joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1236 articole
Economie

Nou semn de criză imobiliară: tranzacțiile cu terenuri în 2025, cel mai scăzut nivel din ultimii ani

Numărul tranzacțiilor cu terenuri din București a scăzut în 2025 cu 13,4% față de anul anterior, atingând cel mai redus nivel din ultimii șapte ani, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanță imobiliară. Cerere mai matură, mai puțin dependentă de credite Datele Crosspoint Real Estate, asociat internațional al Savills în România, arată că piața a trecut de la un record de peste 6.000 de tranzacții cu unități individuale înregistrat în decembrie 2023 la volume constante în 2024 și 2025. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Această evoluție indică existența unei cereri solvabile reale, care nu mai este susținută exclusiv de accesul la credite ieftine. Piața rezidențială se maturizează, euforia dispare Consultanții imobiliari arată că, în toamna lui 2025, entuziasmul cumpărătorilor pentru achiziția de apartamente s-a temperat, semn al maturizării pieței. Cumpărătorii sunt mai selectivi și nu mai acceptă orice produs la orice preț, ceea ce mută presiunea asupra dezvoltatorilor către calitatea proiectelor și, implicit, a terenurilor aferente. Investițiile în apartamente, mai puțin atractive Creșterea prețurilor din 2025, pe fondul ofertei tot mai limitate de terenuri cu documentație urbanistică aprobată și al majorării taxelor pentru proprietățile rezidențiale deținute de companii, ar putea reduce atractivitatea investițiilor în apartamente. Pe termen mediu, această tendință ar putea duce la o abordare mai prudentă din partea dezvoltatorilor și la un timp mai îndelungat necesar identificării terenurilor potrivite. Cine este Crosspoint Real Estate Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă servicii de consultanță și tranzacționare în domeniul imobiliar, precum și soluții financiare pentru mari investitori. Acoperă segmente precum birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial.

Tranzacțiile cu terenuri, cel mai scăzut nivel (sursa: Pexels/Mikael Blomkvist)
Revolut se extinde în Mexic (sursa: Facebook/Revolut)
Economie

Revolut, banca digitală înființată de un rus și un ucrainean, cetățeni UK, se extinde în Mexic

Fintech-ul britanic Revolut Ltd. (fondat de un rus și un ucrainean) a anunțat lansarea operațiunilor bancare integrale în Mexic, marcând prima sa extindere oficială în afara Europei. Decizia vine pe fondul unei strategii accelerate de expansiune pe piețe cu potențial ridicat de creștere. Prima bancă digitală independentă licențiată în Mexic Revolut Bank S.A. a devenit prima bancă digitală independentă care obține o licență bancară în Mexic printr-o aplicație directă. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Compania a investit peste 100 de milioane de dolari pentru finanțarea operațiunilor locale, o sumă care depășește de peste două ori cerințele minime impuse de autoritățile de reglementare. Țintirea populației slab bancarizate din America Latină Extinderea în Mexic, una dintre cele mai mari economii din America Latină, reflectă strategia Revolut de a se adresa segmentelor de populație cu acces limitat la servicii bancare tradiționale. În același timp, nivelul relativ scăzut al concurenței clasice oferă fintech-ului un avantaj competitiv important. Planuri de extindere în Peru și India Revolut, cea mai valoroasă companie de tehnologie financiară din Europa, a anunțat recent că intenționează să obțină aprobări pentru operațiuni bancare integrale și în Peru, precum și să lanseze o platformă de plăți în India, consolidându-și astfel prezența pe piețele emergente. Licența obținută în Mexic permite Revolut să ofere clienților locali o gamă completă de servicii bancare digitale, inclusiv schimburi valutare și transferuri internaționale de bani, direct prin aplicația sa. Obiectiv: peste 100 de milioane de clienți globali Compania cu sediul la Londra, care numără în prezent peste 70 de milioane de clienți la nivel global, a precizat că își va continua strategia de expansiune internațională. Revolut își propune să depășească pragul de 100 de milioane de clienți activi zilnic, în peste 100 de țări.

Pilonul II, randament afectat de inflație (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Economie

Vești foarte proaste pentru viitorii pensionari: Pilonul II, randament negativ în ultimii cinci ani

O analiză a randamentelor reale obținute de fondurile de pensii din România arată că performanțele acestora sunt puternic influențate de stabilitatea prețurilor. În ultimii cinci ani, perioada 2021–2025, marcați de volatilitate economică și inflație ridicată, randamentul cumulat al pieței a fost negativ în termeni reali, potrivit unei analize de specialitate. Stabilitatea prețurilor, esențială pentru performanță Conform comparatorului financiar FinRadar, fondurile de pensii înregistrează performanțe solide în perioadele cu inflație scăzută, în timp ce episoadele de creștere accelerată a prețurilor erodează câștigurile reale ale participanților. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM În intervalul 2011–2015, caracterizat de stabilitate economică, randamentul real cumulat a depășit 30% pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și s-a apropiat de 25% pentru fondurile facultative (Pilonul III). Ultimii cinci ani, cele mai slabe rezultate reale Datele FinRadar arată că între 2016 și 2020 randamentele reale au încetinit, ajungând la 15,1% pentru Pilonul II și 9,8% pentru Pilonul III. În perioada 2021–2025, însă, randamentele reale au devenit negative, respectiv -2,2% pentru Pilonul II și -6% pentru Pilonul III, în ciuda unui an 2025 cu rezultate bune, insuficiente pentru a compensa pierderile anterioare. Fondurile cu risc ridicat, mai eficiente împotriva inflației Analiza arată că, la nivel individual, fondurile cu grad de risc ridicat au performat mai bine și au reușit să conserve puterea de cumpărare a economiilor chiar și într-un context inflaționist. În perioada 2021–2025, doar două fonduri facultative au înregistrat randamente reale pozitive: NN Activ (+2,05%) și AZT Vivace (+1,53%), ambele cu profil de risc ridicat, în timp ce fondurile cu risc mediu au consemnat pierderi reale între -5,7% și -11,69%. Ce este FinRadar și ce aduce nou comparatorul de pensii FinRadar.ro este o platformă financiară independentă lansată în 2022, care permite compararea rapidă a produselor financiare, inclusiv credite, depozite, conturi de economii, carduri de credit și fonduri de pensii. Platforma oferă și o aplicație gratuită de planificare financiară, destinată optimizării bugetului personal. Comparatorul de pensii FinRadar a fost extins recent pentru a include randamentul real, ajustat cu rata inflației, considerat cel mai relevant indicator de performanță pentru participanți. Utilizatorii pot analiza randamentele fondurilor de pe Pilonul II și Pilonul III pe perioade multianuale, începând cu anul 2008, atât în format cumulat, cât și anualizat.

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Foto: Facebook Visit Bulgaria
Economie

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro:  Institutul pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT) din țara vecină apreciază că tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Introducerea euro în sectorul turismului bulgar se derulează calm şi fără perturbări, iar numărul vizitatorilor în acest an ar urma să se situeze la aproximativ 14 milioane, a previzionat Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT), informează Novinite. Pentru comparație, în România, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, sosirile au însumat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 81,6% au fost turiști români, iar 18,4% turiști străini.În Bulgaria, conversia la euro progresează lin, în pofida temerilor anterioare, şi până acum nu au apărut dificultăţi semnificative. Inspecţiile efectuate în hoteluri şi în staţiunile montane nu au avut rezultate concrete şi nu au fost aplicate sancţiuni, a adăugat Draganov.Acesta se aşteaptă în următoarele luni la o creştere moderată a preţurilor. Tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Per ansamblu, în perioada ianuarie - aprilie, creşterea medie a preţurilor ar urma să se situeze la aproximativ 7%.Aceste ajustări se reflectă de asemenea în veniturile previzionate. Sectorul turismului se aşteaptă să genereze venituri de aproape 170 milioane de euro în perioada ianuarie - aprilie, echivalentul a circa 333 milioane de leva, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 7% comparativ cu perioada similară din 2025.Draganov a subliniat că turismul continuă să fie printre domeniile cu cele mai solide performanţe din economia bulgară, înregistrând o creştere a veniturilor robustă şi sustenabilă.Comentând informaţiile privind preţurile ridicate din staţiunea de ski Bansko, Draganov a descris problema ca fiind mai degrabă una locală şi nu o tendinţă la nivel naţional. El a avertizat că în condiţiile pieţei unice europene, astfel de practici sunt dăunătoare nu doar afacerilor individuale, cât şi reputaţiei întregii destinaţii, şi a subliniat că efectele negative sunt cauzate şi de cazurile izolate.

Cotația aurului, la maxime fără precedent (sursa: Pexels/Zlaťáky.cz)
Economie

Prețul aurului a depășit 163 de dolari pe gram și nu pare să se oprească

Cotația aurului a trecut luni, pentru prima dată în istorie, de pragul de 5.000 de dolari pe uncie, pe fondul incertitudinilor politice internaționale tot mai accentuate. Analiștii estimează că prețul metalului prețios ar putea urca în acest an chiar până la 6.000 de dolari pe uncie. Aurul, refugiu în perioade de instabilitate În contextul tensiunilor geopolitice și al volatilității economice globale, aurul continuă să fie perceput ca o investiție sigură. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Investitorii se orientează tot mai mult către active considerate stabile, în special în perioade de risc crescut. Recorduri pe piața spot și futures Prețul spot al aurului a crescut cu 1,5%, ajungând la 5.058,09 dolari pe uncie, după ce atinsese anterior un maxim istoric de 5.092,71 dolari. Contractele futures au încheiat sesiunea cu un avans de 1,6%, la 5.056 dolari pe uncie. Creșteri spectaculoase în 2025 De la începutul anului 2025, aurul a înregistrat o creștere de 17%, după ce anul trecut a marcat un avans de 64%, cel mai mare salt anual din 1979. Evoluția reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active de protecție. Rolul politicii monetare și al băncilor centrale Pe lângă instabilitatea globală, creșterea prețului aurului este susținută de relaxarea politicii monetare din Statele Unite și de achizițiile consistente realizate de băncile centrale. Acești factori alimentează cererea și mențin presiunea de creștere asupra cotațiilor.

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Foto: Guvernul României
Economie

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: „raportul se bazează pe o analiză aprofundată a unui inventar al licențelor comerciale, care conține informații administrative și procedurale detaliate privind 502 licențe emise de 65 instituții publice românești”, se arată în studiul intitulat „Reformele în domeniul licențierii afacerilor în România”. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova OECD arată că folosește termenul de „licență” și pentru „aprobări” sau „avize”. OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Ce arată raportul: „Antreprenorii sunt adesea obligați să consulte mai multe surse și să navigheze pe mai multe platforme și agenții pentru a determina ce licențe se aplică activității și modelului lor de afaceri, ceea ce crește costurile de conformitate”. Acest haos „nu numai că încetinește eforturile de reformă, dar și subminează încrederea investitorilor și descurajează antreprenoriatul”.  „Lipsa unei ordini clar definite pentru procedurile de acordare a licențelor reprezintă o provocare semnificativă pentru antreprenori, în special atunci când sunt necesare mai multe licențe pentru o singură activitate comercială. În consecință, antreprenorii sunt adesea obligați să viziteze diverse instituții sau să angajeze experți pentru a înțelege diferitele proceduri administrative, costurile aferente și pentru a reduce potențialele întârzieri”.  Disponibilitatea și claritatea informațiilor privind licențierea în România rămân inegale între instituții. În timp ce unele instituții oferă orientări procedurale, altele oferă doar liste parțiale de documente, iar multe nu furnizează liste de verificare cuprinzătoare. Această inconsecvență duce la confuzie și incertitudine, în special pentru întreprinderile noi sau mici. Complexitatea terminologiei privind licențele este exacerbată și mai mult de utilizarea interschimbabilă a termenilor precum „licență”, „permis”, „aprobare”, „autorizație” etc. În plus, există mulți alți termeni utilizați, de exemplu „aviz”, care ar putea fi tradus ca o opinie fără caracter obligatoriu, dar care, în unele cazuri, are un caracter obligatoriu.  Doar 51% din cele 502 licențe incluse în Inventarul licențelor comerciale elaborat de OCDE pentru a urmări în mod sistematic cerințele de licențiere din sectoarele industrial, comercial și al serviciilor permit depunerea online a cererilor, cealaltă jumătate necesitând depunerea personală a cererilor. Pentru multe dintre licențele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, aceasta se face prin intermediul diferitelor site-uri web și canale, și nu prin intermediul punctului unic de contact electronic al României. Chiar și pentru cele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, procesul rămâne oarecum greoi. De exemplu, nu există un sistem automatizat care să informeze solicitanții cu privire la stadiul cererilor lor. Informațiile privind licențierea în România sunt dispersate pe site-urile web ale diverselor instituții, fiecare prezentând conținutul în formate și niveluri de detaliere diferite. Absența unei structuri standardizate pentru modul în care sunt comunicate cerințele de licențiere face ca sistemul să fie dificil de navigat și de prevăzut.  Principiul „o singură dată” nu este aplicat în mod consecvent, ceea ce duce la duplicarea procedurilor de acordare a licențelor și a solicitărilor de informații. Antreprenorii se confruntă frecvent cu necesitatea de a completa formulare de mai multe ori, repetând aceleași informații sau informații similare pentru diferite agenții. În unele cazuri, mai multe copii pe hârtie ale aceluiași document trebuie depuse la un singur organism emitent.  Doar 2% din licențele incluse în Inventarul licențelor comerciale menționează în mod explicit aplicabilitatea principiului „tăcerea înseamnă consimțământ”, iar pentru 98% dintre acestea, principiul nu este specificat sau nu se aplică în practică. Acest lucrucreează incertitudine pentru antreprenori, care nu știu dacă o licență este acordată în absența unui răspuns formal.  Raportul OECD mai arată că „pentru aproximativ 20 % din totalul autorizațiilor, termenele de aprobare prevăzute de lege sunt mai lungi decât termenul efectiv necesar pentru eliberarea autorizațiilor”. 

Firme nou înființate, firme dizolvate, tot mai multe (sursa: publicrecord.ro)
Economie

Efectul creșterii taxelor: multe firme se închid și se deschid altele noi

Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a înregistrat o creștere semnificativă în 2025, ajungând la 153.425 de înmatriculări, cu 22,8% mai multe față de anul precedent, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Dintre acestea, 100.394 au fost societăți cu răspundere limitată (SRL). Creșterea inițiativelor antreprenoriale, dar și mai multe dizolvări de firme Evoluția pozitivă a înmatriculărilor este însă însoțită de o dinamică îngrijorătoare pe segmentul firmelor care își încetează activitatea. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie–octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Bucureștiul și marile județe, în topul înmatriculărilor Cele mai multe înmatriculări au fost consemnate în Municipiul București, unde s-au înregistrat 34.405 noi entități, în creștere cu 15,28% față de 2024. La nivel național, urmează județele: Ilfov – 9.543 înmatriculări (+25,7%) Cluj – 7.652 (+23,02%) Timiș – 7.239 (+27,83%) Iași – 6.576 (+36,32%) Brașov – 5.270 (+14,74%) Constanța – 5.050 (+14,28%) Dolj – 4.984 (+57,62%) Județele cu cele mai puține înmatriculări în 2025 La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost raportate în județele: Covasna – 794 (+36,43%) Ialomița – 970 (+25,16%) Teleorman – 1.012 (+18,5%) Mehedinți – 1.059 (+20,34%) Tulcea – 1.106 (+48,86%) Chiar și în aceste județe, datele indică creșteri față de anul anterior. Creșteri ale înmatriculărilor în toate județele României Potrivit ONRC, toate județele au înregistrat creșteri ale numărului de înmatriculări în 2025. Cele mai mari avansuri procentuale au fost consemnate în: Dolj (+57,62%) Alba (+55,5%) Tulcea (+48,86%) Brăila (+43,31%) Domeniile cu cele mai multe firme nou-înființate Cele mai atractive domenii pentru noile înmatriculări au fost: Transport și depozitare – 26.377 Comerț cu ridicata și cu amănuntul – 23.872 Activități profesionale, științifice și tehnice – 14.500 Aceste sectoare concentrează cea mai mare parte a inițiativelor antreprenoriale din 2025. Peste 11.600 de înmatriculări în decembrie 2025 În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate 11.630 de persoane fizice și juridice. Cele mai multe au fost înregistrate în: București – 2.682 Ilfov – 804 Cluj – 682 Timiș – 595 Iași – 513

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Top trei videochat în România din punctul de vedere al ANAF: București, Galați, Ilfov (sursa: Instagram/onlyfans)
Economie

Top trei videochat în România din punctul de vedere al ANAF: București, Galați, Ilfov

Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat, în noiembrie anul trecut, că a verificat la nivel național activitatea a 103 persoane cu conturi pe platforme de videochat. Venituri nedeclarate de 64,25 milioane de lei În urma controalelor, inspectorii fiscali au identificat venituri nedeclarate în valoare totală de 64,25 milioane de lei.  Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Ca urmare a verificărilor, ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 7,9 milioane de lei, reprezentând impozit pe venit, contribuții sociale și contribuții de sănătate. Cele mai multe persoane verificate provin din București, unde au fost analizate 33 de conturi, cu venituri nedeclarate de peste 21,4 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avans dublu înapoi dacă dezvoltatorul nu predă la timp apartamentul, decizie de instanță (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Economie

Avans dublu înapoi dacă dezvoltatorul nu predă la timp apartamentul, decizie de instanță

Un dezvoltator imobiliar a fost obligat de instanță să plătească despăgubiri după ce nu și-a respectat angajamentul de a livra un apartament „la cheie” în județul Iași, conform contractului. Instanța i-a dat dreptate clientei Clienta a solicitat returnarea avansului imediat după depășirea termenului limită de predare, iar suma i-a fost restituită. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Însă, potrivit clauzelor contractuale, în caz de neexecutare, dezvoltatorul era obligat să achite daune în valoare de dublul avansului. Litigiul a ajuns la Tribunal, care a decis că dezvoltatorul se află în culpă și trebuie să returneze dublul avansului, precum și 15.200 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare Foto: Transelectrica
Economie

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare, arată o comparație cu 33 de capitale europene prezentată pe Linkedin de Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder „7.000 MW de capacitate scoși din funcțiune în 10 ani. Interconexiuni amânate. Stocare inexistentă. Decizii luate de oameni care nu mai răspund pentru ele”, explică Chiriță modul în care s-a ajuns la această situație. Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare „Decembrie 2025. București e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la prețul electricității raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. București.Prețul nominal vs. ajustat la puterea de cumpărare, decembrie 2025:București: 28.26 c€/kWh → 46.68 PPSBerlin: 38.86 c€/kWh → 34.80 PPSViena: 35.14 c€/kWh → 32.00 PPSParis: 27.47 c€/kWh → 28.73 PPSBudapesta: 9.51 c€/kWh → 13.19 PPSDatele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale.Germania plătește 39 de cenți pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare ca e mai bine, nu?Doar că un german câștigă de 3-5 ori mai mult decât un român.El plătește mai mult. Simte mai puțin.Noi plătim mai puțin. Simțim cel mai mult din Europa.Asta e realitatea. Acum, putem să facem ce fac si alții. Să dam vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză.Poate toate sunt adevărate. Parțial.7.000 MW de capacitate scoși din funcțiune în 10 ani. Interconexiuni amânate. Stocare inexistentă. Decizii luate de oameni care nu mai răspund pentru ele.Pot să stau și să explic de ce nu se poate.Sau pot să construiesc. Am ales a doua variantă.La Electrica - construim 1.000 MW capacitate regenerabilă solar/eolian- construim stocare 1.000 MWh- digitalizăm rețeaua pentru 4 milioane de români - investim cel puțin 150 milioane de euro anual în rețeaua de distribuție.Am atras de pe piață 500 de milioane de euro în obligațiuni verzi și investitorii au zis da.E suficient? Nu cred. Vom face mai mult de atât. Vom atrage mai mult. Vom construi mai mult. Pentru că e singura cale.În 2030 trebuie ca Bucureștiul să nu mai fie în jumătatea de sus a clasamentului. Depinde de noi.Pentru noi. Pentru toți”, a scris Chiriță. 

BMW, marca cea mai căutată pe piața la mâna a doua (sursa: Poliția de Frontieră)
Economie

Noi suntem români: BMW, marca cea mai căutată pe piața la mâna a doua

În ciuda imaginii controversate asociate de-a lungul timpului cu unii utilizatori BMW, brandul german a fost anul trecut cea mai căutată și cea mai ofertată marcă auto pe Autovit.ro. Primele patru locuri, mașini germane Datele platformei arată că românii rămân puternic atrași de modelele BMW. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Care ocupă primul loc în preferințe, urmați de Volkswagen, Mercedes-Benz și Audi. Popularitatea acestor mărci se menține ridicată chiar și în contextul creșterii interesului pentru mașini electrificate și hibride pe piața auto din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Micii fermieri nu fac față noilor taxe (sursa: Pexels/Aleksander Dumała)
Economie

Micii fermieri, puși la pământ de creșterile de taxe și de eliminarea unor scutiri

Noile schimbări fiscale anunțate pentru sectorul agricol stârnesc îngrijorare în rândul fermierilor, care avertizează asupra pierderii predictibilității și a creșterii presiunii financiare. Cooperativele dispar Dublarea impozitului pe hectar, alături de eliminarea facilităților fiscale acordate cooperativelor agricole, îi descurajează pe producători și le majorează semnificativ costurile de producție. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Fermierii susțin că noile măsuri fiscale adoptate de Guvern afectează stabilitatea mediului de afaceri din agricultură. Asta, în condițiile în care au fost eliminate scutirile de impozit pe teren pentru membrii cooperativelor, precum și alte stimulente menite să încurajeze asocierea în sectorul agricol. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme (sursa: publicrecord.ro)
Economie

DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat enorm

În vara anului 2024, noul sistem informatic al Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) a generat un blocaj fără precedent: peste 130.000 de cereri au rămas neprocesate timp de mai multe săptămâni, provocând haos, panică și pierderi semnificative în mediul de afaceri. Citește și: Ministerul Sănătății refuză să legitimeze medicii cu noile cărți electronice de identitate, le cere declarații notariale, acuză Sebastian Burduja Două rapoarte de control (realizate de Ministerul Justiției, respectiv de Curtea de Conturi) consultate de Public Record scot la iveală amploarea eșecului. Sistem recepționat, dar pus în funcțiune după 273 de zile ONRC a beneficiat de o finanțare totală de 189 de milioane de lei (aproximativ 38 de milioane de euro), din fonduri europene și bugetul național, pentru dezvoltarea și implementarea unui nou sistem informatic integrat. Deși sistemul fusese recepționat oficial, ONRC l-a pus în funcțiune abia după 273 de zile, în urma unui test superficial. La momentul lansării, aplicația nu avea încărcate datele vechi, ceea ce a făcut imposibilă funcționarea normală. Rapoartele mai arată că ONRC nu deține codul sursă al sistemului, iar firma responsabilă de testarea funcționalității și securității a realizat verificări care nu reflectau condițiile reale de utilizare. Consecința directă a fost un prejudiciu estimat la 12 milioane de lei. Vodafone a semnat recepția finală fără teste și fără ca sistemul să fie funcțional Proiectul a început în 2019, odată cu semnarea contractului de finanțare. Contractul de implementare a fost semnat în mai 2022, iar cea mai mare parte a fondurilor — 138 de milioane de lei — a fost încasată de companiile Vodafone România, Maguay Computers și Total Soft, selectate prin licitație publică. Vodafone este menționată de mai multe ori în documentele de control. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Procesul-verbal de recepție finală a sistemului a fost semnat inclusiv de reprezentanții companiei, deși soluția nu era complet funcțională și nu fusese testată corespunzător. În plus, nu există documente care să confirme predarea codului sursă către ONRC. Registrul Comerțului nu a vrut să penalizeze Vodafone și partenerii Auditorii au calculat un prejudiciu contractual de 4,5 milioane de lei pentru cele 273 de zile de întârziere dintre recepția oficială și punerea efectivă în funcțiune. Deși ONRC avea posibilitatea de a aplica penalități, nu a făcut acest lucru. În documentația de achiziție apare și numele Roxanei Voichița Horobeanu, șefa unui serviciu din ONRC. Soțul acesteia era angajat la Vodafone în perioada în care compania a obținut contractul, părăsind firma în august 2022. Citește și: Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese și cere retragerea unui articol care conține date de la Ministerul de Finanțe despre companie Situația nu a fost considerată un conflict de interese, potrivit documentelor analizate. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră