vineri 21 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

362 articole
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți, la Constanța, la o acțiune de prelevare de probe din apa Mării Negre. Monitorizarea vine pe fondul poluării generate de accidentul naval din strâmtoarea Kerci și urmărește pregătirea autorităților în cazul unei eventuale contaminări a litoralului românesc. Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc Ministrul a explicat că procesul de monitorizare va dura patru-cinci zile și implică prelevarea de probe din 16-18 puncte diferite din Marea Neagră, inclusiv la adâncimi de 5 și 20 de metri, precum și la 12 mile în larg. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Motivul pentru care am venit astăzi la Constanţa este acela de a participa împreună cu colegii mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral la o misiune de prelevare de probe din Marea Neagră. (…) În contextul accidentului naval, cea mai importantă determinare este legată de conţinutul de hidrocarburi în apa Mării Negre. (…) Trebuie să fim pregătiţi, chiar dacă specialiştii spun că şansele ca unde de poluare să ajungă pe litoralul românesc sunt minime,” a declarat Mircea Fechet. Impact grav în strâmtoarea Kerci Ministrul a detaliat consecințele grave ale accidentului naval din strâmtoarea Kerci, unde, în decembrie 2024, două nave s-au scufundat, eliberând substanțe toxice în apă. „Pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci a avut loc un accident naval, două vase s-au scufundat. (…) În regiunea Sevastopol, în regiunea Yalta, am constatat (…) mii de păsări moarte, sute de delfini eşuaţi, zeci de kilometri de plajă afectată, poluată cu o substanţă extrem de toxică, extrem de nocivă pentru mediu, un produs sintetic specific fostei Uniuni Sovietice. Situaţia este una extrem de gravă,” a subliniat Fechet. Vizite oficiale în Constanța Vizita ministrului în județul Constanța a inclus o deplasare cu Nava Marina I a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru prelevare de probe. De asemenea a avut loc o întâlnire cu specialiștii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și o inspecție a lucrărilor de înnisipare la Costinești. Autoritățile, îngrijorate Deși riscul ca undele de poluare să ajungă pe litoralul românesc este considerat minim de specialiști, autoritățile iau măsuri preventive. „Suntem îngrijoraţi (…) În măsura în care am putea avea probleme, trebuie să fim pregătiţi. Sunt mai multe instituţii ce participă la acest proces,” a precizat ministrul.

Alimente în termen, aruncate după sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Alimente în termen, aruncate după sărbători

Alimente în termen, aruncate după sărbători. Între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate semnificativă de deșeuri alimentare. Alimente în termen, aruncate după sărbători În sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, față de aproximativ 360 de tone în același interval din 2024-2025 (8%-9% din totalul deșeurilor colectate). Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora. Aici, o parte dintre acestea sunt transformate în compost, iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

2024, anul record al temperaturilor ridicate (sursa: nasa.gov)
Mediu

2024, anul record al temperaturilor ridicate

2024, anul record al temperaturilor ridicate. Temperatura medie globală din 2024 a atins un nou record, fiind cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor în 1880. Potrivit unei analize realizate de NASA, această creștere subliniază ritmul alarmant al schimbărilor climatice și impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra planetei. 2024, anul record al temperaturilor ridicate Conform NASA, temperaturile globale din 2024 au fost cu 1,28°C peste media de referință din perioada 1951-1980. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În comparație cu nivelurile preindustriale (1850-1900), Pământul a fost cu 1,47°C mai cald. Însă acest record a venit după o serii consecutive de alte recorduri. Între iunie 2023 și august 2024, fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Pentru mai bine de jumătate din 2024, temperaturile medii au depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Impactul gazelor cu efect de seră Oamenii de știință atribuie această încălzire accelerată emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura în atmosferă. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de la 278 părți pe milion (ppm) în perioada preindustrială la aproximativ 420 ppm în 2024. În 2022 și 2023, emisiile globale de CO₂ au atins noi recorduri, alimentând încălzirea globală. NASA, un apel pentru acțiune Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat gravitatea situației: "2024 a fost cel mai cald an din istorie. De la temperaturile record la incendiile de vegetație care amenință regiunile critice, este mai important ca niciodată să înțelegem planeta noastră în schimbare." Urgența climatică Recordurile de temperatură din 2024 evidențiază impactul direct al schimbărilor climatice: Creșterea riscului de dezastre naturale. Incendiile de vegetație și valurile de căldură devin mai frecvente și intense. Schimbările climatice pun în pericol biodiversitatea și habitatele naturale. Fenomenele meteo extreme afectează agricultura, sănătatea publică și infrastructura globală.

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești (sursa: X/sanya)
Mediu

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești. Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia avertizează asupra unui dezastru ecologic major pe coastele peninsulei, cauzat de o scurgere masivă de petrol în urma scufundării a două petroliere. Poluare majoră pe coastele Crimeei Pe 15 decembrie 2024, două petroliere s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, în timpul unei furtuni. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Incidentul a provocat o poluare masivă, iar autoritățile se tem că păcura ar putea ajunge în cantități mari pe coastele Crimeei. Serghei Aksionov, liderul rus al Crimeei, a avertizat că situația ar putea deveni comparabilă cu criza ecologică din regiunea Krasnodar, deja afectată. Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești Scurgerea de petrol a avut un impact devastator asupra faunei și mediului marin. Au fost descoperite cetacee moarte. Peste 30 de marsuini din Marea Neagră, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți, conform unui ONG din Soci. Autoritățile analizează crearea unui al doilea centru de îngrijire pentru păsările afectate de poluare. Poluarea a ajuns deja pe coastele din Sevastopol, un important oraș-port aflat la aproximativ 250 km de locul dezastrului. Măsurile pentru combaterea poluării Autoritățile ruse și voluntarii desfășoară o campanie masivă de curățare, implicând mii de oameni. Nave mici sunt coordonate pentru a preveni ca păcura să ajungă la țărm. Observațiile din aer sunt folosite pentru a monitoriza extinderea poluării. Ministerul rus al Transporturilor estimează că 26% din cele 9.200 de tone de păcură grea s-au deversat deja în mare. Provocări și îngrijorări Situația din Crimeea evidențiază impactul devastator al accidentelor maritime asupra mediului și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea și gestionarea dezastrului. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a poluării. Fauna marină și ecosistemele sunt grav afectate, iar comunitățile locale și coastele Crimeei rămân în pericol pe termen lung.

Stare de urgență ecologică în Crimeea (sursa: crimea.kp.ru)
Mediu

Stare de urgență ecologică în Crimeea

Stare de urgență ecologică în Crimeea. Rusia a instituit starea de urgență regională în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, după ce curățarea țărmurilor Mării Negre continuă în urma unei deversări masive de păcură. Incidentul a fost cauzat de naufragiul a două petroliere în strâmtoarea Kerci luna trecută. Stare de urgență ecologică în Crimeea Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat starea de urgență pentru a accelera intervențiile necesare, inclusiv evacuarea cetățenilor în cazuri extreme. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură oferă autorităților locale mai multă flexibilitate în luarea deciziilor. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a raportat că echipele de intervenție și voluntarii au evacuat până acum peste 86.000 de tone de nisip și sol contaminat. Mobilizarea implică peste 10.000 de persoane care curăță manual păcura vâscoasă și mirositoare de pe plajele afectate. Naufragiul petrolierelor Cele două nave petroliere, ambele construite acum mai bine de 50 de ani, au naufragiat pe 15 decembrie în timpul unei furtuni puternice. Volgoneft-212 s-a rupt în două și s-a scufundat, în timp ce Volgoneft-239 a eșuat pe țărm. Împreună, transportau aproximativ 9.000 de tone de păcură. Fauna marină, grav afectată Deversarea a avut un impact devastator asupra mediului, ONG-urile de mediu raportând numeroși delfini și pescăruși morți. Autoritățile estimează că între 2.400 și 3.000 de tone de păcură grea M100 s-au scurs, această substanță fiind dificil de gestionat deoarece se solidifică la temperaturi sub 25°C și se scufundă în apă. Operațiuni de curățare Intervențiile continuă atât pe plajele din Anapa, o stațiune populară, cât și în alte zone afectate. Ministerul rus al Transporturilor a revizuit estimările inițiale, stabilind cantitatea de păcură deversată la 2.400 de tone. În urma incidentului, un membru al echipajului a murit, iar 26 au fost salvați. Riscurile flotei învechite Criza ecologică din Crimeea scoate în evidență riscurile asociate navelor vechi și vulnerabile. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze dezastrul, impactul asupra mediului și viețuitoarelor marine rămâne o problemă majoră. Mobilizarea masivă a resurselor continuă, dar situația subliniază necesitatea unor măsuri preventive stricte în transportul maritim.

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic (sursa: X/Special Kherson Cat)
Mediu

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic. Un petrolier rusesc, "Volgoneft 212", care transporta mii de tone de produse petroliere, s-a rupt în două duminică în timpul unei furtuni puternice din Strâmtoarea Kerci, provocând o deversare de petrol. Incidentul a fost confirmat de autoritățile ruse și transmis de Reuters. Cel puțin o persoană și-a pierdut viața în urma tragediei. Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic Nava "Volgoneft 212", lungă de 136 de metri și construită în 1969, avea la bord 15 membri ai echipajului și era sub pavilion rusesc. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia În timpul furtunii, petrolierul s-a rupt în două și a eșuat, potrivit agenției Rosmorrechflot. Declarațiile oficiale au confirmat că "a avut loc o deversare de produse petroliere", însă amploarea exactă a poluării nu a fost specificată. Al doilea petrolier, "Volgoneft 239", în pericol Un alt petrolier, "Volgoneft 239", lung de 132 de metri și construit în 1973, a suferit avarii grave și plutea în derivă în aceeași zonă. Această navă avea un echipaj de 14 persoane și transporta o cantitate similară de produse petroliere, având o capacitate de aproximativ 4.200 de tone. Strâmtoarea Kerci Ambele nave se aflau în Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, situată între Rusia continentală și Peninsula Crimeea. Această zonă este de o importanță strategică ridicată, fiind anexată de Rusia în 2014. Operațiunile de salvare Rusia a mobilizat peste 50 de persoane și echipamente, inclusiv elicoptere Mi-8 și remorchere de salvare, pentru a gestiona situația. Cu toate acestea, amploarea dezastrului ecologic rămâne necunoscută. Potrivit ziarului Kommersant, petrolierul "Volgoneft 212" transporta aproximativ 4.300 de tone de păcură, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru ecosistemul marin. Imagini și reacții O înregistrare video postată pe Telegram arată imagini dramatice cu ape întunecate și un petrolier parțial scufundat, sugerând gravitatea deversării. Autoritățile nu au oferit încă explicații clare despre motivele avariei grave suferite de petrolier. Un nou semnal de alarmă Incidentul din Strâmtoarea Kerci ridică întrebări despre siguranța transportului maritim în condiții extreme, mai ales în cazul navelor vechi. Dezastrul atrage atenția asupra riscurilor asociate transportului de produse petroliere și a necesității de măsuri suplimentare pentru protejarea mediului.

Turismul contribuie major la emisiile globale (sursa: Pexels/Connor Danylenko)
Mediu

Turismul contribuie major la emisiile globale

Turismul contribuie major la emisiile globale. Un studiu publicat de Nature Communications relevă că emisiile de gaze cu efect de seră asociate turismului au reprezentat 8,8% din emisiile globale în 2019. Între 2009 și 2019, emisiile din acest sector au crescut cu 3,5% pe an, un ritm de două ori mai rapid decât cel al economiei globale, care a înregistrat o creștere de 1,5% anual. Turismul contribuie major la emisiile globale Veniturile globale din turism aproape s-au dublat într-un deceniu, crescând de la 3.500 miliarde de dolari în 2009 la 6.000 miliarde de dolari în 2019, cu o rată anuală de creștere de 5,5%. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Această creștere economică semnificativă este însă însoțită de o amprentă de carbon de 5,2 gigatone (Gt) echivalent CO2 în 2019. Repartizarea emisiilor Emisii directe: 1,8 Gt (52% din aviație, 18% din transportul rutier). Emisii indirecte: 2,5 Gt (34% din servicii, 14% din producția de petrol). Vehicule private: 0,9 Gt. Turismul și încălzirea globală Turismul global a fost responsabil în 2019 pentru 8,8% din încălzirea globală antropică. Emisiile din acest sector au crescut cu 1,5 Gt între 2009 și 2019, echivalentul emisiilor anuale produse de întreaga Americă Latină și Caraibe. În 2019, turiștii din câteva țări au generat o mare parte din emisiile globale din turism: Statele Unite, 19%, China, 15%, India, 6%. Reducerea emisiilor Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la +1,5°C, emisiile din turism ar trebui reduse cu mai mult de 10% pe an până în 2050. Cu toate acestea, soluțiile propuse nu sunt lipsite de provocări. O reducere generalizată a cererii turistice (de exemplu, scăderea cu 5% a volumului turismului în toate țările) nu este considerată „corectă și echitabilă”, deoarece impactul economic diferă în funcție de țară. Aviația, principala provocare Deși electrificarea transporturilor și avansul tehnologic promit soluții viitoare, aviația rămâne un călcâi al lui Ahile pentru reducerea emisiilor. Zborurile internaționale pe distanțe lungi sunt un factor major de poluare. Limitarea creșterii cererii pentru transportul aerian ar putea avea un impact semnificativ atât climatic, cât și social, sugerează autorii studiului. O tranziție necesară Pentru a reduce impactul asupra climei, este necesară o abordare globală, echilibrată și bazată pe inovație. Intensificarea eforturilor în electrificarea transporturilor și gestionarea cererii pentru transportul aerian sunt pași esențiali pentru atingerea obiectivelor climatice și menținerea sustenabilității economice a turismului.

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei (sursa: Facebook/Apele Române)
Mediu

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei. Agenția Europeană de Mediu (AEM) a atras atenția marți asupra contaminării apelor europene cu așa-numiții „poluanți eterni”, substanțe care depășesc în mare parte pragurile de reglementare stabilite pentru protejarea sănătății umane și a mediului. PFOS, substanță interzisă în Europa Un exemplu major este PFOS (acid perfluorooctansulfonic), o substanță interzisă în Europa din 2019. Citește și: Ultimul mare „tun” al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni „Avem o problemă cu PFOS, care este atât persistent, cât și răspândit”, a declarat Nadia Cerioli, expertă în cadrul AEM. Procent ridicat de ape contaminate Între 2018 și 2022, datele arată că un procent semnificativ al apelor de suprafață din Europa a depășit standardele de calitate pentru PFOS: 51% - 60% dintre râuri. 11% - 35% dintre lacuri. 47% - 100% dintre apele costiere. Aceste date sunt incluse în primul raport de acest tip din Europa, care reunește concentrațiile măsurate de PFOS, una dintre cele mai periculoase componente din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate). Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei Raportul indică variații semnificative în funcție de țară: În Belgia, Franța și Islanda, 100% dintre corpurile de apă raportate au depășit standardele de calitate. În Spania, Irlanda, Polonia, Croația și Estonia, mai puțin de 20% dintre situri au înregistrat depășiri. În Bulgaria, Letonia și Muntenegru, nu s-au raportat depășiri ale standardelor. Monitorizare insuficientă Un număr de 22 de state membre au participat la acest studiu, dar datele colectate rămân incomplete, multe țări raportând parțial sau deloc informații privind contaminarea. Magnus Lofsted, coautor al raportului, a subliniat importanța extinderii monitorizării: „Încă avem nevoie de mai multe date pentru a obține o imagine completă a contaminării. Este crucial să utilizăm metode suficient de sensibile pentru a detecta PFAS la niveluri foarte scăzute.” Impactul asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică PFOS drept „posibil cancerigen”. Persistența acestor substanțe în mediul înconjurător ridică îngrijorări majore, în ciuda interzicerii lor în Europa. Deși PFOS a fost interzis, este imposibil să se determine dacă nivelul contaminării scade, deoarece datele colectate până în prezent acoperă o perioadă limitată de timp. AEM subliniază necesitatea intensificării eforturilor de monitorizare și reducere a poluanților PFAS pentru a proteja ecosistemele și sănătatea publică.

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina (sursa: Facebook/Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei)
Mediu

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a provocat daune estimate la 71 miliarde de dolari asupra mediului și a generat emisii masive de gaze cu efect de seră. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul ucrainean al protecției mediului, Svetlana Grinciuk, în cadrul COP29 de la Baku. Costurile ecologice ale războiului din Ucraina Ministrul ucrainean a subliniat că natura este o „victimă tăcută” a conflictului, impactul ecologic al războiului având consecințe globale. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Distrugerea pădurilor, care joacă un rol crucial în absorbția carbonului, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Conform estimărilor guvernului ucrainean, daunele asupra mediului cauzate de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Peste 180 milioane de tone de emisii de carbon au fost eliberate în atmosferă. Activitățile militare au generat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, iar incendiile 27,2 milioane de tone. Reconstrucția infrastructurii ar putea adăuga alte 56 milioane de tone de emisii de carbon. Pădurile distruse și efectele pe termen lung Invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri ucrainene. Această pierdere masivă afectează echilibrul natural al ecosistemului și contribuie la intensificarea crizei climatice globale. Reconstrucția ecologică a Ucrainei Ministrul Grinciuk a declarat că Ucraina este conștientă de necesitatea de a integra sustenabilitatea climatică în reconstrucție. Proiectele de energie regenerabilă la scară redusă sunt considerate o soluție mai durabilă și mai rezistentă la posibile atacuri viitoare. Angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv rămâne o prioritate, chiar și în contextul războiului, demonstrând angajamentul țării față de tranziția verde. Impactul ecologic al invaziei ruse asupra Ucrainei este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Războiul nu afectează doar regiunea, ci și echilibrul climatic global, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru reconstrucție durabilă și protecția mediului.

Poluarea din New Delhi închide școlile (sursa: X/Shekhar Yadav)
Mediu

Poluarea din New Delhi închide școlile

Poluarea din New Delhi închide școlile. Poluarea atmosferică din New Delhi a depășit luni de peste 60 de ori pragul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Școlile au fost închise. Nivelurile critice ale poluării Măsurătorile realizate de compania IQAir au arătat concentrații de microparticule PM2.5 de 907 micrograme pe metru cub în anumite zone ale metropolei cu 30 de milioane de locuitori. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Aceste particule, fiind extrem de fine, pot pătrunde direct în sânge, provocând probleme grave de sănătate. În fiecare iarnă, New Delhi se confruntă cu vârfuri severe de poluare. Cauzele principale includ fumul toxic provenit de la fabrici, traficul intens și arderile agricole sezoniere, care contribuie semnificativ la calitatea scăzută a aerului. Poluarea din New Delhi închide școlile Autoritățile locale au activat nivelul 4 al planului de alertă pentru a preveni o deteriorare suplimentară a calității aerului. Luni, majoritatea școlilor au rămas închise, restricțiile de circulație au fost intensificate, iar telemunca a fost puternic recomandată până la noi dispoziții. Impactul asupra sănătății Conform OMS, expunerea la poluarea atmosferică poate duce la boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii și cancer pulmonar. Un studiu publicat în iunie a evidențiat că poluarea aerului este responsabilă pentru 11,5% din mortalitatea din New Delhi, echivalentul a aproximativ 12.000 de decese pe an. Criza poluării din New Delhi subliniază necesitatea unor soluții pe termen lung pentru a combate sursele principale de poluare și a proteja sănătatea locuitorilor.

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Mediu

Populația de arici europeni, în declin

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici (sursa: Facebook/Woods Hole Oceanographic Institution)
Mediu

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici. O echipă de oameni de ştiinţă avertizează asupra prăbuşirii accelerate a Sistemului de Circulaţie Atlantic-Meridional (AMOC), cu consecinţe "catastrofale" pentru ţările nordice, care riscă să fie scufundate în frig pe măsură ce restul planetei se încălzeşte. Acest sistem complex de curenţi, esenţial pentru reglarea temperaturii între tropice şi emisfera nordică, include Curentul Golfului. Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului Nordic, aproximativ patruzeci de cercetători subliniază că efectele colapsului AMOC ar putea fi resimţite la nivel mondial. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Pe lângă răcirea majoră în ţările nordice, colapsul ar duce la schimbări drastice ale fenomenelor meteo, inclusiv fenomene extreme fără precedent în regiunea Atlanticului subpolar. Risc subestimat de către GIEC în raportul ONU În cel de-al şaselea raport de evaluare al GIEC, publicat în 2023, se menţionează un "nivel moderat de încredere" că AMOC nu se va prăbuşi înainte de 2100. Totuşi, semnatarii scrisorii afirmă că cercetările recente sugerează că riscul ar putea fi mai mare decât estimările iniţiale, cu o posibilă depăşire a acestui punct critic în următoarele decenii. Consecinţe economice şi ecologice severe O astfel de prăbuşire ar putea afecta agricultura din nord-vestul Europei şi ar genera o modificare a centurilor de precipitaţii tropicale. Totodată, ar reduce capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon, accelerând astfel acumularea acestuia în atmosferă şi ducând la creşterea nivelului mărilor. Summitul Consiliului Nordic de la Reykjavik Liderii Consiliului Nordic, care include ţările Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia şi teritorii din regiune, se reunesc în aceste zile la Reykjavik. La summit va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar problema schimbărilor climatice şi colapsul AMOC sunt în prim-planul discuţiilor.

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe, anunț ministrul Mircea Fechet Foto: facebook
Mediu

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe cu altele noi, eficiente energetic. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a spus că România nu va renunța la încălzirea cu lemne. Citește și: Odă penibilă către Lipă, recitată de canotorii juniori: „Cu profundă admirare, cu respect, recunoștință/ Pentru cea mai tare doamnă” Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe „Pentru că e o perioadă propice pentru astfel de discuţii, e cel legat de un program drag mie, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care se numeşte «Rabla pentru sobe». În România, din păcate, marea majoritate a locuinţelor care se încălzesc cu lemn de foc sunt slab izolate din punct de vedere energetic, sunt ineficiente, iar despre sobele folosite pentru a încălzi aceste locuinţe nu mai vorbim. Din estimările specialiştilor, randamentul mediu al unei sobe, în mediul rural, în România, este de 20-25% şi din acest motiv - şi nu numai - am pregătit un program pilot în premieră în România, finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv 500 de milioane de lei, să finanţăm localităţile din cele 27 de judeţe ale României din zona montană”, a spus Mircea Fechet, ministrul Mediului. El a arătat că statul va finanţa 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficient energetic, nu mai mult de 10.000 de lei. Sobele trebuie să fie la un standard european, numit Eco Design, ceea ce presupune un randament de cel puţin 80%, adică beneficiarii vor consuma o jumătate sau poate chiar o treime din cantitatea de lemn consumată în prezent pentru a încălzi aceeaşi suprafaţă. Nu se pune problema să renunţăm lemnul de foc „La Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ne pregătim pentru iarnă la fel cum ne pregătim pentru fiecare sezon. Nu aş spune că există o pregătire specifică, însă, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, trebuie să ne asigurăm înainte de fiecare sezon rece că cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemn de foc vor avea acces la această resursă şi vor avea acces la un preţ competitiv. E foarte important şi aş începe prin a menţiona că nici acum, nici în viitor, nu se pune problema să renunţăm la această sursă de încălzire, lemnul de foc, acolo unde este accesibil, mai ales că se foloseşte dintotdeauna şi nu avem niciun motiv să obligăm pe cineva sau să solicităm cuiva să schimbe modul în care îşi încălzeşte propria locuinţă, cu atât mai mult cu cât lemnul de foc e o resursă regenerabilă", a precizat Fechet.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră