joi 17 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1421 articole
Economie

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR

Companiile statului „plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie”, arată viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-o analiză pe blogul său. Marinescu arată că, de fapt, performează doar zece companii de stat, cele din sectorul energetic, „inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale”. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Însă restul companiilor de stat sunt în declin, arată el.  Cosmin Marinescu a fost consilier al președintelui Klaus Iohannis pentru aproape zece ani. Fostul consilier al lui Iohannis nu cere privatizări, ci administrare „pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate” Ce scrie Marinescu: „cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal (...) profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”.  În ultimii zece ani „gradul de îndatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către nivelul de 60%. Aceste evoluții contrastează puternic cu situația sectorului privat, care consemnează o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate” Aceste firme plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie. Rata restanțelor, deși s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani, rămâne totuși considerabil mai ridicată, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor din sectorul privat.  40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat. Dar, potrivit lui Marinescu, contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie este în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024.  „Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională”, crede Marinescu. 

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR
România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Cum poate crește pensia pentru limită de vârstă cu ajutorul documentelor medicale. Ce rol are pensia de invaliditate
Economie

Cum poate crește pensia pentru limită de vârstă cu ajutorul documentelor medicale. Ce rol are pensia de invaliditate

Pentru persoanele care primesc pensie de invaliditate, apropierea vârstei de pensionare poate aduce o întrebare importantă: ce se întâmplă dacă pensia pentru limită de vârstă, rezultată din noul calcul, este mai mică decât suma aflată deja în plată? Regula prevăzută de Legea nr. 360/2023 este favorabilă pensionarului: la îndeplinirea condițiilor legale, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, însă se acordă cuantumul cel mai avantajos. Regula pensiei mai mari Aceasta înseamnă că cele două pensii nu se adună și nu sunt plătite simultan. Casa teritorială de pensii stabilește pensia pentru limită de vârstă și compară rezultatul cu pensia de invaliditate primită anterior. Dacă noul cuantum este mai mare, pensionarul va încasa suma rezultată din calcul. Dacă este mai mic, avantajul principal constă în protejarea venitului existent: se păstrează cuantumul mai mare al pensiei de invaliditate, chiar dacă, din punct de vedere juridic, dreptul devine pensie pentru limită de vârstă. Exemplu concret  De exemplu, o persoană poate primi o pensie de invaliditate de 2.800 de lei, iar calculul pentru pensia de limită de vârstă poate conduce la 2.350 de lei. În acest caz, pensionarul nu va pierde diferența de 450 de lei și nu va fi trecut la suma mai mică, ci va continua să primească nivelul mai avantajos, de 2.800 de lei. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august Dacă, dimpotrivă, noul calcul indică 3.050 de lei, va fi acordată această sumă. Mecanismul funcționează astfel ca o garanție împotriva diminuării venitului la schimbarea categoriei de pensie. Stagiul potențial crește pensia O pensie de invaliditate poate ajunge să fie mai mare și deoarece, la stabilirea ei, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă, în anumite limite, diferența dintre stagiul complet de cotizare și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Pentru acest stagiu sunt acordate punctaje în funcție de gradul de invaliditate. Rolul mecanismului este de a compensa parțial faptul că diminuarea capacității de muncă a împiedicat persoana să-și continue activitatea până la vârsta normală de pensionare. Pensia mai mare se acordă automat Păstrarea cuantumului mai mare are un avantaj financiar direct. Astfel, pensionarul nu este obligat să suporte o scădere a venitului tocmai într-o perioadă în care cheltuielile medicale, costurile pentru tratament sau nevoia de sprijin pot rămâne ridicate. Protecția se aplică automat, fără ca beneficiarul să fie nevoit să aleagă între două sume ori să depună o cerere specială pentru menținerea cuantumului. Transformarea este realizată din oficiu de casa de pensii la împlinirea vârstei standard sau, dacă sunt îndeplinite condițiile, a vârstei standard reduse. În practică, această regulă oferă și predictibilitate bugetară. Beneficiarul își poate organiza cheltuielile fără riscul ca simpla împlinire a vârstei de pensionare să îi reducă brusc venitul lunar pe care se baza. Se valorifică și cotizarea realizată de bolnavi Un alt avantaj este că, la transformare, pot fi valorificate eventualele perioade de cotizare realizate legal în timpul pensionării de invaliditate, precum și anumite perioade prevăzute de lege. Aceste contribuții pot determina o pensie pentru limită de vârstă mai mare decât cea estimată inițial. Compararea cuantumurilor se face după includerea elementelor care trebuie valorificate, astfel încât pensionarul să primească rezultatul mai favorabil. Indemnizația pentru însoțitor se menține Pentru beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I există o protecție suplimentară. Și anume: indemnizația pentru însoțitor se menține și după transformarea dreptului în pensie pentru limită de vârstă. Aceasta este distinctă de compararea celor două cuantumuri și continuă să fie acordată în condițiile legii. Prin urmare, trecerea la pensia de vârstă nu determină pierderea automată a indemnizației necesare persoanei care are nevoie de ajutor permanent. Cum se contestă o decizie de pensionare incorectă Pensionarul trebuie totuși să verifice decizia emisă de casa teritorială de pensii. Documentul ar trebui să arate modul în care au fost valorificate perioadele de cotizare și cuantumul stabilit. Dacă suma plătită după transformare este mai mică decât pensia de invaliditate anterioară, fără o explicație legală clară, persoana poate solicita lămuriri Casei de Pensii. Decizia poate fi contestată la instanța competentă în termen de 45 de zile de la comunicare. În concluzie, o pensie de invaliditate mai mare decât pensia calculată pentru limită de vârstă reprezintă un avantaj care nu se pierde la împlinirea vârstei de pensionare. Beneficiarul nu primește două pensii, dar este protejat prin regula cuantumului cel mai avantajos. Astfel, schimbarea denumirii și a categoriei juridice a pensiei nu ar trebui să conducă la reducerea venitului lunar aflat în plată.

Cum reușește un slot nou să fie printre cele mai bune lansări ale anului?
Economie

Cum reușește un slot nou să fie printre cele mai bune lansări ale anului?

An de an, sunt lansate sute, poate chiar mii de sloturi online. Furnizori din toată lumea încearcă să ofere conținut de top cazinourilor online, care să se impună într-un domeniu în care concurența este acerbă. Nu toate sloturile reușesc să aibă un impact pozitiv încă de la început, dar sunt câteva criterii prin care șansele de succes cresc. Diferența nu este făcută întotdeauna de grafică sau de numele furnizorului. Un slot trebuie să ofere o combinație echilibrată alcătuită din mai multe elemente: design, mecanisme interesante, funcții atractive și o experiență ușor de înțeles. Furnizorii fac studii de piață înainte de lansare Lansările sloturilor noi nu sunt întâmplătoare. Înainte să aducă pe piață un joc nou, dezvoltatorii încearcă să creeze un cadru optim pentru a dezvolta un produs de succes. Așa că fac studii de piață și se folosesc de datele pe care le au deja disponibile, de la precedentele jocuri din portofoliu. Calculele sunt simple: gândirea lor este să aducă pe piață un joc care să facă diferența și să se impună pe piață. Se încearcă fie repetarea unei soluții de succes, fie găsirea unei idei inovative, care să ducă jocul direct în secțiunile top sloturi. Tema, punctul de pornire Dezvoltatorii pornesc de la o temă care să prindă la public. Acesta este și unul dintre motivele pentru care în cazinourile licențiate de ONJN găsim atât de multe sloturi cu fructe, cu șeptari ori unele inspirate din mitologia egipteană. Există șanse ca un joc să aibă succes și dacă are o temă ieșită din comun, așa cum este cazul Sweet Bonanza, dar nu întotdeauna este o soluție de succes. Per total, o temă bună trebuie să fie:•    ușor de înțeles•    potrivită pentru mecanismele jocului•    prezentată printr-un design atractiv•    suficient de diferită față de alte sloturi Funcțiile speciale pot face diferența O temă bună și o grafică atractivă pot aduce jucători, dar mecanismele sunt cele care îi pot face să revină. În ultimii ani, dezvoltatorii au introdus tot mai multe funcții pentru a face sloturile mai dinamice și mai distractive, căci acesta este scopul principal până la urmă. Astfel, unele jocuri folosesc multiplicatori, simboluri speciale, funcții de colectare sau runde bonus. Printre mecanismele care pot contribui la succesul unui slot se numără:•    wild-uri cu funcții speciale•    scatters•    multiplicatori•    runde bonus•    rotiri suplimentare•    mecanisme de tip cascade Numele furnizorului poate conta Una este ca un slot să fie lansat de Amusnet Interactive și alta este să fie lansat de un provider mai mic. Poate nu este corect și echitabil, dar lucrurile stau așa de multe ori. Numele dezvoltatorului poate influența și el succesul unei lansări. Un furnizor cunoscut are deja o comunitate de jucători care este interesată de noile sale titluri. În schimb, pentru furnizorii mai mici e ceva mai dificil, dacă nu beneficiază de promovare. Totuși, un nume mare nu garantează că fiecare joc va deveni un succes. Un slot nou trebuie să fie suficient de interesant pentru a se diferenția chiar și într-un portofoliu foarte mare, ce conține sute de jocuri. În același timp, furnizorii cunoscuți pot avea un avantaj deoarece beneficiază de experiență și de resurse pentru dezvoltarea unor produse de top, care să fie apreciate. Contează și recenziile și promovarea În final, jucătorii sunt cei care decid dacă un joc va avea succes sau nu. Așa că părerile lor contează cel mai mult. Recenziile, popularitatea în cazinouri pot influența rapid imaginea unui joc. Desigur, nu trebuie ignorată nici promovarea jocului. Dacă un joc este promovat masiv și introdus în campanii promoționale, are șanse mai mari să fie unul dintre sloturile anului.

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember
Economie

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember

Bulgaria a devenit una dintre principalele pieţe mondiale pentru stocarea energiei în baterii, capacitatea adăugată în 2025 fiind, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producţie zilnică de energie solară a ţării către intervalele orare fără lumină solară, arată agenția bulgară de știri BTA.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul pieţelor analizate, devansând la mică distanţă Chile (76%) şi Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei. Bateriile acoperă 10% din consumul de noapte a Bulgariei Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Ţara a adăugat aproximativ 3 gigawaţi-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creştere a fost susţinută de finanţări guvernamentale şi de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuţie la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinaţia dintre energia solară şi baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a ţării între 19:00 - 21:00.Între orele 19:00 şi 07:00, energia solară stocată şi livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor pieţe analizate, o parte substanţială din creşterea puternică a producţiei de energie solară ajungând acum la consumatori şi în afara orelor cu lumină naturală.Comparativ, în California, energia solară şi bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 - 21:00 în prima jumătate a anului, în creştere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii şi până spre miezul nopţii.În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma pieţelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producţie zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 şi 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potenţialul teoretic al noilor baterii în raport cu creşterea producţiei de energie solară şi nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieţei de energie electrică.Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiştii au utilizat date orare furnizate de Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producţia de energie solară includ procesele de încărcare şi descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenţei dintre consumul orar raportat şi suma dintre producţie şi importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.Raportul plasează evoluţia Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puţin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record şi o cifră aproape dublă faţă de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producţia de energie solară a crescut de la 769 de terawaţi-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producţia totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producţiei de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obişnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 şi 14:00, însă contribuţia lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 - 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar şi pe pieţele cu o pondere ridicată a energiei solare.Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situaţie. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacităţi de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugaţi în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producţie zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 şi doar 4% în 2021."Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forţă care remodelează reţelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creştere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine şi de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare", a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe pieţele globale de electricitate în cadrul organizaţiei Ember şi autoare a raportului.

Stagiile tinerilor în companii trebuie plătite, a decis Parlamentul European
Economie

Stagiile tinerilor în companii trebuie plătite, a decis Parlamentul European

În Parlamentul European au fost votate mai multe măsuri care să ajute tinerii să se integreze în societate și pe piața muncii, potrivit europarlamentarului PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. „Rezoluția pentru tineri” din PE „Ziua Internațională a Tineretului este sărbătorită în fiecare an, în data de 12 august. În calitate de europarlamentar, am susținut programele dedicate tinerilor dezbătute de Parlamentul European. ℹ Am adoptat, în Parlamentul European, „Rezoluția pentru tineri”, prin care am identificat problemele tinerilor din UE și am propus Comisiei Europene soluții concrete. ℹ Am susținut consolidarea Garanției UE pentru tineret, astfel încât tinerii să poată primi o ofertă de angajare, de studii, de stagiu sau de ucenicie în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul când nu mai urmează o formă de educație formală. ℹ Am votat pentru interzicerea stagiilor neplătite, care reprezintă o formă mascată de exploatare a tinerilor și o barieră considerabilă în calea integrării pe piața muncii a tinerilor care nu-și pot permite să urmeze un stagiu neavând niciun fel de venit pe durata acestuia. ℹ Parlamentul European a propus crearea unei platforme digitale unice care să conțină oferte de muncă, ghiduri pentru completarea unui CV, oferte de studii, burse și stagii sau programe de voluntariat. Alte propuneri vizează consilierea în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunităţi, asistenţă pentru locuire, asistenţă specială pentru tineri, cooptarea tinerilor în procesul de decizie.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Alertă pentru pensionari: „mica recalculare”, blocată de erori informatice. Cum se poate verifica stadiul dosarului de pensie
Economie

Alertă pentru pensionari: „mica recalculare”, blocată de erori informatice. Cum se poate verifica stadiul dosarului de pensie

Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași anunță că etapa a II-a de recalculare a pensiilor, cunoscută și ca „mica recalculare”, este aproape finalizată. Din aproximativ 5.000 de cereri depuse până la 31 august 2024, circa 209 dosare nu au putut fi soluționate, din cauza unor erori generate de programul informatic, potrivit Ziarului de Iași. A fost necesară emiterea unor decizii manuale Potrivit directoarei CJP Iași, Maria Andronache, problemele apar în cazul dosarelor în care, la un moment dat, a fost necesară emiterea unor decizii manuale, în afara fluxului obișnuit al sistemului informatic. Este vorba, printre altele, despre situații legate de hotărâri judecătorești sau de prevederi legale speciale aplicabile în materia pensiilor. „Mai avem în lucru aproximativ 209 dosare care nu pot fi finalizate din motive tehnice, programul informatic generează erori de calcul”, a explicat Maria Andronache. Drepturile suplimentare, de la 1 septembrie 2024 Pentru pensionarii care au depus cererile până la 31 august 2024, eventualele drepturi suplimentare rezultate din recalculare se acordă retroactiv, începând cu 1 septembrie 2024. Pentru cererile depuse după această dată, drepturile se acordă din luna următoare depunerii solicitării. Întârzierea provocată de erorile informatice nu schimbă data de la care se calculează diferențele, dacă acestea există. CJP Iași precizează însă că nu toate dosarele recalculate generează automat sume suplimentare de plată. Cum află pensionarii în ce stadiu sunt dosarele Pensionarii care vor să afle stadiul dosarului pot solicita informații telefonic, prin e-mail sau direct la ghișeu. Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată În paralel, instituția lucrează și la cererile depuse după 1 septembrie 2024. Până la 30 iunie 2025, la CJP Iași erau înregistrate 27.379 de cereri, incluzând toate tipurile de recalculări.

Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie
Economie

Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie

Deputata USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de industrii, scrie, pe Facebook, cât i-a costat pe contribuabili schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie: 37,5 miliarde de lei. Schema de plafonare a prețurilor la energia electrică s-a încheiat la data de 1 iulie 2025, după ce a fost instalat guvernul Bolojan. Odată cu această dată, prețurile au revenit la valorile stabilite prin contractele semnate cu furnizorii de pe piața liberă.  Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Furnizorii mai au de primit circa un miliard de euro din schema de subvenționare Potrivit lui Prună, din suma de 37,5 miliarde de lei, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. „Schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie ne-a costat aproximativ 37,5 miliarde de lei. Dintre aceștia, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. 37,5 miliarde de lei din taxele și impozitele noastre pentru a ține, din pix, prețurile finale fixe, printr-o schemă mult prea puțin țintită și prelungită ani de zile.   Problema este că plafonarea nu face energia mai ieftină. Diferența dintre prețul plafonat plătit de consumator și costurile recunoscute furnizorilor este plătită tot de noi, prin bugetul de stat.   În loc să cheltuim zeci de miliarde pentru a trata efectele, trebuia să investim și să deblocăm la timp producția, rețelele și stocarea.   Acolo este soluția pe termen lung pentru prețuri mai mici și pentru siguranța energetică a României”, a arătat Prună.    Ea a mai scris că „în jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române” și, în aceste condiții, se întreabă „de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj”.   „În jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române. Cel puțin asta ne-a comunicat reprezentantul ministerului Energiei. Cu toate acestea, Unitatea 2 de la Cernavodă riscă să fie oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.   Seceta nu poate fi pusă în cârca unei instituții. Dar putem întreba de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj, derocare și alte intervenții pentru a asigura apa necesară funcționării centralei.   Într-un sistem energetic aflat deja sub presiune, fiecare MW de producție contează. Cu atât mai mult cei aproape 700 MW ai unui reactor de la Cernavodă”, a arătat Cristina Prună. 

Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici
Economie

Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici

La jumătatea lunii august 2026, diferențele dintre prețurile carburanților din România și cele din statele vecine sau apropiate sunt importante, mai ales în cazul Bulgariei. Datele disponibile pentru 10-12 august arată că România are în prezent unul dintre cele mai ridicate prețuri la motorină dintre cele patru țări analizate, în timp ce Bulgaria rămâne cea mai ieftină atât la benzină, cât și la motorină. Grecia este, în schimb, cea mai scumpă la benzină. Bulgaria, minimum un leu pe litru mai ieftin decât România Pentru o comparație cât mai omogenă, cele mai utile sunt mediile naționale exprimate în euro pe litru. Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Fuelo indica, pentru 11 august, aproximativ 1,54 euro/litru pentru benzina de 95 și 1,78 euro/litru pentru motorină în Bulgaria, 1,77 euro și 1,97 euro în România, 2,01 euro și 2,05 euro în Grecia, respectiv 1,61 euro și 1,75 euro în Ungaria. Alte baze de date europene dau valori foarte apropiate: Cargopedia indica pe 10 august pentru Bulgaria 1,516 euro/litru la Euro 95 și 1,709 euro la motorină, confirmând poziția Bulgariei la capătul ieftin al clasamentului regional. Bon de benzină de la Rompetrol Bulgaria, august 2026 (sursa: defapt.ro) Diferența la un plin, peste zece euro Diferențele sunt și mai evidente dacă raportăm prețurile la un rezervor de 50 de litri. La benzina de 95, alimentarea ar costa aproximativ 77 de euro în Bulgaria, 80,5 euro în Ungaria, 88,5 euro în România și peste 100 de euro în Grecia. Între Bulgaria și Grecia apare astfel o diferență de aproximativ 23-24 de euro la un singur plin. Față de România, avantajul Bulgariei este de circa 11-12 euro pentru 50 de litri de benzină. Motorina, cea mai scumpă în România În cazul motorinei standard, situația este puțin diferită. Ungaria și Bulgaria sunt relativ apropiate, la aproximativ 1,75-1,78 euro/litru, în timp ce România ajunge aproape de 2 euro/litru, iar Grecia trece ușor de această valoare. Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența dintre Bulgaria și România se apropie, astfel, de 10 euro. În România, o altă sursă care urmărește direct prețurile din benzinării indica la începutul lui august valori de peste 10 lei/litru pentru motorină, iar Fuelo raporta la 11 august circa 10,61 lei/litru pentru motorina standard. Pentru motorina premium, aceeași bază de date indica aproximativ 10,78 lei/litru, ceea ce arată că diferența față de motorina obișnuită este relativ redusă în actualul context de prețuri ridicate. Doar motorina premium e scumpă în Bulgaria Comparația benzinei de 98 și a motorinei premium este ceva mai dificilă, pentru că aceste produse nu sunt raportate în mod uniform către Comisia Europeană, spre deosebire de Euro 95 și motorina standard. Prețurile depind mai mult de marcă, aditivare și de rețeaua de benzinării. Datele Fuelo și ale altor baze europene permit însă stabilirea unor niveluri orientative. În Bulgaria, benzina de 98 se situează în jur de 1,75-1,80 euro/litru, iar motorina premium în jur de 1,99 euro/litru. Preț uriaș la benzina 98 în Grecia În Grecia, benzina premium de 98 este sensibil mai scumpă decât cea de 95. Datele recente indică aproximativ 2,24 euro/litru pentru benzina de 98, față de circa 1,98-2,01 euro pentru cea de 95. În unele rețele și mai ales pe insule, prețurile pot fi și mai ridicate. Pentru motorina premium nu există o medie oficială națională perfect comparabilă, însă diferența față de motorina obișnuită este în general de ordinul câtorva până la peste zece eurocenți pe litru, în funcție de companie și regiune. Și în Ungaria e mai ieftin să alimentezi În Ungaria, benzina de 95 și motorina standard sunt actualmente mai ieftine decât în România. Prețurile medii raportate în jurul datei de 11 august erau de aproximativ 615 forinți/litru pentru benzină și 666 forinți pentru motorină, valorile în euro situându-se în jurul a 1,61 și, respectiv, 1,75 euro. Benzina de 98 și motorina premium sunt mai scumpe decât sortimentele standard, dar avantajul față de România rămâne în general vizibil. De ce au carburanții prețuri mici în Bulgaria Principala explicație pentru prețurile mai mici din Bulgaria este fiscalitatea. Carburanții sunt produse puternic taxate, iar diferențele dintre accizele naționale se transmit aproape direct în prețurile de la pompă. Uniunea Europeană impune o acciză minimă de aproximativ 0,359 euro/litru pentru benzina fără plumb și de 0,330 euro/litru pentru motorină. Bulgaria aplică taxe foarte apropiate de aceste minime: aproximativ 0,363 euro/litru pentru benzină și 0,330 euro pentru motorină. Cu alte cuvinte, statul bulgar a ales să păstreze accizarea carburanților practic la limita inferioară permisă de regulile europene. Românul plătește peste trei lei acciză la un litru de benzină România este mult peste acest nivel. De la 1 ianuarie 2026, acciza pentru benzina fără plumb a fost stabilită la 3.059,80 lei/1.000 de litri, iar cea pentru motorină, la 2.804,29 lei/1.000 de litri. În primăvară, în contextul exploziei prețurilor energetice, guvernul a decis o reducere temporară cu 30 de bani pe litru a accizei pentru motorina standard, de la 2.804,29 la 2.504,29 lei/1.000 litri. Totuși, nivelul fiscalității rămâne mai ridicat decât cel bulgar. Există și diferența de TVA: Bulgaria aplică o cotă standard de 20%, în timp ce România are o cotă de 21%, Grecia - de 24%, iar Ungaria - de 27%. Cum TVA se aplică la prețul în care este deja inclusă acciza, o diferență aparent mică de câteva puncte procentuale este amplificată la pompă. În Bulgaria, potrivit unei defalcări actuale a prețului benzinei, dintr-un preț de circa 1,533 euro/litru, aproximativ 0,619 euro reprezintă taxe, respectiv aproape 40% din preț. Acciza reprezintă 0,363 euro, iar TVA - aproximativ 0,256 euro. Grecia, cea mai mare acciză din UE la carburanți Grecia se află la extrema opusă. Acciza la benzină este de aproximativ 0,70 euro/litru, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la care se adaugă TVA de 24%. Tocmai această fiscalitate explică de ce benzina grecească rămâne mult mai scumpă decât cea bulgărească, chiar dacă ambele țări cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională. Taxele nu sunt însă singurul factor. Contează și costurile logistice, structura pieței, rafinarea, concurența dintre distribuitori și marjele comerciale. Prețul produsului petrolier înainte de taxe este influențat de cotațiile internaționale și de cursul dolarului, iar motorina europeană a fost afectată în această vară de o ofertă internațională mai redusă. Pe 10 august, Reuters relata o creștere puternică a cotațiilor și marjelor de rafinare pentru motorină, pe fondul problemelor din rafinării și al tensiunilor geopolitice.

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS
Economie

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS

Inflația a scăzut accentuat în luna iulie, rata anuală ajungând la 8,2%, anunță Institutul Național de Statistică. Este o scădere cu 2,2% față de rata anuală din iunie.  Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite „Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) faţă de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, arată INS. Fructele și legumele au tras inflația în jos Raportat la iulie 2025, cele mai mari creşteri de preţ s-au menţinut şi de această dată la servicii, 13,6%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,9%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5%. La alimente, cele mai mari scumpiri au rămas la cafea, preţul acesteia majorându-se într-un an cu 19%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 14%, în timp ce carnea de porc s-a scumpit cu 11,6%. În schimb, la legume și fructe proaspete prețurile au scăzut cu aproape 5%, respectiv 14%, într-un an.  Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri sunt de această dată la motorină, 30,7%, urmate de cele la benzină cu 23,1%. Un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, anticipa scăderea inflației, însă prevedea o reducere mai accentuată. „În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală", a declarat, la final de iunie, Ionuţ Dumitru, la ZF Live.  „Deci practic în iulie 2026 – august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale", a mai explicat acesta.  Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, explică Ziarul Financiar.  „Cred că în trimestrul al treilea, începând cu iulie-august, o să începem să vedem scăderea inflației și ea se va duce spre intervalul de referință undeva în decembrie, adică înspre 4%. Deci, începând cu luna iunie-iulie, vom vedea aceste efecte”, spunea ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, în ianuarie 2026. 

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure
Economie

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure

Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva Meta după ce a constatat că escrocherii financiare online sunt promovate pe Facebook, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Sute de reclame lunar la escrocherii financiare online „900 de reclame online la posibile escrocherii financiare au fost raportate în 13 țări ale UE, între decembrie 2025 și martie 2026. Doar 27% dintre ele au fost eliminate. Împreună cu mai mulți colegi europarlamentari, am întrebat Comisia Europeană ce acțiuni concrete va întreprinde dacă platformele online nu previn și nu elimină reclamele financiare frauduloase. Ce răspuns am primit de la Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Constatările prezentate de asociațiile naționale de consumatori din întreaga UE vor sprijini supravegherea în curs, inclusiv procedurile oficiale împotriva Meta pentru încălcări suspectate ale Regulamentului privind serviciile digitale legate de reclame financiare frauduloase. ℹ️ Comisia analizează informațiile primite de la Apple App Store, Bing, Booking.com, Google Play și Google Search cu privire la modul în care identifică și reduc riscurile legate de înșelăciunile și fraudele online. ℹ️ În 2025, Comisia a amendat furnizorul platformei X pentru încălcări ale obligațiilor de transparență prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, direct relevante pentru combaterea înșelătoriilor online. ℹ️ Comisia a obținut, de asemenea, angajamente din partea furnizorilor TikTok și AliExpress cu privire la registrele lor. ℹ️ Viitorul plan de acțiune împotriva fraudei digitale ar trebui să fie prezentat în toamna anului 2026 și să propună un set cuprinzător de inițiative menite să îmbunătățească prevenirea, să consolideze investigațiile și să protejeze victimele.”, a scris Motreanu pe Facebook.

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist
Economie

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist

România riscă să rămână captivă într-un model economic bazat pe consum și împrumuturi, în timp ce instabilitatea politică slăbește încrederea investitorilor. Este avertismentul profesorului Ion Pohoață, într-o analiză realizată pentru Ziarul de Iași. Deficitul și ratingul de țară, marile vulnerabilități Economistul avertizează că România are probleme la capitole esențiale precum datoria, deficitul bugetar și balanța de cont curent. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea O deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile și afecta investițiile, într-o economie care continuă să depindă de finanțarea externă. „Traiul bun” prin consum, o iluzie Ion Pohoață contestă ideea că bunăstarea poate fi susținută prin stimularea continuă a consumului. În interpretarea sa, dezvoltarea durabilă presupune investiții, creșterea productivității și consolidarea producției interne. Reformele economice nu produc rezultate imediat Profesorul subliniază că reducerea deficitului și restructurarea economiei pot diminua temporar puterea de cumpărare, însă efectele pozitive apar în timp. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate politică, instituții funcționale și reforme consecvente, nu de improvizație și provizorat.

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE
Economie

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE

Electrocasnicele care se defectează nu este nevoie să fie înlocuite dacă pot fi reparate iar depanarea a fost făcută mai facilă de către Uniunea Europeană, arată europarlamentarul PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. Bani sau vouchere pentru reparații „Când se strică un telefon sau o mașină de spălat, nu ar trebui să fim obligați să cumpărăm imediat unul nou. Trebuie să avem posibilitatea de a-l repara. Uniunea Europeană are reguli noi pentru a face reparațiile mai ușoare și mai accesibile. Am votat această directivă în Parlamentul European, atunci când a fost dezbătută și adoptată. ℹ️ Noile reglementări sunt menite să încurajeze repararea unor produse, precum mașini de spălat rufe, aspiratoare, telefoane sau biciclete, în locul cumpărării unora noi. ℹ️ Vor exista stimulente pentru cei care solicită repararea în locul înlocuirii în perioada de garanție, cum ar fi extinderea garanției legale cu un an pentru produsele reparate. ℹ️ După expirarea garanției legale, cetățenii UE vor avea, de asemenea, dreptul de a solicita repararea unor produse. ℹ️ Producătorii trebuie să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. ℹ️Statele membre vor sprijini repararea produselor prin aplicarea a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri: acordarea de vouchere și fonduri pentru reparații, desfășurarea unor campanii de informare, organizarea unor cursuri de reparare sau sprijinirea unor inițiative din domeniu de la nivelul comunităților. ℹ️ Comisia Europeană va dezvolta o nouă platformă europeană online care le va permite consumatorilor să găsească cu ușurință servicii de reparații aproape de casă. ℹ️ Cetățenii din țările UE cheltuiesc 12 miliarde de euro în fiecare an pentru înlocuirea produselor, în locul reparării acestora.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei
Economie

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei

Bulgaria generează venituri suplimentare de milioane de leva ca urmare a crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională a energiei a reacționat la această situație prin creșterea cererii de energie electrică și a exporturilor, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, citată de agenția Novinite.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Într-un interviu acordat postului de televiziune NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconectările puternice ale țării cu rețeaua electrică regională îi permit să profite de condițiile pieței. Pentru comparație, România consumă, orientativ, 130.000 – 170.000 MWh pe zi, diferențele foarte mari fiind date de vârfurile sezoniere.  Bulgaria a cheltuit banii din PNRR și a dezvoltat unități de stocare Ministrul bulgar a declarat că a vizitat recent Centrala nucleară de la Kozlodui, unde nivelurile extrem de scăzute ale apei din Dunăre sunt monitorizate continuu. „Acum două zile am vizitat Centrala nucleară de la Kozlodui și, într-adevăr, nivelurile Dunării sunt la minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. Centrala funcționează în prezent fără probleme”, a spus Petrova. Potrivit acesteia, situația rămâne dinamică, dar dacă nivelul râului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a asigurat că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, incluzând centralele termice, sistemele de stocare cu baterii și alte resurse disponibile. Petrova a subliniat dezvoltarea rapidă a stocării energiei în baterii în Bulgaria, afirmând că țara a introdus sisteme de baterii cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf ale cererii. „Ne ajută foarte mult, mai ales în timpul vârfurilor de dimineață”, a declarat ministra. În ceea ce privește protocolul dintre Bulgargaz și compania turcă Botas, Petrova a declarat că documentul nu va fi făcut public, deoarece este supus clauzelor de confidențialitate dintre cele două societăți comerciale. „Este vorba de un acord între cele două companii și se încadrează în sfera clauzelor de confidențialitate. Prin acesta, părțile își acordă reciproc timp pentru a ajunge la înțelegeri care să maximizeze potențialul contractului”, a explicat ea. Petrova a mai afirmat că Bulgaria va continua să urmeze politica europeană de reducere a dependenței de gazul natural rusesc. Potrivit acesteia, țara dispune de reguli clar definite și se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană.        

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist
Economie

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist

Comerțul cu amănuntul a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 5,6%, față de perioada similară din 2025, a anunțat azi Institutul Național de Statistică (INS). Faţă de luna iunie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iunie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 5,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%.   Citește și: PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a scăzut cu circa 4,2%, semestrul I din 2026 față de semestrul I din 2025.  Tot azi, INS a anunțat că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 4,1% față de perioada similară din 2025.  ING și Fitch estimează o scădere a PIB, Nazare crede că va crește O analiză ING, publicată de Ziarul Financiar, estimează o scădere a PIB-ului, în 2026, de 0,5%. Fitch estima că reducerea PIB va fi chair de 0,6%. Însă ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pare optimist și spune că PIB-ul va crește cu 0,1%. „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4. Ne bazăm pe agricultură în trimestrul al treilea. Un rezultat bun în agricultură ne-ar ajuta foarte mult şi pe continuarea rezultatelor bune din construcţii”, a spus el, la o dezbatere organizată de ZF.  Nazare a apreciat că reducerea inflației va duce la creșterea consumului populației. „Procesul de dezinflaţie va începe undeva în august-septembrie. El a fost întârziat de războiul din Iran, inclusiv estimarea de la finalul anului 2026 a fost afectată. Chiar dacă nu mai discutăm de o inflaţie de 4%, ci de una de 5-6%, procesul de dezinflaţie se va produce (...) Acest lucru va ajuta inclusiv consumul în trimestrul al treilea şi mai ales în trimestrul al patrulea. Inflaţia va începe să scadă din septembrie spre decembrie, iar pe fondul acestei scăderi vom vedea o revigorare a consumului privat, mai ales că, din septembrie, vom avea o bază de comparaţie similară cu cea de anul trecut. Cred că acest lucru se va reflecta în consum şi acestea sunt premisele inclusiv pentru o potenţială revenire în trimestrul al patrulea”, a apreciat ministrul de Finanțe. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră