation Carpathia, preocupată de salvarea castorilor, ar fi contribuit la dezastrul de la Praid.   

Motivele poluării masive din municipiul Iași (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cum a ajuns Iașiul cel mai poluat oraș din România: geografia și clima țin noxele dezvoltării la sol

Motivele poluării masive din municipiul Iași Motivele poluării masive din municipiul Iași Iașiul apare constant în topurile orașelor cu cel mai ridicat nivel de poluare din România. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Locuitorii orașului resimt frecvent un aer greu în orele dimineții, în timp ce praful și smogul devin elemente familiare ale peisajului urban, fiind adesea confundate cu ceața. Dar cât de alarmantă este, de fapt, situația privind calitatea aerului în Iași? Sunt datele privind nivelul de poluare bazate pe măsurători obiective sau există suspiciuni privind acuratețea acestora? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cel mai poluat oraș din România nu este Bucureștiul, ci Iașiul, unde aerul este foarte toxic

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc din punct de vedere al calității aerului. Iașiul, cel mai poluat oraș românesc Agenția Europeană de Mediu a evaluat nivelul de poluare cu particule PM2.5 în 372 de orașe europene, indicator esențial pentru sănătatea publică. PM2.5 sunt particule fine invizibile, dar extrem de periculoase, responsabile pentru numeroase afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Dintre cele 12 orașe din România incluse în analiză, doar Galațiul a obținut un scor pozitiv, clasându-se pe locul 95, cu o calitate a aerului considerată „acceptabilă”. La polul opus, șase orașe românești au fost plasate în categoria „slabă” a calității aerului, ocupând poziții între 303 și 320: Slatina, Craiova, Cluj-Napoca, București, Ploiești și Iași – ultimul fiind desemnat cel mai poluat oraș din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră