joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

916 articole
Economie

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților, a arătat asociatul unei case de avocatură specializate în dosare comerciale. Mirajul randamentului de 7-10% pe an Pentru a nu-și expune clienții, avocatul cu care DeFapt.ro a discutat a preferat să nu-i fie menționată identitatea. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Acesta a avut, de-a lungul ultimilor ani, mai mulți clienți care i-au cerut sfatul în legătură cu achiziția unor apartamente ale Nordis. "Nu toți cei care voiau să cumpere apartamente oferite de Nordis aveau economii serioase, unii moșteniseră niște bani sau vânduseră proprietăți ori aveau economii medii", a spus avocatul. Reclama agresivă la imobilele Nordis, însă, făcea ravagii. "Dar mai era ceva: faptul că apartamentele puteau fi închiriate în regim hotelier și clienților li se promitea un randament anual de 7-10% făcea ca oferta să pară nemaipomenită", a mai spus avocatul. Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților Asociatul casei de avocatură a descris două dintre situațiile cu care s-a confruntat. "Într-un caz, am avut un client care a dorit să cumpere două apartamente la Nordis. I s-a spus, explicit, că e o promisiune de vânzare-cumpărare, nu un contract, pentru că imobilul nu exista fizic, blocul nu era construit. Citește și: Nordis, țeapa țepelor pentru doi oameni de afaceri: ar fi luat un împrumut de 12 milioane de euro pentru 160 de apartamente, sunt pe cale să piardă tot Mai mult, clientul trebuia să plătească 95% din valoarea apartamentului pe această promisiune de vânzare-cumpărare care, atenție, nu era înscrisă în cartea funciară. L-am avertizat pe acel client să nu semneze actele fără înscrierea promisiunii în cartea funciară, dar pur și simplu m-a ignorat, considera că făcea o afacere foarte bună", a arătat avocatul. Apartament cu discount pentru a renunța la proces "Un alt client a cumpărat mai multe apartamente și m-a contactat abia după ce a expirat termenul la care trebuia să primească locuințele și nu se întâmplase asta. Voia să dea în judecată Nordis pentru a-și recupera banii. Dar Nordis i-a propus o altă cale pentru a stinge litigiul: să mai semneze o promisiune de vânzare-cumpărare, cu un discount foarte mare, pentru încă un apartament. Ceea ce clientul meu a și făcut și a renunțat la proces", a adăugat asociatul casei de avocatură. Nici unul din cei doi clienți Nordis menționați de avocat nu și-a primit apartamentele, deși au cheltuit, împreună, aproape jumătate de milion de euro.

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților (sursa: Facebook/Nordis Group)
Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Foto: Facebook
Economie

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat

Încă un semnal că austeritatea la stat s-a încheiat înainte de a începe: Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat care au profit. Potrivit site-ului Profit, ordonanța zisă „Trenuleț” - care îngheța salariile în sectorul de stat - se vor permite majorărin salariale în companiile care au profit, care sunt listate la bursă și în industria de apărare, acolo unde s-a obținut „profit operațional”. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Pretextul, potrivit surselor citate de Profit, ar fi că astfel și-ar menține „performanțele economice” și se vor putea dezvolta în continuare. Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Discuția este acum dacă Guvernul va modifica ordonanța Trenuleț, printr-o altă ordonanță, sau modificările vor fi strecurate în Parlament, prin amendamente. „Guvernanții au mai promis anterior că ordonanța (..) va fi modificată în Parlament pentru a permite plata orelor suplimentare lucrate în zilele de week-end sau sărbători legale de către angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, Guvernul promite să vină cu o soluție și pentru pensiile militare și să continue discuțiile cu conducerile companiilor de stat din domeniile feroviar, silvic, energetic, siderurgic pentru clarificarea modului de aplicare a ordonanței la nivelul acestor companii”, arată Profit. Marți, Guvernul părea să fi cedat și în fața sindicatului de la Metrorex - companie puternic subvenționată și aflată pe pierdere - și ar fi acceptat majorarea salariilor cu 1.050 de lei, brut, lunar.

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis. Legăturile financiare dintre oamenii de afaceri ieșeni Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea, care au investit zeci de milioane de lei în schema Nordis prin Multiactive Finance SRL, complică și mai mult tabloul afacerii. Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis O altă companie controlată de aceștia gestionează un împrumut de proporții semnificative. Gheorghiu și Delcea sunt acționari comuni la Egros Trade SRL, firma care administrează centrul comercial Egros. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Conform unui extras de Carte Funciară, asupra centrului comercial este instituită o ipotecă de către Garanti Bank. Documentul indică: "Intabulare, drept de IPOTECĂ, Valoare: 8.705.000 EUR + 3.000.000 EUR". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8% (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8%, potrivit unei comunicări trimise de companie clienților vineri. Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8% "Având în vedere creșterea constantă a costurilor pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice de voce mobilă și date mobile, de telefonie fixă și internet fix, a serviciilor TV (transmisia serviciilor de programe audiovizuale), precum și a serviciilor machine to machine (M2M), vă informăm că, începând cu următoarea factură, prețul acestor servicii va fi indexat cu un procent de 5.8%. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Aceasta este valoarea indicelui armonizat al prețurilor de consum comunicată de către Oficiul European de Statistică – Eurostat, pentru România, pentru anul 2024. Actualizarea prețului serviciilor și tarifului de reconectare este prevăzută de art. 7.2 din Clauzele Contractuale Principale pentru furnizarea serviciilor Vodafone. Dacă aveți un dispozitiv (ex. telefon) achiziționat în rate de la Vodafone, vă informăm că această creștere nu se va aplica ratelor aferente acestuia.", se arată în mesajul trimis clienților de către companie.

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure. Un proiect imobiliar de amploare propus în zona Copou (Iași) generează controverse, în special din cauza accesului dificil către amplasament. Zeci de blocuri, înghesuite în pădure În Fundac Ursulea sunt planificate până la 40 de construcții, majoritatea fiind blocuri, iar vecinii și-au exprimat îngrijorarea privind infrastructura insuficientă. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Proiectul se află în faza de consultare publică încă de la sfârșitul anului 2023. Două companii propun dezvoltarea a 33 de locuințe colective cu regim de trei sau patru etaje, șapte clădiri pentru spații comerciale și un lăcaș de cult. Primăria Iași a publicat recent raportul de informare privind încheierea etapei de consultare publică, ceea ce apropie proiectul de procesul de avizare a investiției. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune. Directoratul OMV Petrom S.A. a anunțat marți, printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, propunerea unui dividend de bază de 0,0444 lei/acțiune pentru anul financiar 2024. Aceasta reprezintă o creștere anuală de 7,5%, situându-se în intervalul prognozat de 5-10% din politica de dividende a companiei. Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune Propunerea finală privind distribuirea dividendelor va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din aprilie 2025, după validarea de către Consiliul de Supraveghere și Comitetul de Audit. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Pe lângă dividendele de bază, OMV Petrom ar putea distribui dividende speciale, o decizie urmând să fie luată la mijlocul anului 2025, în funcție de performanțele financiare și contextul economic. Profit net în creștere, dar scădere a rezultatului operațional Grupul OMV Petrom a înregistrat un profit net de 4,2 miliarde de lei în 2024, marcând o creștere de 4% față de anul anterior. Cu toate acestea, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a scăzut cu 52%, la 5,7 miliarde de lei, din cauza scăderii prețurilor mărfurilor și a impactului negativ al reglementărilor asupra sectorului de gaze și energie.

Iașiul domină exporturile către Statele Unite (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Iașiul domină exporturile către Statele Unite

Iașiul domină exporturile către Statele Unite. Firmele din Iași înregistrează un succes remarcabil pe piața americană, exportând anual mai multe mărfuri decât importă din SUA. Iașiul domină exporturile către Statele Unite În primele nouă luni din 2024, exporturile ieșene către Statele Unite au atins 47,3 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de doar 3,8 milioane de euro, potrivit Direcției Județene de Statistică Iași. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Acest excedent comercial de 43,5 milioane de euro demonstrează competitivitatea companiilor locale pe una dintre cele mai mari piețe globale. Totuși, eventualele taxe vamale impuse de SUA Uniunii Europene ar putea influența semnificativ această dinamică comercială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni. Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Iași (CCI) au solicitat finalizarea licitațiilor pentru Autostrada A8 și demararea lucrărilor la tronsonul Lețcani-Ungheni. Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni Cererea a fost adresată politicienilor din Republica Moldova și reprezentanților camerelor de comerț din Moldova, Ucraina și România. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT În plus, Paul Butnariu, președintele CCI Iași, a cerut sprijin pentru transformarea râului Prut într-o cale navigabilă, care să unească aceste țări, în loc să le despartă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum bilateral organizat în cadrul evenimentului "Fabricat în Moldova", care a avut loc la Chișinău. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră