vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1183 articole
Economie

Autostrada A8 declanșează o revoluție la Târgu Frumos: orășelul ieșean, asaltat de investitori

Fostele platforme industriale din Târgu Frumos sunt reconvertite în blocuri și centre comerciale, însă orașul nu renunță la dezvoltarea economică: administrația locală pregătește un parc industrial nou. Autostrada A8 duce investitorii la Târgu Frumos Potrivit primarului Neculai Zugravu, poziția strategică și proximitatea față de viitoarea autostradă sporesc interesul investitorilor pentru zonă. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Edilul estimează că populația orașului a ajuns la aproximativ 13.000 de locuitori și mizează pe forța de muncă locală, dar și pe tradiția agroindustrială a comunității. La fel cred și antreprenorii care dezvoltă proiecte în prezent în Târgu Frumos, convinși că noua autostradă va impulsiona semnificativ atractivitatea orașului pentru investiții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8 duce investitorii la Târgu Frumos (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare Foto: Facebook CFR Calatori
Economie

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom, Carpatica Feroviar și companii din industria de Apărare: mai multe articole din ordonanța de urgență privind cea de a doua rectificare bugetară din 2025 prevăd majorarea capitalului social la aceste societăți de stat. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Însă, în proiectul ordonanței de urgență nu se precizează exact de ce sume va beneficia fiecare companie.  Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare În 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan se angaja ca acele companii de stat cu pierderi „cronice” să fie lichidate, nu salvate din nou de către contribuabili.  „Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare. Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a spus Bolojan pentru Europa Liberă.  Ce prevede acum proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului: „Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 72 "Active financiare", articolul 72.01 "Active financiare", alineatul 72.01.01 "Participare la capitalul social al societăților comerciale", se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat”. Ordonanța arată că banii sunt pentru acoperirea „cheltuielilor curente și de capital” O formulare asemănătoare apare în cazul CFR Călători, cu precizarea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat Se majoreaza cu o suma neprecizata capitalul companiei CFR pentru acoperirea cheltuielilor curente. La Tarom, majorarea capitalului va fi folosită „pentru reducerea deficitului de finanțare necesară în anul 2025 pentru acoperirea cheltuielilor curente și de capital”.  O sumă uriașă, de 900 milioane de lei „poate fi utilizată pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia”, mai precizează OUG-ul.  Nici una din aceste decizii nu este explicată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.  CFR a avut în 2024 datorii de 1,5 miliarde de lei și pierderi de 432 milioane de lei. CFR Călători avea, în 2024, datorii de 1,27 de miliarde de lei. Principalele companii din industria de apărare aveau pierderi, în 2024, de circa 1,3 miliarde de lei. 

Tinerii din România nu-și găsesc serviciu (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Tinerii își găsesc din ce în ce mai greu de lucru. Mulți, din cauză că abandonează studiile

Integrarea tinerilor pe piața muncii este o problemă la nivel național. Studiile, abandonate încă din liceu Conform unui raport recent al Comisiei Europene, rata șomajului în rândul tinerilor depășea 26% la finalul lui 2024. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Fenomenul este alimentat de abandonul școlar timpuriu, ajuns la 16,8%, și de abandonul universitar de 48%, procente mult peste media Uniunii Europene. Lipsa experienței practice, competențele insuficiente și tranziția dificilă de la educație la piața muncii îi împiedică pe mulți tineri să ocupe posturile disponibile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

Iașiul poate rămâne fără servicii publice (sursa: Pexels/Mihai Gutsan)
Economie

Al doilea mare oraș al României poate rămâne în întuneric și fără transport din cauza unui proces

Judecătoria Iași a suspendat provizoriu o executare silită de aproape 102 milioane de lei. Orașul ar fi paralizat Dacă executarea s-ar pune în practică, ar fi pus în pericol bugetul orașului și finanțarea serviciilor publice. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Printr-o hotărâre „fără cale de atac”, instanța a admis cererea Primăriei și a blocat temporar executarea solicitată de CET Iași. Decizia protejează, pentru moment, servicii precum iluminatul public, transportul, salubrizarea, dar și funcționarea școlilor și spitalelor, în timp ce litigiul continuă la Înalta Curte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un grant IMM, nevirat din indolența unor funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

A câștigat un grant de la stat de 368.000 de lei, dar funcționarii au refuzat ilegal plata

O pensiune a dat statul în judecată după ce grantul de capital de lucru, pentru care se calificase, i-a fost refuzat pe motive birocratice. Funcționarii nu au mai virat banii Deși firma a reușit ulterior să obțină din nou aprobarea finanțării, banii nu au mai fost virați niciodată. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Funcționarii au blocat practic fondurile, încălcând contractul semnat cu beneficiarul. Tribunalul a obligat Agenția pentru IMM (AIMMAIPE) să plătească societății Poiana Izvoarelor SRL suma de 368.200 lei, actualizată cu indicele inflației, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANAF, pe OnlyFans: Fiscul a găsit sute de milioane de lei nedeclarate (sursa: Instagram/onlyfans)
Economie

ANAF, pe OnlyFans: venituri de sute de milioane de lei în ultimii doi ani, nefiscalizate

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a inițiat controale extinse asupra a 103 persoane fizice care au obținut venituri din realizarea de conținut video pe platforme precum OnlyFans și LiveJasmine. Încasări lunare de până la 130.000 de lei Verificările sunt derulate atât de structura centrală, cât și de direcțiile regionale, potrivit unui comunicat al ANAF. Potrivit datelor analizate de Fisc, în perioada 2023–2024 persoanele vizate au încasat venituri totale de aproximativ 64,25 milioane de lei, sume care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii În urma evaluărilor de risc, inspectorii au estimat obligații suplimentare de circa 7,9 milioane de lei, reprezentând impozit pe venit, contribuții sociale (CAS) și contribuții la sănătate (CASS). Persoanele verificate – femei și bărbați cu vârste între 20 și 49 de ani – au obținut venituri individuale cuprinse între 200.000 de lei și 3,15 milioane de lei în perioada analizată. Verificări pentru încă 280 de milioane de lei În paralel, alte 384 de persoane fizice, creatori de conținut online cu venituri cumulate de 280 milioane de lei, se află în prezent în etapa de analiză de risc. Acțiunea face parte dintr-o serie de controale țintite asupra veniturilor obținute din activități online, un sector aflat în expansiune, în care ANAF urmărește reducerea neconformării fiscale și combaterea schemelor de fraudă și evaziune. Abordare heirupistă "ANAF a decis să abordeze problema asta tot heirupist. Poate ca ar fi fost mult mai eficient pentru ANAF să demareze o campanie de notificare prin care să le aducă acestor persoane la cunoștință că au obligația să se conformeze și abia apoi să controleze pe cei care nu se conformează voluntar. Dacă făcea asta, ANAF se degreva de controalele tututor acestor persoane și folosea inspectorii în moduri mai eficiente: frauda de TVA, controale la marii contribuabili.", a comentat Cornelia Năstase, consultant fiscal, pe pagina sa de Facebook.

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

ANAF nu-și înțelege propriile reguli de taxare, acuză un patron (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Economie

ANAF nu-și înțelege propriile norme de taxare, acuză un patron: proces de milioane

Judecătorii din Iași trebuie să stabilească modul corect de aplicare a legislației privind TVA și accizele la tutun, după ce Fiscul a imputat cafenelei La Corniche peste un milion de lei. Sucuri, ceai, țăgări și narghilea Disputa fiscală pornește de la tratamentul diferit aplicat sucurilor față de ceai și țigărilor față de tutunul de narghilea. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Administratorii cafenelei susțin că ANAF interpretează greșit propriile norme și au depus două acțiuni în instanță prin care cer anularea și, respectiv, suspendarea actului fiscal. Pe 20 ianuarie, în urma unui control antifraudă, ANAF a emis o decizie de impunere prin care Corniche Caffé SRL era obligată să plătească 1,077 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăria Iași poate fi executată pentru 101 milioane de lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăria poate fi executată pentru 101 milioane de lei pentru că a refuzat să înapoieze active

Saga juridică dintre Primăria Iași și lichidatorul Centralei Electrice de Termoficare (CET) Iași SA continuă în instanță. Se cere suspendarea executării La începutul săptămânii, municipalitatea a depus la Judecătoria Iași două noi dosare: unul pentru contestația la executare și altul pentru suspendarea provizorie a executării silite. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Termenul stabilit pentru joi vizează cererea de suspendare provizorie. Miza este majoră: Primăria Iași încearcă să amâne sau să evite plata unor despăgubiri de peste 101 milioane de lei, sumă impusă prin decizia Curții de Apel. Această obligație financiară apasă considerabil asupra bugetului local și crește continuu de la o lună la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră