marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei. Agenția Europeană de Mediu (AEM) a atras atenția marți asupra contaminării apelor europene cu așa-numiții „poluanți eterni”, substanțe care depășesc în mare parte pragurile de reglementare stabilite pentru protejarea sănătății umane și a mediului. PFOS, substanță interzisă în Europa Un exemplu major este PFOS (acid perfluorooctansulfonic), o substanță interzisă în Europa din 2019. Citește și: Ultimul mare „tun” al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni „Avem o problemă cu PFOS, care este atât persistent, cât și răspândit”, a declarat Nadia Cerioli, expertă în cadrul AEM. Procent ridicat de ape contaminate Între 2018 și 2022, datele arată că un procent semnificativ al apelor de suprafață din Europa a depășit standardele de calitate pentru PFOS: 51% - 60% dintre râuri. 11% - 35% dintre lacuri. 47% - 100% dintre apele costiere. Aceste date sunt incluse în primul raport de acest tip din Europa, care reunește concentrațiile măsurate de PFOS, una dintre cele mai periculoase componente din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate). Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei Raportul indică variații semnificative în funcție de țară: În Belgia, Franța și Islanda, 100% dintre corpurile de apă raportate au depășit standardele de calitate. În Spania, Irlanda, Polonia, Croația și Estonia, mai puțin de 20% dintre situri au înregistrat depășiri. În Bulgaria, Letonia și Muntenegru, nu s-au raportat depășiri ale standardelor. Monitorizare insuficientă Un număr de 22 de state membre au participat la acest studiu, dar datele colectate rămân incomplete, multe țări raportând parțial sau deloc informații privind contaminarea. Magnus Lofsted, coautor al raportului, a subliniat importanța extinderii monitorizării: „Încă avem nevoie de mai multe date pentru a obține o imagine completă a contaminării. Este crucial să utilizăm metode suficient de sensibile pentru a detecta PFAS la niveluri foarte scăzute.” Impactul asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică PFOS drept „posibil cancerigen”. Persistența acestor substanțe în mediul înconjurător ridică îngrijorări majore, în ciuda interzicerii lor în Europa. Deși PFOS a fost interzis, este imposibil să se determine dacă nivelul contaminării scade, deoarece datele colectate până în prezent acoperă o perioadă limitată de timp. AEM subliniază necesitatea intensificării eforturilor de monitorizare și reducere a poluanților PFAS pentru a proteja ecosistemele și sănătatea publică.

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei (sursa: Facebook/Apele Române)
Costurile ecologice ale războiului din Ucraina (sursa: Facebook/Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei)
Mediu

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a provocat daune estimate la 71 miliarde de dolari asupra mediului și a generat emisii masive de gaze cu efect de seră. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul ucrainean al protecției mediului, Svetlana Grinciuk, în cadrul COP29 de la Baku. Costurile ecologice ale războiului din Ucraina Ministrul ucrainean a subliniat că natura este o „victimă tăcută” a conflictului, impactul ecologic al războiului având consecințe globale. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Distrugerea pădurilor, care joacă un rol crucial în absorbția carbonului, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Conform estimărilor guvernului ucrainean, daunele asupra mediului cauzate de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Peste 180 milioane de tone de emisii de carbon au fost eliberate în atmosferă. Activitățile militare au generat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, iar incendiile 27,2 milioane de tone. Reconstrucția infrastructurii ar putea adăuga alte 56 milioane de tone de emisii de carbon. Pădurile distruse și efectele pe termen lung Invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri ucrainene. Această pierdere masivă afectează echilibrul natural al ecosistemului și contribuie la intensificarea crizei climatice globale. Reconstrucția ecologică a Ucrainei Ministrul Grinciuk a declarat că Ucraina este conștientă de necesitatea de a integra sustenabilitatea climatică în reconstrucție. Proiectele de energie regenerabilă la scară redusă sunt considerate o soluție mai durabilă și mai rezistentă la posibile atacuri viitoare. Angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv rămâne o prioritate, chiar și în contextul războiului, demonstrând angajamentul țării față de tranziția verde. Impactul ecologic al invaziei ruse asupra Ucrainei este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Războiul nu afectează doar regiunea, ci și echilibrul climatic global, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru reconstrucție durabilă și protecția mediului.

Poluarea din New Delhi închide școlile (sursa: X/Shekhar Yadav)
Mediu

Poluarea din New Delhi închide școlile

Poluarea din New Delhi închide școlile. Poluarea atmosferică din New Delhi a depășit luni de peste 60 de ori pragul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Școlile au fost închise. Nivelurile critice ale poluării Măsurătorile realizate de compania IQAir au arătat concentrații de microparticule PM2.5 de 907 micrograme pe metru cub în anumite zone ale metropolei cu 30 de milioane de locuitori. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Aceste particule, fiind extrem de fine, pot pătrunde direct în sânge, provocând probleme grave de sănătate. În fiecare iarnă, New Delhi se confruntă cu vârfuri severe de poluare. Cauzele principale includ fumul toxic provenit de la fabrici, traficul intens și arderile agricole sezoniere, care contribuie semnificativ la calitatea scăzută a aerului. Poluarea din New Delhi închide școlile Autoritățile locale au activat nivelul 4 al planului de alertă pentru a preveni o deteriorare suplimentară a calității aerului. Luni, majoritatea școlilor au rămas închise, restricțiile de circulație au fost intensificate, iar telemunca a fost puternic recomandată până la noi dispoziții. Impactul asupra sănătății Conform OMS, expunerea la poluarea atmosferică poate duce la boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii și cancer pulmonar. Un studiu publicat în iunie a evidențiat că poluarea aerului este responsabilă pentru 11,5% din mortalitatea din New Delhi, echivalentul a aproximativ 12.000 de decese pe an. Criza poluării din New Delhi subliniază necesitatea unor soluții pe termen lung pentru a combate sursele principale de poluare și a proteja sănătatea locuitorilor.

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Mediu

Populația de arici europeni, în declin

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici (sursa: Facebook/Woods Hole Oceanographic Institution)
Mediu

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici. O echipă de oameni de ştiinţă avertizează asupra prăbuşirii accelerate a Sistemului de Circulaţie Atlantic-Meridional (AMOC), cu consecinţe "catastrofale" pentru ţările nordice, care riscă să fie scufundate în frig pe măsură ce restul planetei se încălzeşte. Acest sistem complex de curenţi, esenţial pentru reglarea temperaturii între tropice şi emisfera nordică, include Curentul Golfului. Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului Nordic, aproximativ patruzeci de cercetători subliniază că efectele colapsului AMOC ar putea fi resimţite la nivel mondial. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Pe lângă răcirea majoră în ţările nordice, colapsul ar duce la schimbări drastice ale fenomenelor meteo, inclusiv fenomene extreme fără precedent în regiunea Atlanticului subpolar. Risc subestimat de către GIEC în raportul ONU În cel de-al şaselea raport de evaluare al GIEC, publicat în 2023, se menţionează un "nivel moderat de încredere" că AMOC nu se va prăbuşi înainte de 2100. Totuşi, semnatarii scrisorii afirmă că cercetările recente sugerează că riscul ar putea fi mai mare decât estimările iniţiale, cu o posibilă depăşire a acestui punct critic în următoarele decenii. Consecinţe economice şi ecologice severe O astfel de prăbuşire ar putea afecta agricultura din nord-vestul Europei şi ar genera o modificare a centurilor de precipitaţii tropicale. Totodată, ar reduce capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon, accelerând astfel acumularea acestuia în atmosferă şi ducând la creşterea nivelului mărilor. Summitul Consiliului Nordic de la Reykjavik Liderii Consiliului Nordic, care include ţările Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia şi teritorii din regiune, se reunesc în aceste zile la Reykjavik. La summit va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar problema schimbărilor climatice şi colapsul AMOC sunt în prim-planul discuţiilor.

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe, anunț ministrul Mircea Fechet Foto: facebook
Mediu

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe cu altele noi, eficiente energetic. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a spus că România nu va renunța la încălzirea cu lemne. Citește și: Odă penibilă către Lipă, recitată de canotorii juniori: „Cu profundă admirare, cu respect, recunoștință/ Pentru cea mai tare doamnă” Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe „Pentru că e o perioadă propice pentru astfel de discuţii, e cel legat de un program drag mie, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care se numeşte «Rabla pentru sobe». În România, din păcate, marea majoritate a locuinţelor care se încălzesc cu lemn de foc sunt slab izolate din punct de vedere energetic, sunt ineficiente, iar despre sobele folosite pentru a încălzi aceste locuinţe nu mai vorbim. Din estimările specialiştilor, randamentul mediu al unei sobe, în mediul rural, în România, este de 20-25% şi din acest motiv - şi nu numai - am pregătit un program pilot în premieră în România, finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv 500 de milioane de lei, să finanţăm localităţile din cele 27 de judeţe ale României din zona montană”, a spus Mircea Fechet, ministrul Mediului. El a arătat că statul va finanţa 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficient energetic, nu mai mult de 10.000 de lei. Sobele trebuie să fie la un standard european, numit Eco Design, ceea ce presupune un randament de cel puţin 80%, adică beneficiarii vor consuma o jumătate sau poate chiar o treime din cantitatea de lemn consumată în prezent pentru a încălzi aceeaşi suprafaţă. Nu se pune problema să renunţăm lemnul de foc „La Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ne pregătim pentru iarnă la fel cum ne pregătim pentru fiecare sezon. Nu aş spune că există o pregătire specifică, însă, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, trebuie să ne asigurăm înainte de fiecare sezon rece că cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemn de foc vor avea acces la această resursă şi vor avea acces la un preţ competitiv. E foarte important şi aş începe prin a menţiona că nici acum, nici în viitor, nu se pune problema să renunţăm la această sursă de încălzire, lemnul de foc, acolo unde este accesibil, mai ales că se foloseşte dintotdeauna şi nu avem niciun motiv să obligăm pe cineva sau să solicităm cuiva să schimbe modul în care îşi încălzeşte propria locuinţă, cu atât mai mult cu cât lemnul de foc e o resursă regenerabilă", a precizat Fechet.

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille (sursa: YouTube/Made in Marseille)
Mediu

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille

Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille. Orașul Marsilia, situat în sudul Franței, a adoptat o metodă neobișnuită și ecologică pentru a reduce populația de șobolani din parcuri: folosirea dihorilor. Această soluție „blândă și ecologică” va fi experimentată până în vara anului 2025, conform unui anunț al municipalității. Șobolanii, prinși cu dihori la Marseille În Piața Paul Mélizan, un cartier rezidențial din sudul orașului, doi dihori, Nuit și Műre, urmăresc constant șobolanii. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Acești prădători naturali se infiltrează în tunelurile unde se ascund șobolanii, forțându-i să iasă din adăposturile lor și să intre într-o plasă pregătită special pentru capturare. Prădare ecologică în acțiune Alexandre Raynal, crescător de dihori și director al Raynal Environnement, a capturat deja trei șobolani după doar 30 de minute de intervenție. După ce șobolanii sunt prinși în plasă, aceștia sunt capturați și neutralizați cu ajutorul echipei sale. În total, Raynal administrează o fermă cu aproximativ douăzeci de dihori folosiți pentru această activitate. Metodă testată cu succes în 2022 Este pentru a doua oară când Marsilia apelează la dihorii pentru a controla populația de șobolani. Prima perioadă de testare, desfășurată în 2022, a dus la eliminarea a „între 100 și 150 de șobolani” în patru parcuri din oraș, potrivit Adcha Guedjali, consilier municipal responsabil cu combaterea dăunătorilor. Eficiența metodei și tradiția medievală Alexandre Raynal subliniază că această metodă poate reduce cu cel puțin 90% populația de șobolani dintr-o zonă dată. El a menționat, de asemenea, că tehnica de folosire a dihorilor pentru combaterea rozătoarelor datează din Evul Mediu, oferind astfel o soluție tradițională adaptată la nevoile moderne de combatere a dăunătorilor. Soluție durabilă pentru Marsilia Marsilia speră ca această inițiativă să contribuie la diminuarea problemelor cauzate de șobolani într-un mod prietenos cu mediul, fără a recurge la soluții chimice dăunătoare. Planul municipalității este de a extinde utilizarea dihorilor până în 2025, asigurând un echilibru între necesitatea de a combate dăunătorii și respectarea mediului.

Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

SGR, la Climate Week NYC 2024. În imagine, Gemma Webb, CEO RetuRO (sursa: RetuRO)
Mediu

SGR, la Climate Week NYC 2024

SGR, la Climate Week NYC 2024: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a fost inclus în dezbaterile din cadrul Climate Week NYC 2024 din New York, unde lideri și experți din toată lumea s-au reunit pentru a discuta cele mai bune practici și inițiative care sprijină tranziția către o economie circulară și un stil de viață sustenabil. SGR, model de economie circulară pentru România SGR este considerat cel mai mare proiect de economie circulară din România și a fost subiectul principal al prezentării susținute de Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, în cadrul evenimentului internațional de la New York. Citește și: Top 5 al județelor în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin. Bucureștiul, lider de departe Prezentarea a generat o amplă dezbatere despre utilizarea eficientă a resurselor și despre modul în care proiectul contribuie la reducerea risipei și protejarea mediului înconjurător. De la lansarea sa, sistemul a reușit să mobilizeze numeroase industrii, autorități și cetățeni pentru a colabora în vederea atingerii unui scop comun: creșterea ratei de reciclare și reducerea impactului asupra mediului. Gemma Webb a subliniat în discursul său importanța implementării unui astfel de proiect în România, care s-a situat în mod tradițional printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește reciclarea, cu o rată de doar 13%. Impactul Sistemului de Garanție-Returnare Până în prezent, SGR a reușit să colecteze și să returneze peste 2 miliarde de ambalaje din întreaga țară, indicând un nivel ridicat de participare din partea consumatorilor. Această realizare demonstrează că România poate deveni un exemplu de bune practici la nivel global. Materialele colectate au fost livrate către reciclatori, contribuind astfel la reducerea cantității de deșeuri care ajung în natură și la gropile de gunoi. În plus, proiectul a generat peste 800 de locuri de muncă verzi și a dezvoltat o infrastructură solidă de procesare, cu 7 centre regionale de numărare și sortare, capabile să gestioneze peste 7 miliarde de ambalaje anual. Beneficiile sistemului de garanție-returnare se resimt la nivel național, prin reducerea cantității de deșeuri din spațiile verzi și diminuarea volumului de ambalaje care ajung în mediul înconjurător. Complexitatea și acoperirea geografică extinsă fac din SGR un proiect unic la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după Germania. SGR, la Climate Week NYC 2024 SGR din România poate fi privit și ca un reper pentru alte țări care doresc să implementeze sisteme similare de economie circulară. Prezentarea sa în cadrul Climate Week NYC subliniază rolul activ pe care România îl joacă în tranziția către sustenabilitate, oferind un exemplu concret de bune practici și soluții eficiente pentru reciclarea ambalajelor. Gemma Webb a declarat că SGR are potențialul de a deveni un model de referință la nivel global, influențând alte țări să adopte soluții similare pentru protejarea mediului și stimularea reciclării.

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată. Aparatele de colectare a ambalajelor returnate de consumatori au început să funcționeze ceva mai bine la Iași. Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată Nu chiar întâmplător: în vara acestui an, mai mulți operatori economici au fost amendați de Protecția Consumatorilor, ca urmare a unui val de reclamații privind Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023 Comisarii CJPC Iași au descoperit zeci de nereguli în magazine și, între timp, aici se văd deja schimbări în bine. Acum, automatele sunt puse în funcțiune zilnic, se eliberează frecvent spațiul de colectare, iar refuzul preluării ambalajelor returnate de consumatori este de domeniul trecutului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice” Foto: Facebook
Mediu

„Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice”

Programul „Casa Verde”este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice”, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-un comunicat de presă. „Este penibil ca în secolul XXI să vi cu un program prin care să dai bani unor oameni care au energie electrică și în mare parte au venituri importante (raportând la beneficiarii programelor anterioare) în timp ce 11.611 de români locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol ca în Evul Mediu (...) Este o anomalie să dai 30,000 lei, bani plătiți de populație (direct sau indirect), către familii care poate câștigă banii aceștia într-o lună”, arată asociația. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” „Casa Verde” este un „Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice” AEI arată că acest program era util când era nevoie de stimularea și promovarea energiei verzi, dar acest obiectiv a fost atins, acum fiind circa 130.000 de prosumatori. „Avem multiple probleme tehnice legate de aceste montării la întâmplare a panourilor fotovoltaice, am avut inițiative legislative de blocare a creșeterii numărului de prosumatori și atunci care mai este scopul programului. Este posibil să fie doar o dirijare de fonduri mascată, către anumite firme de construcții montaj, anumiți importatori, anumiți furnizori, sau chiar anumite categorii de persoane cu venituri ridicate etc. Programul are anul acesta o alocare financiară record, de două miliarde de lei (400 mil euro), în condițiile în care cu doar7% din aceste fonduri ar fi putut să fie eradicată sărăcia energetică extremă și astfel România să nu se mai găsească în poziția unică europeană de mai avea oameni care trăiesc la lumina opaițului. În același timp avem 16% din români, care comform datelor Eurostat, sunt în imposibilitatea de a-și achita facturile la utilități, adică ar fi existat necesitatea ca o mare parte din programul Casa Verde să fie dirijat la acești oameni care prin panourile fotovoltaice montate, să fie ajutatți să iasă din sărăcie energetică. Prin programul Casa Verde, în forma lansată astăzi, adâncim haosul din sistemul energetic, creștem sărăcia energetică și îmbogățim niște firme”, mai susține asociația.

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului Foto: Facebook
Mediu

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului

Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 finanţează, pentru prima oară, şi stocarea curentului electric care este produs în gospodărie, prin acumulatori, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului „Noutatea programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 este legată de faptul că pentru prima oară finanţăm şi stocarea. Cu alte cuvinte, curentul pe care îl producem în timpul zilei îl putem consuma în propria gospodărie noaptea, folosind acumulatori de minim 5 kilowaţi, pe care îi finanţăm tot cu 90%, aşa cum finanţăm şi panourile fotovoltaice", a afirmat Fechet după şedinţa de guvern, întrebat în legătură cu acest program. El a menţionat că această decizie a fost luată ca urmare a faptului că „un număr însemnat de prosumatori se trezeau că erau decuplaţi de la reţea în mijlocul zilei". "Acest lucru bineînţeles că nu pot decât să-l dezaprob, însă e o chestiune tehnică în legătură cu care nu avem mare lucru de făcut şi, din acest motiv, am decis şi finanţarea bateriilor. În măsura în care vom constata că ne atingem scopul acestui program, am discutat deja cu preşedintele AFM ca în viitor să avem o sesiune dedicată pentru finanţarea acumulatorilor, a acelor prosumatori care, fie prin intermediul programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice, fie din buget propriu şi-au instalat panouri pe casă, dar nu şi acumulatori. Aş mai sublinia faptul că asta presupune o modificare semnificativă a instalaţiei, pentru că inclusiv toate celelalte componente ale acestor echipamente trebuie adaptate în sensul în care să susţină şi baterii, lucruri care nu se întâmplă în toate situaţiile", a explicat ministrul.

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace (sursa: zf.ro)
Mediu

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace. Activiştii Greenpeace România solicită Tribunalului Bucureşti "suspendarea imediată" a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi susţine că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate. Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace "În timp ce OMV Petrom şi Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranţă le vom simţi impactul" a declarat, într-un comunicat de presă, Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă şi precipitaţii însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze şi mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să ameninţe biodiversitatea marină şi să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri şi evenimente publice de informare a comunităţii locale, proteste şi acţiuni în instanţă şi vom trage la răspundere toate autorităţile şi companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră", a adăugat acesta. Ce invocă Greenpeace? Potrivit sursei citate, pe lista încălcărilor legale în privinţa proiectului Neptun Deep se află: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente şi bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversităţii şi corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective şi privarea publicului de studii/informaţii relevante (testele de ecotoxicitate şi rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; impactul asupra biodiversităţii marine nu a fost evaluat corespunzător. Protecția mediului În viziunea Greenpeace România, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei. "Afirmaţia falsă că "amprenta de carbon a proiectului este zero" a indus în eroare autorităţile şi publicul, influenţând negativ modul în care reprezentanţii APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2‚ durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2. Numeroase studii esenţiale au fost omise sub pretextul confidenţialităţii, împiedicând o dezbatere informată, iar moderarea dezbaterii publice de către un reprezentant OMV Petrom a compromis imparţialitatea, a generat un potenţial conflict de interese în favoarea proiectului. De asemenea, excluderea scenariilor nefavorabile în evaluarea riscurilor subestimează pericolele reale pentru mediul marin. Mai mult, lipsesc măsuri de protecţie pentru speciile pe cale de dispariţie, dar şi informaţii care să ne ajute să înţelegem modul în care impactul cumulativ al zgomotului ar putea afecta habitatele marine şi biodiversitatea, în special delfinii", notează sursa citată. Mai multe companii, în instanță Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 37.000 de semnături.

Planeta se încinge: recorduri termice globale (sursa: Facebook/Copernicus ECMWF)
Mediu

Planeta se încinge: recorduri termice globale

Planeta se încinge: recorduri termice globale. Pentru al doilea an consecutiv, temperatura medie la nivel mondial în luna august a atins niveluri de căldură istorice, potrivit datelor preliminare publice ale observatorului european Copernicus. Planeta se încinge: recorduri termice globale Temperatura globală medie pentru luna august 2024 înregistrată de Copernicus nu este cunoscută încă, dar este deja stabilit că va fi la nivelul record pentru o lună august care a fost măsurată în 2023 la 16,82°C, depăşind semnificativ toate înregistrările, conform instrumentului online Climate Pulse al programului Copernicus. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Prin urmare, august 2024 continuă o serie aproape întreruptă de 15 luni în care temperaturile medii globale au atins o căldură istorică, sinonimă cu valuri de caniculă, secete şi furtuni întărite de evaporarea suplimentară din oceane. Australia, Japonia, mai multe provincii din China şi chiar Svalbard, un arhipelag norvegian situat în Arctica, au cunoscut cea mai fierbinte lună august, potrivit diferitelor organizaţii meteorologice locale. Recorduri doborâte Din iunie 2023 până în iunie 2024, în fiecare lună în lume a fost doborât recordul de temperaturi pentru o lună echivalentă, conform datelor furnizate de Copernicus, pentru care această serie a fost întreruptă în iulie 2024, când s-a înregistrat foarte puţin mai rece (16,91° C) decât în iulie 2023, un record absolut. Pentru observatorul american NOAA (Agenţia americană de Observaţie Oceanică şi Atmosferică), în schimb, iulie 2024 a stabilit un nou record lunar mondial absolut şi această serie de temperaturi extraordinare continuă, sub efectul încălzirii climatice cauzate de activităţile umane, accentuată anul trecut de fenomenul ciclic El Nińo. În orice caz, anul 2023 a fost cel mai fierbinte măsurat vreodată de diferitele institute de observare a climei, ale căror date complete datează din secolul al XIX-lea. Dar această căldură este fără nicio îndoială fără precedent de cel puţin 120.000 de ani, conform reconstituirii climei stabilite de paleoclimatologie. Acum este "din ce în ce mai probabil" ca 2024 să fie cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, a indicat deja Copernicus la începutul lunii august. Potrivit observatorului european, 2023 s-a încheiat cu o temperatură medie de 1,48°C peste clima epocii preindustriale, flirtând pentru prima dată într-un an calendaristic cu cea mai ambiţioasă limită a acordului de la Paris

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră