vineri 07 august
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1393 articole
Economie

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei

Bulgaria generează venituri suplimentare de milioane de leva ca urmare a crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională a energiei a reacționat la această situație prin creșterea cererii de energie electrică și a exporturilor, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, citată de agenția Novinite.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Într-un interviu acordat postului de televiziune NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconectările puternice ale țării cu rețeaua electrică regională îi permit să profite de condițiile pieței. Pentru comparație, România consumă, orientativ, 130.000 – 170.000 MWh pe zi, diferențele foarte mari fiind date de vârfurile sezoniere.  Bulgaria a cheltuit banii din PNRR și a dezvoltat unități de stocare Ministrul bulgar a declarat că a vizitat recent Centrala nucleară de la Kozlodui, unde nivelurile extrem de scăzute ale apei din Dunăre sunt monitorizate continuu. „Acum două zile am vizitat Centrala nucleară de la Kozlodui și, într-adevăr, nivelurile Dunării sunt la minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. Centrala funcționează în prezent fără probleme”, a spus Petrova. Potrivit acesteia, situația rămâne dinamică, dar dacă nivelul râului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a asigurat că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, incluzând centralele termice, sistemele de stocare cu baterii și alte resurse disponibile. Petrova a subliniat dezvoltarea rapidă a stocării energiei în baterii în Bulgaria, afirmând că țara a introdus sisteme de baterii cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf ale cererii. „Ne ajută foarte mult, mai ales în timpul vârfurilor de dimineață”, a declarat ministra. În ceea ce privește protocolul dintre Bulgargaz și compania turcă Botas, Petrova a declarat că documentul nu va fi făcut public, deoarece este supus clauzelor de confidențialitate dintre cele două societăți comerciale. „Este vorba de un acord între cele două companii și se încadrează în sfera clauzelor de confidențialitate. Prin acesta, părțile își acordă reciproc timp pentru a ajunge la înțelegeri care să maximizeze potențialul contractului”, a explicat ea. Petrova a mai afirmat că Bulgaria va continua să urmeze politica europeană de reducere a dependenței de gazul natural rusesc. Potrivit acesteia, țara dispune de reguli clar definite și se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană.        

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei
Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist
Economie

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist

Comerțul cu amănuntul a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 5,6%, față de perioada similară din 2025, a anunțat azi Institutul Național de Statistică (INS). Faţă de luna iunie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iunie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 5,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%.   Citește și: PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a scăzut cu circa 4,2%, semestrul I din 2026 față de semestrul I din 2025.  Tot azi, INS a anunțat că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 4,1% față de perioada similară din 2025.  ING și Fitch estimează o scădere a PIB, Nazare crede că va crește O analiză ING, publicată de Ziarul Financiar, estimează o scădere a PIB-ului, în 2026, de 0,5%. Fitch estima că reducerea PIB va fi chair de 0,6%. Însă ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pare optimist și spune că PIB-ul va crește cu 0,1%. „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4. Ne bazăm pe agricultură în trimestrul al treilea. Un rezultat bun în agricultură ne-ar ajuta foarte mult şi pe continuarea rezultatelor bune din construcţii”, a spus el, la o dezbatere organizată de ZF.  Nazare a apreciat că reducerea inflației va duce la creșterea consumului populației. „Procesul de dezinflaţie va începe undeva în august-septembrie. El a fost întârziat de războiul din Iran, inclusiv estimarea de la finalul anului 2026 a fost afectată. Chiar dacă nu mai discutăm de o inflaţie de 4%, ci de una de 5-6%, procesul de dezinflaţie se va produce (...) Acest lucru va ajuta inclusiv consumul în trimestrul al treilea şi mai ales în trimestrul al patrulea. Inflaţia va începe să scadă din septembrie spre decembrie, iar pe fondul acestei scăderi vom vedea o revigorare a consumului privat, mai ales că, din septembrie, vom avea o bază de comparaţie similară cu cea de anul trecut. Cred că acest lucru se va reflecta în consum şi acestea sunt premisele inclusiv pentru o potenţială revenire în trimestrul al patrulea”, a apreciat ministrul de Finanțe. 

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță
Economie

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță

Pantofii de dans sportiv au ajuns să fie tratați de Fisc ca marfă cu risc ridicat de evaziune fiscală, după ce o firmă din Miroslava a fost amendată cu 20.000 de lei pentru două importuri nedeclarate în sistemul RO e-Transport. Dance 5C SRL nu generase coduri UIT pentru transporturile respective, iar ANAF a considerat că încălcarea era suficientă pentru sancțiune, arată Ziarul de Iași. Importuri fără cod UIT Sistemul RO e-Transport a fost introdus pentru monitorizarea bunurilor cu risc fiscal ridicat, precum legume, fructe, alcool, alimente de bază, materiale de construcții, textile și încălțăminte. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Judecătoria a dat inițial dreptate ANAF, apreciind că includerea încălțămintei în această categorie justifica amenda, fără înlocuirea ei cu avertisment. Amenda, anulată definitiv Firma a contestat decizia și a susținut că nu importase încălțăminte obișnuită, ci pantofi de dans sportiv, echipament specializat, cu piață restrânsă.  Marfa fusese înregistrată contabil, taxele fuseseră achitate, iar lipsa codurilor UIT nu produsese prejudiciu bugetului. Tribunalul a admis argumentele firmei, reținând lipsa antecedentelor fiscale și caracterul punctual al omisiunii. Judecătorii au considerat amenda disproporționată și au înlocuit-o cu avertisment. Hotărârea este definitivă.

Republica Moldova privatizează masiv, inclusiv un hotel din Chișinău sau Editura Didactică
Economie

Republica Moldova privatizează masiv, inclusiv un hotel din Chișinău sau Editura Didactică

Agenţia Proprietăţii Publice din Republica Moldova anunțat că scoate la vânzare noi active ale statului, printre care un hotel din centrul Chișinăului, Editura Didactică de Stat "Lumina" şi Întreprinderea Experimentală Chimică "Izomer".  Citește și: A treia dronă doborâtă în trei zile, anunță Nicușor Dan Și statul român deține, prin ministerul Educației, o editură, Didactică și Pedagogică. Potrivit datelor AMEPIP din 2025, director era Claudiu Elwis Săftoiu, fost director al SIE. Acesta avea o indemnizație de 17.760 de lei.  Privatizarea relansată, după blocajul 2023-2026 Valoarea totală estimată a activelor vândute de Republica Moldova se ridică la 895,33 milioane de lei moldovenești (peste 44 milioane de euro).  Procesul de privatizare din Republica Moldova a înregistrat o stagnare aproape totală între 2023 și prima jumătate a anului 2026, însă autoritățile au relansat masiv procedurile în luna iulie 2026, scoțând la vânzare active de stat evaluate la sute de milioane de lei. Ce scoate la vânzare Republica Moldova: Fabrica de Sticlă din Chișinău (propusă pentru privatizare prin concurs investițional). Viitorul investitor va trebui să realizeze investiţii minime de peste 20,5 milioane euro în termen de trei ani. Hotelul „Zarea” din Chișinău Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” Editura Didactică de Stat „Lumina” Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer” Ofertele pentru aceste active pot fi depuse până la 19 august 2026, ora 12:00, ora Chişinăului. Licitaţia este programată pentru 20 august 2026.O licitaţie separată a fost anunţată pentru Întreprinderea Experimentală Chimică "Izomer", oferită ca un complex patrimonial unic. Participarea este deschisă, în condiţiile prevăzute de lege, persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova, persoanelor fizice şi juridice străine integral private, apatrizilor şi asociaţiilor de participanţi eligibili.  

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat
Economie

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat

Pasagerii de pe zborurile comerciale vor avea drepturi suplimentare, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. PE a votat noile prevederi „Pasagerii care utilizează transportul aerian vor beneficia de drepturi suplimentare. Consiliul UE a dat undă verde noilor prevederi pe care le-am votat în Parlamentul European. Pasagerii vor primi compensații pentru anulări și nu vor mai plăti taxe suplimentare pentru anumite servicii. ℹ️ Călătorii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare.  ℹ️ Despăgubirile pentru întârzieri sau anulări vor fi de 250 de euro pentru zboruri de până la 1.500 km, 400 de euro pentru zboruri cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro pentru celalate zboruri. ℹ️ Pasagerii nu vor plăti taxe suplimentare dacă transportă la bord un articol personal, cum ar fi o geantă mică sau un rucsac. Prețurile afișate trebuie să includă bagajul de mână permis, astfel încât pasagerii să poată compara costurile. ℹ️ În caz de anulare, celor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ️ Orice persoană care însoțește un copil cu vârsta sub 14 ani poate fi așezată pe un scaun alăturat, fără a plăti suplimentar. Aceleași reguli se aplică în cazul persoanelor care însoțesc pasageri cu handicap sau cu mobilitate redusă. ℹ️ În cursul negocierilor, PPE a sprijinit menținerea drepturilor actuale ale pasagerilor și completarea acestora cu drepturi noi.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă

Deficitul bugetar a ajuns la 2% la final de iunie, înregistrând un salt semnificativ față de mai, când era doar 1,75%, scrie Profit. Publicația explică această majorare a deficitului prin faptul că guvernul Bolojan a crescut cheltuielile „legate de implementarea PNRR”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Totuși, deficitul la șase luni din 2026 este mult mai mic decât cel din 2025, la șase luni, când era 3,68%. În 2024, a fost de 3,62%, iar în 2023 - 2,34%.  Deficitul ne ține încă departe de retrogradarea la junk Guvernul Bolojan și-a propus un deficit de 6,28% în 2026.  „Deficitul bugetar ținut sub control este cea mai importantă ancoră pentru poziția României pe piețele financiare internaționale, inclusiv pentru păstrarea ratingului suveran recomandat pentru investiții, esențial având în vedere povara tot mai ridicată a datoriei publice. O creștere a deficitului pentru realizarea investițiilor, mai ales a celor din PNRR pe componenta de împrumut (cu impact asupra deficitului), prinse în bugetul pe anul acesta, nu ar reprezenta un semnal de alarmă, dar un nivel mai ridicat al deficitului evidențiază din nou spațiul fiscal foarte redus pe care statul îl are pentru cheltuieli neplanificate”, explică Profit.  Acum două zile, datele Eurostat arătau că România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Deficitul ajustat sezonier al administrației publice a coborât la 3,6% din PIB, de la 7,5% din PIB în ultimul trimestru din 2025, marcând cea mai mare corecție trimestrială dintre statele membre ale Uniunii Europene. Deficitul ajustat sezonier s-a situat la 3,6% din PIB în primul trimestru din 2026, față de 9,0% din PIB în primul trimestru din 2025 și 9,8% din PIB în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Eurostat. Evoluția indică o îmbunătățire de 5,4 puncte procentuale față de primul trimestru din 2025 și de 6,2 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În ciuda acestei evoluții, România rămâne una dintre țările cu cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria (-7,6% din PIB), Ungaria (-6,6%) și Polonia (-5,9%) au înregistrat deficite mai mari în primul trimestru din 2026.

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Economie

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Sprijinul se poate tripla „Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Am votat în favoarea acestor măsuri în plenul Parlamentului European, în regim de urgență, ceea ce va permite ca banii să ajungă mai repede la cei afectați. ℹ️ Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. În acest fel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro. ℹ️ Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte. ℹ️ Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). ℹ️ Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC. ℹ️ Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. ℹ️ Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027. ℹ️ Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari
Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice
Economie

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice

Statul nu mai poate recupera aproape 6,5 milioane de lei, echivalentul a peste 1,25 milioane de euro, la aproape 15 ani după ce Curtea de Conturi a constatat plăți considerate necuvenite către constructorul Vega 93 Galați, în cadrul lucrărilor la Varianta de Ocolire Sud a municipiului Iași. Curtea de Conturi a constatat eșecul Compania Vega 93 Galați, implicată de-a lungul timpului în proiecte importante de infrastructură, inclusiv la Aeroportul Internațional Iași, a intrat în insolvență în 2014 și a ieșit din procedură în 2022. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Deși societatea și-a reluat activitatea, creanța statului nu a mai fost recuperată. Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi arată că măsura dispusă pentru recuperarea sumelor a rămas fără efect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie
Economie

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie

Consiliul Județean Iași trebuie să lanseze o nouă procedură de selecție pentru administratorii societății Iași Industrial Park, la un an de la declanșarea procesului prin care urmau să fie ocupate mandatele în compania responsabilă de parcurile industriale ale județului. Secretomanie maximă Procedura abia încheiată nu a acoperit toate cele trei mandate scoase la concurs. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Doar doi candidați au fost admiși, iar situația s-a clarificat abia după parcurgerea etapelor de verificare și contestații. Inițial, după analiza dosarelor, un singur candidat fusese acceptat în competiție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu e banc: un parc industrial a avut nevoie de 12 ani să fie conectat la electricitate
Economie

Nu e banc: un parc industrial a avut nevoie de 12 ani să fie conectat la electricitate

Consiliul Județean Iași a lansat o licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate privind alimentarea cu energie electrică a Iași Industrial Park, parcul industrial amenajat la Lețcani. Electricitatea, peste câteva luni Administrația județeană este dispusă să plătească aproape 58.000 de lei pentru elaborarea documentației tehnice. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Potrivit anunțului publicat pe pagina Consiliului Județean, firmele interesate pot depune oferte până pe 16 iulie. Câștigătorul contractului va avea la dispoziție două luni pentru finalizarea studiului de fezabilitate necesar alimentării cu energie electrică a parcului industrial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile
Economie

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile

Institutul Național de Statistică a anunțat, azi, că deficitul comercial al României, în perioada ianuarie - mai 2026, este cu 889 milioane euro (-6,2%) mai mic decât cel înregistrat în perioada similară din anul trecut.  Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Un deficit comercial mai mic înseamnă presiune mai mică pe moneda națională și împrumuturi mai puține. Românii consumă mai puține alimente de import Datele de azi ale INS arată că exporturile de alimente și animale vii au crescut puternic, cu 8,2%, în timp ce importurile au scăzut cu 0,5%. Exporturile de alimente au o pondere de 7,5% din totalul exporturilor.  Au explodat exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală, care au crescut în primele cinci luni cu aproape 120%. Importurile acestui tip de produse au scăzut cu 8,6%.  Exporturile FOB, în perioada 1.I-31.V 2026, au atins 40 337,4 milioane euro, cu 2,4% peste valoarea din perioada similară din 2025, iar importurile CIF au însumat 53 843,0 milioane euro, cu 0,1% mai mult faţă de 2025, fiind raportat un deficit al balanţei comerciale de 13 505,6 milioane euro.  Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au deţinut maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export şi 36,4% la import), precum şi alte produse manufacturate (27,1% la export şi 27,1% la import).   Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.V 2026 a fost de 29 214,4 milioane euro la expedieri şi de 39 566,5 milioane euro la introduceri, ceea ce înseamnă 72,4% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.   Numai în luna mai 2026 a fost înregistrat un deficit comercial de 2,616 miliarde de euro.

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul
Economie

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul

Parlamentul European a aprobat reguli noi pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Cine plătește șomajul unui român care muncește în altă țară UE „Am aprobat în Parlamentul European reguli mai echitabile pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români. ℹ️ Am clarificat modul se stabilește dreptul la asigurare de șomaj, ținând cont de perioadele în care o persoană a muncit în diferite state membre. ℹ️ Responsabilitatea va reveni țării în care un cetățean a lucrat sau a fost asigurat ultima dată, cel puțin o lună de zile. ℹ️ Persoanele care se mută într-un alt stat membru al UE pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea primi indemnizația de șomaj din statul de origine timp de șase luni. Această perioadă poate fi prelungită până la expirarea dreptului lor la indemnizație. ℹ️ Un lucrător transfrontalier care rămâne fără loc de muncă va primi indemnizația de șomaj din partea statului membru în care a lucrat, a desfășurat o activitate independentă sau a fost asigurat timp de cel puțin 22 de săptămâni consecutive. ℹ️ Lucrătorii detașați într-un alt stat pentru o perioadă de până la 24 de luni  își păstrează asigurarea în statul membru al UE în care este stabilit angajatorul sau în care își desfășoară, în mod obișnuit, activitatea. Pentru a reduce fraudele și erorile, aceștia trebuie să fi fost asigurați cel puțin trei luni înainte de detașare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

Românii de azi locuiesc unde munceau cei de ieri: proiect imobiliar de nouă milioane de euro, vândut
Economie

Românii de azi locuiesc unde munceau cei de ieri: proiect imobiliar de nouă milioane de euro, vândut

Un proiect imobiliar de aproximativ 1,3 hectare este ofertat pe piață la un preț de circa 9,1 milioane de euro. Șase blocuri de câte opt etaje Ansamblul beneficiază de documentații urbanistice aprobate pentru dezvoltarea etapizată a investiției rezidențiale. Citește și: Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani În varianta din 2023, proiectul era gândit ca un ansamblu mixt, construit pe o suprafață de aproximativ 1,3 hectare. Planurile prevedeau ridicarea a șase blocuri cu regim de înălțime de opt etaje, a unei clădiri destinate spațiilor comerciale și amenajarea a aproximativ 364 de locuri de parcare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Familiile nu vor mai plăti extra pentru locuri împreună în avion, a decis Parlamentul European. Noile reguli
Economie

Familiile nu vor mai plăti extra pentru locuri împreună în avion, a decis Parlamentul European. Noile reguli

Pasagerii zborurilor de linie vor avea mai multe drepturi, au decis Parlamentul European și Consiliul UE, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Un bagaj de mână, permis gratuit „Regulile de protecție a pasagerilor aerieni europeni vor fi îmbunătățite. Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian. Atunci când noile norme au fost discutate în Parlamentul European, am votat în favoarea acestora. Am susținut un principiu simplu: drepturile deja obținute trebuie menținute și trebuie adăugate drepturi noi. ℹ Pasagerii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare. ℹ Compensațiile pentru întârzieri și anulări vor fi cuprinse între 250 și 600 de euro. ℹ Prețurile afișate trebuie să includă un bagaj de mână permis. ℹ În caz de anulare, pasagerilor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ Vor exista drepturi specifice pentru persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă, copii, minorii neînsoțiți și pasagerele însărcinate. De exemplu, familiile și persoanele cu mobilitate redusă și persoanele care le însoțesc vor putea avea locuri împreună fără costuri suplimentare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră