duminică 15 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1284 articole
Economie

Le-a sărit muștarul până în Germania: un brand românesc se bate cu produsele marilor producători

Cine caută într-un supermarket un muștar cu gust autentic sau un ketchup care să amintească de rețetele tradiționale este foarte probabil să dea peste Conu’ Tache. Cum se face muștarul Antreprenorii Adrian Christescu și Cristian Tănasă au pornit afacerea de la o idee simplă: să producă condimente românești care să concureze direct cu marile branduri din retail, dar realizate după rețete autentice și cu ingrediente de calitate. Citește și: Surse: de ce a făcut Ponta scandal că Oana Țoiu nu vrea să-i evacueze fata din Dubai În prezent, produsele Conu’ Tache sunt disponibile în magazine Lidl, dar și în alte rețele de retail modern, precum și în magazinele tradiționale. Chiar dacă muștarul este o categorie de produse aparent banală, diferența reală se face prin rețetă, procesul de producție și consecvența în menținerea calității. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Le-a sărit muștarul până în Germania: un brand românesc se bate cu produsele marilor producători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: aproape 3 miliarde de dolari pierderi pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră mixtă stat-privat

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

Orientul Mijlociu, conflictul amenință piața globală a gazelor (sursa: Pexels/Igor Passchier)
Economie

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință piața globală a gazelor: risc major de scumpiri

O posibilă extindere a conflictului din Orientul Mijlociu riscă să provoace cea mai severă perturbare a pieței globale de gaze naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, potrivit Bloomberg. Atunci, șocul geopolitic a dat peste cap fluxurile comerciale internaționale și a declanșat o explozie a prețurilor la energie. Astăzi, atenția piețelor se mută asupra Golfului Persic, unde orice escaladare militară ar putea afecta direct livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), esențiale pentru Asia și Europa. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al comerțului global cu LNG Aproximativ 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului În prezent, datele privind traficul maritim arată că fluxurile de LNG prin această zonă sunt aproape oprite. Mai multe nave care transportă gaze către sau dinspre Qatar și-au suspendat deplasarea pentru a evita traversarea strâmtorii. Blocarea acestei rute strategice ar avea efecte imediate asupra prețurilor internaționale la gaze. Qatar, actor-cheie pe piața mondială a gazelor Qatar este al doilea cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și un furnizor crucial pentru Asia. Anul trecut, statul din Golf a exportat 82,2 milioane de tone de LNG. Peste 80% din producția sa a fost livrată în Asia, iar dependența este semnificativă: China este cel mai mare cumpărător, aproximativ o treime din importurile sale de LNG provenind din Qatar. India ocupă locul al doilea în clasamentul importatorilor. În paralel, una dintre unitățile de producție din complexul Ras Laffan se află în mentenanță planificată, ceea ce reduce temporar livrările. În contextul actual, această scădere de producție amplifică riscurile. Asia, cea mai expusă unei crize energetice Asia este regiunea cea mai vulnerabilă în eventualitatea unei escaladări militare. Cumpărătorii asiatici, care își asigură aproximativ un sfert din necesarul de LNG din Qatar, au început deja să contacteze furnizorii pentru a identifica încărcături alternative. Potrivit lui Tom Marzec-Manser, director în cadrul Wood Mackenzie, orice activitate militară în Strâmtoarea Ormuz va pune presiune imediată pe prețuri, la fel ca orice evoluție negativă în producția Qatarului. Dacă fluxurile maritime rămân blocate, statele asiatice ar putea intra într-o competiție agresivă pentru redirecționarea transporturilor disponibile pe piața spot. Europa, mai puțin expusă direct, dar vulnerabilă indirect Deși Europa este mai puțin dependentă de gazul qatarez decât Asia, continentul rămâne vulnerabil din cauza nivelurilor reduse de stocare. După ruptura energetică produsă de invazia Rusiei în Ucraina, Europa și-a diversificat sursele de aprovizionare. Totuși, o competiție globală pentru LNG ar putea duce la noi creșteri de prețuri. Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, avertizează că impactul final va depinde de volumul de gaze redirecționat către Asia. Europa este mai puțin expusă direct, dar vulnerabilitatea sa ține de rezervele interne și de dinamica cererii globale. Efect de domino: Turcia și Egipt, potențiale puncte sensibile Un alt risc major îl reprezintă Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. Dacă aceste livrări sunt reduse din cauza conflictului, Ankara ar putea fi nevoită să cumpere volume suplimentare de LNG de pe piața internațională. Și Egipt s-ar putea confrunta cu o situație similară, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra transporturilor maritime deja limitate. Lecția anului 2022: volatilitate extremă și prețuri record Invazia Rusiei în Ucraina a produs o ruptură fără precedent în comerțul global cu gaze. Izolarea Moscovei de piața europeană a generat volatilitate extremă și prețuri record. Un scenariu similar, dar concentrat în Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o nouă criză energetică globală, cu efecte rapide asupra facturilor la energie, inflației și competitivității economiilor dependente de importuri.

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economie de aproape 8 milioane de lei pe zi prin reorganizarea administrativă. Merită sau nu?

Reforma administrativă propusă prin Ordonanța de urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale ar putea aduce economii de aproximativ 14 miliarde de lei în perioada 2026–2030, potrivit analizei realizate de profesorul ieșean de economie Ionel Bostan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC Iași. Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei Documentul oficial nu indică venituri suplimentare estimate la bugetul de stat, la bugetele locale sau la bugetul asigurărilor sociale, mizând exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice, nu pe creșterea încasărilor. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Astfel, impactul bugetar este calculat la o economie de circa 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei anual începând cu 2027, ceea ce înseamnă o medie de aproape 2,8 miliarde de lei pe an. Chiar și cumulate, aceste sume reprezintă sub 1% din PIB-ul României, lăsând deschisă întrebarea privind eficiența reală și amploarea efectivă a reorganizării teritoriale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce a făcut Umbrărescu după ce patru muncitori i-au murit pe șantier: și-a luat un avion (sursa: moonjetgroup.com)
Economie

EXCLUSIV Ce a făcut Umbrărescu după ce patru muncitori i-au murit pe șantier: și-a luat un avion

Pe 21 septembrie 2023, o explozie pe șantierul Autostrăzii A7 în Vrancea ucidea patru muncitori ai Spedition UMB, firma lui Dorinel Umbrărescu, și rănea alți cinci. Cinci zile mai târziu, Umbrărescu se consola cu o achiziție de lux. Patru morți pe șantierul A7 Un incendiu de proporții izbucnea pe 21 septembrie 2023 în Călimănești, județul Vrancea, în urma unei explozii produse la o magistrală de gaz. În zonă se aflau muncitori ai Spedition UMB care efectuau lucrări la Autostrada A7 cu un utilaj de săpat. Citește și: Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei Deflagrația a fost urmată de un foc intens, care a mobilizat de urgență echipele de intervenție. Patru persoane au fost găsite carbonizate de către salvatori, iar alte cinci au suferit răni, dintre care două - arsuri grave.  Avion privat de consolare Cinci zile mai târziu, pe 26 septembrie 2023, Spedition UMB încheia un contract de leasing cu BRD Sogelease IFN. Spedition UMB devenea, astfel, utilizator al unui Citation M2, un avion Cessna de mici dimensiuni cu șase locuri. Prețul unei astfel de aeronave folosite depășește 1,5 milioane de euro, dar poate ajunge și la aproape patru milioane de euro, în funcție de dotările de la bord. În februarie 2025, aeronava era scoasă la vânzare de către compania Moon Jet Group, potrivit anui anunț al acesteia. Umbrărescu, flotă aeriană Micul Cessna, însă, părea a fi doar o jucărie pentru Dorinel Umbrărescu, despre care presa scria că și-ar fi cumpărat un Bombardier Challenger cu 15 locuri încă din 2012.  Valoarea acelei aeronave: 35 de milioane de dolari. Pe lângă Challenger, care pare să nu mai fie în proprietatea omului de afaceri care controlează Spedition UMB, Umbrărescu mai deținea și două elicoptere, dintre care unul de lux (Agusta Westland Special Versace Edition), potrivit sursei citate anterior. Facturi de 7,3 miliarde de lei în 2025 Grupul de firme din jurul Spedition UMB, cel mai mare constructor român de autostrăzi, a emis anul trecut facturi de peste 7,3 miliarde de lei, conform datelor din Registrul Operațiunilor Generatoarea de Obligații de Plată (ROGOP) al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), arată economica.net. Printre cele mai importante proiecte ale companiilor UMB se numără loturi din Autostrada Moldovei A7, Drumul Expres Craiova – Pitești DEx12, Autostrada A1 Margina – Holdea, Autostrada Transilvania A3 Nădășelu – Poarta Sălajului, Drumul Expres Brăila – Galați, Autostrada Bucureștiului A0. Totuși, firma lui Dorinel Umbrărescu are și probleme: UMB nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, așa că există un risc major să se piardă o sumă uriașă din PNRR. Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată un progres tehnic de 50%, la data de 16 februarie.

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Foto: Bihoreanul
Economie

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Este oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019, arată datele publicate în această dimineață de ministerul de Finanțe. Excedentul este de 845 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB.  Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților În ianuarie 2025, deficitul era deja de 0,58%, iar în ianuarie 2024 de 0,45%.  Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Încasările la TVA au crescut, în ianuarie 2026, cu 23,9%, față de ianuarie 2025. În total, veniturile la buget s-au majorat cu 17,9%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.  “Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 mld lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%1). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025“, explică ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 mld lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cea mai scumpă sală polivalentă de hârtie: 680 de milioane de lei, bani de la Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cea mai scumpă sală polivalentă de hârtie: 680 de milioane de lei, bani de la Guvern

Aleșii locali urmează să voteze majorarea costurilor pentru construirea sălii polivalente, proiect a cărui valoare ar putea crește cu aproape 50%. Licitație ratată Dacă în octombrie 2023 investiția a fost aprobată la 476 de milioane de lei, noua propunere ridică suma la 680 de milioane de lei. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Proiectul a fost demarat cu întârziere și a atras o singură ofertă la licitație, însă aceasta a fost declarată neconformă anul trecut de Compania Națională de Investiții. În același context, Guvernul a decis suspendarea finanțării pentru astfel de obiective, ceea ce înseamnă că reluarea licitației, cu fonduri de la bugetul de stat, ar putea avea loc cel mai devreme anul viitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grupul Schwarz preia supermarketul La Cocoș (sursa: Facebook/Supermarket La Cocos)
Economie

La Cocoș trebuie să aibă prețuri foarte mici și după preluarea de către Schwarz, cere Concurența

Grupul german Schwarz, proprietarul rețelelor Lidl și Kaufland, va prelua supermarketul La Cocoș, după ce Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția cu o serie de angajamente menite să protejeze concurența și consumatorii. Autoritatea subliniază că impactul operațiunii asupra pieței de retail alimentar este semnificativ. Investigație rară în analiza concentrării economice Consiliul Concurenței a precizat că acesta este al doilea caz din istoria instituției în care a fost declanșată o investigație în analiza unei concentrări economice, ceea ce reflectă importanța tranzacției. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Autorizarea a fost condiționată de angajamente clare care vizează: - menținerea modelului comercial La Cocoș, bazat pe prețuri reduse și volume mari; - protejarea furnizorilor; - asigurarea unui nivel adecvat de concurență pe piața retailului alimentar; - investiții pentru extinderea rețelei la nivel național. Schwarz promite menținerea modelului La Cocoș Grupul Schwarz s-a angajat să păstreze strategia de preț a supermarketului La Cocoș, fără depășirea marjei brute de referință, pentru o perioadă de patru ani după finalizarea tranzacției. În plus, rețeaua nu va fi închisă sau restrânsă timp de cinci ani. Brandul și formatul magazinelor vor fi menținute, iar modelul orientat către prețuri accesibile va rămâne neschimbat. Aceste măsuri au rolul de a menține presiunea concurențială asupra prețurilor din retailul alimentar. Plan de extindere națională a rețelei Ca parte a angajamentelor, Schwarz va extinde rețeaua La Cocoș prin deschiderea de magazine sau inițierea procedurilor de deschidere în următorii cinci ani. Autoritatea de concurență consideră că această strategie va crește accesul consumatorilor la formatul de magazin discount și va intensifica competiția pe piață. Independenta La Cocoș față de Lidl și Kaufland Pentru a limita riscul unei consolidări excesive, grupul Schwarz va menține societatea La Cocoș separată de structurile corporative și operaționale ale Lidl și Kaufland din România timp de cinci ani. Această măsură urmărește păstrarea independenței comerciale și operaționale a supermarketului. Limitarea consolidării și monitorizarea expansiunii Angajamentele includ și restricții privind achizițiile sub pragurile de notificare pe piața retailului alimentar, pentru a preveni creșterea excesivă a puterii de piață. Companiile implicate vor avea obligația de a informa Consiliul Concurenței despre achiziția sau închirierea de spații comerciale și planurile de deschidere a magazinelor. Astfel, autoritatea va putea monitoriza piețele locale sensibile și evoluția expansiunii. Furnizorii La Cocoș vor fi protejați Grupul Schwarz a acceptat măsuri de protecție pentru furnizorii exclusivi ai La Cocoș. Timp de doi ani, rețeaua va menține relațiile comerciale cu furnizorii care nu colaborează cu Lidl sau Kaufland. Scopul este păstrarea sortimentelor existente și limitarea presiunii comerciale asupra producătorilor, contribuind la menținerea diversității produselor și la protejarea intereselor consumatorilor. Prin aceste condiții, Consiliul Concurenței încearcă să asigure că preluarea La Cocoș de către grupul Schwarz va aduce investiții și extindere fără a reduce competiția sau a afecta structura pieței de retail alimentar din România.

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor

Costurile din construcții s-au dublat în ultimii zece ani, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), iar scumpirea materialelor nu mai este principalul factor care apasă asupra bugetelor. Manopera s-a scumpit masiv După anul 2021, majorările de preț au devenit generalizate și constante, marcând o schimbare structurală importantă în domeniu. Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Impactul se resimte și în piața imobiliară. Creșterea costurilor din construcții duce la locuințe mai scumpe, iar specialiștii atrag atenția că este puțin probabil ca prețurile să mai revină la nivelurile de acum zece ani. Constructorii confirmă trendul ascendent. „În ultimii ani, scumpirile cele mai mari au fost cele cu manopera”, afirmă Dumitru Hrițicu, constructor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Palat cu turnulețe, superofertă de la ANAF: sub 60.000 de euro (sursa: Google Maps)
Economie

Palat cu turnulețe, superofertă de la ANAF: sub 60.000 de euro

Două imobile de mari dimensiuni, descrise drept „palate”, situate pe strada Palatelor din comuna Grajduri, județul Iași, au fost scoase la licitație de ANAF. Situate în celebra comună Grajduri Proprietățile au fost confiscate de la fostul proprietar într-un dosar penal și urmează să fie valorificate prin procedură publică. Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Prețurile de pornire stabilite pentru licitație sunt de 297.040 de lei pentru primul imobil și 166.960 de lei pentru cel de-al doilea. Casele au suprafețe generoase și sunt amplasate într-o zonă rezidențială din comuna Grajduri. Licitația este programată pentru data de 12 martie, la ora 11:00, și va avea loc la sediul ANAF Iași, pe strada Anastasie Panu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Foto: Facebook
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră