Economie
Prețul petrolului, fluctuații uriașe de la o zi la alta. La pompă, carburanții se scumpesc
Piețele energetice globale traversează o perioadă de volatilitate accentuată, în care prețul petrolului fluctuează puternic de la o zi la alta.
O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată că evoluțiile recente ale cotației țițeiului pot avea consecințe majore asupra prețului carburanților la pompă și, implicit, asupra economiei.
Prețul petrolului, fluctuații uriașe
După ce prețul petrolului a urcat luni până la aproximativ 120 de dolari pe baril, marți dimineață acesta a coborât spre pragul de 90 de dolari, pe fondul unor declarații optimiste privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct
Cu toate acestea, instabilitatea pieței rămâne ridicată, iar efectele sunt resimțite direct de șoferi.
Cum se formează prețul carburanților
Potrivit calculelor realizate de analiștii Frames, în condițiile unui preț al barilului de 77 de dolari și ale unui curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de aproximativ 3,50 lei.
La acest preț se adaugă accizele percepute de stat:
3,06 lei pentru benzină
2,80 lei pentru motorină
După aplicarea TVA de 21%, prețurile finale estimate ajung la:
7,94 lei pe litru pentru benzină
7,88 lei pe litru pentru motorină
Acesta este scenariul considerat de analiști drept nivelul de referință, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Scenariul de criză: petrolul la 100 de dolari pe baril
Primul scenariu analizat de Frames ia în calcul o creștere a cotației petrolului până la 100 de dolari pe baril, un prag psihologic important pentru piețele energetice.
În acest context, costurile materiei prime, dar și cele de rafinare și distribuție cresc proporțional.
În plus, taxele procentuale, precum TVA-ul, amplifică automat scumpirea.
Rezultatul ar fi o creștere semnificativă a prețurilor la pompă:
9,20 lei pe litru pentru benzină
9,15 lei pe litru pentru motorină
Pentru șoferi, această evoluție ar reprezenta o lovitură puternică, mai ales în contextul în care transportul rutier rămâne principalul mod de deplasare și distribuție a mărfurilor.
Scenariul „Cod Roșu”: benzina ar putea depăși 10 lei pe litru
Un al doilea scenariu analizat de experții Frames descrie o criză energetică severă, în care prețul petrolului ajunge la 125 de dolari pe baril.
Într-o astfel de situație, prețul carburanților ar depăși un prag psihologic major:
10,58 lei pe litru pentru benzină
10,52 lei pe litru pentru motorină
Analiștii avertizează că un astfel de nivel ar reprezenta un „Cod Roșu” pentru economie, deoarece impactul nu s-ar limita doar la costurile de transport.
Efectul de domino asupra economiei
Creșterea accentuată a prețului carburanților ar declanșa un efect în lanț în întreaga economie.
Transportatorii de marfă ar fi primii afectați și ar fi nevoiți să majoreze tarifele pentru a acoperi costurile suplimentare.
Aceste cheltuieli logistice s-ar reflecta imediat în prețurile produselor din magazine.
În paralel, presiunea inflaționistă ar reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației.
Companiile ar putea fi forțate să își reducă marjele de profit, să înghețe angajările sau chiar să reducă investițiile.
Astfel, un singur șoc pe piața energetică poate ajunge să afecteze fiecare consumator.
De ce fluctuează atât de mult prețul petrolului
Pe piețele internaționale, volatilitatea petrolului este alimentată în special de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Cotațiile petrolului Brent au înregistrat luni fluctuații extrem de puternice, depășind constant pragul de 90 de dolari și atingând chiar nivelul de 119 dolari pe baril.
Experții vorbesc despre o evoluție „în dinți de fierăstrău”, caracterizată de creșteri și scăderi rapide ale prețurilor.
Un factor major de îngrijorare îl reprezintă amenințările privind blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul global de petrol.
Deși unele intervenții diplomatice și posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de către statele G7 au mai calmat temporar piețele, riscul unor întreruperi majore de aprovizionare menține prețurile la niveluri ridicate.
Ce măsuri ar putea lua guvernele pentru a reduce impactul
Potrivit analiștilor Frames, una dintre cele mai rapide măsuri prin care guvernele pot reduce presiunea asupra consumatorilor este intervenția fiscală.
În condițiile în care accizele și TVA-ul reprezintă o parte semnificativă din prețul final al carburantului, statul ar putea:
reduce temporar accizele pentru benzină și motorină
scădea cota de TVA aplicată în sectorul carburanților
Astfel de decizii ar putea reduce imediat prețul afișat la pompă și ar oferi o gură de oxigen transportatorilor și companiilor.
Compensarea prețurilor, soluție cu efecte limitate
O altă variantă analizată este compensarea directă a prețului carburanților, un model deja testat în mai multe state din Europa de Est.
În acest scenariu, guvernul și companiile petroliere ar împărți costurile unei reduceri aplicate direct la pompă.
O parte ar fi acoperită din bugetul de stat, iar cealaltă din reducerea marjelor de profit ale companiilor.
Prin acest mecanism, prețurile ar putea fi menținute la un nivel ceva mai suportabil, chiar și într-un scenariu pesimist:
aproximativ 9,50 lei pentru benzină
aproximativ 9,40 lei pentru motorină
Riscurile pentru bugetul statului
Aceste măsuri de protecție a consumatorilor au însă un cost ridicat pentru bugetul public.
Reducerea taxelor la carburanți ar însemna automat venituri mai mici pentru stat, ceea ce ar putea afecta finanțarea sistemului de sănătate, a pensiilor sau a proiectelor de infrastructură.
De asemenea, compensarea directă a prețurilor ar crește deficitul bugetar, obligând statul să contracteze împrumuturi externe mai scumpe.
Pericolul plafonării forțate a prețurilor
Experții avertizează și asupra riscurilor unei plafonări politice stricte a prețurilor carburanților, fără acordul pieței.
O astfel de măsură ar putea determina companiile petroliere să închidă stațiile de alimentare dacă ar fi obligate să vândă combustibil în pierdere.
Consecințele ar putea fi grave: apariția penuriei de combustibil, raționalizarea carburanților și dezvoltarea pieței negre.
Specialiștii Frames subliniază că scenariile analizate nu sunt deloc exagerate în contextul actual al piețelor energetice.
Creșterea prețului petrolului la 100 sau chiar 125 de dolari pe baril este considerată o posibilitate reală de către analiștii financiari.
În aceste condiții, gestionarea unei eventuale crize a carburanților va depinde de echilibrul delicat dintre protejarea consumatorilor și menținerea stabilității economice pe termen mediu și lung.
