vineri 28 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

362 articole
Mediu

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille. Orașul Marsilia, situat în sudul Franței, a adoptat o metodă neobișnuită și ecologică pentru a reduce populația de șobolani din parcuri: folosirea dihorilor. Această soluție „blândă și ecologică” va fi experimentată până în vara anului 2025, conform unui anunț al municipalității. Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille În Piața Paul Mélizan, un cartier rezidențial din sudul orașului, doi dihori, Nuit și Műre, urmăresc constant șobolanii. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Acești prădători naturali se infiltrează în tunelurile unde se ascund șobolanii, forțându-i să iasă din adăposturile lor și să intre într-o plasă pregătită special pentru capturare. Prădare ecologică în acțiune Alexandre Raynal, crescător de dihori și director al Raynal Environnement, a capturat deja trei șobolani după doar 30 de minute de intervenție. După ce șobolanii sunt prinși în plasă, aceștia sunt capturați și neutralizați cu ajutorul echipei sale. În total, Raynal administrează o fermă cu aproximativ douăzeci de dihori folosiți pentru această activitate. Metodă testată cu succes în 2022 Este pentru a doua oară când Marsilia apelează la dihorii pentru a controla populația de șobolani. Prima perioadă de testare, desfășurată în 2022, a dus la eliminarea a „între 100 și 150 de șobolani” în patru parcuri din oraș, potrivit Adcha Guedjali, consilier municipal responsabil cu combaterea dăunătorilor. Eficiența metodei și tradiția medievală Alexandre Raynal subliniază că această metodă poate reduce cu cel puțin 90% populația de șobolani dintr-o zonă dată. El a menționat, de asemenea, că tehnica de folosire a dihorilor pentru combaterea rozătoarelor datează din Evul Mediu, oferind astfel o soluție tradițională adaptată la nevoile moderne de combatere a dăunătorilor. Soluție durabilă pentru Marsilia Marsilia speră ca această inițiativă să contribuie la diminuarea problemelor cauzate de șobolani într-un mod prietenos cu mediul, fără a recurge la soluții chimice dăunătoare. Planul municipalității este de a extinde utilizarea dihorilor până în 2025, asigurând un echilibru între necesitatea de a combate dăunătorii și respectarea mediului.

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille (sursa: YouTube/Made in Marseille)
Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

SGR, la Climate Week NYC 2024. În imagine, Gemma Webb, CEO RetuRO (sursa: RetuRO)
Mediu

SGR, la Climate Week NYC 2024

SGR, la Climate Week NYC 2024: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a fost inclus în dezbaterile din cadrul Climate Week NYC 2024 din New York, unde lideri și experți din toată lumea s-au reunit pentru a discuta cele mai bune practici și inițiative care sprijină tranziția către o economie circulară și un stil de viață sustenabil. SGR, model de economie circulară pentru România SGR este considerat cel mai mare proiect de economie circulară din România și a fost subiectul principal al prezentării susținute de Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, în cadrul evenimentului internațional de la New York. Citește și: Top 5 al județelor în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin. Bucureștiul, lider de departe Prezentarea a generat o amplă dezbatere despre utilizarea eficientă a resurselor și despre modul în care proiectul contribuie la reducerea risipei și protejarea mediului înconjurător. De la lansarea sa, sistemul a reușit să mobilizeze numeroase industrii, autorități și cetățeni pentru a colabora în vederea atingerii unui scop comun: creșterea ratei de reciclare și reducerea impactului asupra mediului. Gemma Webb a subliniat în discursul său importanța implementării unui astfel de proiect în România, care s-a situat în mod tradițional printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește reciclarea, cu o rată de doar 13%. Impactul Sistemului de Garanție-Returnare Până în prezent, SGR a reușit să colecteze și să returneze peste 2 miliarde de ambalaje din întreaga țară, indicând un nivel ridicat de participare din partea consumatorilor. Această realizare demonstrează că România poate deveni un exemplu de bune practici la nivel global. Materialele colectate au fost livrate către reciclatori, contribuind astfel la reducerea cantității de deșeuri care ajung în natură și la gropile de gunoi. În plus, proiectul a generat peste 800 de locuri de muncă verzi și a dezvoltat o infrastructură solidă de procesare, cu 7 centre regionale de numărare și sortare, capabile să gestioneze peste 7 miliarde de ambalaje anual. Beneficiile sistemului de garanție-returnare se resimt la nivel național, prin reducerea cantității de deșeuri din spațiile verzi și diminuarea volumului de ambalaje care ajung în mediul înconjurător. Complexitatea și acoperirea geografică extinsă fac din SGR un proiect unic la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după Germania. SGR, la Climate Week NYC 2024 SGR din România poate fi privit și ca un reper pentru alte țări care doresc să implementeze sisteme similare de economie circulară. Prezentarea sa în cadrul Climate Week NYC subliniază rolul activ pe care România îl joacă în tranziția către sustenabilitate, oferind un exemplu concret de bune practici și soluții eficiente pentru reciclarea ambalajelor. Gemma Webb a declarat că SGR are potențialul de a deveni un model de referință la nivel global, influențând alte țări să adopte soluții similare pentru protejarea mediului și stimularea reciclării.

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată. Aparatele de colectare a ambalajelor returnate de consumatori au început să funcționeze ceva mai bine la Iași. Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată Nu chiar întâmplător: în vara acestui an, mai mulți operatori economici au fost amendați de Protecția Consumatorilor, ca urmare a unui val de reclamații privind Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023 Comisarii CJPC Iași au descoperit zeci de nereguli în magazine și, între timp, aici se văd deja schimbări în bine. Acum, automatele sunt puse în funcțiune zilnic, se eliberează frecvent spațiul de colectare, iar refuzul preluării ambalajelor returnate de consumatori este de domeniul trecutului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice” Foto: Facebook
Mediu

„Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice”

Programul „Casa Verde”este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice”, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-un comunicat de presă. „Este penibil ca în secolul XXI să vi cu un program prin care să dai bani unor oameni care au energie electrică și în mare parte au venituri importante (raportând la beneficiarii programelor anterioare) în timp ce 11.611 de români locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol ca în Evul Mediu (...) Este o anomalie să dai 30,000 lei, bani plătiți de populație (direct sau indirect), către familii care poate câștigă banii aceștia într-o lună”, arată asociația. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” „Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice” AEI arată că acest program era util când era nevoie de stimularea și promovarea energiei verzi, dar acest obiectiv a fost atins, acum fiind circa 130.000 de prosumatori. „Avem multiple probleme tehnice legate de aceste montării la întâmplare a panourilor fotovoltaice, am avut inițiative legislative de blocare a creșeterii numărului de prosumatori și atunci care mai este scopul programului. Este posibil să fie doar o dirijare de fonduri mascată, către anumite firme de construcții montaj, anumiți importatori, anumiți furnizori, sau chiar anumite categorii de persoane cu venituri ridicate etc. Programul are anul acesta o alocare financiară record, de două miliarde de lei (400 mil euro), în condițiile în care cu doar7% din aceste fonduri ar fi putut să fie eradicată sărăcia energetică extremă și astfel România să nu se mai găsească în poziția unică europeană de mai avea oameni care trăiesc la lumina opaițului. În același timp avem 16% din români, care comform datelor Eurostat, sunt în imposibilitatea de a-și achita facturile la utilități, adică ar fi existat necesitatea ca o mare parte din programul Casa Verde să fie dirijat la acești oameni care prin panourile fotovoltaice montate, să fie ajutatți să iasă din sărăcie energetică. Prin programul Casa Verde, în forma lansată astăzi, adâncim haosul din sistemul energetic, creștem sărăcia energetică și îmbogățim niște firme”, mai susține asociația.

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului Foto: Facebook
Mediu

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului

Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 finanţează, pentru prima oară, şi stocarea curentului electric care este produs în gospodărie, prin acumulatori, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului „Noutatea programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 este legată de faptul că pentru prima oară finanţăm şi stocarea. Cu alte cuvinte, curentul pe care îl producem în timpul zilei îl putem consuma în propria gospodărie noaptea, folosind acumulatori de minim 5 kilowaţi, pe care îi finanţăm tot cu 90%, aşa cum finanţăm şi panourile fotovoltaice", a afirmat Fechet după şedinţa de guvern, întrebat în legătură cu acest program. El a menţionat că această decizie a fost luată ca urmare a faptului că „un număr însemnat de prosumatori se trezeau că erau decuplaţi de la reţea în mijlocul zilei". "Acest lucru bineînţeles că nu pot decât să-l dezaprob, însă e o chestiune tehnică în legătură cu care nu avem mare lucru de făcut şi, din acest motiv, am decis şi finanţarea bateriilor. În măsura în care vom constata că ne atingem scopul acestui program, am discutat deja cu preşedintele AFM ca în viitor să avem o sesiune dedicată pentru finanţarea acumulatorilor, a acelor prosumatori care, fie prin intermediul programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice, fie din buget propriu şi-au instalat panouri pe casă, dar nu şi acumulatori. Aş mai sublinia faptul că asta presupune o modificare semnificativă a instalaţiei, pentru că inclusiv toate celelalte componente ale acestor echipamente trebuie adaptate în sensul în care să susţină şi baterii, lucruri care nu se întâmplă în toate situaţiile", a explicat ministrul.

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace (sursa: zf.ro)
Mediu

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace. Activiştii Greenpeace România solicită Tribunalului Bucureşti "suspendarea imediată" a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi susţine că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate. Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace "În timp ce OMV Petrom şi Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranţă le vom simţi impactul" a declarat, într-un comunicat de presă, Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă şi precipitaţii însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze şi mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să ameninţe biodiversitatea marină şi să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri şi evenimente publice de informare a comunităţii locale, proteste şi acţiuni în instanţă şi vom trage la răspundere toate autorităţile şi companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră", a adăugat acesta. Ce invocă Greenpeace? Potrivit sursei citate, pe lista încălcărilor legale în privinţa proiectului Neptun Deep se află: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente şi bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversităţii şi corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective şi privarea publicului de studii/informaţii relevante (testele de ecotoxicitate şi rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; impactul asupra biodiversităţii marine nu a fost evaluat corespunzător. Protecția mediului În viziunea Greenpeace România, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei. "Afirmaţia falsă că "amprenta de carbon a proiectului este zero" a indus în eroare autorităţile şi publicul, influenţând negativ modul în care reprezentanţii APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2‚ durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2. Numeroase studii esenţiale au fost omise sub pretextul confidenţialităţii, împiedicând o dezbatere informată, iar moderarea dezbaterii publice de către un reprezentant OMV Petrom a compromis imparţialitatea, a generat un potenţial conflict de interese în favoarea proiectului. De asemenea, excluderea scenariilor nefavorabile în evaluarea riscurilor subestimează pericolele reale pentru mediul marin. Mai mult, lipsesc măsuri de protecţie pentru speciile pe cale de dispariţie, dar şi informaţii care să ne ajute să înţelegem modul în care impactul cumulativ al zgomotului ar putea afecta habitatele marine şi biodiversitatea, în special delfinii", notează sursa citată. Mai multe companii, în instanță Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 37.000 de semnături.

Planeta se încinge: recorduri termice globale (sursa: Facebook/Copernicus ECMWF)
Mediu

Planeta se încinge: recorduri termice globale

Planeta se încinge: recorduri termice globale. Pentru al doilea an consecutiv, temperatura medie la nivel mondial în luna august a atins niveluri de căldură istorice, potrivit datelor preliminare publice ale observatorului european Copernicus. Planeta se încinge: recorduri termice globale Temperatura globală medie pentru luna august 2024 înregistrată de Copernicus nu este cunoscută încă, dar este deja stabilit că va fi la nivelul record pentru o lună august care a fost măsurată în 2023 la 16,82°C, depăşind semnificativ toate înregistrările, conform instrumentului online Climate Pulse al programului Copernicus. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Prin urmare, august 2024 continuă o serie aproape întreruptă de 15 luni în care temperaturile medii globale au atins o căldură istorică, sinonimă cu valuri de caniculă, secete şi furtuni întărite de evaporarea suplimentară din oceane. Australia, Japonia, mai multe provincii din China şi chiar Svalbard, un arhipelag norvegian situat în Arctica, au cunoscut cea mai fierbinte lună august, potrivit diferitelor organizaţii meteorologice locale. Recorduri doborâte Din iunie 2023 până în iunie 2024, în fiecare lună în lume a fost doborât recordul de temperaturi pentru o lună echivalentă, conform datelor furnizate de Copernicus, pentru care această serie a fost întreruptă în iulie 2024, când s-a înregistrat foarte puţin mai rece (16,91° C) decât în iulie 2023, un record absolut. Pentru observatorul american NOAA (Agenţia americană de Observaţie Oceanică şi Atmosferică), în schimb, iulie 2024 a stabilit un nou record lunar mondial absolut şi această serie de temperaturi extraordinare continuă, sub efectul încălzirii climatice cauzate de activităţile umane, accentuată anul trecut de fenomenul ciclic El Nińo. În orice caz, anul 2023 a fost cel mai fierbinte măsurat vreodată de diferitele institute de observare a climei, ale căror date complete datează din secolul al XIX-lea. Dar această căldură este fără nicio îndoială fără precedent de cel puţin 120.000 de ani, conform reconstituirii climei stabilite de paleoclimatologie. Acum este "din ce în ce mai probabil" ca 2024 să fie cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, a indicat deja Copernicus la începutul lunii august. Potrivit observatorului european, 2023 s-a încheiat cu o temperatură medie de 1,48°C peste clima epocii preindustriale, flirtând pentru prima dată într-un an calendaristic cu cea mai ambiţioasă limită a acordului de la Paris

India, lider la poluarea cu plastic (sursa: uts.edu.au)
Mediu

India, lider la poluarea cu plastic

India, lider la poluarea cu plastic. India este cel mai mare poluator cu plastic din lume, conform unui inventar la nivel mondial dedicat acestei probleme, publicat miercuri de o echipă de cercetători, care evidenţiază pericolele recurgerii frecvente la incinerarea necontrolată a acestor deşeuri. India, lider la poluarea cu plastic Autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, cercetători de la Universitatea din Leeds, Anglia, au calculat că 52,1 milioane de tone de plastic au fost aruncate în mediul înconjurător în 2020. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma India este cel mai mare poluator, cu 9,3 milioane de tone de plastic, aproape o cincime din totalul la nivel mondial, ceea ce reflectă populaţia sa mare, dar şi faptul că majoritatea deşeurilor nu sunt colectate. Aceste deşeuri necolectate sunt, de asemenea, principala sursă de poluare cu plastic în ţările din sud, potrivit studiului. India este urmată de Nigeria (3,5 milioane de tone) şi Indonezia (3,4 milioane de tone). China, locul patru China (2,8 milioane de tone), considerată cel mai mare poluator în cadrul evaluărilor anterioare, ocupă locul patru în acest studiu. Acest lucru "reflectă utilizarea de către noi a datelor care sunt mai bine actualizate şi care arată progrese substanţiale în adoptarea incinerării deşeurilor şi a îngropării lor controlate", au salutat autorii studiului referindu-se la China. Cercetătorii au utilizat instrumente de inteligenţă artificială pentru a modela managementul deşeurilor în peste 50.000 de municipalităţi. Combaterea poluării cu plastic Ei speră că aceste concluzii - care completează alte evaluări uneori contradictorii din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) sau a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - vor alimenta discuţiile liderilor de la Busan (Coreea de Sud) la sfârşitul anului, cu scopul de a pune bazele unui prim tratat global pentru combaterea poluării cu plastic. "În trecut, factorii de decizie politică au întâmpinat dificultăţi în abordarea acestei probleme, în parte din cauza lipsei de date de bună calitate", a declarat Ed Cook, unul dintre autorii studiului. El şi-a exprimat speranţa că acest studiu le va permite "să aloce resurse, care sunt rare, pentru a aborda eficient poluarea cu plastic". Potrivit cercetătorilor, aproximativ 30 de milioane de tone de plastic (57% din totalul aruncat în mediul înconjurător) au fost arse necontrolat în 2020. Astfel de incinerări necontrolate - în gospodării, pe spaţiul public sau în gropile de gunoi ilegale - pot avea consecinţe periculoase. "A da foc plasticului poate da impresia că acesta 'dispare', însă arderea lui în aer liber poate provoca daune substanţiale sănătăţii umane - inclusiv anomalii congenitale, de neurodezvoltare sau de reproducere - şi o dispersie mult mai mare a poluării mediului", a subliniat Costas Velis, autorul principal al studiului.

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre: conform Administrației Naționale "Apele Române", râurile Bahlui și Miletin au secat pe anumite sectoare. Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre În ceea ce privește râul Bahlui, este vorba despre stația hidrometrică Podu Iloaiei, iar dacă ne referim la râul Miletin, despre stația hidrometrică Șipote din spațiul hidrografic Prut-Bârlad. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, Administrația face apel la "folosirea rațională a apei" în condițiile în care debitul Dunării este în scădere și unele râuri au secat. Mai mult, sute de localități sunt afectate de scăderea rezervelor și furnizează apă doar în anumite intervale orare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte. Comisarii de la Protecția Consumatorilor Iași au început controalele care vizează Sistemul de Garanție Returnare (SGR) la operatorii economici. Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte În acest sens, reprezentanții ANPC din Iași au înregistrat un număr de 25 de reclamații, în urma cărora au fost efectuate verificări în teren, la mai multe supermarketuri. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Astfel, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Iași, au fost descoperite și nereguli. Au fost aplicate 27 de sancțiuni: 26 de avertismente și o amendă în cuantum de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare)

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare). Administratorul Sistemului de Garanție-Returnare a deschis în comuna Almăj (județul Dolj) cel de-al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Centrul din proximitatea orașului Craiova va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate de la comercianți și va deservi, în principal, zona de sud a țării. RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) Amplasat în incinta parcului industrial Global Vision, noul centru RetuRO integrează echipamente pentru asigurarea unui proces eficient de sortare și numărare pentru toate tipurile de ambalaje incluse în SGR. Cu o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați, centrul din județul Dolj are o capacitate anuală de numărare de aproximativ 280 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de peste 820 de milioane de ambalaje SGR. "Suntem la mai bine de opt luni de la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România. Extinderea continuă a infrastructurii noastre este esențială pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale sistemului și creșterea ratelor de reciclare. Până la sfârșitul acestui an planificăm deschiderea altor patru noi centre: în Prahova, Suceava, Oradea și Constanța. Selecția zonelor în care operăm prin intermediul centrelor regionale vizează o acoperire strategică a întregii țări, precum și accesul la infrastructura esențială a SGR", a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO, la inaugurarea centrului. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO, la inaugurarea centrului din Almăj (sursa: RetuRO SGR) 1,3 miliarde de ambalaje returnate Deschiderea centrului RetuRO din Dolj va crea 120 de locuri de muncă verzi pe plan local. În luna iulie a.c., conform raportării preliminare, consumatorii au returnat 470 de milioane de ambalaje SGR, cu 35% mai mult comparativ cu luna iunie. Per total, 3,5 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piață de către producători în primele opt luni de funcționare a programului, dintre care peste 1,3 de miliarde au fost returnate de consumatori. 75.000 tone de materiale, reprezentând aproximativ 83% din cantitatea de ambalaje colectată, au fost direcționate către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex.

Copiii, în pericol pe litoralul românesc (sursa: defapt.ro)
Mediu

Copiii, în pericol pe litoralul românesc

Copiii, în pericol pe litoralul românesc. Este un avertisment pe care-l dau medicii pediatri din Constanța. Copiii, în pericol pe litoralul românesc După câteva zile de plajă la Mamaia, Marius, un copilaș de trei ani venit cu părinții la mare, s-a trezit în miezul nopții cu o evidentă stare de rău. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei După câteva episoade de vomă și scaun moale, copilul a adormit, cu greu, spre dimineață. A doua zi, la vizita la pediatru, s-a dovedit că Marius nu era o excepție. "Am cabinetul plin de astfel de cazuri vara aceasta. Cel mai probabil, motivul sunt bacteriile din apa mării. Care este împuțită, ăsta e adevărul. Mulți își fac nevoie în apă, toalete publice nu prea există, nici măcar cu plată. Din punctul meu de vedere, bebelușii și copiii până în patru ani nu ar trebui lăsați să intre în apă, sistemul lor imunitar nu este pregătit să facă față condițiilor din apa românească a Mării Negre", a spus medicul, care a preferat să nu-i fie pomenit numele.

Avertizare meteo, vijelii grindină, averse torențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale

Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată pentru patru judeţe şi o atenţionare Cod galben pentru nouă judeţe şi municipiul Bucureşti, valabile până la ora 20:00. Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale Potrivit meteorologilor, marţi, de la ora 13:00, până la 20:00, în judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea vor fi intensificări ale vântului, vijelii, cu viteze la rafală de 70-80 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină şi averse torenţiale. Cantităţile de apă vor fi de 25-40 l/mp şi izolat de peste 50-60 l/mp. Citește și: Sociologul Pieleanu nu dădea pe la cursurile SNSPA, dar ponta și era plătit, cu complicitatea decanilor de la Facultatea de Științe Politice a Școlii De asemenea, marţi, de la ora 10:00, până la ora 20:00, în cea mai mare parte a Munteniei, sudul şi centrul Moldovei şi în Dobrogea, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii, cu rafale de 50 - 60 km/h şi pe arii restrânse grindină. Cantităţile de apă vor fi de 15 - 25 l/mp şi izolat de peste 30-40 l/mp. Se vor afla sub Cod galben judeţele Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti.

Scumpire masivă a apei pentru gazon (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Scumpire masivă a apei pentru gazon

Scumpire masivă a apei pentru gazon. Un interesant chestionar a fost lansat pe fondul restricțiilor impuse în programul de furnizare a apei în zeci de localități din județul Iași. Scumpire masivă a apei pentru gazon A devenit obișnuință ca rețeaua ApaVital să nu mai facă față consumului crescut pe perioada verii. Citește și: De ce îl protejează premierul Ciolacu pe sociologul Pieleanu, acuzat de hărțuire sexuală: instituțiile pesedizate au pompat sute de mii de euro în firmele acestuia Pe fondul consumului ridicat pe perioada verii, în mai multe localități din județ apa este furnizată timp de câteva ore pe zi, unele sate având doar două ore apă la robinete. În unele localități, acest program este impus până pe 31 iulie, dar pentru cele mai multe restricțiile vor rămâne în vigoare până la sfârșitul verii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră