marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1328 articole
Economie

De ce majorarea taxelor a fost inevitabilă: explicațiile fostului vicepremier Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu, fost vicepremier, susține că majorarea taxelor a fost o decizie inevitabilă în contextul economic și politic de la acel moment, subliniind că „nu exista altă variantă”. Majorarea taxelor, o decizie inevitabilă Într-un interviu amplu, acesta avertizează că tensiunile din coaliția de guvernare afectează deja economia, cu impact vizibil asupra dobânzilor și pieței bursiere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Anastasiu explică faptul că incertitudinea globală, de la conflictele din Orientul Mijlociu la turbulențele din aviație, determină populația să reducă consumul, dar evidențiază și oportunități pentru turismul din România, inclusiv pentru Iași. Totodată, el atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale va transforma profund piața muncii, fără a elimina locurile de muncă, și vorbește despre adaptare ca strategie esențială într-o economie instabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majorarea taxelor, o decizie inevitabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
PNRR, nouă reforme pentru fondurile europene (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

„Băieți deștepți” din energie, lista lui Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic. Potrivit Ziarului Financiar, randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au crescut marţi la 7,24%, menţinând trendul ascedent pe care s-au reînscris în urmă cu o săptămână. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic „Pe 14 aprilie, randamentul coborâse spre 6,7%, după ce atinsese vârfuri de 7,2-7,4% la mijlocul lunii martie (...) În acelaşi timp, datele publicate de BNR marţi arată că titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate la un randament de 7,25% pe piaţa secundară, în creştere de la 7,16% cu o zi înainte”, scrie ZF.  Pe de altă parte, președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, declara pentru Agerpres: „Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe pieţele financiare, vom vedea că, la deschidere, Bursa a scăzut cu peste 2% (la 12:30 – n.r.), iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au crescut, în ultima perioadă, cu aproximativ 50 de puncte de bază. Evoluţiile sunt abia la început şi mai pot apărea ştiri care să mişte preţurile în continuare. Investitorii văd turbulenţe şi şi-au redus o parte din poziţii probabil. Deocamdată impactul asupra pieţei este moderat, însă este negativ”. 

Comasarea comunelor prin aplicație digitală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comasarea comunelor propusă prin aplicație digitală: reorganizarea pe baza bugetelor și populației

O nouă propunere de comasare a comunelor mici, bazată pe criterii bugetare și demografice, este susținută de Cosette Chichirău, fost deputat USR și actual consilier local. Comasarea comunelor prin aplicație digitală Aceasta a dezvoltat o aplicație grafică la nivel național, care utilizează datele financiare raportate de fiecare comună pentru a simula reorganizarea administrativă. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Inițiativa vine în sprijinul ideii lansate de istoricul Vasile Cotiugă, care propunea un prag minim de 7.000 de locuitori pentru noile unități administrativ-teritoriale. În varianta Cosette Chichirău, pragul este redus la 5.000 de locuitori, pe baza rezultatelor ultimului recensământ, ceea ce ar putea accelera procesul de reformă administrativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Privatizarea companiilor de stat, premieri PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori

„Nu ne vindem țara”, o formulă emblematică a anilor ’90, revine astăzi în discursul politic românesc, într-un moment marcat de presiuni bugetare majore și nevoia de reforme structurale. În centrul dezbaterii se află intenția Guvernului de a lista la bursă noi companii de stat, o inițiativă care a generat reacții puternice din partea opoziției și chiar din interiorul coaliției. Discuția a fost declanșată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat în Guvern o listă exploratorie de companii ce ar putea fi listate la bursă. Deși oficialul a subliniat că nu există încă o decizie politică, simpla enunțare a acestor posibilități a reaprins o dezbatere veche: cât din economia strategică ar trebui să rămână sub controlul statului? De la analiză tehnică la conflict politic Lista prezentată de Gheorghiu include companii precum CEC Bank, Poșta Română sau Compania Națională Aeroporturi București, iar pentru unele dintre acestea se ia în calcul o ofertă publică inițială (IPO) sau vânzarea unor pachete minoritare. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Vicepremierul a insistat că este vorba doar despre o etapă preliminară, care necesită studii de fezabilitate și analize aprofundate. „Nu ne vindem țara” Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Partidul Social Democrat (PSD) a respins ferm ideea vânzării de acțiuni în companii strategice, invocând riscuri pentru securitatea economică și energetică. În paralel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat atât Guvernul, cât și PSD, acuzând un „dublu discurs” și cerând păstrarea controlului majoritar al statului. PSD și AUR invocă argumente similare: necesitatea păstrării controlului asupra companiilor strategice, riscul pierderii influenței statului în sectoare cheie, contextul geopolitic instabil Pentru AUR, poziția este categorică: statul trebuie să dețină control majoritar în energie și infrastructuri critice, iar orice vânzare de acțiuni este considerată o vulnerabilitate. Ce înseamnă, de fapt, listarea la bursă Listarea unei companii de stat la bursă nu echivalează automat cu privatizarea totală. În majoritatea cazurilor, statul păstrează un pachet majoritar, iar vânzarea se face pentru atragerea de capital, creșterea transparenței și îmbunătățirea guvernanței corporative. Acest model a fost aplicat în România în ultimele două decenii, în special în sectorul energetic. Un model constant: listare fără pierderea controlului Statul român a utilizat bursa pentru a atrage capital și pentru a crește transparența, dar a păstrat, în majoritatea cazurilor, controlul asupra companiilor strategice. Excepția notabilă rămâne Electrică, listată pe 4 iulie 2014 când statul a vândut pachetul majoritar. Premier era atunci Victor Ponta, de la PSD. De altfel, Guvernele PSD au jucat un rol semnificativ în deschiderea companiilor de stat către bursă. Atât Victor Ponta, cât și Marcel Ciolacu au girat sau au beneficiat de astfel de procese. Istoria listărilor: statul român și piața de capital România are deja un portofoliu consistent de companii de stat listate la bursă, majoritatea din domeniul energiei. Primele listări ale companiilor de stat la Bursa de Valori București au avut loc în anii 2000, într-un context în care România încerca să își modernizeze economia și să atragă capital privat. Operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a deschis acest drum prin listarea unor companii strategice din infrastructura energetică. Transelectrica a fost listată în 2006, fiind una dintre primele companii de stat care au intrat pe piața de capital. Statul deținea 58%, iar operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. La scurt timp, în 2008, a urmat Transgaz, compania responsabilă de transportul gazelor naturale. Listarea a făcut parte din același efort de deschidere către piața de capital și de aliniere la standardele europene. Aceste două operațiuni au reprezentat primele semnale că statul român începe să folosească bursa ca instrument de finanțare și reformă, fără a renunța la controlul asupra infrastructurii critice. Epoca Ponta: accelerarea listărilor Un salt semnificativ s-a produs în perioada 2013–2014, în timpul guvernului condus de Victor Ponta. În doar câteva luni, statul a listat unele dintre cele mai importante companii din energie, într-un context marcat de acorduri cu instituțiile financiare internaționale și de presiunea pentru reforme structurale. Prima a fost Nuclearelectrica, urmată de Romgaz, listată pe 12 noiembrie 2013. IPO-ul (momentul în care o companie, inclusiv una de stat, își deschide capitalul către investitori și începe să fie tranzacționată pe bursă) Romgaz a fost unul dintre cele mai mari din regiune la acel moment. Apogeul acestui val a fost atins în 2014, când Electrica a fost listată simultan la București și Londra. Spre deosebire de celelalte cazuri, statul a cedat pachetul majoritar, într-o tranzacție considerată cea mai amplă privatizare prin bursă din România. Potrivit unei analize Profit.ro, aceste listări au făcut parte dintr-o strategie coerentă de reformă și au contribuit decisiv la dezvoltarea pieței de capital din România. Hidroelectrica 2023: un moment de referință pentru piața de capital După aproape un deceniu fără listări majore, România a revenit în prim-plan în 2023, odată cu listarea Hidroelectrica. Operațiunea, realizată în mandatul premierului Marcel Ciolacu, a fost cel mai mare IPO din istoria țării. Tranzacția a atras miliarde de euro și a fost considerată un succes major pentru piața de capital românească. Un aspect esențial este că pachetul vândut nu a aparținut statului, ci Fondului Proprietatea, ceea ce a permis menținerea controlului public asupra companiei.

De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Foto: Captură youtube
Economie

De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea

De ce a explodat prețul energiei electrice, în martie 2026, cu peste 57% (de la an la an): acesta este finalul minciunii „plafonării” prețurilor, timp în care clienții PSD au blocat dezvoltarea unor noi capacități de producție.  Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar În decembrie 2024, Hotnews relata: „Nepotul lui Ciolacu a vândut una dintre cele două firme de energie eoliană, care aveau cifră de afaceri zero în 2022 și 2023, după ce a obținut pentru ele fonduri PNRR de peste 22 de milioane de euro. Cumpărătorul este firma unui mare mogul ceh”.  Acest site arăta: „În aprilie 2022, a înființat firmele. În martie 2023, a obținut Avizul Tehnic de Racordare (ATR) de la Transelectrica. În iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR, pentru care a primit aprobare în decembrie 2023. Aceasta este istoria interacțiunilor rapide și pozitive ale lui Mihai Cristian Ciolacu în relația cu statul român”.  De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Ce s-a petrecut în guvernarea PSD-PNL: electoratul a fost amoțit cu mesajul că prețul la energie este „plafonat”. Ce nu i s-a spus a fost că tot el plătește. Din bugetul de stat s-au achitat aproximativ 30 de miliarde de lei pentru plafonarea prețurilor la energie (curent și gaze) în perioada 2021–2025, inclusiv restanțe încă neachitate către furnizori. Această sumă a fost necesară pentru a compensa furnizorii de energie pentru diferențele dintre prețul de piață și tarifele plafonate aplicate clienților casnici și industriali. Subvenția strict pe energie electrică a fost de 17-18 miliarde de lei.  În 2025, producția internă de energie primară a scăzut cu 2,3% față de 2024, în timp ce importurile de energie (inclusiv electricitate) au crescut cu peste 10%. Pentru comparație, Bulgaria, cu un teritoriu și o economie mult mai mici, a obținut un creșteri de procente (14–16% între 2021–2022; +14% între 2024–2025 pe primele 7 luni) și un mix regenerabil mult mai agresiv decât România, în special prin solar.  Săptămâna trecută, o notă a ministerului Energiei arăta că România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD. De exemplu, xistă riscul pierderii a 51,4 milioane de euro alocați pentru noi capacități de producție din energie regenerabilă (din grantul de peste 460 milioane de euro). Între blocajele identificate se află „perioada mare de emitere a certificatelor de racordare” și „necesitatea întăririi rețelei pentru unele proiecte”. Souluție: „intervenție punctuală în relația cu Transelectrica și operatorii de distribuție în vederea verificării cu celeritate a dosarelor beneficiarilor pentru emiterea certificatelor de racordare”. Premierul Ilie Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre așa-numitele „avize tehnice de racordare”, ATR-uri, eliberate de Transelectrica în număr excesiv de mari unor firme care nu desfășurau nici o activitate, blocând astfel investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție de energie. „Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces”, a anunțat el, miercuri, într-o conferință de presă.  Directorul Transelectrica, Ștefăniță Munteanu are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. El este membru PSD. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu. 

Prețul energiei electrice crește cu aproape 60% (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025

Prețul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutul Național de Statistică. Scumpirea este determinată în principal de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alimentele se scumpesc: cafeaua și fructele, în topul creșterilor În categoria alimentelor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+23,29%), fructe proaspete (+14,23%) și produse din fructe (+11,79%). Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 11,16%, iar ouăle s-au scumpit cu 14,63%. Alte majorări importante au fost consemnate la: carne de bovine (+11,47%) pâine (+9,86%) lapte de vacă (+9,69%) carne de pasăre (+7,73%) Uleiul, peștele și băuturile alcoolice, în creștere Prețurile au crescut și pentru alte produse de bază, precum peștele proaspăt (+7,91%), uleiul (+7,31%) și citricele (+9,35%). În același timp, berea s-a scumpit cu 7,74%, iar vinul cu 6,19%. Carnea de porc a avut o creștere mai moderată, de 3,08%. Scăderi de prețuri la unele alimente Există și produse care s-au ieftinit în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre acestea se numără: cartofii (-11,08%) leguminoasele (-5,01%) făina (-3,38%) mălaiul (-1,78%) Zahărul a înregistrat o ușoară scădere de 0,52%. Scumpiri importante și la produsele nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de creștere a prețurilor. Alte majorări semnificative au fost înregistrate la: energie termică (+13,41%) cărți, ziare și reviste (+10,11%) detergenți (+9,89%) tutun și țigări (+7,42%) Prețurile medicamentelor au crescut cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93%. Singura scădere importantă din categoria nealimentară a fost înregistrată la gaze, care s-au ieftinit cu 7,08% față de martie 2025. Serviciile continuă să se scumpească accelerat În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: bilete CFR (+24,40%) apă, canal și salubritate (+15,49%) servicii de igienă și cosmetică (+14,12%) servicii industriale (+15,68%) De asemenea, s-au scumpit serviciile de reparații auto (+13,55%) și cele de confecționare și reparare a îmbrăcămintei și încălțămintei (+13,91%). Creșteri la chirii, transport și servicii medicale Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar serviciile medicale cu 12,26%. Transportul urban s-a scumpit cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%. Tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026. Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost înregistrată la transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 7,49% față de anul precedent. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, introdusă prin OUG nr. 6/2025, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor din ultimele luni. Evoluția prețurilor în România (2020–2026) În perioada 2020–2026, România a înregistrat creșteri semnificative de prețuri atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare, pe fondul inflației ridicate și al crizelor economice succesive. Datele Institutului Național de Statistică arată că unele categorii de produse s-au scumpit mult peste media generală. Scumpiri accelerate la alimente în ultimii ani La alimente, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în special în ultimii ani. De exemplu, în 2026, cafeaua s-a scumpit cu peste 23%, ouăle cu aproximativ 14–15%, iar fructele proaspete cu peste 14% într-un singur an. Creșteri importante au fost consemnate și la produse de bază precum pâinea (+9–10%) sau laptele (+9,7%). În unele perioade, anumite alimente au avut scumpiri și mai accentuate: fructele proaspete au înregistrat creșteri de aproape 40% într-un an, iar produsele din fructe peste 25%. Alimentele, cu până la 50% mai scumpe față de 2020 Pe termen mai lung, comparativ cu 2020, alimentele sunt în prezent cu aproximativ 40–50% mai scumpe, potrivit analizelor bazate pe date INS. Această evoluție a fost determinată de creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime. În cazul produselor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energie și utilități. Energia electrică a avut creșteri spectaculoase, de peste 50–60% într-un singur an, iar gazele naturale au ajuns să fie cu peste 80% mai scumpe față de 2020. Combustibili și alte produse nealimentare în creștere Combustibilii au crescut și ei cu aproximativ 13% anual în unele perioade recente. Alte produse nealimentare care s-au scumpit semnificativ includ detergenții (aproape 10%), îmbrăcămintea și produsele textile, dar și medicamentele. În paralel, serviciile au devenit mai scumpe, cu creșteri notabile la transport, reparații auto sau servicii de îngrijire personală. Per ansamblu, inflația cumulată din ultimii ani a dus la o creștere generală a prețurilor de aproape 45% față de 2020. Această evoluție nu a fost uniformă: alimentele și energia au înregistrat cele mai mari scumpiri, influențând direct costul vieții.

Inflația anuală a urcat la 9,87% în martie 2026 (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația crește accelerat, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Evoluție 2020-2026

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie 2026, față de 9,31% în februarie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Scumpirile au fost resimțite în toate sectoarele, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la servicii, cu un avans de 11,05%, urmate de mărfurile nealimentare (10,89%) și cele alimentare (7,67%). Evoluția lunară și inflația de la începutul anului Comparativ cu luna februarie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,78% în martie. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De la începutul anului, inflația a ajuns la 2,3% (martie 2026 raportat la decembrie 2025). În același timp, rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) a fost de 8,5%. Inflația calculată după standardele europene (IAPC) Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat la nivel european, a înregistrat o creștere lunară de 0,92% în martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza acestui indicator a fost de 9%, iar rata medie a inflației în ultimele 12 luni a ajuns la 7,6%. Prognoza BNR: inflația va scădea treptat Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că inflația va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. Scumpirile la energie și combustibili, principalul factor de risc BNR avertizează că inflația va continua să crească în perioada martie–iunie 2026 peste estimările inițiale. Principalele cauze sunt scumpirea combustibililor și majorarea cotațiilor la petrol și gaze naturale, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția puterii de cumpărare în România (2020–2026) Puterea de cumpărare în România a avut o evoluție mixtă în perioada 2020–2026, fiind influențată simultan de creșterea salariilor și de inflația ridicată. În primii ani după 2020, veniturile au crescut constant, pe fondul relansării economice după pandemie. Datele Eurostat arată că salariul mediu anual a urcat semnificativ, ajungând la peste 21.000 de euro în 2024, în creștere rapidă față de anii anteriori. Această evoluție a contribuit inițial la îmbunătățirea nivelului de trai. Inflația erodează câștigurile salariale Totuși, începând cu 2022–2023, inflația accelerată a început să erodeze câștigurile. România s-a situat printre țările UE cu cele mai mari creșteri de prețuri, iar în 2025 rata anuală a inflației s-a apropiat de 9,7–9,8%. În același timp, salariile au crescut mai lent: de exemplu, în 2025 câștigul salarial mediu net a ajuns la aproximativ 5.914 lei, cu un avans anual de doar 4,8%. Această diferență dintre ritmul de creștere al salariilor și cel al prețurilor a dus la scăderea salariului real, adică a puterii de cumpărare. Scăderea salariului real și impactul asupra populației Indicatorii oficiali arată că, în decembrie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95,5% față de anul precedent, semnalând o pierdere de putere de cumpărare. În unele luni din 2025, scăderea a fost și mai accentuată, ajungând la aproximativ 5% în termeni anuali. Efectele sunt vizibile în consumul populației. Potrivit analizelor economice recente, creșterea salariilor nu a reușit să compenseze scumpirile la energie, alimente și servicii, ceea ce a redus capacitatea reală de cumpărare a gospodăriilor. Chiar dacă veniturile nominale au crescut, nivelul de trai a stagnat sau chiar s-a deteriorat pentru o parte a populației. Perspective: echilibrare lentă în anii următori În prezent, tendința rămâne una de echilibrare lentă. Inflația începe să scadă treptat, dar rămâne ridicată comparativ cu media europeană, iar salariile continuă să crească într-un ritm moderat. Specialiștii estimează că o revenire clară a puterii de cumpărare va depinde de reducerea inflației și de accelerarea creșterii veniturilor reale în anii următori. În concluzie, între 2020 și prezent, România a înregistrat creșteri importante ale salariilor, dar acestea au fost parțial anulate de inflația ridicată din ultimii ani. Rezultatul este o putere de cumpărare volatilă, cu perioade de creștere urmate de scăderi, care continuă să influențeze nivelul de trai al populației.

Reconstrucția Ucrainei, Iași, poziție strategică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iașiul, cel mai bine poziționat strategic pentru reconstrucția Ucrainei. Ce face România

Iașiul este considerat unul dintre cele mai bine poziționate orașe pentru a deveni un hub strategic în procesul de reconstrucție a Ucrainei, o oportunitate economică majoră pentru întreaga regiune în următoarele decenii. Iași, poziție strategică Proximitatea geografică, infrastructura feroviară și potențialul logistic transformă orașul într-un punct-cheie pentru viitoarele fluxuri comerciale și investiții. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar Paul Butnariu avertizează însă asupra întârzierilor și a riscului ca România să piardă acest avantaj strategic. Oficialul subliniază că sunt necesare măsuri rapide și investiții coerente pentru ca Iașiul să rămână relevant și să valorifice această oportunitate economică majoră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tinerii fără ocupație, pierdere economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România pierde economic masiv din cauza că tinerii nu studiază și nu muncesc (Lazea, BNR)

România se confruntă cu o criză economică din cauza fenomenului NEET (not in education, employment or training), printre tineri. Tinerii fără ocupație, pierdere economică Aproximativ 25% dintre tineri se află în afara educației, muncii sau formării profesionale, cel mai ridicat procent din Europa, avertizează economistul Valentin Lazea. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar Lazea subliniază că educația antreprenorială și responsabilitatea morală sunt esențiale pentru viitorul economic al țării, în contextul impactului tot mai puternic al inteligenței artificiale asupra pieței muncii și sistemului financiar. Situația este agravată de diferențele dintre mediul rural, unde lipsesc locurile de muncă, și marile orașe, unde oportunitățile există, dar sunt slab remunerate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sute de cabane şi vile din judeţele Prahova şi Braşov, libere în perioada sărbătorilor de Paşti Foto: News.ro
Economie

Sute de cabane şi vile din judeţele Prahova şi Braşov, libere în perioada sărbătorilor de Paşti

Sute de cabane şi vile din judeţele Prahova şi Braşov au rămas libere în perioada sărbătorilor de Paşti, scrie news.ro. Preţurile pornesc de la mai puţin de o sută de lei de persoană, însă turiştii se lasă aştepaţi. Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Sute de cabane şi vile din judeţele Prahova şi Braşov, libere în perioada sărbătorilor de Paşti „Marile hoteluri, altădată pline, încă mai au camere libere în perioada sărbătorii Învierii Domnului, iar la munte, în judeţele Prahova şi Braşov, mici antreprenori care au de închiriat cabane sau vile pentru grupuri de persoane, încă îşi aşteaptă clienţii. Sute de proprietari de vile şi cabane de pe Valea Prahovei şi din zonele turistice din Braşov - Predeal, Bran-Moieciu - aşteaptă, pe ultima sută de metri, clienţi pentru perioada sărbătorilor de Paşti”, arată news.ro.  Un portal cu oferte de la mici antreprenori din turism indică peste 600 de unităţi de cazare libere pentru acest sfârşit de săptămână.  Grupurile dedicate turiştilor pe reţelele de socialziare abundă, de asemenea, în anunţuri de închiriere. La hotel, preţul pachetului turistic  care include mic dejun, mese festive, băuturi şi ”program special” costă peste 4.000 de lei pentru doi adulţi, cu trei nopţi de cazare, cu intrare din 10 aprilie.  Hotelierii spun că preţurile pot părea mari, dar ele reflectă realitatea românească: preţuri mari la materie primă, tarife la energie care au făcut ca turismul românesc să nu poată ţine pasul cu concurenţa din Bulgaria sau Ungaria.  

Bolojan, atacuri în serie, fără precedent, la companiile de stat din energie, inclusiv managerii incapabili
Economie

Bolojan, atacuri fără precedent la companiile de stat din energie, inclusiv la managerii incapabili

Premierul Ilie Bolojan a lansat atacuri în serie, fără precedent, la companiile de stat din energie, vorbind inclusiv despre managerii incapabili, numiți politic. El a arătat și cum a explodat eliberarea autorizațiilor tehnice de racordare (ATR) din 2024, an în care la conducerea Transelectrica a apărut Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean PSD din Buzău, cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Bolojan, atacuri fără precedent la companiile de stat din energie, inclusiv la managerii incapabili Însă Bolojan, în conferința de presă de miercuri, a evitat să invoce partide sau nume.  Ce a arătat Bolojan: „Un grup de firme de consultanță, care au fost specializate în recrutări în sectorul public, au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care, dacă le analizăm CV-ul, vedem că, într-o formă sau alta, au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică”.  „În condițiile în care, de exemplu, la Combinatul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță de 5-6 ani de zile, relevanți, exacți, și realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz, realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic, ar fi fost clauză explicită cu ani cu termene, sunt convins că managerii de acolo ar fi fost mai determinați să le termine la timp, dar întrucât indicatorii au fost generali, ele nu s-au terminat, aceste investiții, noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare” „Avem un grup energetic important, la Iernut, și sunt convins că dacă de 10 ani de zile, de când acest grup este în lucru, ar fi fost niște indicatori fără echivoc legate de finalizarea acestui grup, la o anumită dată, iar dacă n-ai terminat investiția și nu livrează energie în sistem, îți pierzi mandatul, conducerile Romgaz, indiferent câte au fost, ar fi fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect” „La Hidroelectrica, în condițiile în care ai angajamente de realizare de 500 de MW, de exemplu, de proiecte în zona de energie, și ele ar fi fost cât se poate de clare să fie pe stocare, de exemplu, sunt convins că dacă ar fi fost fără echivoc un anumit număr de megawați într-un an, un anumit număr de megawați în alt an și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții, așa cum le-au realizat privații, iar energia pe care am putea- o folosi ca să echilibrăm sistemele, să le echilibrăm seara, ar fi fost într-o cantitate mult mai mare gestionată de companiile de stat” Bolojan a spus că vor fi auditate contractele de mandat, vor fi introduși indicatori de performanță „care sunt clari și măsurabili”, iar managerii care nu-i vor îndeplini vor fi schimbați.  90% din ATR-uri, cu carater speculativ, pentru a fi vândute Premierul a vorbit și despre autorizațiile tehnice de racordare (ATR) acordate în ultimii ani.  „Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii trei ani de zile am avut cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW, deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Și aveți aici situația modului în care au avansat și așa cum se vede, din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi efectiv, n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda”, a explicat premierul.  „Nu am avut proceduri competitive și în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și în funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu”, a arătat Bolojan. 

Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților (sursa: Pexels/Sonny Sixteen)
Economie

Transportatorii, loviți de scumpirea carburanților: firmele, forțate să absoarbă pierderile

Scumpirea carburanților pune o presiune tot mai mare pe transportatorii de marfă din Iași, unde peste 6.000 de camioane sunt afectate de creșterea costurilor operaționale. Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților Majorarea prețului motorinei cu peste un leu în ultimele luni a dus la o creștere de aproximativ 10% a cheltuielilor, într-un sector în care marjele de profit sunt deja foarte mici. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Pentru a face față, companiile reduc viteza de deplasare, optimizează rutele și absorb costuri suplimentare pe care clienții refuză să le accepte în tarife. În aceste condiții, un camion care parcurge lunar 10.000 de kilometri ajunge să plătească cu peste 3.000 de lei în plus doar pentru carburant, amplificând presiunea financiară asupra industriei transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027 Foto: OMV
Economie

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi: circa 1,5-2 miliarde de euro anual, respectiv peste 20 de miliarde de euro, arată fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, acum europarlamentar PNL. Proiectul Neptun Deep a fost deblocat în mandatul lui Popescu, după ce legislația adoptată de regimul Dragnea înghețase investițiile. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă PIB-ul estimat al României pentru 2026 este de 400 miliarde de euro, deci Neptun Deep ar aduce o contribuție la buget de aproape 0,5% din PIB.  Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027 Popescu arată că Neptun Deep va aduce o contriuție de 40 de miliarde de euro la PIB. „Neptun Deep: 20 de miliarde de euro la bugetul României. Fără nicio taxă nouă. Toată lumea vorbește despre Neptun Deep ca despre un proiect energetic strategic. Corect. Dar puțini vorbesc despre ce înseamnă Neptun Deep pentru bugetul României.   România trebuie să își mențină traiectoria fiscală de scădere a deficitului. Reducerile de cheltuieli sunt necesare - nu mă feresc să spun asta. Dar țara noastră are nevoie și de creșteri structurale de venituri. Iar Neptun Deep va aduce venituri reale și predictibile la bugetul de stat pentru cel puțin două decenii.   Ce câștigă România din Neptun Deep (la prețul gazelor din 2023): 20+ miliarde euro venituri la bugetul de stat pe durata proiectului - redevențe, impozit pe profit, dividende din participarea statului prin Romgaz ~1,5-2 miliarde euro anual, recurent și predictibil, începând din 2027 40+ miliarde euro contribuție la PIB - inclusiv efectele indirecte în economie: locuri de muncă, furnizori, infrastructură 0 taxe noi pe cetățeni sau firme pentru a genera aceste venituri   Ce se întâmplă dacă prețul gazelor crește? Simplu: veniturile statului cresc automat. Redevențele se calculează ca procent din valoarea producției - prețul crește, redevența crește. Impozitul pe profit urmează același mecanism. Romgaz e 70% stat - profitul suplimentar revine în mare parte la buget prin dividende.   Estimarea de 20 miliarde euro a fost calculată la prețurile din 2023 - circa 40-50 euro/MWh. Prețurile actuale, după declanșarea crizei din Iran, depășesc 60 euro/MWh. Dacă rămân la acest nivel, veniturile reale la buget ar putea fi cu 30-50% mai mari decât estimarea de bază. Fără nicio modificare de lege. Fără nicio taxă nouă.   Când am preluat Ministerul Energiei, Neptun Deep era blocat - ExxonMobil plecase, mediul fiscal era ostil, investitorii descurajați. Am schimbat regulile și am convins că România e un partener serios.   Astăzi, Neptun Deep este în execuție. Prima producție vine în 2027. Țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.   România nu poate ieși din criza fiscală doar tăind cheltuieli. Are nevoie și de venituri structurale noi. Neptun Deep este unul dintre puținele răspunsuri concrete, certe, la această provocare - venituri reale, recurente, care cresc când Europa are cel mai mult nevoie de energie. O direcție în deplin acord cu viziunea Partidul Popular European, care susține investițiile strategice în energie ca motor de creștere economică, stabilitate fiscală și consolidare a independenței energetice a Uniunii Europene. Am gândit Neptun Deep pentru momentele dificile. Momentul dificil a venit”, a scris Popescu, pe Facebook.        

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră