vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

916 articole
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului, arată ministrul fechet despre Romsilva Foto: Facebook
Economie

Direcţiile silvice pierderi, lemn putrezeşte pe marginea drumului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ Foto: Facebook
Economie

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Cum poți transforma crizele în oportunități? (sursa: IQ DIGITAL)
Economie

Cum poți transforma crizele în oportunități?

Mai multe cercetări indică faptul că avem între 12.000 și 60.000 de gânduri pe zi. Dintre acestea, se pare că aproape 80% sunt negative, iar peste 90% sunt repetitive. Din fericire, peste 90% dintre toate aceste griji și scenarii pe care ni le creăm în mod natural nu se materializează. Cum poți transforma crizele în oportunități? Nu putem controla acest proces, dar putem să-l înțelegem și să acționăm în consecință, spre binele nostru. Este necesar! Optimismul este un ingredient esențial pentru succesul oricărui proiect, fie el profesional sau personal. În acest context, Ethical Media Alliance, din care face parte și DeFapt.ro, vă propune astăzi o serie de prezentări susținute de experți locali și internaționali, având ca scop oferirea unei perspective de ansamblu asupra schimbărilor masive provocate de tehnologie în business și societate. Materialele educative sunt produse de Upgrade 100 în parteneriat cu George - inovația BCR. Partener tech: Vodafone. Filmările fac parte din seria IQ Digital – un concept și un turneu național de evenimente dedicate transformării digitale. -> Vizionează prezentările și află mai multe detalii AICI.

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur. Aproape 17.000 de locuitori din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est au investit anul trecut în titluri de stat Tezaur, prin Trezorerie, sprijinind astfel finanțele statului român. Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur Jumătate dintre acești investitori provin din județele Bacău și Iași, Bacăul fiind județul cu cel mai mare număr de persoane implicate, aproximativ 4.400. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Un investitor din Bacău a plasat o sumă impresionantă, de peste 12 milioane de lei (aproximativ 2,43 milioane de euro), devenind cel mai mare investitor din regiune în cadrul subscripțiilor Tezaur. Iașiul se află aproape de acest record, o persoană din județ realizând o investiție similară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean. Aproape cinci hectare de teren au fost readuse în patrimoniul Primăriei Iași, după rezilierea unui contract de concesiune cu lanțul de retail Dedeman. Dedeman a renunțat la proiectul ieșean Reprezentanții municipalității au confirmat că această decizie a fost luată deoarece Dedeman nu a valorificat terenul conform obligațiilor asumate, care prevedeau construirea unui centru comercial. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Deși Dedeman începuse demersurile pentru autorizarea unui proiect destinat construirii ansamblului comercial, contractul a fost în cele din urmă reziliat. Primăria Iași a mai menționat că Dedeman a achitat o redevență totală de 7,8 milioane lei în perioada octombrie 2008 – septembrie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei

În 2025, contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei la împrumuturile Guvernului, a arătat liderul UDMR Kelemen Hunor la TVR Info. În 2026 trebuie achitate dobânzi de 60 de miliarde de lei. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Kelemen Hunor prezintă jaful guvernării socialiste în 2025 și 2026: «51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi». Asta înseamnă că 2,5% din PIB în 2025 și 3% din PIB în 2026 din taxele românilor se duc DOAR pe dobânzi. Ca termen de comparație. În 2021 (după 2 ani de pandemie) cheltuielile cu dobânzile erau de 1,4% din PIB la fel ca în 2019 sau 2018 (înainte de pandemie). Se poate când nu furi și respecți banii din taxe ai cetățenilor!”, a comentat, pe Facebook, fostul premier PNL Florin Cîțu. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și mașinile de protocol ale angajaților Executivului Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei „Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că taxele nu vor fi majorate în acest an și că „reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează”.

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025 (sursa: Pexels/Ron Lach)
Economie

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025. Profesorul universitar Sorin Gabriel Anton și consultantul financiar Adrian Căruceru recomandă diversificarea investițiilor pentru un portofoliu echilibrat în 2025. Cum să-ți gestionezi economiile în 2025 Aurul, considerat un „activ de refugiu” împotriva inflației, rămâne o opțiune atractivă, dar ar trebui să reprezinte doar o mică parte din economii. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Dolarul a crescut semnificativ în raport cu leul în 2024, în timp ce euro s-a menținut stabil, oferind oportunități pentru economisire. Pentru investitorii conservatori, titlurile de stat sunt o opțiune sigură, potrivit experților. Continuarea, în Ziarul de Iași

Duster, cea mai vândută mașină din Islanda Foto: Rent.is
Economie

Duster, cea mai vândută mașină din Islanda

Dacia Duster este cea mai vândută mașină din Islanda, în 2024, chiar dacă vânzările s-au redus cu circa 20%, față de 2023, anunță site-ul focus2move.com. Mașina fabricată la Mioveni depășește Kia Sportage și Tesla Y. Citește și: După ce Călin Georgescu a umplut emisiunea sa cu aberații, Turcescu îl laudă extaziat: „Va fi președintele României” Duster, cea mai vândută mașină din Islanda „Cel mai vândut vehicul în acest an a fost în continuare Dacia Duster - în creștere cu un loc - (-20,8% în ceea ce privește vânzările), urmat de Kia Sportage - în creștere cu trei locuri - iar vânzări în scădere cu 20,7%. Tesla Model Y (-86,5%) a coborât cu două locuri, pe pozția trei”, scrie focus2move.com. În ceea ce privește clasamentul pe mărci, situația din Islanda este următoarea, potrivit acestui site: „Dacia, în creștere cu un loc, a înregistrat o scădere de 23,2% și a ajuns la 720 de vânzări de la an la an. Suzuki, creștere cu patru locuri, a avut 480 de înmatriculări, în scădere cu 5,5%. Skoda, creștere de șase locuri cu 477 de vânzări, a cunoscut o creștere de 6,5%. Tesla, mai jos cu șase locuri, a înregistrat 476 de vânzări, cu o scădere de 84,1%. Închizând clasamentul, Renault, în jos cu un loc, a înregistrat 413 unități vândute (-30,8%), Mercedes, mai jos cu un loc, a acumulat 401 mașini vândute (-31,5%) și Land Rover - în sus cu patru locuri- a ajuns la 353 mașini vândute (+2%)”. Economia Finlandei a avut o creștere de doar 1,9% în 2024, urmare a exporturilor slabe. Țara așteaptă însă o creștere economică de 2,8%. Turismul începe să stagneze, datorită capacităților reduse.

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Foto: Facebook
Economie

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar

Succes major al libertarianului Javier Milei: Argentina a înregistrat în 2024 primul său surplus bugetar din ultimii 14 ani, arată datele oficiale publicate vineri, care reprezintă o victorie pentru preşedintele ultra-liberal Javier Milei şi austeritatea pe care a promovat-o în primul său an de mandat, transmite Reuters. Citește și: Pentru demiterea lui Rafila, zeci de mii de semnături pe o petiție Declic. Organizația i s-a alăturat lui Mihăiță Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Pe ansamblul anului trecut, Argentina a realizat un excedent bugetar de 1.760 miliarde pesos (0,3% din Produsul Intern Brut), a informat Ministerul Economiei. În paralel, excedentul primar, care exclude plata datoriilor, a urcat până la 10.410 miliarde pesos, sau 1,8% din PIB. "Deficitul zero este o realitate. Promisiunile sunt respectate", a scris Milei pe social media. De la preluarea mandatului, în luna decembrie 2023, Milei a tăiat cheltuielile publice, în încercarea de a contracara o inflaţie galopantă, care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la un avans de aproape 300% în ritm anual. Tot azi, Reuters anunța că Argentina ar putea înregistra în 2024 cel mai mare excedent comercial din istoria sa, pe fondul încercării președintelui libertarian Javier Milei de a stimula exporturile de cereale și energie în primul său an complet de mandat. Milei, care este președinte din decembrie 2023, a promis să facă din Argentina un exportator net de energie, folosind rezervele vaste de șist din regiunea Patagoniană Vaca Muerta. Exporturile de cereale au crescut, de asemenea, datorită unei anumite relaxări a controalelor valutare și a vremii mai bune. Din ianuarie până în noiembrie, Argentina a înregistrat un excedent comercial de 17,20 miliarde de dolari, conform datelor oficiale, inversând deficitul comercial de 7,94 miliarde de dolari din primele 11 luni ale anului 2023. Demersul lui Milei de a redresa economia Argentinei printr-o campanie de austeritate a redus, de asemenea, inflația, care a încheiat anul la 117,8%, după un vârf de aproape 300% în aprilie, mai arată Reuters.

Haos la AMEPIP, efecte în lanț (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Haos la AMEPIP, efecte în lanț

Haos la AMEPIP, efecte în lanț. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a identificat o problemă în procesul de selecție desfășurat în toamna anului 2023 pentru înnoirea Consiliului de Administrație al ApaVital în 2024. Haos la AMEPIP, efecte în lanț Procedura a fost ajustată pe parcurs, ca urmare a modificărilor legislative din Ordonanța 109/2011, însă supervizorul de la București nu a considerat procesul satisfăcător. Citește și: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!” Modificarea esențială a fost reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație ale societăților de stat la cel mult șapte. Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS), care gestionează activitatea ApaVital SA, a implementat această regulă în timpul concursului pentru înnoirea Consiliului de Administrație. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comună sau oraș, avantaje și dezavantaje (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comună sau oraș, avantaje și dezavantaje

Comună sau oraș, avantaje și dezavantaje. Este prima întrebare dintr-un chestionar la care locuitorii comunei Miroslava pot răspunde începând cu 17 ianuarie. Comună sau oraș, avantaje și dezavantaje În prima etapă, până pe 24 ianuarie, operatorii de teren ai primăriei vor prezenta întrebările cetățenilor. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom În perioada 25-28 ianuarie, chestionarul va putea fi completat online de către toți cei interesați, conform anunțului Primăriei Miroslava. Acesta va fi disponibil începând cu 25 ianuarie atât pe site-ul oficial, cât și pe pagina de Facebook a Primăriei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase pentru populație, potrivit reprezentanților Trezoreriei și Poștei Române Iași. Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase O comparație realizată între dobânzile oferite de titlurile de stat și cele ale depozitelor bancare pentru o investiție de 5.000 de lei evidențiază diferențele de câștig. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Pentru titlurile de stat cu maturitate de un an, investitorii pot obține un câștig suplimentar de 39 – 170 lei față de depozitele bancare. În cazul titlurilor de stat cu maturitate de trei ani, avantajul crește semnificativ, dobânzile fiind mai mari cu 322 – 612 lei comparativ cu cele oferite de bănci. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Depunerile la Pilonul II de pensii au crescut cu 19% Foto: Facebook
Economie

Depunerile la Pilonul II de pensii au crescut cu 19

Depunerile românilor la Pilonul II de pensii - fondurile de pensii obligatorii administrate privat - au crescut cu 19%, ajungând la peste 30 de miliarde de euro, a anunțat Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Citește și: Călin Georgescu, încă o petardă fără rușine: ar fi fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Trump, dar a refuzat Din aceste sume, aproape 30% reprezintă câştigul net obţinut din investiţiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private, respectiv 44,3 miliarde lei (8,9 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare. Depunerile la Pilonul II de pensii au crescut cu 19% "În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscrişi 8,3 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării. Jumătate (aproape 4,2 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare. Deja 720.000 de români au în conturile personale din Pilonul 2 sume de peste 50.000 lei fiecare", arată estimările APAPR. Totodată, pe întreaga durată de funcţionare (2008-2024), fondurile de pensii private din Pilonul 2 au înregistrat un randament mediu anual de 7,7%, mult superior ratei medii anuale a inflaţiei de 4,4% din aceeaşi perioadă, conform calculelor APAPR. Circa 94% din banii din Pilonul 2 sunt investiţi în Romania, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanţi investitori instituţionali autohtoni. Prin comparaţie cu OCDE, organizaţia statelor dezvoltate, la care ţara noastră este candidat în stadiu avansat, doar fondurile de pensii private din Turcia (96%) manifestă un patriotism economic mai ridicat. Pilonul 2 din ţara noastră depăşeşte la acest capitol toate celelalte 37 de state membre ale OCDE. Reprezentanţii APAPR susţin că rezultatele din 2024 au fost puternic afectate de evoluţiile politico-economice. Randament peste inflație "În pofida unui context economic şi politic care s-a degradat mai ales spre finele anului 2024, Pilonul 2 a înregistrat din nou rezultate pozitive. Astfel, la sfârşitul lui 2024, fondurile de pensii private obligatorii înregistrau un randament mediu de 5,74%, peste nivelul inflaţiei de 5,1%. În termeni monetari, acest randament reprezintă un câştig net de 7,4 miliarde lei (1,5 miliarde euro) adăugat în 2024 în conturile personale ale tuturor românilor care cotizează la Pilonul 2", se mai precizează în comunicat. Pe parcursul lui 2024, evoluţiile politico-economice au indus o volatilitate ridicată la nivelul tuturor instrumentelor financiare în care investesc fondurile de pensii private, afectând randamentul investiţional al acestora, precizează sursa citată. "Valoarea titlurilor de stat ale României (în care Pilonul 2 investeşte circa două treimi din active) s-a apreciat în 2024 cu doar 2% (conform indicelui I29114RO calculat de Bloomberg). În acelaşi timp, indicele BET (cel mai reprezentativ pentru Bursa de Valori de la Bucureşti, unde Pilonul 2 investeşte circa un sfert din active) a înregistrat în 2024 o creştere de 8,8%", se mai spune în comunicat. Reprezentanţii APAPR susţin că Pilonul 2 a realizat deja plăţi de 3,1 miliarde lei către 210.000 de beneficiari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră