miercuri 28 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1437 articole
Economie

Entuziasm limitat al piețelor după instalarea guvernului Luca: leul se devalorizează, bursa scade

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere şedinţa de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacţiilor, anunță Agerpres. Tot azi, moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,3495 lei, în creştere cu 0,10 bani (+0,02%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,3485 lei. Citeste si: Articol straniu în Adevărul, citând „surse”: Neacșu ar fi garantat pentru Niculescu, în PSD, iar premierul l-a solicitat în Guvern Leul se devalorizează, bursa scade de doua zile  De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,7770 lei, în creştere cu 1,30 bani (+0,27%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,7640 lei.În schimb, moneda naţională a crescut în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,8093 lei, în coborâre cu 0,11 bani (-0,02%) faţă de 5,8104 lei, cotaţia anterioară. Și joi leul s-a depreciat în raport cu principalele valute.  Indicele principal BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indicele BET-Plus, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, a înregistrat o scădere de 0,20%.Totodată, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, s-a depreciat cu 0,34%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, era pe minus cu 0,30%.Indicele BET-FI al SIF-urilor a consemnat o scădere de 0,95%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a scăzut cu 0,25%.Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, înregistra o creştere de 0,04%.Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor erau înregistrate de Armătura (+14,53%), UAMT (+14,20%) şi Condmag (+14,06%).Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Roca Industry Holdingrock1 (-4,76%), Aeta (-4,17%) şi Sphera Franchise Group (-3,27%).  Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere și şedinţa de joi, iar valoarea tranzacţiilor s-a cifrat la 58,73 milioane de lei (10,98 milioane de euro).Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a depreciat cu 0,01%, până la 33.557,95 puncte.Indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni, a închis tot cu o scădere de 0,01%, iar indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un declin de 0,08%. Indicele BET-FI a pierdut 0,58% din valoare.

Entuziasm limitat al piețelor după instalarea guvernului Luca: leul se devalorizează, bursa scade
Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru
Economie

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru

Comisia Europeană a aprobat, la 9 octombrie 2026, a doua listă de proiecte strategice selectate în baza Actului european privind materiile prime critice. Cele 46 de proiecte noi sunt amplasate în 16 state membre, inclusiv România, și urmăresc consolidarea aprovizionării Uniunii Europene cu materiale necesare industriei bateriilor, tehnologiilor verzi, digitalizării, apărării și sectorului aerospațial. CE recunoaște 106 proiecte strategice Noua selecție ridică la 106 numărul total al proiectelor strategice recunoscute de Comisie. Prima listă, adoptată în martie 2025, cuprindea 47 de proiecte din UE, iar alte 13 proiecte situate în țări terțe și teritorii de peste mări au fost aprobate în iunie 2025. Statutul strategic indică importanța proiectelor pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței interne. ec.europa.eu Dintre cele 46 de proiecte recente, opt sunt dedicate extracției, 11 prelucrării și 19 reciclării. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu prelucrarea, iar cinci reunesc prelucrarea și reciclarea. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de UE. Lista include șapte proiecte privind litiul, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte proiecte vizează magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare. Reducerea dependenței de China Selecția este legată de obiectivele stabilite pentru 2030 prin Actul privind materiile prime critice. UE urmărește ca extracția internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual, prelucrarea europeană cel puțin 40%, iar reciclarea cel puțin 25%. Totodată, Uniunea dorește să nu depindă, pentru mai mult de 65% din consumul unei materii strategice, de o singură țară terță.  Potrivit estimărilor Comisiei, proiectele selectate ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten. Ele ar putea acoperi și obiectivele de prelucrare pentru litiu și pământuri rare, precum și țintele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Sprijin pentru finanțare Candidaturile au fost analizate în funcție de contribuția la securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță și beneficiile transfrontaliere. Recunoașterea facilitează accesul la proceduri administrative mai rapide și la sprijin pentru finanțare, dar nu înlocuiește autorizațiile obligatorii și nici evaluările de mediu. Din proiectele selectate în 2025, 25 finalizaseră evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 obținuseră autorizații de construire până în octombrie 2026. Pentru a doua rundă, Comisia a primit 102 candidaturi din 18 țări, dintre care 92 au fost evaluate cu experți externi. După lansarea planului RESourceEU, instituțiile și statele membre au mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Grafit și cupru din România Europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu a explicat care sunt avantajele pentru România. „Comisia Europeană a inclus două noi proiecte din România pe lista proiectelor strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și producția de magneziu la Beiuș, în județul Bihor. ℹ Europa depinde de importurile de magneziu, în special din China. Astfel de proiecte pot reduce această dependență. ℹ În total, Comisia Europeană a selectat acum 46 de proiecte din 16 țări ale UE. Selecția oferă proiectelor recunoaștere la nivel european și poate facilita autorizarea, accesul la finanțare și cooperarea industrială. ℹ În cadrul aceluiași efort european, România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. ℹ În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, în 2025, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ În luna august 2026, Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. ℹ Tot în 2025, mina de cupru de la Rovina a fost inclusă pe lista proiectelor strategice în cadrul efortului european de asigurare a materiilor prime critice.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților
Economie

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților

Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ. Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret ICCJ câștigă la ICCJ impotriva contribuabililor români Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești. Curtea de Apel a stabilit în mai 2026 - iar ÎCCJ a respins recursurile la această sentință - că: „Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.   La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Azi, ICCJ, condusă de Lia Savonea, a emis un comunicat triumfător în care arăta că sunt nu mai puțin de 400.000 de procese intentate de bugetari pentru a-și mări salariile.  „În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale. Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților însemnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești. (...) Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, arată Înalta Curte. 

Ceapă de import, etichetată de Penny ca fiind românească. Amenda, infimă
Economie

Ceapă de import, etichetată de Penny ca fiind românească. Amenda, infimă

Rewe România SRL, compania care administrează supermarketurile Penny, a pierdut în primă instanță procesul prin care a contestat o amendă de 5.000 de lei aplicată de Direcția pentru Agricultură Județeană. Sancțiunea a fost dispusă după ce inspectorii au descoperit într-un magazin ceapă galbenă din import prezentată pe etichetă ca provenind din România. Penny se vrea deasupra legii Controlul a avut loc în februarie anul trecut, iar inspectorii DAJ au considerat că informația incorectă privind țara de origine putea induce consumatorii în eroare. Procesul-verbal a fost contestat de Rewe România în fața Judecătoriei, compania susținând că actele normative invocate nu i-ar fi aplicabile. Reprezentanții societății au arătat că sancțiunea fusese fundamentată pe Legea 312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor și pe Ordinul ministrului 420/2008 referitor la controlul tehnic al producției și comercializării legumelor și fructelor. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Potrivit companiei, obligațiile privind inscripționarea ambalajelor ar viza producătorii români, nu un comerciant internațional care nu produce legume sau răsaduri. În același timp, Rewe România a recunoscut că eticheta conținea o informație greșită, dar a calificat situația drept o simplă „eroare umană”, scrie Ziarul de Iași. Compania a cerut anularea amenzii, considerând sancțiunea excesivă, și a subliniat că angajații magazinului au corectat imediat eticheta. Nu e prima oară când Penny își induce clienții în eroare Direcția pentru Agricultură a respins această explicație. Instituția a susținut că prezentarea unei mărfi importate drept produs românesc nu putea fi tratată ca o eroare neînsemnată, ci ca o acțiune de inducere în eroare a cumpărătorilor. Inspectorii au invocat și faptul că societatea mai fusese sancționată în februarie 2024 pentru aceeași abatere. Procesul-verbal anterior nu fusese contestat. Judecătorii au stabilit că legislația privind comercializarea produselor agricole este aplicabilă și comercianților internaționali. Normele românești trimit inclusiv la reglementările europene din domeniu, care au caracter general. Instanța a arătat că firma ar fi putut evita sancțiunea numai dacă demonstra că fapta constatată de inspectori nu exista, însă etichetarea greșită nu a fost contestată. Magistrații au reținut că Penny a oferit consumatorilor legume și fructe pentru care fusese indicată o altă proveniență geografică, iar amenda a fost proporțională cu gravitatea faptei. Prin urmare, Judecătoria a respins plângerea depusă de Rewe România SRL și a menținut sancțiunea de 5.000 de lei. Hotărârea nu este definitivă. Compania a formulat contestație, iar litigiul privind amenda și etichetarea produselor din import urmează să fie analizat de Tribunal. Dosarul va stabili definitiv dacă sancțiunea aplicată pentru informațiile false privind originea cepei rămâne în vigoare.

Statul portughez a vândut către Lufthansa 44,9% din acțiunile companiei de transport aerian TAP
Economie

Statul portughez a vândut către Lufthansa 44,9% din acțiunile companiei de transport aerian TAP

Grupul german Lufthansa a fost declarat câştigătorul procedurii de licitaţie pentru privatizarea parţială a companiei aeriene portugheze TAP Air Portugal, învingând grupul franco-olandez Air France-KLM, a anunţat miercuri premierul portughez Luis Montenegro, informează AFP. Citește și: PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton Cât plătește Lufthansa pentru TAP Pentru a achiziţiona 44,9% din capitalul companiei aeriene naţionale portugheze, Lufthansa a depus o ofertă de 1,2 miliarde de euro, a precizat premierul Luis Montenegro. "După analiza ofertelor, decizia guvernului a dat câştig de cauză grupului Lufthansa, a cărui ofertă financiară este cu 16% mai mare decât oferta concurentă", a declarat şeful guvernului de centru-dreapta într-o conferinţă de presă la finalul unei şedinţe de cabinet.Grupul german Lufthansa este deja cel mai mare transportator aerian din Europa şi, pe lângă Lufthansa, deţine şi companiile Austrian, Swiss, Eurowings şi Brussels Airlines.În condiţiile în care o participaţie de 5% la TAP rămâne, deocamdată, rezervată angajaţilor companiei, statul portughez intenţionează să păstreze cel puţin 50,1% din capitalul TAP pentru a păstra identitatea naţională a companiei, sediul central din Portugalia şi rolul strategic al Lisabonei ca nod de legătură cu Brazilia şi Africa.Privatizarea parţială a companiei aeriene portugheze, care are aproximativ 7.700 de angajaţi şi aproximativ 100 de aeronave Airbus, vine în urma naţionalizării sale de urgenţă din 2020, menită să facă faţă consecinţelor pandemiei de Covid-19. În schimbul unui ajutor public de 3,2 miliarde de euro, compania aeriană portugheză a trebuit să implementeze un plan de restructurare lansat în 2021 sub auspiciile Comisiei Europene.Privatizarea TAP era luată în considerare încă din 2023, dar procesul a fost suspendat odată cu căderea guvernului portughez de atunci. Lufthansa este o companie privată. Statul german (prin fondul de stabilizare economică WSF) și-a vândut în întregime participația pe care o deținuse în timpul pandemiei de COVID-19. Acțiunile Deutsche Lufthansa AG sunt deținute în mare parte de investitori instituționali și acționari importanți, o mare parte a capitalului fiind tranzacționată liber pe bursă (free-float), majoritatea covârșitoare a acționarilor fiind cetățeni germani și din Uniunea Europeană (necesar pentru menținerea drepturilor de zbor). 

Economia României, în picaj: cădere dură a PIB, euro, spre 5,5 lei, preț spot uriaș al energiei
Economie

Economia României, în picaj: cădere dură a PIB, euro, spre 5,5 lei, preț spot uriaș al energiei

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat azi o cădere dură a PIB-ului, în primul semestru din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Pe de altă parte, leul continuă să se devalorizeze în raport cu euro, prețul-spot al energiei este printre cele mai mari din Europa, iar BNR nu estimează o calmare a inflației uriașe. Citește și: După ce l-a respins pe Siegfried Mureșan, Grindeanu propune guvern minoritar PNL-UDMR PIB-ul scade, euro crește, inflația rămâne uriașă Ce informații despre economia României au apărut în ultimele 24 de ore: Pe date ajustate sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1.035,681 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de semestrul I 2025. Produsul Intern Brut (PIB) al României a rămas nemodificat în trimestrul II din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însă faţă de acelaşi trimestru din anul precedent a înregistrat o scădere cu 1,9%. Un euro ar putea ajunge la 5,5 lei, estimările sunt că BNR va lăsa moneda să se deprecieze BNR a decis joi, 8 octombrie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an Analiză BCR Erste: “Previziunea noastră privind inflația este de 6,4% an la an până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul creșterii. Acest lucru va duce probabil la o revizuire a previziunii la aproximativ 6,9% an la an, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% a/a“. Economica anunța, azi: “Prețul din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) la energia eletrică livrată azi este de 255 de euro/MWh, al doilea cel mai mare preț din Europa, de peste trei ori mai mare decât cel din Germania, cea mai mare piață europeană“.  Joi, Hidroelectrica, cea mai mare companie de la Bursa de Valori, a redus ţinta de profit net pentru 2026 cu 16,5%, la 3.004 mil. lei (562 mil. euro), prin bugetul rectificat avizat pe 8 octombrie, pe fondul secetei care a scăzut producţia proprie şi a obligat compania să cumpere mai multă energie din piaţă.

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar
Economie

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar

Firma East West Management SRL, care intenționa să construiască un cartier de vile în Rediu, a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul privind exproprierile necesare Autostrăzii A8. Decizia a venit după trei ani și jumătate de litigii pierdute în instanțele inferioare, arată Ziarul de Iași. Guvernul, obligat de instanță să dea despăgubiri Înalta Curte a obligat Guvernul să emită hotărârea pentru declanșarea procedurii de expropriere aferente Autostrăzii Târgu-Neamț–Iași–Ungheni și să stabilească termenul de virare a despăgubirilor. Măsura este condiționată de menținerea efectelor Hotărârii de Guvern 1350 din 30 octombrie 2024. Citește și: VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro) Documentul aprobă indicatorii tehnico-economici ai sectorului A8 Moțca–Ungheni/Prut, investiție estimată la 26,39 miliarde de lei, inclusiv TVA. Finanțarea fusese prevăzută din Programul Transport 2021–2027, bugetul de stat și alte surse legale. Ulterior, cele patru loturi au fost incluse în programul SAFE, care oferă împrumuturi cu dobândă redusă și perioadă de grație de zece ani. Cea mai mare despăgubire individuală: 12,4 milioane de lei Proiectul hotărârii privind exproprierile este publicat din iunie pe site-ul Ministerului Transporturilor, dar nu a fost încă aprobat. Codrin Andoniu, unul dintre investitorii Cartierului Austriac, afirmă că Guvernul riscă penalități dacă nu pune în aplicare decizia instanței. East West Management apare în proiect cu cea mai mare despăgubire individuală, de peste 12,4 milioane de lei. Suma este propusă pentru 11 hectare și pentru construcțiile finalizate sau începute în cadrul proiectului imobiliar. Firma obținuse autorizațiile de construire în noiembrie 2021, iar traseul definitiv al A8 a fost stabilit la sfârșitul anului 2022. Autostrada traversează o parte importantă a terenului, iar una dintre bretelele de descărcare spre DJ 282 este proiectată în zona cartierului. Investitorii au contestat traseul, susținând că nu au fost informați despre dezbaterile publice. Despăgubiri de 200 de milioane de lei Dintre cele cinci variante analizate a fost aleasă ruta dintre Horlești și Breazu, care afectează intravilanul localității Horlești și proiectul Cartierului Austriac. Pe lista expropriaților apar și primarii PNL din Lețcani și Coarnele Caprei, consilieri locali și județeni, oameni de afaceri și notari. Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa ar urma să primească 1,1 milioane de lei pentru 1,1 hectare. Printre firmele cu despăgubiri importante se află Strungariu & Co Rigams M L SRL, cu 3,9 milioane de lei, Ital System Production, cu 1,9 milioane, și Roemvast Imobiliare, cu peste un milion. În total, proiectul de hotărâre prevede compensații de aproape 200 de milioane de lei pentru sectorul Moțca–Ungheni/Prut.

Timișul, Clujul și Brașovul atrag investiții străine de miliarde de euro. Estul țării, mai nimic
Economie

Timișul, Clujul și Brașovul atrag investiții străine de miliarde de euro. Estul țării, mai nimic

Soldul investițiilor străine directe din județul Iași a ajuns la 858 de milioane de euro în 2025, aproape dublu față de nivelul de 448 de milioane de euro înregistrat în 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de Ziarul de Iași. Iașiul a detronat Suceava Evoluția a fost modestă în prima parte a intervalului. Soldul ISD a urcat la 469 de milioane de euro în 2017, apoi a coborât la 460 de milioane în 2018 și la 454 de milioane în 2019. Tendința s-a schimbat începând din 2020, când valoarea a crescut la 515 milioane de euro. Avansul a continuat anual: 543 de milioane de euro în 2021, 590 de milioane în 2022, 722 de milioane în 2023, 795 de milioane în 2024 și 858 de milioane în 2025. Cea mai mare creștere anuală, de 132 de milioane de euro, a fost înregistrată între 2022 și 2023. Citește și: Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ Iașiul a devenit principalul pol regional pentru capitalul străin. Suceava, care avea 498 de milioane de euro în 2015 și depășea Iașiul, a ajuns la 570 de milioane în 2025. Două treimi din investițiile străine, în București-Ilfov Bacăul a crescut de la 193 de milioane de euro în 2015 la 731 de milioane în 2025. Evoluțiile au fost mai reduse în Neamț, de la 206 la 226 de milioane de euro, și în Botoșani, de la 78 la 187 de milioane. Regiunea Nord-Est continua să atragă însă doar 1,9% din investițiile străine directe ale României. București-Ilfov concentra 66,9% din total, urmată de regiunile Centru, cu 7,9%, și Vest, cu 6,5%. Economistul Dan Chirleșan, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, explică diferențele prin efectul de aglomerare. Investitorii preferă zonele care dispun deja de infrastructură, furnizori, forță de muncă pregătită, servicii, acces la piețe și administrații previzibile, cu birocrație redusă. Botoșani și Vaslui nu există pentru investitori Potrivit economistului, investițiile atrase de Iași nu se răspândesc automat către județele vecine. Pentru ca firmele din Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava sau Bacău să intre în lanțurile de producție și furnizare sunt necesare infrastructură și legături economice funcționale. Iașiul rămâne mult sub principalele centre economice. În 2025, Timiș avea investiții străine de 5,95 miliarde de euro, Clujul de 3,56 miliarde, iar Brașovul de 3,03 miliarde. Sibiu, Prahova și Constanța depășeau două miliarde de euro. Bucureștiul domina clasamentul cu 79,1 miliarde de euro, iar Ilfovul ajunsese la 10 miliarde, față de 3,3 miliarde în 2015.

VIDEO Economistul Christian Năsulea explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cât de nedrept este sistemul de pensii de stat
Economie

VIDEO Economistul Christian Năsulea explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cât de nedrept este sistemul de pensii de stat

Economistul Christian Năsulea a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce pensiile trebuie să crească: fiindcă cetățenii contribuie zeci de ani, iar la final primesc o pensie extrem de mică. Năsulea a fost foarte direct: statul a luat angajaților banii toată viața și azi le dă pensii de mizerie, așa că trebuie să indexeze pensiile măcar cu rata inflației. Potrivit economistului, statul le dă înapoi pensionarilor de cinci ori mai puțin decât contribuțiile acestora, nu e corect ce le-a făcut statul pensionarilor. Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Însă el a lansat și un avertisment: sistemul de pensii va fi și mai nesustenabil cu decrețeii pensionați pentru că sistemul public de pensii e prost făcut, e un dezastru. Economistul Christian Năsulea are un doctorat în management (obținut la ASE București), un MBA și o licență în drept, economie și management de la Universitatea din Orléans. El predă economie mondială și politici publice în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București și este lector asociat la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE București. „Statul român, prin politica fiscal-bugetară pe care a dus-o, a generat acest val inflaționist” „Q: Ați spus că e foarte necesară indexarea pensiilor. De ce? Năsulea: Pentru că sunt foarte mulți pensiionari care au niște pensii minuscule. Statul român, după ce le-a luat bani toată viața cât au lucrat, le dă acum niște pensii de mizerie, cu care nu pot trăi. Și nu e normal, când statul român, prin politica fiscal-bugetară pe care a dus-o, a generat acest val inflaționist (...) Situația asta, în care prețurile au crescut și cresc în ritm accelerat este responsabilitatea statului român care ar trebui, în situația asta, să indexeze pensiile măcar cu rata inflației (...) Q: Se va spune că deja sistemul de pensii gâfâie, se va spune că deja numărul angajaților scade, în timp ce cel al pensionarilor crește...Cum vedeți acest efort de indexare a pensiilor? Ce pensii să crească?  Năsulea: Nu știu să vă spun care-i soluția (...) În esență avem un sistem de pensii care-i nesustenabil și care urmează să devină și mai nesustenabil (...) Probabil că vom avea o creștere a vârstei de pensionare, probabil că vom avea niște modificări pentru a încerca să salvăm un lucru care e prost făcut (...) Practic, a luat bani de la oameni care au muncit o viață întreagă și le întoarce înapoi niște sume care sunt în foarte multe situații de cinci ori mai mici decât suma totală cu care au contribuit”. Soluția corectă ar fi fost ca pilonul II să fi fost implementat în anii ’90. Astfel, pensionarii ar fi avut pensii bune.

VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Economie

VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?”

Creditorii externi ai României nu ar avea nici o problemă cu un guvern fără puteri depline la București chiar dacă ar dura ani de zile, a spus profesorul de economie Christian Năsulea la podcastul „Cum e, de fapt?”. Problema e a instabilității politice Problema cea mai mare a creditorilor și a agențiilor de rating este un guvern cu puteri depline care să dea drumul cheltuielilor de la buget pentru creșteri nesustenabile de salarii în sistemul bugetar, a adăugat Năsulea. Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră” Profesorul a spus că „indicatorii macroeconomici arată că am putea să ne menținem rating-ul în continuare. Aș spune, chiar într-o proporție mai mare, avem date care indică faptul că România ar trebui să rămână pe investment grade. Problema, de fapt, pe care o avem și care ridică semne de întrebare și face să fie o misiune destul de dificilă pentru echipa de la S&P (Standard & Poor's) este una politică. E vorba de instabilitate, cât mai ține, cât mai stăm în situația asta?  (...) Aici, aici este iarăși chestiunea foarte interesantă pentru că nouă, pentru indicatorii care-i interesează pe creditorii statului român, pe acei investitori care, de fapt, împrumută statul român cumpărând titluri de stat, deci strict pe acei indicatori, lucrurile merg mai bine fără guvern. Deficitul la final de an în ritmul acesta se duce la 4,3% și, dacă nu avem nici buget pe 2027 și mergem pe bugetul de 2026, e chiar perfect: 3% până la finalul anului viitor. Asta este. Deci, pentru cei din fondurile de investiții care cumpără titluri de stat, pentru agențiile de rating, dacă președintele Nicușor Dan anunță că nu vom... că nu va face nicio nominalizare până la sfârșitul anului viitor, asta creează o predictibilitate și o stabilitate semnificativ mai mare decât ceea ce putem spera în România de la o coaliție de guvernare (...). (...) era menționat foarte clar (de către S&P - n.r.) că guvernul pe care îl vom avea, când îl vom avea, trebuie să fie unul care să continue consolidarea fiscal-bugetară. Trebuie să fie un guvern care să nu înceapă să deschidă iarăși robinetul cu bani, bani pe care nu-i avem și care trebuie împrumutați și pe care fondurile de investiții, creditorii internaționali nu sunt foarte deschiși să ne împrumute într-o sumă mai mare.(...)  În ordinea priorităților sau în ordinea preferințelor pentru creditori internaționali, lucrurile stau în felul următor: ar fi bine să avem un guvern care să înțeleagă situația și să lucreze intens la reducerea deficitului bugetar. În orice formă face lucrul acesta. După aceea, ar fi bine să continuăm să reducem deficitul bugetar prin metoda aceasta românească pe care am folosit-o anul acesta. Și a treia variantă, care este puțin preferabilă, e chiar cumva dincolo de frontiera unde suntem trecuți în junk, dacă mergem pe varianta asta,  este un guvern care începe să promită iarăși creșteri de pensii, salarii, deschiderea robinetului cu bani publici, care ridică nivelul de incertitudine pentru capacitatea de plată a statului român la un nivel la care agențiile de rating nu mai pot recomanda datorie suverană românească pentru aceste fonduri de investiții.”

Mare atenție la cămătarii de la IFN-uri: dobânzi ilegale uriașe cerute pentru sume infime
Economie

Mare atenție la cămătarii de la IFN-uri: dobânzi ilegale uriașe cerute pentru sume infime

O femeie din Iași care împrumutase 5.200 de lei de la Finopro IFN SA a fost obligată să achite peste 20.000 de lei după ce nu și-a mai putut plăti ratele. Instituția financiară a declarat creditul scadent anticipat și a inclus în datorie dobânda care ar fi fost datorată până în 2028. Protecția Consumatorilor a considerat practica nelegală, iar Judecătoria a menținut sancțiunea aplicată IFN-ului, potrivit Ziarului de Iași. Împrumut de 5.200 de lei, sumă de rambursat de 30.273 de lei E.B. a contractat împrumutul la sfârșitul lunii mai 2023, pentru o perioadă de cinci ani. Creditul avea o dobândă anuală efectivă de 232%, iar suma totală care trebuia rambursată ajungea la 30.273 de lei. Rata lunară era de aproximativ 500 de lei. Citește și: Ex-pesedista Laura Vicol, tovarășa de petreceri a lui Grindeanu, n-a consemnat 15 milioane de lei în declarația de avere - DIICOT După ce femeia nu a mai reușit să achite ratele, Finopro IFN a declarat în iulie 2025 scadența anticipată. Datoria calculată era de 20.400 de lei: 5.107 lei reprezentau principalul, 2.900 de lei dobânda restantă, iar 17,43 lei penalitățile. Alți 12.365 de lei reprezentau dobânda viitoare, aferentă perioadei rămase până în 2028. Femeia a sesizat Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași. Protecția Consumatorului a amendat IFN-ul Inspectorii au stabilit că IFN-ul putea solicita principalul neachitat, dobânda restantă și penalitățile, dar nu și dobânda declarată exigibilă anticipat. Datoria a fost recalculată la 8.012,09 lei. CJPC Iași a amendat Finopro IFN cu 20.000 de lei și a dispus recalcularea debitului. Compania a contestat procesul-verbal, susținând că dobânda anticipată era prevăzută în contractul semnat de clientă și reprezenta dobânda remuneratorie aferentă creditului. Judecătorii au respins argumentele instituției financiare. Potrivit OUG 50/2010, creditorul poate percepe dobânda curentă, dobânda restantă și dobânda penalizatoare. Actul normativ nu permite însă încasarea dobânzii remuneratorii pentru perioada ulterioară declarării scadenței anticipate. Contractul semnat încalcă legea Instanța a arătat că simpla includere a costului în contract și semnarea documentului de către consumator nu îl transformă într-o obligație legală. Legislația interzice clienților să renunțe la drepturile acordate prin OUG 50/2010, tocmai pentru a-i proteja de practici incorecte. După declararea scadenței anticipate, IFN-ul putea aplica doar o dobândă penalizatoare, cu cel mult două puncte procentuale peste dobânda contractuală. Judecătorii au apreciat că dobânda viitoare nu mai corespundea folosirii banilor și niciunei prestații oferite de creditor. Plângerea Finopro IFN a fost respinsă, iar procesul-verbal întocmit de CJPC a fost menținut. Hotărârea Judecătoriei nu este definitivă. Compania a formulat contestație, iar dosarul va fi analizat de Tribunal. Litigiul privind suma datorată continuă astfel în apel.

Șeful Amazon România consideră că IT-ul poate fi un blestem pentru economia României
Economie

Șeful Amazon România consideră că IT-ul poate fi un blestem pentru economia României

Iașiul s-a dezvoltat datorită industriei IT, însă dependența de un singur sector poate reprezenta un risc pentru economia orașului. Avertismentul a fost formulat de Cristian Josan, manager general al Amazon Development Center România, la Concordia HUB Est – Forum pentru dezvoltare. Alternative: tehnologiile verzi și producția tehnologică Potrivit acestuia, Iașiul trebuie să atragă investiții și în alte domenii, precum tehnologiile verzi și producția tehnologică. IT-ul rămâne unul dintre principalele avantaje ale orașului, alături de universități, dar economia locală nu ar trebui să devină dependentă exclusiv de această industrie. „Există în jur de 25.000 de angajați în industria IT, lucru care nu poate fi ignorat și este unul dintre motoarele de dezvoltare ale orașului. Dependența de o monostructură are însă riscurile sale”, a declarat Josan, citat de Ziarul de Iași. Managerul Amazon consideră că economia României se bazează excesiv pe sectorul IT și are nevoie de diversificare. Un avantaj important pentru Iași este capitalul intelectual generat de universități. Aproximativ 50.000 de studenți învață în oraș, iar această „fabrică de creiere” se reînnoiește la fiecare trei sau patru ani, a explicat reprezentantul Amazon. Amazon are 1.700 de angajați la Iași Compania a deschis centrul din Iași în 2005, orașul rămânând principalul său pol de activitate din România. Amazon are aproximativ 3.000 de angajați, dintre care circa 1.700 lucrează la Iași. Alegerea orașului a fost determinată de prestigiul universitar, disponibilitatea specialiștilor și posibilitatea dezvoltării unor proiecte care să fie extinse. Citește și: VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR Amazon și-a mărit apoi prezența în România prin deschiderea birourilor din București, în 2017, și Timișoara, în 2022. Cristian Josan a atras atenția și asupra conectivității deficitare a Iașului. „Este mai rapid să ajungi la Londra decât la Timișoara”, a afirmat managerul, referindu-se la dificultatea legăturilor cu vestul țării. Aeroportul are nevoie și de rute de afaceri În privința Aeroportului Iași, acesta consideră că sunt necesare nu numai destinații turistice, ci și conexiuni utile mediului de afaceri. Frankfurt și Varșovia sunt printre centrele europene către care orașul ar avea nevoie de zboruri mai bune. Dezvoltarea regională presupune însă combinarea transportului aerian cu infrastructura rutieră și feroviară. Educația reprezintă o altă prioritate indicată de șeful Amazon România. Josan susține necesitatea unor investiții consistente, inclusiv în programe de învățare pe tot parcursul vieții. Managerul vede Iașul și ca pe un oraș potrivit pentru familii. Venit din București în 2009 pentru o perioadă estimată inițial la un an, Cristian Josan a decis să rămână definitiv, după ce întrebarea sa s-a schimbat din „De ce să stau?” în „De ce să plec?”.

Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine
Economie

Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine

Fostul premier Theodor Stolojan a spus, azi, la o dezbatere organizată de Banca Națională, că investițiile publice care au început în 2022 nu au adus creșterea economică așteptată. „Progresul continuu al tehnologiilor, din păcate, ni-l aduc companiile internaţionale. De aceea, România trebuie să redevină atractivă pentru investiţiile străine directe până când România va începe să genereze şi ea progres tehnologic”, a mai spus Stolojan. Citește și: George Simion, semne ale divorțului de Călin Georgescu: PNL i-ar fi plătit campania electorală cu milioane de euro „România trebuie să redevină atractivă pentru investiţiile străine directe” „Vreau să spun foarte limpede, vizavi de multe prostii care se spun în dezbaterile economice: reducerea ritmului de creştere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani şi jumătate înainte de a se lua orice măsură aşa-zisă de austeritate. Am ajuns cu creşterea economică sub 1% în timp ce pompăm tot mai mulţi bani publici în investiţii. Deci, exact rezultatul contrariu decât cel descris de cărţile de economie. Prin urmare, pentru mine, atunci când nu pot gestiona mai bine creşterea economică, prioritară este corectarea deficitelor economice”, a spus fostul premier și lider liberal la evenimentul de lansare a volumului "Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergenţă nominală", al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR iniţiat şi coordonat de Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. „Iar aici ştiinţa economică ne spune foarte limpede ce trebuie să facem dacă vrem creştere economică şi stabilitate în acelaşi timp. Sunt trei factori: investiţiile în capitalul fizic şi în cel uman, sisteme eficiente de alocare a resurselor şi progresul continuu al tehnologiilor. Concluziile pe care le am eu şi vă rog să vă gândiţi bine la ele sunt: România are rezerve uriaşe de creştere economică dacă se uită cu atenţie la sistemele de alocare a resurselor şi domnul ministru al Finanţelor sper să vă spună câte ceva despre bubele noastre aici. Progresul continuu al tehnologiilor, din păcate, ni-l aduc companiile internaţionale. De aceea, România trebuie să redevină atractivă pentru investiţiile străine directe până când România va începe să genereze şi ea progres tehnologic", a explicat Theodor Stolojan.  

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)
Economie

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)

Controalele vamale pentru produsele din afara UE trebuie să fie mai dure, a cerut Parlamentul European prin vot, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. 60% din produsele din afara UE, neconforme „Uniunea Europeană trebuie să aloce mai mulți bani pentru controalele vamale, protecția consumatorilor și consolidarea pieței unice. Am votat în Parlamentul European noul program privind piața unică și domeniul vamal. Modificările susținute de Parlamentul European sunt și în avantajul cetățenilor și firmelor din România. ℹ️ Solicităm creșterea bugetului acestui program cu 700 de milioane de euro, de la 6,2 miliarde de euro la 6,9 miliarde de euro. ℹ️ Vor fi finanțate achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal, infrastructura necesară, sisteme electronice și soluțiile digitale. ℹ️ Sprijinim creșterea eficienței controalelor pentru produsele care intră pe piața UE. Controalele de până acum au relevat că majoritatea produselor cumpărate online din afara UE nu corespund standardelor europene. De exemplu, procentul de neconformitate a depășit 60% la controalele efectuate din octombrie până în decembrie 2025. ℹ️ Se asigură finanțare pentru supravegherea pieței și aplicarea normelor privind siguranța și conformitatea produselor, inclusiv a celor cumpărate online. ℹ️ Susțin investițiile în digitalizarea și interoperabilitatea administrațiilor, astfel încât firmele românești să piardă mai puțin timp cu procedurile administrative atunci când lucrează în alte state membre. ℹ️ Prin apartenența la Uniunea Europeană, România are acces liber la o piață de aproape 450 de milioane de locuitori.”, a scris Motreanu pe Facebook. 5,9 miliarde de colete mici în 2025 Creșterea comerțului electronic a adus pe piața europeană un volum foarte mare de produse expediate direct consumatorilor din state din afara Uniunii Europene. Potrivit Comisiei Europene, în 2025 au intrat în UE aproximativ 5,9 miliarde de colete cu valoare redusă, în creștere cu peste un sfert față de anul precedent. Numărul mare de expedieri îngreunează verificarea individuală a mărfurilor de către autoritățile vamale. Riscul este accentuat de practica fragmentării comenzilor în colete mici, de declarațiile vamale incorecte și de vânzătorii care își schimbă rapid identitatea pe platforme digitale. O acțiune amplă de control inițiată de Comisia Europeană a arătat că peste 60% dintre produsele verificate nu respectau cerințele europene privind conformitatea și siguranța. Procentul se referă la eșantionul controlat, nu la totalul produselor importate. Verificările au vizat în special jucării, electronice de mici dimensiuni, cosmetice, echipamente individuale de protecție și suplimente alimentare. Neconformitățile pot lua forme diferite. Unele produse conțin substanțe interzise sau în concentrații peste limitele admise. Altele prezintă riscuri de electrocutare, incendiu, sufocare ori rănire. Autoritățile identifică și etichete incomplete, avertismente absente, instrucțiuni necorespunzătoare, documentație tehnică insuficientă sau lipsa informațiilor care permit identificarea producătorului și importatorului. Marcajul CE este obligatoriu numai pentru anumite categorii de produse, precum jucăriile, aparatele electrice sau unele echipamente de protecție. Acesta nu reprezintă un certificat de calitate și nici dovada că produsul a fost fabricat în Uniunea Europeană. Marcajul indică asumarea conformității cu cerințele aplicabile, dar poate fi utilizat incorect sau falsificat. Regulamentul european privind siguranța generală a produselor, aplicabil din decembrie 2024, prevede că un produs provenit din afara UE nu poate fi comercializat legal pe piața europeană fără existența unui operator economic responsabil stabilit în Uniune. Datele acestuia trebuie să poată fi identificate pe produs, ambalaj sau în oferta online. Platformele au obligații privind identificarea comercianților, cooperarea cu autoritățile și eliminarea ofertelor pentru produse periculoase. Înainte de cumpărare, consumatorii pot verifica identitatea și adresa vânzătorului, datele operatorului responsabil din UE, avertismentele, instrucțiunile și eventualele alerte publicate în sistemul european Safety Gate. Un preț foarte mic, fotografiile generice, descrierile incomplete și recenziile repetitive pot indica un risc sporit. Dacă vânzătorul este stabilit în afara Uniunii, exercitarea dreptului de retragere, obținerea unei rambursări sau aplicarea garanției pot fi mai dificile. Autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pot opri, retrage sau distruge produsele periculoase, însă responsabilitatea verificării ofertelor revine și cumpărătorului.

Statul nu ar trebui să mai investească în orașe care pierd locuitori, spune un om de afaceri
Economie

Statul nu ar trebui să mai investească în orașe care pierd locuitori, spune un om de afaceri

Adrian Gârmacea, fondatorul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău, consideră că România trebuie să accepte declinul unor localități și să concentreze investițiile publice în zonele capabile să producă valoare economică. Antreprenorul a criticat distribuirea banilor publici, birocrația și sistemul de educație la Concordia Hub Est – Forum pentru Dezvoltare, organizat la Iași. Botoșani, Bacău și Buzău „n-au nicio șansă pe termen lung” Gârmacea susține că populația și activitatea economică se vor concentra în jurul marilor centre urbane, unde există salarii mai mari, locuri de muncă și servicii. El a nominalizat Botoșani, Bacău și Buzău printre orașele care, în opinia sa, „n-au nicio șansă pe termen lung”. „Orașele mici, de 100.000 de locuitori, sunt, pe termen lung, sortite eșecului”, a afirmat fondatorul Barrier, citat de Ziarul de Iași. Gârmacea a comparat marile orașe cu o „gaură neagră”, deoarece atrag populația și resursele din localitățile învecinate. Antreprenorul a criticat construirea unor săli de sport, școli și alte obiective publice în comunități care pierd constant locuitori. În opinia sa, statul nu ar mai trebui să investească nici în apă, canalizare sau drumuri în asemenea localități. „Orașele astea trebuie lăsate să moară, iar banii trebuie duși acolo unde pot să producă valoare”, a declarat Gârmacea. Iașiul, pol regional Iașiul este prezentat, însă, drept un pol regional cu perspective mai bune, datorită universităților, sistemului medical și industriilor IT și auto. Gârmacea crede că legătura rutieră rapidă dintre Bacău și București va reduce influența economică exercitată de Iași asupra Bacăului. Citește și: Lideri PSD expirați și dubioși care s-au întâlnit cu S&P și au transmis că sunt gata de guvernare. Grindeanu a lipsit Fondatorul Barrier s-a declarat pesimist în privința Moldovei, pe care nu o consideră o regiune omogenă economic și demografic. El a criticat și educația, susținând că școala românească acordă prea mult spațiu religiei și insuficientă atenție științelor necesare economiei viitorului. Birocrația, obstacol major O altă problemă indicată este birocrația. Gârmacea a afirmat că mediul de afaceri pierde ani pentru obținerea autorizațiilor și le-a cerut reprezentanților administrației să precizeze cât timp alocă rezolvării problemelor antreprenorilor. În contrast cu perspectiva asupra regiunii, omul de afaceri este optimist în privința Barrier. Compania exportă în Statele Unite, Regatul Unit și Irlanda. Intrarea pe piețe dificile necesită certificări și adaptarea produselor, dar poate reduce concurența și poate permite obținerea unor prețuri mai mari. Gârmacea susține că România și Polonia se numără printre principalii exportatori de ferestre, iar experiența Barrier arată că accesul inițial pe o piață poate depinde de o oportunitate, însă rezultatele ulterioare sunt obținute prin muncă și investiții. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră