luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1192 articole
Economie

Când afaceristul român construiește un brand internațional iar investitorul străin îl falimentează

Fabrica Te-Rox Prod din Pașcani, cândva unul dintre cei mai mari producători europeni de huse și componente pentru scaune auto destinate copiilor, a fost scoasă la vânzare pentru 2,49 milioane de euro. Fabrica are 14.000 mp Compania, fondată de antreprenoarea Doina Cepalis, a ajuns în faliment sub conducerea suedezilor de la Holmbergs Safety Group, la mai puțin de cinci ani după preluare. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat În schimb, unitatea de producție a rămas în proprietatea fondatoarei și nu a făcut parte din tranzacția către Holmbergs. Fabrica este amplasată pe un teren de aproape 15.000 mp și include o suprafață construită de aproximativ 14.000 mp, împărțită în hale de producție, spații de depozitare și zone administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Holmbergs a falimentat o afacere internațională (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul nu mai are bani de centuri ocolitoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Guvernul abandonează pe bandă rulantă proiectele de șosele din punctele critice

Interpelările parlamentarilor ieșeni privind cele două variante ocolitoare – Uricani–Cicoarei și Podu Iloaiei – se înmulțesc, însă răspunsurile primite de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii devin tot mai pesimiste. Creșterea TVA la 21% a pus cruce drumurilor Ultimul răspuns, adresat deputatului Alexandru Muraru, amintește că proiectul variantei ocolitoare Podu Iloaiei era finalizat încă din vară, după ce trecuse prin aproape toate comisiile necesare. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Însă majorarea TVA cu două procente, la 21%, a impus reluarea întregului circuit de avizare. Problemele nu s-au oprit aici. Ministerul Finanțelor Publice a transmis un punct de vedere care complică suplimentar situația. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

În ce țări se găsesc cele mai bune mașini rulate (sursa: Pexels/George Frewat)
Economie

În ce țări se găsesc mașinile rulate cele mai fiabile și de ce se află acestea în stare bună

Românii parcurg în medie 63.554 km cu o mașină înainte de a o vinde, sub media europeană de 75.928 km, potrivit unui studiu realizat de carVertical. Românii, 15.425 km anual în medie Deși rulăm anual aproximativ 15.425 km, autoturismele utilizate în România ajung să fie conduse mai puțin, în medie, pe durata deținerii, comparativ cu alte state europene. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Studiul arată că șoferii care își păstrează mașinile mai mulți ani și conduc mai puțini kilometri — condiții care cresc șansele ca vehiculele second-hand să fie „rulate bune” — se găsesc în țări precum Germania, Lituania, Portugalia și Regatul Unit. De exemplu: în Regatul Unit, mașinile sunt păstrate în medie 4,5 ani și parcurg 12.710 km/an; în Germania, durata medie de deținere este de 4,8 ani, cu 17.688 km/an; în Portugalia, vehiculele rămân la același proprietar timp de 7,2 ani, cu 15.133 km/an; în Lituania, perioada medie de deținere este de 5,5 ani, iar rulajul anual ajunge la 16.367 km. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum negociezi cu banca, în cazul unor credite cu probleme, fără să ajungi în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum negociezi cu banca, în cazul unor credite cu probleme, fără să ajungi în instanță

Sute de consumatori care aveau procese deschise împotriva băncilor au reușit să își închidă litigiile mult mai rapid decât se așteptau. Ce este și ce face CSALB În ultimii ani, aproape 800 de dosare aflate deja pe rolul instanțelor au fost retrase după ce părțile au ajuns la o soluție amiabilă prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Pentru unii consumatori, aceste înțelegeri au însemnat recuperarea unor sume importante, de ordinul miilor de euro. Pentru alții, beneficiile au constat în reducerea ratelor, renegocierea contractelor sau chiar oprirea executării silite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă - surse

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă , afirmă surse din Executiv. Potrivit acestor surse, cabinetul Bolojan pregătește acum atât bugetul pe 2026, cât și celebra „ordonanța-trenuleț”, prin care se amână unele cheltuieli, precum intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Vineri, șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat, referindu-se la pensiile speciale ale primarilor, că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  Potrivit surselor din Executiv, bugetul va fi construit pe estimarea unui deficit bugetar între 6,2% și 6,4% din PIB, iar creșterea economică este estimată la 0,8% și 1% din PIB.  Cursul de schimb pe baza căruia va fi construit bugetul ar fi de 5,1 lei pentru un euro.  Anul viitor vor intra în vigoare și noile majorări de taxe și impozite locale. 

Dobânzile la creditele ipotecare scad în 2026 (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scad dobânzile la creditele ipotecare la începutul lui 2026. Reduceri importante de rate bancare

Anul viitor ar putea debuta cu reduceri ale dobânzilor atât pentru creditele ipotecare fixe, cât și pentru cele variabile, ca urmare a diminuării IRCC. Potrivit analizei realizate de Ipotecare.ro și SVN România | Credit & Financial Solutions, indicatorul IRCC este prognozat să ajungă la 5,67% în primul trimestru al anului 2026, un nivel comparabil cu începutul acestui an. În același timp, dobânzile fixe ar urma să scadă la o medie de 5,55%, de la aproximativ 5,70% în trimestrul al patrulea din 2025. Niveluri ale dobânzilor tot mai reduse în debutul lui 2026 O dobândă medie fixă de 5,55% ar reprezenta a treia cea mai scăzută valoare din ultimii patru ani, în timp ce dobânzile variabile estimate la 8,17% ar marca a patra cea mai redusă valoare din 2023 până în prezent. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu Tendința de scădere ar putea continua și în trimestrul al doilea din 2026, calculele bazate pe valorile zilnice ale IRCC indicând un nivel provizoriu de aproximativ 5,58%. Un 2025 stabil și un posibil record pe piața ipotecară Analiza arată că anul 2025 a fost caracterizat de o stabilitate a dobânzilor, cu valori fixe între 5,45% și 5,70%, iar IRCC oscilând între 5,55% și 6,06%. În paralel, piața creditelor ipotecare ar putea încheia anul cu un nou record, după ce în primele zece luni s-au acordat credite în valoare de 9,2 miliarde euro, în creștere cu 26% față de aceeași perioadă din 2024. Cerere de locuințe în ușoară scădere, dar interes ridicat pentru finanțare Deși numărul locuințelor vândute la nivel național a scăzut cu 2,7% în primele zece luni ale lui 2025, iar în București-Ilfov cu 5,7%, apetitul pentru credite ipotecare rămâne ridicat. Reprezentanții SVN România subliniază că 2026 ar putea fi un an la fel de puternic pentru piața creditelor, în absența unor șocuri macroeconomice majore, evoluția inflației fiind determinantă pentru traiectoria dobânzilor. Actorii principali ai pieței de brokeraj ipotecar Ipotecare.ro se remarcă printr-un model exclusiv online, bazat pe algoritmi care identifică soluțiile optime de finanțare pentru fiecare client. SVN România | Credit & Financial Solutions rămâne unul dintre cei mai importanți jucători ai pieței, intermediind aproximativ 1.600 de dosare în prima jumătate a lui 2025 și operând printr-o rețea de 28 de birouri la nivel național.

Datoria României, sume cât 59,7% din PIB (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB

Datoria administrației publice a crescut în august 2025 la 1.084,25 miliarde lei, față de 1.070,18 miliarde lei în luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 59,7%, în urcare față de 58,9% în iulie, potrivit valorilor PIB comunicate de INS în 10 octombrie 2025. Evoluția datoriei pe termen mediu și lung Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 1.021,5 miliarde lei în august, comparativ cu 1.004,9 miliarde lei în iulie. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut la 63,1 miliarde lei, de la 65,19 miliarde lei luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei publice Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 885,958 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat totalizau 175,48 miliarde lei. Structura datoriei pe monede Datoria guvernamentală în lei se ridica la 495,4 miliarde lei. Datoria denominată în euro ajungea la 476,2 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari la 110,6 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației centrale continuă să crească Datoria administrației publice centrale a urcat în august la 1.059,5 miliarde lei, față de 1.046 miliarde lei în iulie. Din total, 996,44 miliarde lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cele mai mari sume au fost contractate în lei (476,06 miliarde lei) și euro (470,8 miliarde lei, echivalent). Datoria administrațiilor locale trece de 24,7 miliarde lei Datoria administrației publice locale a crescut la 24,734 miliarde lei, de la 24,175 miliarde lei în iulie. Aproape întreaga sumă (24,7 miliarde lei) este datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă crește la 529,57 miliarde lei Datoria internă a administrației publice a ajuns la 529,57 miliarde lei în august, față de 523,11 miliarde lei în luna anterioară, reprezentând 29,2% din PIB. Din această sumă, administrația centrală are 510 miliarde lei datorie internă, iar administrațiile locale 19,58 miliarde lei. Datoria externă depășește 554 miliarde lei Datoria externă a administrației publice s-a majorat la 554,68 miliarde lei, față de 547,06 miliarde lei în iulie, ajungând la 30,6% din PIB. Cea mai mare parte aparține administrației centrale (549,5 miliarde lei), iar datoria externă a administrațiilor locale se ridică la 5,155 miliarde lei.

Tichetele casnice, tot mai folosite (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Tichetele pentru activități casnice câștigă teren, iar tot mai mulți oameni descoperă că pot plăti legal și simplu ajutorul în gospodărie. Zilierii, avantaj la sănătate și pensii Cu peste 1.800 de prestatori și 1.207 beneficiari înregistrați în acest an la Iași, sistemul devine o alternativă accesibilă la munca „la negru”. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Introduse la 1 ianuarie 2024, tichetele pentru activități casnice au atras până la finalul anului trecut aproape 690 de beneficiari și peste 1.200 de prestatori în județ, potrivit AJOFM Iași. Prestatorii care reușesc să preschimbe lunar minimum 85 de tichete – aproximativ 1.275 de lei – pot fi incluși în sistemul public de sănătate și pensii, fără a plăti separat contribuțiile, oferind astfel un plus de siguranță și predictibilitate celor care desfășoară activități casnice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8 duce investitorii la Târgu Frumos (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 declanșează o revoluție la Târgu Frumos: orășelul ieșean, asaltat de investitori

Fostele platforme industriale din Târgu Frumos sunt reconvertite în blocuri și centre comerciale, însă orașul nu renunță la dezvoltarea economică: administrația locală pregătește un parc industrial nou. Autostrada A8 duce investitorii la Târgu Frumos Potrivit primarului Neculai Zugravu, poziția strategică și proximitatea față de viitoarea autostradă sporesc interesul investitorilor pentru zonă. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Edilul estimează că populația orașului a ajuns la aproximativ 13.000 de locuitori și mizează pe forța de muncă locală, dar și pe tradiția agroindustrială a comunității. La fel cred și antreprenorii care dezvoltă proiecte în prezent în Târgu Frumos, convinși că noua autostradă va impulsiona semnificativ atractivitatea orașului pentru investiții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare Foto: Facebook CFR Calatori
Economie

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom, Carpatica Feroviar și companii din industria de Apărare: mai multe articole din ordonanța de urgență privind cea de a doua rectificare bugetară din 2025 prevăd majorarea capitalului social la aceste societăți de stat. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Însă, în proiectul ordonanței de urgență nu se precizează exact de ce sume va beneficia fiecare companie.  Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare În 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan se angaja ca acele companii de stat cu pierderi „cronice” să fie lichidate, nu salvate din nou de către contribuabili.  „Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare. Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a spus Bolojan pentru Europa Liberă.  Ce prevede acum proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului: „Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 72 "Active financiare", articolul 72.01 "Active financiare", alineatul 72.01.01 "Participare la capitalul social al societăților comerciale", se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat”. Ordonanța arată că banii sunt pentru acoperirea „cheltuielilor curente și de capital” O formulare asemănătoare apare în cazul CFR Călători, cu precizarea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat Se majoreaza cu o suma neprecizata capitalul companiei CFR pentru acoperirea cheltuielilor curente. La Tarom, majorarea capitalului va fi folosită „pentru reducerea deficitului de finanțare necesară în anul 2025 pentru acoperirea cheltuielilor curente și de capital”.  O sumă uriașă, de 900 milioane de lei „poate fi utilizată pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia”, mai precizează OUG-ul.  Nici una din aceste decizii nu este explicată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.  CFR a avut în 2024 datorii de 1,5 miliarde de lei și pierderi de 432 milioane de lei. CFR Călători avea, în 2024, datorii de 1,27 de miliarde de lei. Principalele companii din industria de apărare aveau pierderi, în 2024, de circa 1,3 miliarde de lei. 

Tinerii din România nu-și găsesc serviciu (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Tinerii își găsesc din ce în ce mai greu de lucru. Mulți, din cauză că abandonează studiile

Integrarea tinerilor pe piața muncii este o problemă la nivel național. Studiile, abandonate încă din liceu Conform unui raport recent al Comisiei Europene, rata șomajului în rândul tinerilor depășea 26% la finalul lui 2024. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Fenomenul este alimentat de abandonul școlar timpuriu, ajuns la 16,8%, și de abandonul universitar de 48%, procente mult peste media Uniunii Europene. Lipsa experienței practice, competențele insuficiente și tranziția dificilă de la educație la piața muncii îi împiedică pe mulți tineri să ocupe posturile disponibile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

Iașiul poate rămâne fără servicii publice (sursa: Pexels/Mihai Gutsan)
Economie

Al doilea mare oraș al României poate rămâne în întuneric și fără transport din cauza unui proces

Judecătoria Iași a suspendat provizoriu o executare silită de aproape 102 milioane de lei. Orașul ar fi paralizat Dacă executarea s-ar pune în practică, ar fi pus în pericol bugetul orașului și finanțarea serviciilor publice. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Printr-o hotărâre „fără cale de atac”, instanța a admis cererea Primăriei și a blocat temporar executarea solicitată de CET Iași. Decizia protejează, pentru moment, servicii precum iluminatul public, transportul, salubrizarea, dar și funcționarea școlilor și spitalelor, în timp ce litigiul continuă la Înalta Curte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră