duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1192 articole
Economie

A câștigat un grant de la stat de 368.000 de lei, dar funcționarii au refuzat ilegal plata

O pensiune a dat statul în judecată după ce grantul de capital de lucru, pentru care se calificase, i-a fost refuzat pe motive birocratice. Funcționarii nu au mai virat banii Deși firma a reușit ulterior să obțină din nou aprobarea finanțării, banii nu au mai fost virați niciodată. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Funcționarii au blocat practic fondurile, încălcând contractul semnat cu beneficiarul. Tribunalul a obligat Agenția pentru IMM (AIMMAIPE) să plătească societății Poiana Izvoarelor SRL suma de 368.200 lei, actualizată cu indicele inflației, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un grant IMM, nevirat din indolența unor funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
ANAF, pe OnlyFans: Fiscul a găsit sute de milioane de lei nedeclarate (sursa: Instagram/onlyfans)
Economie

ANAF, pe OnlyFans: venituri de sute de milioane de lei în ultimii doi ani, nefiscalizate

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a inițiat controale extinse asupra a 103 persoane fizice care au obținut venituri din realizarea de conținut video pe platforme precum OnlyFans și LiveJasmine. Încasări lunare de până la 130.000 de lei Verificările sunt derulate atât de structura centrală, cât și de direcțiile regionale, potrivit unui comunicat al ANAF. Potrivit datelor analizate de Fisc, în perioada 2023–2024 persoanele vizate au încasat venituri totale de aproximativ 64,25 milioane de lei, sume care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii În urma evaluărilor de risc, inspectorii au estimat obligații suplimentare de circa 7,9 milioane de lei, reprezentând impozit pe venit, contribuții sociale (CAS) și contribuții la sănătate (CASS). Persoanele verificate – femei și bărbați cu vârste între 20 și 49 de ani – au obținut venituri individuale cuprinse între 200.000 de lei și 3,15 milioane de lei în perioada analizată. Verificări pentru încă 280 de milioane de lei În paralel, alte 384 de persoane fizice, creatori de conținut online cu venituri cumulate de 280 milioane de lei, se află în prezent în etapa de analiză de risc. Acțiunea face parte dintr-o serie de controale țintite asupra veniturilor obținute din activități online, un sector aflat în expansiune, în care ANAF urmărește reducerea neconformării fiscale și combaterea schemelor de fraudă și evaziune. Abordare heirupistă "ANAF a decis să abordeze problema asta tot heirupist. Poate ca ar fi fost mult mai eficient pentru ANAF să demareze o campanie de notificare prin care să le aducă acestor persoane la cunoștință că au obligația să se conformeze și abia apoi să controleze pe cei care nu se conformează voluntar. Dacă făcea asta, ANAF se degreva de controalele tututor acestor persoane și folosea inspectorii în moduri mai eficiente: frauda de TVA, controale la marii contribuabili.", a comentat Cornelia Năstase, consultant fiscal, pe pagina sa de Facebook.

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

ANAF nu-și înțelege propriile reguli de taxare, acuză un patron (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Economie

ANAF nu-și înțelege propriile norme de taxare, acuză un patron: proces de milioane

Judecătorii din Iași trebuie să stabilească modul corect de aplicare a legislației privind TVA și accizele la tutun, după ce Fiscul a imputat cafenelei La Corniche peste un milion de lei. Sucuri, ceai, țăgări și narghilea Disputa fiscală pornește de la tratamentul diferit aplicat sucurilor față de ceai și țigărilor față de tutunul de narghilea. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Administratorii cafenelei susțin că ANAF interpretează greșit propriile norme și au depus două acțiuni în instanță prin care cer anularea și, respectiv, suspendarea actului fiscal. Pe 20 ianuarie, în urma unui control antifraudă, ANAF a emis o decizie de impunere prin care Corniche Caffé SRL era obligată să plătească 1,077 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăria Iași poate fi executată pentru 101 milioane de lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăria poate fi executată pentru 101 milioane de lei pentru că a refuzat să înapoieze active

Saga juridică dintre Primăria Iași și lichidatorul Centralei Electrice de Termoficare (CET) Iași SA continuă în instanță. Se cere suspendarea executării La începutul săptămânii, municipalitatea a depus la Judecătoria Iași două noi dosare: unul pentru contestația la executare și altul pentru suspendarea provizorie a executării silite. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Termenul stabilit pentru joi vizează cererea de suspendare provizorie. Miza este majoră: Primăria Iași încearcă să amâne sau să evite plata unor despăgubiri de peste 101 milioane de lei, sumă impusă prin decizia Curții de Apel. Această obligație financiară apasă considerabil asupra bugetului local și crește continuu de la o lună la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

Curierii au primit cadourile pe care le aduceau
Economie

Surpriză la livrare: curierii au primit cadourile pe care le aduceau

Un curier livrează un cadou fără să știe că este chiar pentru el. Surpriza, zâmbetul, emoția – toate au fost prinse pe video. GourmetGift.ro a transformat o zi obișnuită de livrări într-un gest de recunoștință pentru cei care fac posibilă economia digitală. Într-o zi agitată de toamnă târzie, curierii care livrau colete la o adresă din București au avut o surpriză de proporții: cadourile dinăuntru le erau destinate chiar lor. La fiecare livrare, în loc de „E pentru mine", a fost un „E pentru dumneavoastră. Mulțumim." Unora nu le-a venit să creadă. Alții au zâmbit încurcați, sau chiar au rămas fără cuvinte. Reacțiile lor au fost surprinse într-un video cu titlul „Cadouri pentru cei care aduc cadourile", menit să deschidă o conversație despre recunoașterea muncii celor care țin în picioare noua economie. Inițiativa a aparținut echipei GourmetGift.ro, un business românesc specializat în cadouri corporate și băuturi fine. Un gest simplu, dar necesar „De fiecare dată când comandăm online, ne așteptăm ca pachetul să ajungă rapid. Multe mii de businessuri depind de asta. Dar cine sunt oamenii care fac totul posibil, prin trafic și frig? Ne-am dorit să le spunem un simplu 'mulțumim', față în față, în perioada cea mai aglomerată din an", a declarat Adrian Tiron, fondator GourmetGift.ro. România s-a obișnuit cu livrarea rapidă. De la retail la food, de la farmaceutice la cadouri, modelul de consum s-a schimbat, iar livrarea la ușă a devenit infrastructură de bază. În spatele acestei transformări se află mii de curieri și livratori care acoperă zilnic sute de kilometri, în trafic și în condiții meteo dificile, pentru a menține lanțul logistic funcțional. Cu toate acestea, în cultura publică, munca lor rămâne încă insuficient apreciată. Context economic și social Conform datelor Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), comerțul electronic din România este estimat să atingă aproximativ 3,5% din PIB în 2025, cu vânzări de circa 12,8 miliarde de euro. Acest context face ca rolul curierilor să nu mai fie unul logistic pur, ci o componentă critică a experienței de customer service. Gestul devine și mai relevant într-o perioadă în care livratorii de origine străină au fost subiect de tensiuni sociale. Videoclipul surprinde atât curieri români, cât și imigranți – toți parte din același lanț care ne deservește zilnic. Un apel la recunoștință GourmetGift.ro lansează un apel către companii din retail și e-commerce, dar și către consumatori, la mai multă recunoaștere a muncii curierilor, mai ales în perioadele de vârf precum Black Friday și sărbătorile de iarnă. „Fiecare brand care livrează produse depinde de aceste echipe. Cei care comandă se bazează pe ei. Ne-am dorit să aşezăm, măcar pentru o zi, recunoştinţa exact acolo unde este valoarea", a adăugat Adrian Tiron. Pentru unii clienți, curierii aduc comoditate. Pentru alții, tratamente medicale sau produse esențiale. De Sărbători, ei livrează cadourile multora dintre noi. Pentru toți, ei fac o muncă esențială, ce merită apreciată.  

Kelemen Hunor confirmă reducerea salariilor bugetarilor (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Economie

Salariile bugetarilor în administrația centrală scad cu 10% în medie, bugetul e în colaps

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat marți, la Parlament, că va fi aplicată o reducere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Fiecare ordonator de credite va trebui să elaboreze o hotărâre de guvern prin care să implementeze măsurile de diminuare a cheltuielilor salariale. Educația și Sănătatea, exceptate de la reducere Kelemen Hunor a precizat că excepțiile prevăzute în lege se aplică doar pentru Educație și Sănătate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani În cazul Educației, reducerile au fost deja operate în pachetul adoptat în iulie, prin creșterea normei didactice, reducerea orelor plătite suplimentar și modificări privind bursele. Anvelopă salarială diminuată cu 10% Liderul UDMR a explicat că fiecare instituție din administrația centrală va primi o anvelopă salarială diminuată cu 10%, urmând să decidă intern cum aplică reducerile. În unele domenii, reducerea ar putea ajunge chiar la 20%, în funcție de structura bugetului. „Important este să reducem cheltuielile cu 10%, altfel nu putem reduce deficitul bugetar”, a subliniat el. Deficitul bugetar nu poate coborî la 6%, ci la 6,5% În privința deficitului bugetar, Kelemen Hunor a precizat că obiectivul Comisiei Europene este de 6%, însă, în opinia sa, măsurile actuale pot aduce România doar la un nivel de 6,5%. Referindu-se la reforma pensiilor magistraților, Kelemen Hunor a anunțat că proiectul trebuie trimis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, alte măsuri, inclusiv cele privind reforma administrației centrale, vor intra în avizare în perioada următoare. Liderul UDMR a precizat că, deși există consens privind reformele din administrație și sistemul de pensii, unele măsuri fiscale și stimulente pentru economie nu vor intra în vigoare în 2026.

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate Foto: Facebook
Economie

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate

Premierul Ilie Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate, iar lista va fi comunicată săptămâna viitoare. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Pe de altă parte, întrebat despre reforma din ANAF, a spus: „Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică”.  Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate „Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora”, a afirmat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Despre CFR Marfă, Bolojan a anunțat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță”.  El a mai spus că sunt 50 de comapnii unde conducerea n-a fost numită conform regulilor convenite cu UE. „Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță (...) Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații”, a explicat Bolojan. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Sinecurile de la ApaVital, anulate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sinecurile din Consiliile de Administrație generează bătălii pe viață și pe moarte. Dosarul ApaVital

Selecția membrilor pentru CA-ul ApaVital, contestată încă de acum doi ani, a prezentat nereguli care au dus la anularea ei de către Agenția de Monitorizare a Întreprinderilor de Stat. Se reia procesul de selecție Deși decizia a fost atacată în instanță, Asociația Serviciilor de Apă-Canal a pierdut definitiv procesul prin care solicita suspendarea aplicării acesteia. Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul Asociației, astfel că s-a ajuns la reluarea procedurii de selecție pentru Consiliul de Administrație al ApaVital. Hotărârea instanței supreme este definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră