marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR

Pe baza datelor din raportul RetuRO pentru luna mai 2025, am realizat o analiză comparativă a cantităților de ambalaje colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în orașele din România. Timișoara, în top cu sectoarele Capitalei Aceste localități se remarcă prin volume impresionante de ambalaje returnate, semn că populația este activă în procesul de reciclare, iar infrastructura de colectare funcționează eficient. București domină clasamentul, cu patru din cele șase sectoare în top 5. Timișoara este singurul oraș non-capitală din top, dar cu o performanță remarcabilă, în special la colectarea de metal. În sate, alt peisaj Aceste localități se află la coada clasamentului, cu cantități aproape simbolice raportate.  Toate aceste localități sunt comune mici sau sate, ceea ce explică parțial cantitățile reduse. În unele cazuri, probabil colectarea a fost făcută parțial sau datele nu au fost raportate complet.

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Cum colectează RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Care sunt cele mai eficiente județe din punct de vedere al colectării RetuRO SGR

Cum colectează RetuRO SGR pe județe: datele din luna mai 2025 arată diferențe notabile între județe în ceea ce privește implicarea cetățenilor în reciclarea ambalajelor. Potrivit raportului RetuRO, milioane de PET-uri, doze de aluminiu și sticle au fost returnate în toată țara. Totuși, există zone care se remarcă prin performanță, dar și regiuni unde colectarea este încă modestă. Top 5 județe care reciclează cel mai mult Cei mai activi actori ai reciclării sunt județele cu o infrastructură bine dezvoltată, dar și cu o populație numeroasă. Lider absolut rămâne Capitala, urmată de județe mari din vestul și estul țării. București – 31.863.532 bucăți returnate Ilfov – 10.752.425 bucăți Timiș – 9.977.114 bucăți Constanța – 9.356.858 bucăți Cluj – 8.575.612 bucăți Bucureștiul se detașează masiv, cu peste 31 de milioane de ambalaje returnate într-o singură lună, de aproape trei ori mai mult decât următorul clasat. Acest rezultat se datorează atât densității populației, cât și numărului mare de automate de colectare disponibile în supermarketuri. Ilfovul urmează firesc în clasament, fiind strâns legat economic și geografic de Capitală. Timiș și Cluj, centre universitare și industriale, beneficiază de o populație informată și o infrastructură modernă. Constanța, cu un sezon turistic în desfășurare, probabil a înregistrat un plus datorat afluxului de vizitatori. Top 5 județe cu cele mai puține ambalaje colectate La polul opus, găsim județe cu o populație mai redusă sau unde infrastructura de colectare este în dezvoltare. Sălaj – 1.910.741 bucăți Covasna – 2.132.344 bucăți Tulcea – 2.022.752 bucăți Caraș-Severin – 2.460.911 bucăți Mehedinți – 2.552.881 bucăți Aceste județe au strâns de peste zece ori mai puține ambalaje decât Bucureștiul, semn că mai sunt pași importanți de făcut în promovarea reciclării și dezvoltarea rețelelor de returnare. În Sălaj, cu mai puțin de două milioane de ambalaje colectate, se simte nevoia unor campanii educaționale și investiții în infrastructură. Cum colectează RetuRO SGR pe județe Datele relevă o discrepanță semnificativă între regiunile țării. În general, județele din vest, centru și sud, mai urbanizate și mai dezvoltate economic, înregistrează volume mai mari de ambalaje returnate. În schimb, zonele montane, de graniță sau preponderent rurale tind să rămână în urmă. Acest lucru poate avea mai multe explicații: acces limitat la automate de returnare (RVM-uri); nivel de educație ecologică mai redus; populație îmbătrânită sau dispersată; lipsa unor stimulente locale pentru colectare. Rata medie de colectare, peste 80% De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 141.000 de tone de ambalaje. În luna mai au fost colectate aproape 438 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 73% din cantitatea pusă pe piață. Astfel, rata medie de colectare în ultimele zece luni a fost de peste 80%, se arată în ultimul raport al RetuRO SGR.  

Salinitate crescută în râul Târnava Mică (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Râul Târnava Mică s-a transformat în saramură din cauza dezastrului de la Praid

Salinitate crescută în râul Târnava Mică. Pentru a doua zi consecutiv, nivelul salinității este în creștere pe râurile din județul Alba, fiind înregistrate depășiri ale valorilor admise pe Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Salinitate crescută în râul Târnava Mică Autoritățile mențin interdicțiile privind utilizarea acestor ape în agricultură și pentru adăparea animalelor. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit Instituției Prefectului Alba, duminică, 15 iunie 2025, valorile clorurilor măsurate au fost următoarele: Târnava Mică (Petrisat): 1.900 mg/l Târnava Mare (Mihalț): 867 mg/l Mureș (Alba Iulia): 403 mg/l Aceste niveluri indică o salinitate ridicată sau chiar înaltă, conform baremelor stabilite: între 500 și 1.000 mg/l este considerată salinitate ridicată, iar peste 1.000 mg/l – salinitate înaltă. Interdicții prelungite pentru adăpare și irigații Fermierii din județul Alba au fost avertizați încă de sâmbătă să nu utilizeze apele din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor sau irigarea terenurilor agricole, după ce s-au înregistrat depășiri semnificative ale salinității. La Blaj, nivelul clorurilor atinsese 1.358 mg/l. Autoritățile mențin interdicțiile, pe fondul rezultatelor recente și al prognozei privind persistența valorilor mari de salinitate. Măsuri pentru reducerea salinității Pentru a reduce concentrația de cloruri din ape și a reveni la valorile normale, autoritățile implementează deversări controlate din lacurile de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiești. De asemenea, a fost crescută capacitatea de uzinare a barajelor de pe râurile Sebeș și Cugir, pentru a contribui la diluția naturală a apelor afectate. Alimentarea cu apă potabilă nu este afectată Prefectura Alba a subliniat că, în ciuda problemelor cu salinitatea râurilor, alimentarea populației cu apă potabilă nu este afectată la acest moment. Monitorizarea calității apei continuă zilnic prin colaborarea între instituțiile responsabile.

Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan Foto: Facebook
Mediu

Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Nevăzuți de nimeni

Niște castori - pe care însă nu i-a văzut nimeni - ar fi vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan. Mai multe organizații care se ocupă de refacerea mediului din România arată că nu există nici un castor în zonă și, dacă ar exista, legea permite relocarea sa.  Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Ivan uită de politrucii PSD care conduc Salrom Pe de altă parte, ministrul PSD Bogdan Ivan a evitat orice răspundere a conducerii Salrom: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Dobrea a fost coleg în UNPR cu fostul ministru PSD al Economiei, Florin Spătaru, acum consilier al premierului. Președintele Consiliului de Administrație al Salrom este Nicolae Cîmpeanu, consilier PSD din comuna Berca, Buzău. Cîmpeanu, născut în 1968, are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. El a absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  Ce a susținut ministrul PSD Bogdan Ivan, acum câteva zile, despre faptul că pârâul Corund, care a inundat Salina, nu a fost deviat până acum: „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă (...) Şi vom propune ca Agenţia de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului să emită într-un termen foarte scurt toate avizele și autorizațiile pentru a nu fi blocați de populația de castori”.  Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține Ivan Însă Propark - Fundația pentru Arii Protejate arată că demnitarul PSD minte: „Nu există dovezi sau documente care să indice că o familie de castori ar fi împiedicat vreun proiect de deviere a râului din apropierea Salinei Praid. Propark – Fundația pentru Arii Protejate a elaborat planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 din zona Salinei. În urma activităților de inventariere a biodiversității nu a fost identificată prezența castorului, prin urmare nu au fost propuse măsuri specifice de conservare pentru această specie în zonă”. Mai mult, dacă în zonă erau castori, legea prevede „posibilitatea obținerii rapide de derogări pentru relocare în astfel de situații”.  Și Fundația Conservation Carpathia - care s-a ocupat de castorii de pe Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. arată că la Praid nu sunt castori. „Nu există nicio evidență care să ateste faptul ca acești castori să fi migrat în zona Praid!”, arată această fundație.  Gândul a sugerat că Fundația Conservation Carpathia, preocupată de salvarea castorilor, ar fi contribuit la dezastrul de la Praid.   

Motivele poluării masive din municipiul Iași (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cum a ajuns Iașiul cel mai poluat oraș din România: geografia și clima țin noxele dezvoltării la sol

Motivele poluării masive din municipiul Iași Motivele poluării masive din municipiul Iași Iașiul apare constant în topurile orașelor cu cel mai ridicat nivel de poluare din România. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Locuitorii orașului resimt frecvent un aer greu în orele dimineții, în timp ce praful și smogul devin elemente familiare ale peisajului urban, fiind adesea confundate cu ceața. Dar cât de alarmantă este, de fapt, situația privind calitatea aerului în Iași? Sunt datele privind nivelul de poluare bazate pe măsurători obiective sau există suspiciuni privind acuratețea acestora? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cel mai poluat oraș din România nu este Bucureștiul, ci Iașiul, unde aerul este foarte toxic

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc din punct de vedere al calității aerului. Iașiul, cel mai poluat oraș românesc Agenția Europeană de Mediu a evaluat nivelul de poluare cu particule PM2.5 în 372 de orașe europene, indicator esențial pentru sănătatea publică. PM2.5 sunt particule fine invizibile, dar extrem de periculoase, responsabile pentru numeroase afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Dintre cele 12 orașe din România incluse în analiză, doar Galațiul a obținut un scor pozitiv, clasându-se pe locul 95, cu o calitate a aerului considerată „acceptabilă”. La polul opus, șase orașe românești au fost plasate în categoria „slabă” a calității aerului, ocupând poziții între 303 și 320: Slatina, Craiova, Cluj-Napoca, București, Ploiești și Iași – ultimul fiind desemnat cel mai poluat oraș din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Hidrocentrala ceaușistă de la Băile Herculane, revitalizată. Activiștii de mediu acuză un dezastru

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane. Ministerul Mediului a emis, marți, acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect cu valoare strategică pentru securitatea energetică a țării. Totuși, activiștii de mediu avertizează asupra acestui proiect. Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane „Undă verde pentru un proiect care aduce România mai aproape de independența energetică”, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Situat în județul Caraș-Severin, pe teritoriul localităților Băile Herculane, Mehadia și Cornereva, proiectul va adăuga o capacitate medie anuală de producție de 40,2 GWh. În plus, barajul de la Cornereva va asigura stocarea a 7,11 milioane metri cubi de apă, echivalentul a 4,15 GWh de energie electrică stocabilă. Un proiect reluat după 45 de ani de la demarare Amenajarea Cerna - Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, lucrările fiind începute în 1980 și întrerupte în anii '90, după atingerea unui stadiu de execuție de aproximativ 80%. „Este timpul să ducem la capăt ceea ce am început acum aproape jumătate de secol”, a declarat Fechet. Evaluările de mediu Potrivit Ministerului Mediului, proiectul a parcurs toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația națională și standardele europene. Cele trei studii de specialitate elaborate — Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului — au fost supuse consultării publicului începând cu 2 octombrie 2024. Nu au fost înregistrate solicitări de organizare a unei dezbateri publice, nici observații referitoare la proiect sau la rezultatele studiilor. Două trepte de cădere și o centrală comună la Herculane Amenajarea hidroenergetică este prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, cu un punct comun în centrala Herculane. Proiectul este implementat de compania Hidroelectrica, în cadrul unui portofoliu mai larg de investiții care vizează valorificarea resurselor regenerabile din România. Peste 345 de milioane de lei investiți până acum Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că statul român a investit deja peste 345 de milioane de lei în acest proiect. El a subliniat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze toate proiectele hidroenergetice blocate de ani de zile. „După decenii de amânări și procese în serie, nu ne lăsăm intimidați. Mergem până la capăt”, a afirmat Burduja. Peste 700 MW blocați în proiecte începute înainte de 1989 Ministrul Energiei a reiterat angajamentul de a finaliza hidrocentralele abandonate înainte de 1989, menționând că există peste 700 MW în proiecte aflate în stadii avansate de execuție (între 70% și 98%). Pentru acestea, statul a investit deja peste 2 miliarde de euro. „Energia și mediul merg mână-n mână. Deblocarea acestor proiecte este rezultatul unei munci de echipă”, a conchis Burduja. Reacția activiștilor de mediu Potrivit portalului România curată, "După ani de aranjamente cu studii false, am ajuns la prima victimă a Ordonanței Ecocidelor (OUG 175/2022). Este vorba de frumosul râu Belareca, care nu, nu va fi sacrificat pe altarul energiei, nu-i nicio miză energetică aici, ci va fi sacrificat pe altarul aranjamentelor de factură neoceaușistă."  

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți, la Constanța, la o acțiune de prelevare de probe din apa Mării Negre. Monitorizarea vine pe fondul poluării generate de accidentul naval din strâmtoarea Kerci și urmărește pregătirea autorităților în cazul unei eventuale contaminări a litoralului românesc. Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc Ministrul a explicat că procesul de monitorizare va dura patru-cinci zile și implică prelevarea de probe din 16-18 puncte diferite din Marea Neagră, inclusiv la adâncimi de 5 și 20 de metri, precum și la 12 mile în larg. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Motivul pentru care am venit astăzi la Constanţa este acela de a participa împreună cu colegii mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral la o misiune de prelevare de probe din Marea Neagră. (…) În contextul accidentului naval, cea mai importantă determinare este legată de conţinutul de hidrocarburi în apa Mării Negre. (…) Trebuie să fim pregătiţi, chiar dacă specialiştii spun că şansele ca unde de poluare să ajungă pe litoralul românesc sunt minime,” a declarat Mircea Fechet. Impact grav în strâmtoarea Kerci Ministrul a detaliat consecințele grave ale accidentului naval din strâmtoarea Kerci, unde, în decembrie 2024, două nave s-au scufundat, eliberând substanțe toxice în apă. „Pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci a avut loc un accident naval, două vase s-au scufundat. (…) În regiunea Sevastopol, în regiunea Yalta, am constatat (…) mii de păsări moarte, sute de delfini eşuaţi, zeci de kilometri de plajă afectată, poluată cu o substanţă extrem de toxică, extrem de nocivă pentru mediu, un produs sintetic specific fostei Uniuni Sovietice. Situaţia este una extrem de gravă,” a subliniat Fechet. Vizite oficiale în Constanța Vizita ministrului în județul Constanța a inclus o deplasare cu Nava Marina I a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru prelevare de probe. De asemenea a avut loc o întâlnire cu specialiștii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și o inspecție a lucrărilor de înnisipare la Costinești. Autoritățile, îngrijorate Deși riscul ca undele de poluare să ajungă pe litoralul românesc este considerat minim de specialiști, autoritățile iau măsuri preventive. „Suntem îngrijoraţi (…) În măsura în care am putea avea probleme, trebuie să fim pregătiţi. Sunt mai multe instituţii ce participă la acest proces,” a precizat ministrul.

Alimente în termen, aruncate după sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Alimente în termen, aruncate după sărbători

Alimente în termen, aruncate după sărbători. Între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate semnificativă de deșeuri alimentare. Alimente în termen, aruncate după sărbători În sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, față de aproximativ 360 de tone în același interval din 2024-2025 (8%-9% din totalul deșeurilor colectate). Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora. Aici, o parte dintre acestea sunt transformate în compost, iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

2024, anul record al temperaturilor ridicate (sursa: nasa.gov)
Mediu

2024, anul record al temperaturilor ridicate

2024, anul record al temperaturilor ridicate. Temperatura medie globală din 2024 a atins un nou record, fiind cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor în 1880. Potrivit unei analize realizate de NASA, această creștere subliniază ritmul alarmant al schimbărilor climatice și impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra planetei. 2024, anul record al temperaturilor ridicate Conform NASA, temperaturile globale din 2024 au fost cu 1,28°C peste media de referință din perioada 1951-1980. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În comparație cu nivelurile preindustriale (1850-1900), Pământul a fost cu 1,47°C mai cald. Însă acest record a venit după o serii consecutive de alte recorduri. Între iunie 2023 și august 2024, fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Pentru mai bine de jumătate din 2024, temperaturile medii au depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Impactul gazelor cu efect de seră Oamenii de știință atribuie această încălzire accelerată emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura în atmosferă. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de la 278 părți pe milion (ppm) în perioada preindustrială la aproximativ 420 ppm în 2024. În 2022 și 2023, emisiile globale de CO₂ au atins noi recorduri, alimentând încălzirea globală. NASA, un apel pentru acțiune Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat gravitatea situației: "2024 a fost cel mai cald an din istorie. De la temperaturile record la incendiile de vegetație care amenință regiunile critice, este mai important ca niciodată să înțelegem planeta noastră în schimbare." Urgența climatică Recordurile de temperatură din 2024 evidențiază impactul direct al schimbărilor climatice: Creșterea riscului de dezastre naturale. Incendiile de vegetație și valurile de căldură devin mai frecvente și intense. Schimbările climatice pun în pericol biodiversitatea și habitatele naturale. Fenomenele meteo extreme afectează agricultura, sănătatea publică și infrastructura globală.

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești (sursa: X/sanya)
Mediu

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești. Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia avertizează asupra unui dezastru ecologic major pe coastele peninsulei, cauzat de o scurgere masivă de petrol în urma scufundării a două petroliere. Poluare majoră pe coastele Crimeei Pe 15 decembrie 2024, două petroliere s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, în timpul unei furtuni. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Incidentul a provocat o poluare masivă, iar autoritățile se tem că păcura ar putea ajunge în cantități mari pe coastele Crimeei. Serghei Aksionov, liderul rus al Crimeei, a avertizat că situația ar putea deveni comparabilă cu criza ecologică din regiunea Krasnodar, deja afectată. Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești Scurgerea de petrol a avut un impact devastator asupra faunei și mediului marin. Au fost descoperite cetacee moarte. Peste 30 de marsuini din Marea Neagră, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți, conform unui ONG din Soci. Autoritățile analizează crearea unui al doilea centru de îngrijire pentru păsările afectate de poluare. Poluarea a ajuns deja pe coastele din Sevastopol, un important oraș-port aflat la aproximativ 250 km de locul dezastrului. Măsurile pentru combaterea poluării Autoritățile ruse și voluntarii desfășoară o campanie masivă de curățare, implicând mii de oameni. Nave mici sunt coordonate pentru a preveni ca păcura să ajungă la țărm. Observațiile din aer sunt folosite pentru a monitoriza extinderea poluării. Ministerul rus al Transporturilor estimează că 26% din cele 9.200 de tone de păcură grea s-au deversat deja în mare. Provocări și îngrijorări Situația din Crimeea evidențiază impactul devastator al accidentelor maritime asupra mediului și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea și gestionarea dezastrului. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a poluării. Fauna marină și ecosistemele sunt grav afectate, iar comunitățile locale și coastele Crimeei rămân în pericol pe termen lung.

Stare de urgență ecologică în Crimeea (sursa: crimea.kp.ru)
Mediu

Stare de urgență ecologică în Crimeea

Stare de urgență ecologică în Crimeea. Rusia a instituit starea de urgență regională în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, după ce curățarea țărmurilor Mării Negre continuă în urma unei deversări masive de păcură. Incidentul a fost cauzat de naufragiul a două petroliere în strâmtoarea Kerci luna trecută. Stare de urgență ecologică în Crimeea Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat starea de urgență pentru a accelera intervențiile necesare, inclusiv evacuarea cetățenilor în cazuri extreme. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură oferă autorităților locale mai multă flexibilitate în luarea deciziilor. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a raportat că echipele de intervenție și voluntarii au evacuat până acum peste 86.000 de tone de nisip și sol contaminat. Mobilizarea implică peste 10.000 de persoane care curăță manual păcura vâscoasă și mirositoare de pe plajele afectate. Naufragiul petrolierelor Cele două nave petroliere, ambele construite acum mai bine de 50 de ani, au naufragiat pe 15 decembrie în timpul unei furtuni puternice. Volgoneft-212 s-a rupt în două și s-a scufundat, în timp ce Volgoneft-239 a eșuat pe țărm. Împreună, transportau aproximativ 9.000 de tone de păcură. Fauna marină, grav afectată Deversarea a avut un impact devastator asupra mediului, ONG-urile de mediu raportând numeroși delfini și pescăruși morți. Autoritățile estimează că între 2.400 și 3.000 de tone de păcură grea M100 s-au scurs, această substanță fiind dificil de gestionat deoarece se solidifică la temperaturi sub 25°C și se scufundă în apă. Operațiuni de curățare Intervențiile continuă atât pe plajele din Anapa, o stațiune populară, cât și în alte zone afectate. Ministerul rus al Transporturilor a revizuit estimările inițiale, stabilind cantitatea de păcură deversată la 2.400 de tone. În urma incidentului, un membru al echipajului a murit, iar 26 au fost salvați. Riscurile flotei învechite Criza ecologică din Crimeea scoate în evidență riscurile asociate navelor vechi și vulnerabile. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze dezastrul, impactul asupra mediului și viețuitoarelor marine rămâne o problemă majoră. Mobilizarea masivă a resurselor continuă, dar situația subliniază necesitatea unor măsuri preventive stricte în transportul maritim.

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic (sursa: X/Special Kherson Cat)
Mediu

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic

Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic. Un petrolier rusesc, "Volgoneft 212", care transporta mii de tone de produse petroliere, s-a rupt în două duminică în timpul unei furtuni puternice din Strâmtoarea Kerci, provocând o deversare de petrol. Incidentul a fost confirmat de autoritățile ruse și transmis de Reuters. Cel puțin o persoană și-a pierdut viața în urma tragediei. Un petrolier rusesc provoacă dezastru ecologic Nava "Volgoneft 212", lungă de 136 de metri și construită în 1969, avea la bord 15 membri ai echipajului și era sub pavilion rusesc. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia În timpul furtunii, petrolierul s-a rupt în două și a eșuat, potrivit agenției Rosmorrechflot. Declarațiile oficiale au confirmat că "a avut loc o deversare de produse petroliere", însă amploarea exactă a poluării nu a fost specificată. Al doilea petrolier, "Volgoneft 239", în pericol Un alt petrolier, "Volgoneft 239", lung de 132 de metri și construit în 1973, a suferit avarii grave și plutea în derivă în aceeași zonă. Această navă avea un echipaj de 14 persoane și transporta o cantitate similară de produse petroliere, având o capacitate de aproximativ 4.200 de tone. Strâmtoarea Kerci Ambele nave se aflau în Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, situată între Rusia continentală și Peninsula Crimeea. Această zonă este de o importanță strategică ridicată, fiind anexată de Rusia în 2014. Operațiunile de salvare Rusia a mobilizat peste 50 de persoane și echipamente, inclusiv elicoptere Mi-8 și remorchere de salvare, pentru a gestiona situația. Cu toate acestea, amploarea dezastrului ecologic rămâne necunoscută. Potrivit ziarului Kommersant, petrolierul "Volgoneft 212" transporta aproximativ 4.300 de tone de păcură, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru ecosistemul marin. Imagini și reacții O înregistrare video postată pe Telegram arată imagini dramatice cu ape întunecate și un petrolier parțial scufundat, sugerând gravitatea deversării. Autoritățile nu au oferit încă explicații clare despre motivele avariei grave suferite de petrolier. Un nou semnal de alarmă Incidentul din Strâmtoarea Kerci ridică întrebări despre siguranța transportului maritim în condiții extreme, mai ales în cazul navelor vechi. Dezastrul atrage atenția asupra riscurilor asociate transportului de produse petroliere și a necesității de măsuri suplimentare pentru protejarea mediului.

Turismul contribuie major la emisiile globale (sursa: Pexels/Connor Danylenko)
Mediu

Turismul contribuie major la emisiile globale

Turismul contribuie major la emisiile globale. Un studiu publicat de Nature Communications relevă că emisiile de gaze cu efect de seră asociate turismului au reprezentat 8,8% din emisiile globale în 2019. Între 2009 și 2019, emisiile din acest sector au crescut cu 3,5% pe an, un ritm de două ori mai rapid decât cel al economiei globale, care a înregistrat o creștere de 1,5% anual. Turismul contribuie major la emisiile globale Veniturile globale din turism aproape s-au dublat într-un deceniu, crescând de la 3.500 miliarde de dolari în 2009 la 6.000 miliarde de dolari în 2019, cu o rată anuală de creștere de 5,5%. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Această creștere economică semnificativă este însă însoțită de o amprentă de carbon de 5,2 gigatone (Gt) echivalent CO2 în 2019. Repartizarea emisiilor Emisii directe: 1,8 Gt (52% din aviație, 18% din transportul rutier). Emisii indirecte: 2,5 Gt (34% din servicii, 14% din producția de petrol). Vehicule private: 0,9 Gt. Turismul și încălzirea globală Turismul global a fost responsabil în 2019 pentru 8,8% din încălzirea globală antropică. Emisiile din acest sector au crescut cu 1,5 Gt între 2009 și 2019, echivalentul emisiilor anuale produse de întreaga Americă Latină și Caraibe. În 2019, turiștii din câteva țări au generat o mare parte din emisiile globale din turism: Statele Unite, 19%, China, 15%, India, 6%. Reducerea emisiilor Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la +1,5°C, emisiile din turism ar trebui reduse cu mai mult de 10% pe an până în 2050. Cu toate acestea, soluțiile propuse nu sunt lipsite de provocări. O reducere generalizată a cererii turistice (de exemplu, scăderea cu 5% a volumului turismului în toate țările) nu este considerată „corectă și echitabilă”, deoarece impactul economic diferă în funcție de țară. Aviația, principala provocare Deși electrificarea transporturilor și avansul tehnologic promit soluții viitoare, aviația rămâne un călcâi al lui Ahile pentru reducerea emisiilor. Zborurile internaționale pe distanțe lungi sunt un factor major de poluare. Limitarea creșterii cererii pentru transportul aerian ar putea avea un impact semnificativ atât climatic, cât și social, sugerează autorii studiului. O tranziție necesară Pentru a reduce impactul asupra climei, este necesară o abordare globală, echilibrată și bazată pe inovație. Intensificarea eforturilor în electrificarea transporturilor și gestionarea cererii pentru transportul aerian sunt pași esențiali pentru atingerea obiectivelor climatice și menținerea sustenabilității economice a turismului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră