AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani
AUR a anunțat că va participa luni la consultările convocate de președintele României, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.
Reprezentanții formațiunii susțin că merg la discuții „în numele cetățenilor” care au acordat partidului milioane de voturi la alegeri.
În ultimii doi ani, discursul lui George Simion și al liderilor AUR a oscilat între refuzul alianțelor tradiționale, apelul la alegeri anticipate și condiționarea intrării la putere de obținerea unui control real asupra viitorului Executiv.
AUR cere consultări „reale, efective și loiale”
Potrivit deciziei Biroului Național de Conducere al AUR, delegația care va participa la consultări va fi formată din liderul partidului, George Simion, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Într-un comunicat transmis înaintea întâlnirii de la Cotroceni, AUR afirmă că discuțiile dintre președinte și partidele parlamentare nu trebuie transformate într-o simplă formalitate constituțională.
„Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective şi loiale, nu o formalitate juridică.
Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziţia lor, soluţia politică pe care o propun şi condiţiile în care pot susţine sau participa la formarea unui Guvern”, a transmis formațiunea.
Reprezentanții partidului au subliniat că AUR este „al doilea partid parlamentar” și consideră că șeful statului are obligația de a respecta reprezentarea democratică rezultată din vot.
„AUR este al doilea partid parlamentar şi reprezintă voinţa exprimată prin vot de milioane de români. Preşedintele este obligat să respecte procedura constituţională, rolul Parlamentului şi principiul reprezentării democratice”, se arată în comunicat.
Critici la adresa președintelui Nicușor Dan
AUR susține că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să excludă din start anumite formațiuni parlamentare din procesul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern.
Potrivit partidului, atribuțiile constituționale ale șefului statului trebuie exercitate după consultări și în funcție de configurația parlamentară.
„Preşedintele are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, dar această apreciere este manifestată după consultări, nu înaintea lor.
Ea trebuie exercitată în funcţie de configuraţia parlamentară, de posibilitatea formării unei majorităţi şi de rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituţie”, afirmă reprezentanții AUR.
Formațiunea acuză că o eventuală excludere anticipată a unui partid parlamentar important ar transforma președintele într-un „actor politic partizan”.
„Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, preşedintele abandonează rolul de mediator şi se poziţionează ca actor politic partizan”, transmite partidul.
AUR: „Președintele nu poate mima consultările”
În comunicat, liderii AUR insistă că procedura constituțională pentru desemnarea premierului nu poate fi redusă la o decizie deja stabilită înaintea discuțiilor oficiale cu partidele parlamentare.
„Preşedintele trebuie să parcurgă procedura prevăzută de art. 103 din Constituţie cu bună-credinţă instituţională, nu cu soluţia deja stabilită şi anunţată public înaintea consultărilor”, arată formațiunea.
AUR mai susține că votul exprimat de cetățeni nu poate fi ignorat în procesul politic.
„Într-un stat democratic, partidele parlamentare nu pot fi eliminate anticipat dintr-o procedură constituţională printr-o declaraţie politică a preşedintelui”, se mai precizează în document.
Reprezentanții partidului afirmă că Legea fundamentală nu permite folosirea desemnării premierului ca „instrument de excludere politică prestabilită”.
„Preşedintele nu poate mima consultările, nu poate ignora reprezentarea parlamentară şi nu poate reduce votul românilor la o realitate convenabilă doar atunci când confirmă propria sa opţiune politică”, susține AUR.
AUR între opoziție, anticipate și tentația guvernării
Din 2024 până în prezent, poziția AUR față de intrarea la guvernare a oscilat între trei registre: pregătirea declarativă pentru preluarea puterii, refuzul unei coaliții clasice cu PSD-PNL și condiționarea participării la guvernare de un premier propriu sau de alegeri anticipate.
În august 2024, George Simion încerca să transmită ideea unui partid pregătit să guverneze.
AUR și-a prezentat atunci „guvernul alternativ”, iar Simion declara:
„Avem desemnați cei 11 miniștri pe care AUR îi propune pentru viitorul cabinet” și explica faptul că vrea „să explicăm oamenilor cine implementează Planul Simion de guvernare”.
Era o poziționare de partid care nu mai voia să fie perceput doar ca forță de protest, ci ca formațiune capabilă să ofere miniștri, program și premier.
În același timp, raportarea la PSD a rămas o linie sensibilă.
În 2024, Simion excludea alianța cu social-democrații, fiind citat ulterior cu formula că nu va „bate palma cu PSD” și că este capabil „să termine cu PSD în România”.
Această promisiune a devenit importantă în 2026, când AUR și PSD au ajuns să susțină împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
În aprilie 2026, Simion a încercat să delimiteze colaborarea punctuală de o alianță politică.
„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD”, spunea el, adăugând că nu există „nicio alianță” și „nicio coaliție cu PSD-ul”.
Totuși, întrebat dacă poate garanta că AUR nu va intra niciodată într-o coaliție cu PSD, răspunsul a fost: „niciodată să nu spui niciodată”.
Formula a marcat o schimbare clară de ton: de la refuz categoric la ambiguitate tactică.
Între obiectiv tactic și strategie
Petrișor Peiu a formulat cel mai clar diferența dintre obiectivul tactic și strategia AUR.
La TVR, el a spus că înțelegerea cu PSD era „pentru redactarea, depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură”, nu pentru o guvernare comună.
„De aici încolo strategiile noastre se despart”, a explicat Peiu, precizând că AUR preferă „fie alegerile la termen, fie alegerile anticipate”.
Așadar, AUR nu se prezenta atunci ca partid dornic să intre imediat într-o formulă de coaliție, ci ca partid care urmărea căderea guvernului și, ideal, anticipate.
Poziționarea lui Dungaciu
Aceeași linie apare și la Dan Dungaciu.
La începutul lunii mai 2026, el spunea că AUR „nu vrea să ajungă la putere” în acel moment, deoarece nu are ponderea necesară „să poată impune un program de guvernare”.
Declarația este importantă fiindcă mută accentul de pe simpla participare la guvernare pe controlul efectiv al direcției politice.
Bolojan cade, Simion schimbă discursul
După căderea Guvernului Bolojan, discursul s-a schimbat din nou.
George Simion a afirmat că AUR ar intra la guvernare, dar cu o condiție centrală: premierul să fie nominalizat de AUR.
„Am intra la guvernare pentru români, nu voi nominaliza partide”, a spus el, adăugând: „Ne interesează un premier nominalizat de AUR”.
Cu alte cuvinte, AUR nu respingea guvernarea, dar refuza rolul de anexă parlamentară.
Petrișor Peiu a fost la fel de tranșant: AUR nu va susține din Parlament un guvern din care nu face parte.
„Noi, ca partid AUR, nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte”, a declarat el. Argumentul său a fost că „niciun partid serios nu poate să facă asta”.
Această poziție exclude varianta unui sprijin parlamentar fără asumare guvernamentală.
Dan Dungaciu a dus formula până la capăt, afirmând:
„Nu votăm niciun guvern din care nu facem parte, nu susținem niciun guvern din care AUR nu face parte”.
Într-o altă intervenție, el a spus că lucrurile „nu pot să funcționeze așa într-o democrație normală” și a respins ideea ca președintele să decidă informal cine are dreptul să guverneze.
Negociere flexibilă
Interesant este că Peiu s-a delimitat și de ideea guvernului din umbră din 2024.
În mai 2026, Peiu declara:
„Partidul AUR a avut la un moment dat un guvern alternativ, eu m-am opus acestei idei, mă opun în continuare.”
Declarația reflectă, în fapt, o repoziționare internă: de la vitrina de miniștri pregătiți la o negociere mai flexibilă, dar condiționată de putere reală.
