marți 17 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1444 articole
Economie

Bolojan a lăsat guvernului Niculescu o economie pe creștere, în trimestrul trei din 2026, față de trimestrul doi

Institutul Național de Statisitică (INS) a anunțat, azi, că Producția Internă a României (PIB), a crescut în trimestrul trei din 2026 față de trimestrul doi din acest an. Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut, în trimestrul III 2026, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În trimestrele I și II din 2026, PIB-ul scăzuse, raportat la perioada corespunzătoare din anul precedent.  Citește și: Ovidiu Vanghele și-a cerut iertare pentru cuvintele folosite la adresa lui Nicușor Dan „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică şi să duci inflaţia de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos şi să te trezeşti mort... din punct de vedere economic”, afirma președintele PSD, Sorin Grindeanu, în mai 2026.  Producția industrială continuă să scadă, inflația crește „În trimestrul III 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 2,1%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut a crescut cu 0,3%.  În perioada 1.I-30.IX 2026, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2025, Produsul intern brut a scăzut cu -1,0%”, arată INS. Pe de altă parte, tot azi INS a anunțat că în perioada 1.I – 30.IX.2026, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2025, producţia industrială a scăzut cu 3,7% ca serie brută și cu 3,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.  Rata inflaţiei a urcat la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie, marcând a doua lună consecutivă de creştere, potrivit Institutului Naţional de Statistică, care a prezentat joi aceste date.  Indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2026 a fost 100,82%, potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 6,3%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2026 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 6,9%. În septembrie, acest indicator a fost de 6,6%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2026 comparativ cu luna octombrie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 7,0%. De la începutul acestui an, cel mai mult s-au scumpit motorina (+44,04%), chiriile (+38,04%) și benzina (+33,3%). Fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult în perioada ianuarie-octombrie 2026, cu 16,56%, urmate de alte legume și conserve de (-5,86%) și de transportul aerian (-5,56%). Salariul mediu net a fost de 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit Institutului Național de Statistică. Asta înseamnă 29 de lei (+0,5%) mai mult decât în august și cu 5,0% mai mult decât în septembrie 2025. În termeni reali, adică după scăderea efectului inflației, câștigul salarial a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie anul trecut. Este a 15-a lună consecutivă în care salariul real scade față de aceeași lună a anului anterior.

Bolojan a lăsat guvernului Niculescu o economie pe creștere, în trimestrul trei din 2026, față de trimestrul doi
Turnul covrigăriei face milioane de euro. Se află într-unul din cele mai mari ambuteiaje din România
Economie

Turnul covrigăriei face milioane de euro. Se află într-unul din cele mai mari ambuteiaje din România

Clădirea cu șase etaje care găzduiește simigeria LUCA la intrarea în Podu Iloaiei, unde au loc frecvent ambuteiaje de kilometri întregi, este scoasă la vânzare împreună cu ansamblul comercial din care face parte. Proprietarul, omul de afaceri Gabriel Ungurianu, solicită 6,98 milioane de euro pentru întregul complex, printre ai cărui chiriași se numără Penny și Pepco. Proprietatea este amplasată la drumul european E583 și ocupă un teren de aproximativ 9.700 de metri pătrați. Potrivit anunțului de vânzare, clădirile însumează aproape 6.000 de metri pătrați utili, iar complexul dispune de peste 130 de locuri de parcare. Etajele clădirii LUCA ar putea deveni hotel Imobilul în care funcționează LUCA are parter și șase etaje. Simigeria ocupă parterul în baza unui contract de închiriere încheiat pentru 15 ani. Etajele superioare sunt neamenajate, iar Ungurianu susține că există o autorizație de construire valabilă pentru transformarea acestora într-un hotel. Celelalte clădiri găzduiesc supermarketul Penny, magazinul Pepco și un magazin cu produse chinezești. Proprietarul menționează și un antecontract de închiriere cu Sinsay pentru aproximativ 630 de metri pătrați. Termenul anunțat pentru livrarea spațiului este noiembrie 2026. Proprietățile pot fi cumpărate împreună sau separat Ansamblul este împărțit în două proprietăți, disponibile atât pentru achiziție comună, cât și separat. Anunțul prevede și posibilitatea cumpărării ambelor proprietăți fără etajele superioare ale clădirii LUCA și ale unui alt imobil din complex. Pentru ansamblu, prețul solicitat echivalează cu aproximativ 1.164 de euro pe metru pătrat util. Conform estimărilor vânzătorului, investiția ar putea genera un randament anual de 8,4%, iar suma plătită ar putea fi recuperată în aproximativ 12 ani, potrivit Ziarului de Iași. De la moară și depozite de cereale, la centru comercial Înaintea transformării, proprietatea găzduia o moară de grâu și porumb, precum și spații pentru depozitarea cerealelor. Gabriel Ungurianu a cumpărat terenul și construcțiile în 2016, apoi le-a transformat într-un ansamblu comercial. Citește și: La cât a ajuns cea mai mare pensie specială a unui civil, plătită prin CNPP. Acesta a fost magistrat Ungurianu deține centre comerciale în Podu Iloaiei, Hârlău și Târgu Frumos, precum și proiecte rezidențiale, inclusiv Belvia Residence. Banii din vânzări, destinați proiectului Belvia Ungurianu a declarat că intenționează să folosească veniturile obținute din asemenea tranzacții pentru dezvoltarea proiectului Belvia din Târgu Frumos. Lucrările de transformare a fostei fabrici de încălțăminte Aurora au început. Ansamblul este proiectat pe aproximativ 30.000 de metri pătrați și ar urma să cuprindă circa 800 de apartamente. Dezvoltarea este prevăzută în etape, pe parcursul a cinci-șapte ani. În funcție de ritmul lucrărilor, termenul s-ar putea prelungi până la zece ani.

Ai vândut ceva pe OLX sau Vinted? Te poți aștepta să te caute ANAF. La ce se uită Fiscul
Economie

Ai vândut ceva pe OLX sau Vinted? Te poți aștepta să te caute ANAF. La ce se uită Fiscul

Vânzarea hainelor, telefoanelor sau mobilierului pe OLX și Vinted poate ridica întrebări privind impozitarea veniturilor. Diferența dintre valorificarea bunurilor personale și desfășurarea unei activități economice depinde de situația concretă, au explicat specialiștii EY România pentru Ziarul de Iași. Pragul de 2.000 de euro și limita de 30 de tranzacții privesc raportarea datelor către autoritățile fiscale. Depășirea acestora nu generează automat obligația de plată a unui impozit. Când pot fi impozitate vânzările online Potrivit EY, vânzările ocazionale pot fi neimpozabile. Tranzacțiile repetate, realizate pentru obținerea de venituri, pot fi însă încadrate drept activități independente. În asemenea situații, pot apărea obligații privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În funcție de împrejurări, veniturile pot fi încadrate și în categoria celor din alte surse. Caracterul ocazional al unei tranzacții nu garantează, în orice situație, absența obligațiilor fiscale. Nici faptul că obiectul este folosit sau că vânzarea are loc pe o anumită platformă nu stabilește singur tratamentul fiscal. DAC7: ce reprezintă limitele de raportare Regulile europene DAC7 obligă platformele digitale vizate să transmită autorităților fiscale anumite informații despre vânzători. Pentru vânzarea bunurilor, excepția de la raportare se aplică dacă sunt îndeplinite simultan două condiții, într-un an calendaristic, pe aceeași platformă: mai puțin de 30 de tranzacții și încasări de cel mult 2.000 de euro. La 30 de tranzacții sau mai multe, excepția nu se mai aplică. Același lucru este valabil dacă încasările depășesc 2.000 de euro, indiferent de numărul tranzacțiilor. Raportarea nu înseamnă automat impozitare ANAF poate utiliza informațiile primite pentru identificarea situațiilor care necesită verificări. Citește și: Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar Încadrarea sub ambele praguri nu reprezintă însă o scutire automată de impozit. Obligațiile fiscale se stabilesc în funcție de natura veniturilor și de legislația aplicabilă, separat de regulile privind transmiterea datelor. Ce documente recomandă specialiștii să fie păstrate EY recomandă păstrarea informațiilor despre bunurile vândute, tranzacții și sumele încasate. Documentele pot ajuta contribuabilii să clarifice proveniența banilor atunci când ANAF solicită explicații. Potrivit datelor ANAF citate în analiză, în primul semestru din 2026 au fost analizate situațiile patrimoniale ale 1.214 persoane fizice considerate cu risc de neconformare. În 104 cazuri au fost identificate motive pentru investigații suplimentare. În aceeași perioadă, au fost finalizate 180 de verificări ale situației fiscale personale și 475 de verificări documentare. Deși raportarea urmează reguli europene comune, impozitarea veniturilor este stabilită prin legislația fiecărui stat, existând diferențe între țări.

Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii
Economie

Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii

Pasagerii aerieni beneficiază în Uniunea Europeană de drepturi la informare, asistență, rambursare și, în anumite situații, compensații. Regulile se aplică zborurilor care pleacă din UE, indiferent de companie, și celor care sosesc din afara Uniunii dacă sunt operate de o companie din UE. Compensație de până la 600 de euro În cazul anulării, călătorul poate alege între rambursarea biletului și redirecționarea către destinație, cât mai repede sau ulterior, în condițiile legii.  Pentru sosirea la destinația finală cu minimum trei ore întârziere, pasagerii pot primi compensații. Valorile standard sunt 250 de euro pentru maximum 1.500 de kilometri, 400 de euro pentru zboruri în interiorul UE peste această distanță și pentru alte zboruri între 1.500 și 3.500 de kilometri, respectiv 600 de euro pentru celelalte zboruri. În anumite situații, sumele se reduc cu 50%. Compania este scutită de compensație dacă dovedește că perturbarea rezultă din circumstanțe extraordinare și era inevitabilă chiar prin toate măsurile rezonabile. Obligația de asistență rămâne valabilă: hrană, băuturi, comunicare și, dacă este necesar, cazare și transport între aeroport și hotel. Noi reguli din 2027 La întârzierea plecării, asistența se acordă după două, trei sau patru ore, în funcție de distanță. După minimum cinci ore, pasagerul poate renunța la călătorie și solicita rambursarea în condițiile regulamentului. Refuzul involuntar al îmbarcării din cauza suprarezervării poate da dreptul la compensație, asistență și alegerea între rambursare și redirecționare. Reclamația se adresează inițial companiei care operează zborul. Dacă răspunsul este nesatisfăcător sau lipsește timp de două luni, pasagerul poate sesiza autoritatea națională competentă. Documentele călătoriei și bonurile pentru cheltuieli trebuie păstrate. Modificările adoptate prin Regulamentul UE 2026/2202 se vor aplica din 23 octombrie 2027. Până atunci, drepturile trebuie evaluate potrivit normelor aplicabile la data zborului. Formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare „Regulile UE de protecție a pasagerilor vor fi îmbunătățite. Am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE pe această temă, pornind de la un principiu clar: drepturile deja obținute trebuie menținute și trebuie adăugate drepturi noi. ℹ️ În cazul anulării unor zboruri, am aprobat reguli mai clare pentru rambursarea biletele de avion achiziționate prin intermediari, precum agențiile de voiaj sau platformele online. Pasagerii își vor primii banii înapoi  în termen de 14 zile. ℹ️ Pasagerii vor avea la dispoziție un formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare, valabil pentru toate modurile de transport. Transportatorii vor trebui să publice pe site-urile lor informațiile necesare pentru transmiterea electronică a formularului, inclusiv o adresă de e-mail. ℹ️ Persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă și persoanele care le însoțesc vor putea avea locuri împreună în avion fără costuri suplimentare, așa cum se întâmplă deja în cazul călătoriilor cu autobuzul, trenul sau vaporul. ℹ️ Statele membre vor avea obligația de a desemna unul sau mai multe organisme naționale de aplicare a legii pentru a asigura respectarea reglementărilor sectoriale privind drepturile pasagerilor.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.

Tramvaiul lui Procust: la Iași nu se acceptă o lungime sub 19 metri. Cele de 18,6 m, refuzate
Economie

Tramvaiul lui Procust: la Iași nu se acceptă o lungime sub 19 metri. Cele de 18,6 m, refuzate

Bozankaya este singura companie care a depus ofertă la licitația Primăriei Iași pentru achiziția a zece tramvaie noi din categoria celor de 22 de metri. Procedura, finanțată prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, a generat discuții după respingerea posibilității de a oferta vehicule mai scurte. Firma turcească a livrat anterior Iașului 18 tramvaie de 22 de metri și alte 16 de 30 de metri. Producătorul polonez PESA a furnizat, la rândul său, 16 tramvaie de 30 de metri. De ce au fost respinse tramvaiele de 18,6 metri În etapa clarificărilor, primăria a fost întrebată dacă acceptă tramvaie de 18.600 de milimetri care îndeplinesc celelalte cerințe tehnice. Răspunsul a fost negativ, autoritatea invocând obligațiile asumate prin contractul de finanțare semnat pe 8 mai 2026. ADR Nord-Est a precizat însă, pentru Ziarul de Iași, că documentul de finanțare nu impune dimensiunile vehiculelor. Instituția a explicat că beneficiarul trebuie să cumpere ceea ce a propus în cererea de finanțare. Aceasta a fost însoțită de un studiu de oportunitate elaborat de Compania de Transport Public Iași și depus de municipalitate. Primarul Chirica invocă o consultare de piață Primarul Mihai Chirica susține că dimensiunile solicitate au făcut obiectul unei consultări de piață, în care nu au fost cerute alte lungimi. Edilul a afirmat că nici la licitațiile precedente producătorii interesați nu aveau tramvaie cu dimensiunile solicitate: „Niciodată n-au fost, să spunem, un produs de raft”. Documentația procedurii din 2023 arată că municipalitatea respinsese și atunci o solicitare privind acceptarea altor dimensiuni. Primăria invocase nevoile de transport și parcul existent, stabilind o lungime între 19 și 22 de metri. Modificarea tramvaielor poate presupune costuri suplimentare Publicația Club Feroviar a identificat Astra Arad drept producătorul unor tramvaie de 18,6 metri. Potrivit publicației, modificarea lungimii poate necesita noi agremente și autorizații, ceea ce presupune costuri și proceduri suplimentare. Chirica sugerase că prelungirea caroseriei cu 20 de centimetri în față și în spate ar putea fi realizată folosind accesorii similare spoilerelor auto. Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” Cele zece tramvaie solicitate trebuie să aibă podeaua joasă, asemenea celor 50 de vehicule noi aduse deja la Iași. Ele aparțin categoriei tramvaielor de 22 de metri, cu 135 de locuri. Conform anunțului, livrarea trebuie realizată integral în cel mult doi ani și jumătate de la încheierea contractului. Garanția prevăzută este de 350.000 de kilometri sau minimum cinci ani.

Un afacerist american a ajuns până în România ca să caute angajați pentru fabrica lui
Economie

Un afacerist american a ajuns până în România ca să caute angajați pentru fabrica lui

Compania americană USA Rolls pregătește o unitate de producție în județul Iași, unde va prelucra componente metalice pentru fabrica sa din Statele Unite. Kevin Sheldon, proprietarul afacerii din Ohio, estimează investiția la 3–4 milioane de dolari și spune că extinderea răspunde dificultăților de recrutare din America. Antreprenorul a prezentat proiectul la US–Romania Regional Economic Forum, organizat la Iași în perioada 21–23 octombrie 2026. Potrivit acestuia, citat de Ziarul de Iași, compania a crescut în primii 13 ani de activitate, însă dezvoltarea a stagnat în ultimii trei ani din cauza lipsei angajaților. De ce a ales USA Rolls județul Iași Sheldon a început să caute soluții pentru recrutarea internațională în urmă cu aproximativ patru ani. După discuții cu un avocat specializat în imigrație, costurile și durata procedurilor americane l-au determinat să analizeze alternative. Legătura cu România s-a consolidat prin angajarea unui inginer absolvent al facultății de inginerie mecanică din Iași. Pregătirile pentru deschiderea unității locale au început, potrivit antreprenorului, în urmă cu trei ani. Printre argumentele investiției, Sheldon menționează disponibilitatea specialiștilor cu pregătire tehnică și posibilitatea recrutării personalului necesar activităților de producție. Componente pentru America, apoi role industriale pentru Europa În prima etapă, unitatea din județul Iași va prelucra componente metalice care vor fi ambalate și expediate în Statele Unite. Acestea vor acoperi o parte din necesarul fabricii americane. USA Rolls produce role industriale personalizate, utilizate în procese de presare, finisare a materialelor și transfer termic. Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” Etapa următoare presupune fabricarea integrală a rolelor în România și dezvoltarea vânzărilor către clienți europeni. „Etapa a doua înseamnă să fabricăm efectiv rolele aici și să deservim piața europeană”, a explicat Sheldon. Locuri de muncă în România și posibile transferuri în SUA Antreprenorul spune că urmărește crearea unor locuri de muncă bine plătite în județul Iași. Totodată, intenționează să ofere angajaților români posibilitatea de a lucra în unitatea companiei din Statele Unite. Sheldon consideră că dificultățile de recrutare întâlnite inclusiv de producătorii germani pot reprezenta o oportunitate pentru industria românească. Proprietarul USA Rolls a discutat cu autoritățile și instituțiile locale despre sprijinul financiar pentru firme mici, inclusiv fonduri europene. El susține că i-a fost indicată o perioadă de aproximativ un an pentru obținerea finanțării, durată pe care o consideră prea mare. Lansată în decembrie 2009, compania are, potrivit lui Sheldon, 25 de angajați și vânzări de aproximativ 5 milioane de dolari.

Firma care construiește podul peste Prut de la Ungheni are datorii uriașe, i se cere insolvența
Economie

Firma care construiește podul peste Prut de la Ungheni are datorii uriașe, i se cere insolvența

Ness Proiect Europe, constructorul podului peste Prut de la Ungheni, a solicitat deschiderea procedurii de concordat preventiv. Cererea vine după ce o firmă din Cluj solicitase insolvența societății din Ploiești, apoi renunțase la demers. Alte companii au deschis procese pentru recuperarea unor datorii. Tribunalul Prahova va analiza solicitarea constructorului, primul termen fiind stabilit pentru 5 noiembrie. Datorii de 605 milioane de lei  Potrivit bilanțului pentru 2025, Ness Proiect Europe a înregistrat o cifră de afaceri de 562,3 milioane de lei, în scădere față de cele 691 de milioane de lei raportate în 2024. În același interval, datoriile societății au crescut de la 444 de milioane de lei la 605 milioane de lei. Concordatul preventiv este o procedură judiciară destinată prevenirii insolvenței, prin care compania urmărește reorganizarea activității și restructurarea datoriilor, pe baza unui acord negociat cu creditorii. Podul de la Ungheni: contract de 151,7 milioane de lei Ness Proiect Europe a semnat contractul pentru construirea celor două poduri peste Prut pe 9 octombrie 2024. Valoarea contractului este de 151,7 milioane de lei. Lucrările au început pe 26 aprilie 2025, cu o durată prevăzută de 18 luni. Termenul inițial de finalizare era, astfel, octombrie 2026. Proiectul include două poduri, fiecare cu două benzi de circulație, pentru sensuri separate. Lungimea totală a lucrărilor este de aproximativ un kilometru, dintre care 261 de metri reprezintă traversarea pe pod. Tablierele au fost montate în zonele celor două maluri, însă segmentul central, deasupra apei, lipsește. Nici legăturile rutiere nu sunt realizate. Deschiderea circulației depinde și de complexul vamal Podul nu va putea fi deschis circulației înainte de construirea complexului vamal. Pentru această componentă a investiției este prevăzută o durată de un an și jumătate. Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, a explicat pentru Ziarul de Iași că prelungirea lucrărilor este determinată de situații neprevăzute și condiții meteorologice nefavorabile. Potrivit acestuia, o verificare recentă a unei delegații a Comisiei Europene a confirmat motivele întârzierii. Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” Laicu a anunțat o întâlnire la București cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, beneficiarul investiției. Discuțiile ar putea aduce clarificări inclusiv asupra noului termen de finalizare. În privința cererii de concordat preventiv depuse de Ness Proiect Europe, directorul regionalei ieșene a dat asigurări că procedura nu va influența contractul pentru podul de la Ungheni, care va lega România de Republica Moldova.

Entuziasm limitat al piețelor după instalarea guvernului Luca: leul se devalorizează, bursa scade
Economie

Entuziasm limitat al piețelor după instalarea guvernului Luca: leul se devalorizează, bursa scade

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere şedinţa de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacţiilor, anunță Agerpres. Tot azi, moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,3495 lei, în creştere cu 0,10 bani (+0,02%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,3485 lei. Citeste si: Articol straniu în Adevărul, citând „surse”: Neacșu ar fi garantat pentru Niculescu, în PSD, iar premierul l-a solicitat în Guvern Leul se devalorizează, bursa scade de doua zile  De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,7770 lei, în creştere cu 1,30 bani (+0,27%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,7640 lei.În schimb, moneda naţională a crescut în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,8093 lei, în coborâre cu 0,11 bani (-0,02%) faţă de 5,8104 lei, cotaţia anterioară. Și joi leul s-a depreciat în raport cu principalele valute.  Indicele principal BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indicele BET-Plus, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, a înregistrat o scădere de 0,20%.Totodată, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, s-a depreciat cu 0,34%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, era pe minus cu 0,30%.Indicele BET-FI al SIF-urilor a consemnat o scădere de 0,95%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a scăzut cu 0,25%.Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, înregistra o creştere de 0,04%.Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor erau înregistrate de Armătura (+14,53%), UAMT (+14,20%) şi Condmag (+14,06%).Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Roca Industry Holdingrock1 (-4,76%), Aeta (-4,17%) şi Sphera Franchise Group (-3,27%).  Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere și şedinţa de joi, iar valoarea tranzacţiilor s-a cifrat la 58,73 milioane de lei (10,98 milioane de euro).Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a depreciat cu 0,01%, până la 33.557,95 puncte.Indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni, a închis tot cu o scădere de 0,01%, iar indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un declin de 0,08%. Indicele BET-FI a pierdut 0,58% din valoare.

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru
Economie

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru

Comisia Europeană a aprobat, la 9 octombrie 2026, a doua listă de proiecte strategice selectate în baza Actului european privind materiile prime critice. Cele 46 de proiecte noi sunt amplasate în 16 state membre, inclusiv România, și urmăresc consolidarea aprovizionării Uniunii Europene cu materiale necesare industriei bateriilor, tehnologiilor verzi, digitalizării, apărării și sectorului aerospațial. CE recunoaște 106 proiecte strategice Noua selecție ridică la 106 numărul total al proiectelor strategice recunoscute de Comisie. Prima listă, adoptată în martie 2025, cuprindea 47 de proiecte din UE, iar alte 13 proiecte situate în țări terțe și teritorii de peste mări au fost aprobate în iunie 2025. Statutul strategic indică importanța proiectelor pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței interne. ec.europa.eu Dintre cele 46 de proiecte recente, opt sunt dedicate extracției, 11 prelucrării și 19 reciclării. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu prelucrarea, iar cinci reunesc prelucrarea și reciclarea. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de UE. Lista include șapte proiecte privind litiul, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte proiecte vizează magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare. Reducerea dependenței de China Selecția este legată de obiectivele stabilite pentru 2030 prin Actul privind materiile prime critice. UE urmărește ca extracția internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual, prelucrarea europeană cel puțin 40%, iar reciclarea cel puțin 25%. Totodată, Uniunea dorește să nu depindă, pentru mai mult de 65% din consumul unei materii strategice, de o singură țară terță.  Potrivit estimărilor Comisiei, proiectele selectate ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten. Ele ar putea acoperi și obiectivele de prelucrare pentru litiu și pământuri rare, precum și țintele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Sprijin pentru finanțare Candidaturile au fost analizate în funcție de contribuția la securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță și beneficiile transfrontaliere. Recunoașterea facilitează accesul la proceduri administrative mai rapide și la sprijin pentru finanțare, dar nu înlocuiește autorizațiile obligatorii și nici evaluările de mediu. Din proiectele selectate în 2025, 25 finalizaseră evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 obținuseră autorizații de construire până în octombrie 2026. Pentru a doua rundă, Comisia a primit 102 candidaturi din 18 țări, dintre care 92 au fost evaluate cu experți externi. După lansarea planului RESourceEU, instituțiile și statele membre au mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Grafit și cupru din România Europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu a explicat care sunt avantajele pentru România. „Comisia Europeană a inclus două noi proiecte din România pe lista proiectelor strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și producția de magneziu la Beiuș, în județul Bihor. ℹ Europa depinde de importurile de magneziu, în special din China. Astfel de proiecte pot reduce această dependență. ℹ În total, Comisia Europeană a selectat acum 46 de proiecte din 16 țări ale UE. Selecția oferă proiectelor recunoaștere la nivel european și poate facilita autorizarea, accesul la finanțare și cooperarea industrială. ℹ În cadrul aceluiași efort european, România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. ℹ În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, în 2025, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ În luna august 2026, Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. ℹ Tot în 2025, mina de cupru de la Rovina a fost inclusă pe lista proiectelor strategice în cadrul efortului european de asigurare a materiilor prime critice.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților
Economie

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților

Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ. Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret ICCJ câștigă la ICCJ impotriva contribuabililor români Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești. Curtea de Apel a stabilit în mai 2026 - iar ÎCCJ a respins recursurile la această sentință - că: „Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.   La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Azi, ICCJ, condusă de Lia Savonea, a emis un comunicat triumfător în care arăta că sunt nu mai puțin de 400.000 de procese intentate de bugetari pentru a-și mări salariile.  „În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale. Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților însemnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești. (...) Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, arată Înalta Curte. 

Ceapă de import, etichetată de Penny ca fiind românească. Amenda, infimă
Economie

Ceapă de import, etichetată de Penny ca fiind românească. Amenda, infimă

Rewe România SRL, compania care administrează supermarketurile Penny, a pierdut în primă instanță procesul prin care a contestat o amendă de 5.000 de lei aplicată de Direcția pentru Agricultură Județeană. Sancțiunea a fost dispusă după ce inspectorii au descoperit într-un magazin ceapă galbenă din import prezentată pe etichetă ca provenind din România. Penny se vrea deasupra legii Controlul a avut loc în februarie anul trecut, iar inspectorii DAJ au considerat că informația incorectă privind țara de origine putea induce consumatorii în eroare. Procesul-verbal a fost contestat de Rewe România în fața Judecătoriei, compania susținând că actele normative invocate nu i-ar fi aplicabile. Reprezentanții societății au arătat că sancțiunea fusese fundamentată pe Legea 312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor și pe Ordinul ministrului 420/2008 referitor la controlul tehnic al producției și comercializării legumelor și fructelor. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Potrivit companiei, obligațiile privind inscripționarea ambalajelor ar viza producătorii români, nu un comerciant internațional care nu produce legume sau răsaduri. În același timp, Rewe România a recunoscut că eticheta conținea o informație greșită, dar a calificat situația drept o simplă „eroare umană”, scrie Ziarul de Iași. Compania a cerut anularea amenzii, considerând sancțiunea excesivă, și a subliniat că angajații magazinului au corectat imediat eticheta. Nu e prima oară când Penny își induce clienții în eroare Direcția pentru Agricultură a respins această explicație. Instituția a susținut că prezentarea unei mărfi importate drept produs românesc nu putea fi tratată ca o eroare neînsemnată, ci ca o acțiune de inducere în eroare a cumpărătorilor. Inspectorii au invocat și faptul că societatea mai fusese sancționată în februarie 2024 pentru aceeași abatere. Procesul-verbal anterior nu fusese contestat. Judecătorii au stabilit că legislația privind comercializarea produselor agricole este aplicabilă și comercianților internaționali. Normele românești trimit inclusiv la reglementările europene din domeniu, care au caracter general. Instanța a arătat că firma ar fi putut evita sancțiunea numai dacă demonstra că fapta constatată de inspectori nu exista, însă etichetarea greșită nu a fost contestată. Magistrații au reținut că Penny a oferit consumatorilor legume și fructe pentru care fusese indicată o altă proveniență geografică, iar amenda a fost proporțională cu gravitatea faptei. Prin urmare, Judecătoria a respins plângerea depusă de Rewe România SRL și a menținut sancțiunea de 5.000 de lei. Hotărârea nu este definitivă. Compania a formulat contestație, iar litigiul privind amenda și etichetarea produselor din import urmează să fie analizat de Tribunal. Dosarul va stabili definitiv dacă sancțiunea aplicată pentru informațiile false privind originea cepei rămâne în vigoare.

Statul portughez a vândut către Lufthansa 44,9% din acțiunile companiei de transport aerian TAP
Economie

Statul portughez a vândut către Lufthansa 44,9% din acțiunile companiei de transport aerian TAP

Grupul german Lufthansa a fost declarat câştigătorul procedurii de licitaţie pentru privatizarea parţială a companiei aeriene portugheze TAP Air Portugal, învingând grupul franco-olandez Air France-KLM, a anunţat miercuri premierul portughez Luis Montenegro, informează AFP. Citește și: PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton Cât plătește Lufthansa pentru TAP Pentru a achiziţiona 44,9% din capitalul companiei aeriene naţionale portugheze, Lufthansa a depus o ofertă de 1,2 miliarde de euro, a precizat premierul Luis Montenegro. "După analiza ofertelor, decizia guvernului a dat câştig de cauză grupului Lufthansa, a cărui ofertă financiară este cu 16% mai mare decât oferta concurentă", a declarat şeful guvernului de centru-dreapta într-o conferinţă de presă la finalul unei şedinţe de cabinet.Grupul german Lufthansa este deja cel mai mare transportator aerian din Europa şi, pe lângă Lufthansa, deţine şi companiile Austrian, Swiss, Eurowings şi Brussels Airlines.În condiţiile în care o participaţie de 5% la TAP rămâne, deocamdată, rezervată angajaţilor companiei, statul portughez intenţionează să păstreze cel puţin 50,1% din capitalul TAP pentru a păstra identitatea naţională a companiei, sediul central din Portugalia şi rolul strategic al Lisabonei ca nod de legătură cu Brazilia şi Africa.Privatizarea parţială a companiei aeriene portugheze, care are aproximativ 7.700 de angajaţi şi aproximativ 100 de aeronave Airbus, vine în urma naţionalizării sale de urgenţă din 2020, menită să facă faţă consecinţelor pandemiei de Covid-19. În schimbul unui ajutor public de 3,2 miliarde de euro, compania aeriană portugheză a trebuit să implementeze un plan de restructurare lansat în 2021 sub auspiciile Comisiei Europene.Privatizarea TAP era luată în considerare încă din 2023, dar procesul a fost suspendat odată cu căderea guvernului portughez de atunci. Lufthansa este o companie privată. Statul german (prin fondul de stabilizare economică WSF) și-a vândut în întregime participația pe care o deținuse în timpul pandemiei de COVID-19. Acțiunile Deutsche Lufthansa AG sunt deținute în mare parte de investitori instituționali și acționari importanți, o mare parte a capitalului fiind tranzacționată liber pe bursă (free-float), majoritatea covârșitoare a acționarilor fiind cetățeni germani și din Uniunea Europeană (necesar pentru menținerea drepturilor de zbor). 

Economia României, în picaj: cădere dură a PIB, euro, spre 5,5 lei, preț spot uriaș al energiei
Economie

Economia României, în picaj: cădere dură a PIB, euro, spre 5,5 lei, preț spot uriaș al energiei

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat azi o cădere dură a PIB-ului, în primul semestru din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Pe de altă parte, leul continuă să se devalorizeze în raport cu euro, prețul-spot al energiei este printre cele mai mari din Europa, iar BNR nu estimează o calmare a inflației uriașe. Citește și: După ce l-a respins pe Siegfried Mureșan, Grindeanu propune guvern minoritar PNL-UDMR PIB-ul scade, euro crește, inflația rămâne uriașă Ce informații despre economia României au apărut în ultimele 24 de ore: Pe date ajustate sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1.035,681 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de semestrul I 2025. Produsul Intern Brut (PIB) al României a rămas nemodificat în trimestrul II din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însă faţă de acelaşi trimestru din anul precedent a înregistrat o scădere cu 1,9%. Un euro ar putea ajunge la 5,5 lei, estimările sunt că BNR va lăsa moneda să se deprecieze BNR a decis joi, 8 octombrie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an Analiză BCR Erste: “Previziunea noastră privind inflația este de 6,4% an la an până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul creșterii. Acest lucru va duce probabil la o revizuire a previziunii la aproximativ 6,9% an la an, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% a/a“. Economica anunța, azi: “Prețul din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) la energia eletrică livrată azi este de 255 de euro/MWh, al doilea cel mai mare preț din Europa, de peste trei ori mai mare decât cel din Germania, cea mai mare piață europeană“.  Joi, Hidroelectrica, cea mai mare companie de la Bursa de Valori, a redus ţinta de profit net pentru 2026 cu 16,5%, la 3.004 mil. lei (562 mil. euro), prin bugetul rectificat avizat pe 8 octombrie, pe fondul secetei care a scăzut producţia proprie şi a obligat compania să cumpere mai multă energie din piaţă.

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar
Economie

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar

Firma East West Management SRL, care intenționa să construiască un cartier de vile în Rediu, a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul privind exproprierile necesare Autostrăzii A8. Decizia a venit după trei ani și jumătate de litigii pierdute în instanțele inferioare, arată Ziarul de Iași. Guvernul, obligat de instanță să dea despăgubiri Înalta Curte a obligat Guvernul să emită hotărârea pentru declanșarea procedurii de expropriere aferente Autostrăzii Târgu-Neamț–Iași–Ungheni și să stabilească termenul de virare a despăgubirilor. Măsura este condiționată de menținerea efectelor Hotărârii de Guvern 1350 din 30 octombrie 2024. Citește și: VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro) Documentul aprobă indicatorii tehnico-economici ai sectorului A8 Moțca–Ungheni/Prut, investiție estimată la 26,39 miliarde de lei, inclusiv TVA. Finanțarea fusese prevăzută din Programul Transport 2021–2027, bugetul de stat și alte surse legale. Ulterior, cele patru loturi au fost incluse în programul SAFE, care oferă împrumuturi cu dobândă redusă și perioadă de grație de zece ani. Cea mai mare despăgubire individuală: 12,4 milioane de lei Proiectul hotărârii privind exproprierile este publicat din iunie pe site-ul Ministerului Transporturilor, dar nu a fost încă aprobat. Codrin Andoniu, unul dintre investitorii Cartierului Austriac, afirmă că Guvernul riscă penalități dacă nu pune în aplicare decizia instanței. East West Management apare în proiect cu cea mai mare despăgubire individuală, de peste 12,4 milioane de lei. Suma este propusă pentru 11 hectare și pentru construcțiile finalizate sau începute în cadrul proiectului imobiliar. Firma obținuse autorizațiile de construire în noiembrie 2021, iar traseul definitiv al A8 a fost stabilit la sfârșitul anului 2022. Autostrada traversează o parte importantă a terenului, iar una dintre bretelele de descărcare spre DJ 282 este proiectată în zona cartierului. Investitorii au contestat traseul, susținând că nu au fost informați despre dezbaterile publice. Despăgubiri de 200 de milioane de lei Dintre cele cinci variante analizate a fost aleasă ruta dintre Horlești și Breazu, care afectează intravilanul localității Horlești și proiectul Cartierului Austriac. Pe lista expropriaților apar și primarii PNL din Lețcani și Coarnele Caprei, consilieri locali și județeni, oameni de afaceri și notari. Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa ar urma să primească 1,1 milioane de lei pentru 1,1 hectare. Printre firmele cu despăgubiri importante se află Strungariu & Co Rigams M L SRL, cu 3,9 milioane de lei, Ital System Production, cu 1,9 milioane, și Roemvast Imobiliare, cu peste un milion. În total, proiectul de hotărâre prevede compensații de aproape 200 de milioane de lei pentru sectorul Moțca–Ungheni/Prut.

Timișul, Clujul și Brașovul atrag investiții străine de miliarde de euro. Estul țării, mai nimic
Economie

Timișul, Clujul și Brașovul atrag investiții străine de miliarde de euro. Estul țării, mai nimic

Soldul investițiilor străine directe din județul Iași a ajuns la 858 de milioane de euro în 2025, aproape dublu față de nivelul de 448 de milioane de euro înregistrat în 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de Ziarul de Iași. Iașiul a detronat Suceava Evoluția a fost modestă în prima parte a intervalului. Soldul ISD a urcat la 469 de milioane de euro în 2017, apoi a coborât la 460 de milioane în 2018 și la 454 de milioane în 2019. Tendința s-a schimbat începând din 2020, când valoarea a crescut la 515 milioane de euro. Avansul a continuat anual: 543 de milioane de euro în 2021, 590 de milioane în 2022, 722 de milioane în 2023, 795 de milioane în 2024 și 858 de milioane în 2025. Cea mai mare creștere anuală, de 132 de milioane de euro, a fost înregistrată între 2022 și 2023. Citește și: Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ Iașiul a devenit principalul pol regional pentru capitalul străin. Suceava, care avea 498 de milioane de euro în 2015 și depășea Iașiul, a ajuns la 570 de milioane în 2025. Două treimi din investițiile străine, în București-Ilfov Bacăul a crescut de la 193 de milioane de euro în 2015 la 731 de milioane în 2025. Evoluțiile au fost mai reduse în Neamț, de la 206 la 226 de milioane de euro, și în Botoșani, de la 78 la 187 de milioane. Regiunea Nord-Est continua să atragă însă doar 1,9% din investițiile străine directe ale României. București-Ilfov concentra 66,9% din total, urmată de regiunile Centru, cu 7,9%, și Vest, cu 6,5%. Economistul Dan Chirleșan, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, explică diferențele prin efectul de aglomerare. Investitorii preferă zonele care dispun deja de infrastructură, furnizori, forță de muncă pregătită, servicii, acces la piețe și administrații previzibile, cu birocrație redusă. Botoșani și Vaslui nu există pentru investitori Potrivit economistului, investițiile atrase de Iași nu se răspândesc automat către județele vecine. Pentru ca firmele din Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava sau Bacău să intre în lanțurile de producție și furnizare sunt necesare infrastructură și legături economice funcționale. Iașiul rămâne mult sub principalele centre economice. În 2025, Timiș avea investiții străine de 5,95 miliarde de euro, Clujul de 3,56 miliarde, iar Brașovul de 3,03 miliarde. Sibiu, Prahova și Constanța depășeau două miliarde de euro. Bucureștiul domina clasamentul cu 79,1 miliarde de euro, iar Ilfovul ajunsese la 10 miliarde, față de 3,3 miliarde în 2015.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră