vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1183 articole
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Curierii au primit cadourile pe care le aduceau
Economie

Surpriză la livrare: curierii au primit cadourile pe care le aduceau

Un curier livrează un cadou fără să știe că este chiar pentru el. Surpriza, zâmbetul, emoția – toate au fost prinse pe video. GourmetGift.ro a transformat o zi obișnuită de livrări într-un gest de recunoștință pentru cei care fac posibilă economia digitală. Într-o zi agitată de toamnă târzie, curierii care livrau colete la o adresă din București au avut o surpriză de proporții: cadourile dinăuntru le erau destinate chiar lor. La fiecare livrare, în loc de „E pentru mine", a fost un „E pentru dumneavoastră. Mulțumim." Unora nu le-a venit să creadă. Alții au zâmbit încurcați, sau chiar au rămas fără cuvinte. Reacțiile lor au fost surprinse într-un video cu titlul „Cadouri pentru cei care aduc cadourile", menit să deschidă o conversație despre recunoașterea muncii celor care țin în picioare noua economie. Inițiativa a aparținut echipei GourmetGift.ro, un business românesc specializat în cadouri corporate și băuturi fine. Un gest simplu, dar necesar „De fiecare dată când comandăm online, ne așteptăm ca pachetul să ajungă rapid. Multe mii de businessuri depind de asta. Dar cine sunt oamenii care fac totul posibil, prin trafic și frig? Ne-am dorit să le spunem un simplu 'mulțumim', față în față, în perioada cea mai aglomerată din an", a declarat Adrian Tiron, fondator GourmetGift.ro. România s-a obișnuit cu livrarea rapidă. De la retail la food, de la farmaceutice la cadouri, modelul de consum s-a schimbat, iar livrarea la ușă a devenit infrastructură de bază. În spatele acestei transformări se află mii de curieri și livratori care acoperă zilnic sute de kilometri, în trafic și în condiții meteo dificile, pentru a menține lanțul logistic funcțional. Cu toate acestea, în cultura publică, munca lor rămâne încă insuficient apreciată. Context economic și social Conform datelor Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), comerțul electronic din România este estimat să atingă aproximativ 3,5% din PIB în 2025, cu vânzări de circa 12,8 miliarde de euro. Acest context face ca rolul curierilor să nu mai fie unul logistic pur, ci o componentă critică a experienței de customer service. Gestul devine și mai relevant într-o perioadă în care livratorii de origine străină au fost subiect de tensiuni sociale. Videoclipul surprinde atât curieri români, cât și imigranți – toți parte din același lanț care ne deservește zilnic. Un apel la recunoștință GourmetGift.ro lansează un apel către companii din retail și e-commerce, dar și către consumatori, la mai multă recunoaștere a muncii curierilor, mai ales în perioadele de vârf precum Black Friday și sărbătorile de iarnă. „Fiecare brand care livrează produse depinde de aceste echipe. Cei care comandă se bazează pe ei. Ne-am dorit să aşezăm, măcar pentru o zi, recunoştinţa exact acolo unde este valoarea", a adăugat Adrian Tiron. Pentru unii clienți, curierii aduc comoditate. Pentru alții, tratamente medicale sau produse esențiale. De Sărbători, ei livrează cadourile multora dintre noi. Pentru toți, ei fac o muncă esențială, ce merită apreciată.  

Kelemen Hunor confirmă reducerea salariilor bugetarilor (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Economie

Salariile bugetarilor în administrația centrală scad cu 10% în medie, bugetul e în colaps

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat marți, la Parlament, că va fi aplicată o reducere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Fiecare ordonator de credite va trebui să elaboreze o hotărâre de guvern prin care să implementeze măsurile de diminuare a cheltuielilor salariale. Educația și Sănătatea, exceptate de la reducere Kelemen Hunor a precizat că excepțiile prevăzute în lege se aplică doar pentru Educație și Sănătate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani În cazul Educației, reducerile au fost deja operate în pachetul adoptat în iulie, prin creșterea normei didactice, reducerea orelor plătite suplimentar și modificări privind bursele. Anvelopă salarială diminuată cu 10% Liderul UDMR a explicat că fiecare instituție din administrația centrală va primi o anvelopă salarială diminuată cu 10%, urmând să decidă intern cum aplică reducerile. În unele domenii, reducerea ar putea ajunge chiar la 20%, în funcție de structura bugetului. „Important este să reducem cheltuielile cu 10%, altfel nu putem reduce deficitul bugetar”, a subliniat el. Deficitul bugetar nu poate coborî la 6%, ci la 6,5% În privința deficitului bugetar, Kelemen Hunor a precizat că obiectivul Comisiei Europene este de 6%, însă, în opinia sa, măsurile actuale pot aduce România doar la un nivel de 6,5%. Referindu-se la reforma pensiilor magistraților, Kelemen Hunor a anunțat că proiectul trebuie trimis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, alte măsuri, inclusiv cele privind reforma administrației centrale, vor intra în avizare în perioada următoare. Liderul UDMR a precizat că, deși există consens privind reformele din administrație și sistemul de pensii, unele măsuri fiscale și stimulente pentru economie nu vor intra în vigoare în 2026.

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate Foto: Facebook
Economie

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate

Premierul Ilie Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate, iar lista va fi comunicată săptămâna viitoare. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Pe de altă parte, întrebat despre reforma din ANAF, a spus: „Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică”.  Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate „Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora”, a afirmat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Despre CFR Marfă, Bolojan a anunțat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță”.  El a mai spus că sunt 50 de comapnii unde conducerea n-a fost numită conform regulilor convenite cu UE. „Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță (...) Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații”, a explicat Bolojan. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Sinecurile de la ApaVital, anulate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sinecurile din Consiliile de Administrație generează bătălii pe viață și pe moarte. Dosarul ApaVital

Selecția membrilor pentru CA-ul ApaVital, contestată încă de acum doi ani, a prezentat nereguli care au dus la anularea ei de către Agenția de Monitorizare a Întreprinderilor de Stat. Se reia procesul de selecție Deși decizia a fost atacată în instanță, Asociația Serviciilor de Apă-Canal a pierdut definitiv procesul prin care solicita suspendarea aplicării acesteia. Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul Asociației, astfel că s-a ajuns la reluarea procedurii de selecție pentru Consiliul de Administrație al ApaVital. Hotărârea instanței supreme este definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin Foto: X Ales Michl
Economie

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin de un milion de dolari „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”: Cehia va evalua acest proiect peste 2-3 ani. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Portofoliul este alcătuit în mare parte din bitcoin, dar include, de asemenea, monedă digitală stabilă (stablecoin) susţinută de dolar şi un depozit tokenizat, toate achiziţionate printr-un schimb, a informat CNB, fără a da mai multe detalii. Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „Obiectivul portofoliului este de a obţine experienţă practică cu deţinerile de active digitale şi de a implementa şi testa procesele conexe necesare. Activele digitale vor fi păstrate separat de rezervele internaţionale ale băncii şi nu vor fi majorate în mod activ", a indicat Banca Naţională a Cehiei.De asemenea, "în portofoliul de testare, Banca Centrală va testa întregul lanţ de procese asociate cu achiziţia, deţinerea şi gestionarea activelor digitale, de la administrarea tehnică a şi procedurile de aprobare, până la scenariile de criză şi mecanisme de securitate, pentru a verifica respectarea legislaţiei combaterii spălării banilor".Anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, Ales Michl, anunţase că vrea să investească miliarde de euro din rezervele ţării în bitcoin. Banca Cehiei a demarat o analiză în vederea extinderii claselor de active pe care le deţine în portofoliul său de rezerve.Au apărut noi metode de plată şi noi tipuri de investiţii, iar banca vrea să fie pregătită, declara recent Ales Michl.

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Mediul fiscal, tot mai impredictibil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Haos în afaceri din cauza modificărilor fiscale, dar recesiunea ar putea fi evitată (CCI)

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, consideră că mediul fiscal din România în 2025 este marcat de impredictibilitate, afectând planificarea strategică a afacerilor. Mediul fiscal, tot mai impredictibil Schimbările frecvente ale Codului fiscal și deciziile neașteptate ale autorităților sporesc incertitudinea în rândul antreprenorilor, care devin mai rezervați în privința investițiilor. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Potrivit acestuia, finalul de an se anunță dificil de anticipat din punct de vedere economic. Cu toate acestea, Butnariu este optimist și crede că România va evita recesiunea, menținând o ușoară creștere economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, în prag de criză economică (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Un euro la 8 lei și inflație de 20% - un scenariu posibil în 2026, avertizează un analist financiar

România se apropie de o perioadă economică extrem de volatilă, avertizează analistul financiar Radu Georgescu, într-o postare amplă pe Facebook. România, în prag de criză economică Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul financiar, acesta susține că țara se confruntă cu o combinație de factori care ar putea duce, până în 2026, la o inflație de peste 20%, un curs valutar de 8 lei pentru un euro și o dobândă de referință de 20%. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Pentru mine, profesional, acum e Revelionul – perioada perfectă pentru a testa principiile economice. Dar social, este Halloween. Oamenii rămân fără bani și locuri de muncă”, a scris Georgescu. Inflația „nu este film SF” Primul risc major semnalat de analist este inflația accelerată. Potrivit acestuia, România se află „în scenariul perfect” pentru o explozie a prețurilor: masa monetară crește rapid, în timp ce consumul scade. Statul tipărește bani pentru a acoperi deficitul bugetar, ceea ce alimentează inflația. „O inflație de peste 20% anul viitor nu este film SF”, avertizează Radu Georgescu, subliniind că pierderea puterii de cumpărare va afecta masiv populația. Euro la 8 lei – o consecință a dezechilibrelor comerciale Un alt semnal de alarmă vizează posibila depreciere a leului. România are „cel mai mare deficit de cont curent din Europa”, susține Georgescu – peste 30 de miliarde de euro ies anual din economie pe relația comercială externă.  Până acum, acest deficit a fost acoperit prin împrumuturi externe, dar Uniunea Europeană cere României să reducă datoria publică. „Un curs euro de 8 lei nu este film SF”, avertizează analistul, explicând că, odată ce împrumuturile nu vor mai fi o opțiune, presiunea pe monedă va deveni insuportabilă. Dobânzile pot ajunge la 20% În prezent, România are o inflație de aproximativ 10% și o dobândă de referință de 6,5%, ceea ce, în opinia analistului, reprezintă „o anomalie economică”. În mod normal, dobânzile ar trebui să fie mai mari decât inflația, pentru a tempera creșterea prețurilor. „O dobândă de 20% la lei nu este film SF”, avertizează Georgescu, sugerând că BNR va fi forțată să intervină drastic pentru a menține stabilitatea monetară. Riscul bugetar și pericolul recesiunii Radu Georgescu atrage atenția și asupra riscului bugetar, mai ales în contextul presiunilor de reducere a deficitului. Dacă guvernul va reuși să reducă deficitul la 6% din PIB, economia românească va pierde aproximativ 60 de miliarde de lei – bani care nu vor mai circula în economie. „Nici nu contează dacă vin din taxe mai mari sau tăieri bugetare – efectul este același. Un șomaj ridicat în 2026 nu este film SF”, avertizează analistul. Antreprenorii dau semnale contradictorii Analistul observă că mediul de afaceri transmite semnale amestecate: în timp ce grupul Cris-Tim se pregătește să intre pe bursă, compania One United Properties anunță intenția de retragere. „De ce să vii pe bursă într-o perioadă cu consum scăzut, inflație mare și lanțuri care se orientează spre mărci proprii? Pe de altă parte, de ce să renunți la 800 de milioane de lei de pe bursă, cum vrea One, și să te expui riscului valutar?”, se întreabă Georgescu. „Vine o perioadă complicată. Trebuie să fim pregătiți” În concluzie, Radu Georgescu consideră că România intră într-o fază economică periculoasă, marcată de dezechilibre majore și riscuri sistemice. El le recomandă românilor să se pregătească atât financiar, cât și mental, pentru turbulențele ce ar putea urma: „Vine o perioadă complicată din punct de vedere economic. De aceea trebuie să fim pregătiți financiar și mental.”

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Ionut Dumitru, consilierul premierului, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” Foto: Confederația patronală Concordia
Economie

Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit”

Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului Bolojan, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” către marea evaziune: „ANAF trebuie să meargă  către zonele unde există riscul de evaziune cel mai mare. Adică trebuie să te duci țintit acolo, nu are rost să deranjezi un contribuabil care își face treaba în mod onest și își plătește taxele și impozitele și nu are risc de evaziune. Trebuie să te duci la marea evaziune”, a spus el, într-un interviu pentru Hotnews. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” „ANAF trebuie să schimbe ceva semnificativ pentru a putea îmbunătăți colectarea (...) Bulgaria colectează peste 30% din PIB, chiar la un nivel de taxare mai mic decât al nostru și evident că toată lumea se duce cu gândul domnule, avem posibilitate sau aveam posibilitate să colectăm mai mult la nivelul de taxe de astăzi, dar avem o problemă majoră de colectare și sunt și acele estimări ale Comisiei Europeane legate de GAP-ul de TVA, diferența între ce colectăm și ce ar trebui să colectăm și arătăm destul de foarte prost chiar acolo”, a mai arătat Ionuț Dumitru.  Însă el a apreciat că ANAF merge într-o direcție bună. „Pare că mergem în direcția bună în sensul în care vedem aproape zilnic cazuri de evaziune fiscală, cazuri de corupție care sunt adresate cumva în sistemul de colectare și cred că demersul pe care trebuie să-l facem în direcția colectării ar trebui să fie în primul rând continuarea acestui proces de digitalizare cu pași mai repezi pentru că ăsta este instrumentul corect pentru a îmbunătății colectarea. În momentul de față ANAF stă pe o munte de informații, are aproape toate facturile din economie. Dar trebuie să fii în stare să o procesezi. Ce trebuie făcut mai departe este să folosești instrumentele tehnologiei și aici inteligența artificială ne poate fi de ajutor să poți procesa această volum foarte mare de informații”, a arătat consilierul premierului. 

Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Economie

Pensia medie în România, țară cu 4,7 milioane de pensionari, este de 2.775 de lei

În luna octombrie 2025, în România erau înregistrați 4.692.612 pensionari, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei Cifra este cu 198 mai mică decât în luna precedentă, iar pensia medie a ajuns la 2.775 de lei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei. Pensii mici în agricultură Din totalul pensionarilor, 540.718 persoane au perioade lucrate în agricultură. Pentru această categorie, pensia medie a fost de doar 720 de lei, una dintre cele mai scăzute valori din sistem. Cei mai mulți pensionari, la limita de vârstă Conform CNPP, 3.775.635 de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care 2.156.560 sunt femei. Pensia medie în acest caz a fost de 3.104 lei, peste media generală la nivel național. Pensii anticipate și de invaliditate În octombrie 2025, 2.552 de persoane au primit pensii anticipate, cu o valoare medie de 3.656 de lei. Alte 69.543 de persoane beneficiau de pensii anticipate parțiale, în medie de 2.620 de lei. Totodată, 399.873 de pensionari primeau pensii de invaliditate, cu o medie de 1.102 lei. Dintre aceștia, 45.934 aveau gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie era de 964 de lei. Pensii de urmaș și ajutoare sociale În aceeași lună, 443.911 persoane au beneficiat de pensii de urmaș, cu o valoare medie de 1.501 lei. În plus, 98 de pensionari au primit ajutor social, în valoare medie de 540 de lei.

Amendă pentru jeleuri care aveau fructe doar pe ambalaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ce le mai dăm copiilor să mănânce: jeleuri cu desene de fructe, dar pline doar de E-uri

Inspectorii de la Protecția Consumatorului au sancționat  supermarketul Profi după ce au descoperit că fructele afișate pe ambalajul unor jeleuri se regăseau în lista ingredientelor doar sub formă de aditivi alimentari. Fructele, doar desenate Reprezentanții magazinului au susținut că responsabilitatea etichetării aparține producătorului, însă explicația a fost respinsă, iar amenda a rămas valabilă. Citește și: ANALIZĂ Cum îl linșează presa mogulizată pe Bolojan, în dosarul PNL Vaslui, omițând o informație esențială Legislația prevede că distribuitorii trebuie să se asigure că produsele puse în vânzare sunt sigure și respectă informațiile declarate pe etichetă. Inspectorii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor au constatat nerespectarea acestei obligații într-un magazin Profi, unde erau comercializate jeleuri Crazy Bee produse de Roshen. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele bancare, din ce în ce mai greu de plătit (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Românii plătesc din ce în ce mai greu ratele bancare, avertizează bancherii

Datele statistice publicate de Banca Națională a României (BNR) arată o creștere a creditelor neperformante (NPL) la nivelul pieței, media situându-se la 2,8%. În cazul BRD Groupe Société Générale, nivelul este mai scăzut, de 2,4%, a declarat miercuri Mădălina Teodorescu, director general adjunct al băncii și coordonator al activităților de retail. Întârzieri minore la plată, dar fără risc sistemic „Nu vă ascund că, odată cu creșterea substanțială a facturilor la utilități, am observat anumite dificultăți sau mici întârzieri la plată. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Nu este ceva critic sau care să tragă un semnal de alarmă, dar da, există mici întârzieri”, a precizat Teodorescu în cadrul unei conferințe de presă. Aceasta a subliniat că BRD se menține sub media pieței și că dinamica internă este una temperată datorită măsurilor proactive luate încă din septembrie anul trecut, când banca a început să adopte o strategie mai prudentă în acordarea creditelor. Prudență crescută și reticență la îndatorare „Există o reticență în momentul de față la îndatorare. În prima parte a anului, volumele de credite au crescut cu 40% față de anul trecut, dar în a doua parte a anului s-au temperat. Clienții sunt mult mai prudenți și preferă să aștepte”, a adăugat reprezentanta BRD. Unde se simte cel mai mult deteriorarea capacității de plată Întrebată care este segmentul cel mai afectat, Mădălina Teodorescu a explicat că problemele de rambursare se manifestă în special în rândul persoanelor fizice, mai ales pe segmentul creditelor de nevoi personale și în cazul celor cu venituri de până la 3.000 de lei. Oficialul BRD a subliniat că banca a anticipat riscurile încă din prima parte a anului, în contextul discuțiilor legate de deficitul bugetar. „Am fost mai prudenți, poate în detrimentul dinamicii de creștere a businessului, și am sfătuit clienții spre un grad de îndatorare mai mic încă din aprilie-mai. I-am îndreptat spre produse mai predictibile”, a explicat Teodorescu. Un exemplu este creditul ipotecar cu dobândă fixă pe 30 de ani, un produs istoric al BRD, unic pe piața bancară din România. „Am relansat și promovat acest produs la finalul anului trecut, pentru a oferi clienților stabilitate și control asupra cashflow-ului”, a adăugat ea. Opțiunea Multicurrency pentru cardurile de debit În cadrul aceleiași conferințe, BRD a anunțat introducerea unei noi funcționalități digitale – opțiunea Multicurrency pentru cardurile de debit. Disponibilă direct în aplicația You BRD, aceasta le permite clienților să asocieze unui singur card de debit în lei mai multe conturi în valute diferite: euro, dolari și lire sterline. „Prin lansarea opțiunii Multicurrency, ne respectăm promisiunea de a oferi soluții digitale performante și inovative, care răspund cerințelor actuale ale clienților noștri”, a declarat Mădălina Teodorescu. BRD, una dintre cele mai puternice bănci din România BRD Groupe Société Générale operează o rețea de 356 de unități la nivel național. La finalul lunii septembrie 2025, activele totale ale băncii se ridicau la 94 de miliarde de lei. BRD face parte din grupul financiar francez Société Générale, unul dintre liderii europeni în servicii bancare și financiare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră