duminică 20 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

969 articole
Economie

Românii, ahtiați după mall-uri: inaugurarea unuia la Iași a blocat o parte din oraș

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul. Mall Moldova, cel mai nou centru comercial din Iași, și-a deschis oficial porțile pe 17 aprilie, generând un trafic intens în zona Păcurari încă de la primele ore ale dimineții. Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul Construit pe fosta platformă ERA Shopping Park, noul mall a fost inaugurat la ora 9:00, în prezența autorităților locale, a investitorilor și a unui public numeros, dornic să exploreze oferta de shopping și divertisment. Citește și: Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său care dorea să fugă în Vest Proiectul este dezvoltat de Prime Kapital în parteneriat cu MAS P.L.C. și face parte dintr-un plan de investiții de aproximativ 500 de milioane de euro, ce include și proiectul Silk District Iași. Dezvoltatorii anunță că majoritatea fondurilor sunt proprii, iar beneficiile pentru comunitatea locală includ peste 4.000 de locuri de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță (sursa: Pexels/elene karenashvili)
Economie

Cozonacul de câteva sute de lei, pe comandă, noua fiță de Paști a creștinului evlavios

Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță: tot mai mulți români se orientează spre cozonacii artizanali din patiserii și cofetării locale. Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță Acolo unde prețurile pornesc de la 80 de lei și pot depăși cu ușurință câteva sute de lei, în funcție de rețetă, ingrediente și decor. Citește și: FOTO Cum pot șoferii repera în trafic noile radare "invizibile" ale Poliției Rutiere. Detaliul legal relevant Chiar dacă prețurile cozonacilor au crescut semnificativ față de anul trecut, cererea rămâne ridicată. Mulți preferă să evite aglomerația din bucătărie și aleg să comande produse de patiserie pentru masa de Paște.  Rețetele moderne, cu influențe internaționale, combinate cu gustul autentic românesc, au transformat cozonacul tradițional într-un desert festiv de lux, tot mai căutat în perioada sărbătorilor pascale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu Foto: Facebook
Economie

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor

Eurostat a publicat azi noi date care arată eșecul guvernării Ciolacu: în cadrul UE, România are una din cele mai slabe rate ale angajărilor, iar căderea producției industriale a fost printre cele mai dure.  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu „Dintre țările UE, cele mai ridicate rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%)”, scrie Eurostat.  Tot Eurostat arată că România a fost pe locul cinci de la coada clasamentului UE în ceea ce privește producția industrială, care a căzut cu 3,4% în februarie 2025, comparativ cu februarie 2024.  În februarie 2025, comparativ cu februarie 2024, producția industrială a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Comparând februarie 2025 cu ianuarie 2025, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Irlanda (+10,8%), Belgia (+7,4%) și Luxemburg (+6,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Croația (-3,9%), Grecia (-3,6%) și România (-2,1%). Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% „În perioada 1.I – 28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I – 29.II.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-3,9%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,6%)”, anunță INS.  Producţia industrială a scăzut din cauza căderilor în trei sectoare: industria prelucrătoare (-4,3%), industria extractivă (-2,9%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%).  Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu, arată datele publicate recent de BNR. Banca Națională publică lunar situația așa-numitelor „investiții directe ale nerezidenților”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Însă situația este și mai dură comparativ cu ianuarie-februarie 2023, când aceste investiții au fost de 1 980 milioane euro.  În decurs de doi ani, investițiile străine au scăzut cu aproape 50%, potrivit datelor BNR.  Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste (sursa: Facebook/Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol)
Economie

Combinatele ceaușiste de utilaj greu devin pufoase: fabrici de produse de patiserie le iau locul

CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste: compania Panifcom a câștigat licitația pentru concesionarea unui teren de 6,2 hectare din fosta platformă industrială ieșeană Fortus. CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste La procedura organizată a participat și o altă firmă, însă oferta Panifcom a fost superioară în ceea ce privește redevența anuală. Citește și: Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Potrivit planului de afaceri prezentat în aprilie 2024, Panifcom intenționează să construiască o fabrică modernă de panificație. Unitatea va produce pâine, chifle, produse de patiserie, prăjituri, plăcinte, clătite, tarte, vafe, pâine prăjită și alte specialități de panificație. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cosmin Ghiță (dreapta), directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR în 2024. Toți șefii, membrii CA, bonusuri uriașe

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR brut. Cosmin Ghiță a primit acest bonus "de performanță" pe lângă salariul său anual, de aproape 137.000 euro brut.  Pe lista celor care au primit bonusuri de performanță substanțiale se află șapte persoane, inclusiv directorii financiari Faranga Dan Niculaie și Daniel Adam, care au primit 73.000 de euro brut, respectiv 49.000 de euro brut. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Șefii companiei Nucleareletrica au mai fost răsfățați cu o serie de beneficii pe parcursul anului 2024: de la asiguare de răspundere profesională, decontarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, mașini de serviciu, până la pachete de servicii medicale și asigurări medicale private. Salarii de zeci de mii de lei lunar Compania Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, a făcut public Raportul de Remunerare pe anul 2024. Din acest document public aflăm că directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, primește o indemnizație brută lunară de 53.778 lei. Adică, în jur de 10.775 euro brut lunar. În topul salariilor de la Nuclearelectrica, este urmat de directorii financiari: Dan Niculaie Faranga, Vasile Dascălu și Daniel Adam. Fiecare din cei trei directori financiari a primit un salariu brut lunar de 51.000 lei, adică 10.200 de euro.  De ce apar trei directori financiari la Nuclearelectrica în anul 2024? Pentru că Faranga Dan Niculaie a fost înlocuit de Vasile Dascălu în aprilie 2024, iar cel din urmă a fost înlocuit cu Daniel Adam în noiembrie 2024. Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR Pe lângă plata veniturile lunare, cei patru șefi de la Nuclearelectrica au mai primit o indemnizație variabilă anuală în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță în cadrul companiei. Directorul general Cosmin Ghiță a primit o indemnizație brută variabilă de 1.613.340 lei, echivalentul a 322.600 de euro brut. Pe locul secund la indemnizația brută variabilă s-a clasat directorul financiar Dan Niculaie Faranga, care a fost renumerat pe lângă salariu cu un bonus de 365.193 brut (73.000 euro brut). Locul trei a fost ocupat Daniel Adam cu suma brută de 244.800 lei, echivalentul a 49.000 de euro brut. Fragment din Raportul de remunerare al Nuclearelectrica pe 2024 (sursa: Ministerul Energiei) Membrii CA, indemnizații și bonusuri de 86.000 de euro fiecare Bonuri de performanță au primit și cei cinci membri din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Președintele Consiliului de Administrație, inginerul Minodor Teodor Chirică, primește o indemnizație fixă lunară brută de 17.926 lei și o componentă variabilă anuală brută în valoare de 12 indemnizații fixe lunare brute. Defalcat, președintele Minodor Teodor Chirică a primit 215.112 lei brut pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, plus alți 215.112 lei brut bonusul de performanță anual. În total 430.224 lei brut, echivalentul a 86.000 de euro. Tot câte 86.000 de euro brut au primit și ceilalți membri ai Consiliului de Administrație: Elena Popescu, Remus Vulpescu, Dumitru Chirleșan și Vasilică Grăjdan. Mașini și polițe de asigurare de până la trei milioane de euro Pe lângă veniturile substanțiale, șefii Nuclearelectrica au o serie de beneficii aferente funcției. De exemplu, directorul general Cosmin Ghiță și directorul financiar beneficiază de asigurări de răspundere profesională cu o sumă asigurată de trei milioane de euro. Separat, mai au asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, pachete de servicii medicale și/sau asigurări medicale plătite de Nuclearelectrica, fond de protocol, mașină de serviciu, secretare, birouri și concedii plătite. Celor cinci administratori li se rambursează toate cheltuielile aferente îndeplinirii mandatului, dar au dreptul și la laptopuri, telefoane și mașini de serviciu. În plus, fiecare administrator are o poliță de asigurare în legătură cu activitatea în Consiliul de Administrație de până la 3 milioane de euro. Totodată, beneficiază de același pachet de servicii medicale și/sau asigurări medicale private la fel ca directorii Nuclearelectrica. 

Tarifele impuse Chinei ajută firme românești (sursa: Facebook/Fabrica de Ambalaje Exonia)
Economie

Avantajele tarifelor uriașe impuse de Trump Chinei: o firmă românească poate livra mai ieftin

Tarifele impuse Chinei ajută firme românești. Statele Unite au introdus taxe vamale majorate pentru bunurile industriale importate, vizând în special produsele din China, care sunt suprataxate cu până la 125%. Tarifele impuse Chinei ajută firme românești În schimb, produsele provenite din Uniunea Europeană, inclusiv din România, beneficiază de un regim vamal mai favorabil, cu taxe de doar 20%. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Un antreprenor din Iași estimează că reducerea volumului de containere dinspre Asia va duce la scăderea costurilor de transport maritim din Europa către SUA. Această evoluție poate crea un context avantajos pentru companiile ieșene care produc bunuri industriale și doresc să intre sau să se extindă pe piața americană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 Foto: gov.ro
Economie

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, și cresc importurile de alimente, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe d ealtă parte, exporturile de alimente au scăzut, din nou, în primele două luni din acest an. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 „Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-29.II 2024”, arată INS. Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%.  Defalcate pe grupe de produse, datele INS arată că, în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, au scăzut exporturile de alimente (minus 9,6%), iar la „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” căderea exporturilor a fost de 53,4%.  Importurile de băuturi și tutun au crescut cu 28,5%, iar cele de alimente cu 4,5%. 

Apple, lovită de tarifele lui Trump (sursa: X/Apple Hub)
Economie

Apple, lovită de tarifele lui Trump: acțiuni în scădere masivă, prețul unui iPhone ar putea exploda

Apple, lovită de tarifele lui Trump. Apple a fost depășită de Microsoft în clasamentul celor mai valoroase companii la nivel global, după o scădere accentuată a acțiunilor gigantului din Cupertino, potrivit Bloomberg. Investitorii au reacționat negativ la incertitudinile generate de noile taxe vamale impuse importurilor din China, unde Apple își desfășoară cea mai mare parte a producției. Apple, lovită de tarifele lui Trump În ultimele zile, acțiunile Apple au scăzut cu peste 20%, ceea ce a dus la o pierdere de aproximativ 700 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră a companiei. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR În prezent, valoarea de piață a Apple este estimată la 2.600 miliarde de dolari, în timp ce Microsoft a atins 2.640 miliarde, preluând astfel poziția de lider global. Presiune pe lanțul de aprovizionare Noile măsuri tarifare impuse de administrația Trump majorează la până la 104% taxele pe importurile din China, unde sunt asamblate cele mai multe modele iPhone. În acest context, Apple explorează alternativa livrării de dispozitive din India spre piața americană, unde taxele sunt mai mici, dar nu absente – se ridică la 27%. Reorientarea producției, un proces costisitor Deși Apple analizează mutarea parțială a producției din China, experții avertizează că schimbările în lanțul global de aprovizionare sunt dificile și riscante. Conform analistului Dan Ives (Wedbush Securities), mutarea a doar 10% din producție în SUA ar costa 30 de miliarde de dolari și ar dura trei ani, crescând prețul unui iPhone la peste 3.500 de dolari. Presiuni politice Oficialii americani, inclusiv secretarul pentru comerț Howard Lutnick, exercită presiuni asupra Apple pentru a muta producția pe teritoriul SUA, invocând beneficiile economice și crearea de locuri de muncă. Acesta a declarat că roboții și forța de muncă locală ar putea înlocui avantajul costurilor reduse din Asia, susținând că relocarea ar putea genera "milioane" de noi joburi în America.

Risc crescut de recesiune pentru România (sursa: Facebook/Adrian Codirlasu)
Economie

România, în pragul recesiunii. Situația se poate agrava după alegeri, avertizează finanțiștii

Risc crescut de recesiune pentru România. România se confruntă cu o situație economică complicată, iar riscul de recesiune a crescut semnificativ, a avertizat luni Adrian Codirlaşu, președinte al Asociației CFA România, în cadrul unei întâlniri cu presa. Risc crescut de recesiune pentru România Potrivit acestuia, pe plan intern, România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat și un deficit de cont curent semnificativ, iar presiunile de menținere a acestora la același nivel rămân mari în absența unor măsuri de consolidare fiscală. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Pe plan extern, contextul este la fel de tensionat: un război la graniță și un nou război comercial complică și mai mult peisajul economic. „Mediul economic, atât intern cât și extern, este dificil. În aceste condiții, riscul de recesiune a crescut semnificativ și este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an”, a precizat Codirlaşu. Factorii care pot înrăutăți situația Un scenariu mai grav ar putea apărea în cazul retrogradării României la categoria de rating nerecomandat investițiilor, a avertizat expertul. „Fundamentele economice, precum cele două deficite – bugetar și de cont curent – ne scot deja din zona de rating recomandat investițiilor. În cazul unei retrogradări, ne putem aștepta la o recesiune severă, cu dobânzi mai mari și deprecierea leului”, a explicat Codirlaşu. Primele semnale, posibile în prima parte a anului Întrebat când vom ști cu certitudine dacă România va intra în recesiune, Codirlaşu a indicat că primul trimestru din 2025 ar putea aduce primele cifre relevante. „Nu m-aș mira dacă PIB-ul pentru T1 va fi ușor negativ. Investitorii sunt reticenți în perioada pre-electorală, iar relansarea ar putea veni abia după alegeri, în funcție de credibilitatea politicii fiscale adoptate de noul sau actualul guvern”, a spus el. Politicile proeuropene, esențiale pentru menținerea ratingului Președintele CFA România a subliniat că menținerea apartenenței la valorile europene și absorbția fondurilor UE sunt motivele principale pentru care agențiile de rating nu au retrogradat România până acum. „Este esențial să rămânem ancorați în direcția proeuropeană. O alunecare spre euroscepticism ar duce cu siguranță la pierderea ratingului de țară recomandat investițiilor.” În ciuda riscurilor economice semnalate, bugetul pe anul în curs este construit pe o creștere economică estimată la 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB – cifre care, în lipsa unor reforme fiscale coerente, pot deveni greu de susținut.

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor (sursa: Facebook/Bursa de Valori Bucuresti)
Economie

Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de Pilonul II

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor din SUA. În prima săptămână a lunii aprilie 2025, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat una dintre cele mai ample corecții din ultimul an, cu efecte directe asupra fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II). Scăderile pe bursă se datorează șocului deciziei de creștere a tarifelor comerciale de către SUA. Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor Conform datelor oficiale, în perioada 31 martie – 4 aprilie 2025, capitalizarea bursieră a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei, ceea ce a afectat în mod proporțional și valoarea portofoliilor fondurilor Pilon II, care au investiții masive în acțiuni listate. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul La finalul lunii februarie 2025, activele fondurilor de pensii Pilon II depășeau 157,7 miliarde lei, iar aproximativ 23,3% din acestea (circa 36,72 miliarde lei) erau investite în acțiuni listate la BVB. Aplicând o medie de 3% scădere bursieră, pierderile temporare ale fondurilor ar putea depăși 1,1 miliarde lei doar în acea săptămână. Companii mari afectate: Banca Transilvania, Hidroelectrica, OMV Petrom Fondurile de pensii Pilon II sunt printre cei mai mari investitori instituționali de pe piața de capital românească, având participații semnificative în companii strategice: Banca Transilvania: 26% din capitalul social, investiție de peste 6,5 miliarde lei Hidroelectrica: 11,1% din acțiuni (date din septembrie 2024) OMV Petrom: 13,4% dețineri În contextul scăderii indicelui BET cu 3,64% și al corecției BET-BK de 4,05%, toate aceste companii au înregistrat scăderi: Transelectrica: -6,57% Teraplast: -6,17% MedLife: -6,15% Banca Transilvania: -3,74% Hidroelectrica: -2,66% OMV Petrom: -2,64% Fondurile de pensii, 40% din BVB Scăderile bursiere au fost alimentate de un mix de factori interni și internaționali. Un rol important l-a jucat anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea unor noi taxe vamale, care a generat valuri de incertitudine pe bursele globale, inclusiv în Europa Centrală și de Est. În paralel, și alți factori locali, precum lichiditatea redusă sau sezonalitatea scăzută a tranzacțiilor, au contribuit la accentuarea volatilității. La nivel agregat, fondurile de pensii dețin peste 40% din free-float-ul bursier de la BVB, ceea ce le conferă o influență semnificativă, dar le și expune la riscurile inerente ale unei piețe de capital relativ mici și sensibile la factori externi. Pentru diversificare, se preconizează că fondurile Pilon II își vor crește expunerea pe piețele dezvoltate din Europa în anii următori, reducând treptat dependența de BVB.

Tarifele lui Trump afectează marginal România (sursa: Facebook/The White House)
Economie

Tarifele lui Trump nu vor afecta România decât marginal, schimburile comerciale cu SUA fiind mici

Tarifele lui Trump afectează marginal România. Așa-numita „operațiune specială” economică a administrației Trump – menită să reducă dependența SUA de importuri – ne afectează doar marginal și poate chiar aduce beneficii României, arată o analiză Frames. Tarifele lui Trump afectează marginal România România are în prezent relații comerciale mai degrabă simbolice cu Statele Unite: circa 2,2 miliarde euro exporturi și 1,3 miliarde euro importuri. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Potrivit experților Frames, tocmai această dimensiune redusă oferă un avantaj strategic în contextul conflictului tarifar. În contextul actualei crize comerciale globale, România are șansa de a atrage noi investiții, mai ales datorită expunerii sale reduse. Efectele directe ale războiului tarifelor vor fi limitate Industria românească, auto, mobilă, IT sau chimicale, are o expunere modestă la piața americană. Astfel, impactul estimat nu depășește 2-3 miliarde de euro anual, ceea ce oferă României un spațiu favorabil pentru acțiuni proactive. Războiul comercial, o oportunitate pentru România Cum negocierile comerciale directe cu SUA sunt imposibile (fiind atributul Comisiei Europene), România trebuie să devină atractivă pentru investitori. Potrivit analiștilor, în contextul incertitudinilor globale, țările care vin cu oferte concrete vor atrage capitalul speriat de instabilitate. Managerul Frames, Adrian Negrescu, propune un set de măsuri urgente: Facilități fiscale pentru investitorii greenfield; Concesiuni gratuite pentru terenuri din domeniul public; One-stop office pentru obținerea rapidă a autorizațiilor; Eliminarea taxelor pe stâlp și pe cifra de afaceri pentru multinaționale; Scăderea taxelor pe muncă; Sprijin pentru cei care reinvestesc capitalul în România. România poate atrage peste 50 de miliarde euro investiții Pe fondul reconstrucției Ucrainei și al valorificării resurselor naturale, România are potențialul de a atrage investiții masive. O legislație favorabilă parcurilor industriale și un accent pus pe energia electrică și gazele naturale pot transforma România într-un jucător regional strategic. Bursa de Valori București – un instrument cheie pentru finanțare În ciuda scăderii de 5,6 miliarde euro în ultima săptămână, Bursa de Valori București (BVB) trebuie să devină un instrument principal de finanțare a economiei românești. Soluțiile propuse de analiști: Listarea companiilor de stat pentru atragerea de fonduri; Extinderea ofertei bursiere pentru stimularea investițiilor autohtone; Reducerea taxelor pentru investitorii care susțin firmele românești; Un calendar clar de listări pentru restabilirea încrederii. Criza bursieră actuală BVB a scăzut cu 3,9% în ultima săptămână. Printre cele mai afectate companii se numără: Electrica (-12,36%) Impact (-11,99%) Transgaz (-7,8%) Banca Transilvania (-4,88%) Romgaz, Petrom, BRD, Hidroelectrica – toate cu pierderi între 2,8% și 3,5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră