duminică 22 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6497 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% după blocajul impus de Curtea Supremă

La o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a respins programul său tarifar bazat pe o lege privind situațiile de urgență economică, președintele Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale temporare aplicate importurilor americane din toate țările, de la 10% la 15%. Creștere imediată a tarifelor după decizia instanței Nemulțumit de hotărârea Curții Supreme, Trump a ordonat vineri aplicarea imediată a unei taxe vamale de 10% pentru toate importurile, peste nivelul taxelor deja existente. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat creșterea acesteia la nivelul maxim permis temporar de lege. Actul normativ invocat îi permite președintelui să impună taxe de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, însă măsura poate fi contestată în instanță. Administrația americană susține că intervalul va fi folosit pentru elaborarea unor noi tarife considerate „permise din punct de vedere legal”. Reacția lui Trump: critică dură la adresa Curții Supreme Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a criticat decizia Curții Supreme, calificând-o drept eronată și defavorabilă intereselor americane. Președintele a anunțat că majorarea tarifelor la 15% intră în vigoare imediat și a reiterat ideea că multe state au beneficiat de relațiile comerciale cu SUA fără consecințe, susținând că noile măsuri fac parte din strategia sa economică. Trump a precizat că, în lunile următoare, administrația va elabora un nou cadru tarifar care să consolideze politica comercială americană. Curtea Supremă limitează autoritatea președintelui în politica tarifară Curtea Supremă a anulat vineri majoritatea tarifelor introduse anul trecut de administrația Trump. Judecătorii au stabilit că președintele nu avea autoritatea legală de a impune noi taxe pentru importurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% (sursa: Facebook/The White House)
Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026 (sursa: Facebook/Rumänisches Kulturinstitut Berlin)
Eveniment

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026: „Atlasul Universului” și „De capul nostru”

Cinematografia românească a obținut două distincții importante la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul pentru copii „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, a primit Mențiunea Specială a juriului Generation Kplus, iar filmul „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a fost recompensat cu premiul CICAE Art Cinema Award în secțiunea Forum. „Atlasul Universului”, primul film românesc pentru copii premiat la Berlinale „Atlasul Universului” a intrat în competiția Generation Kplus, secțiune dedicată publicului tânăr, devenind primul film românesc pentru copii selectat și premiat la Berlinale. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Lungmetrajul este produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr (deFilm) și realizat în coproducție cu Poli Angelova și Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria), alături de Carmen Rizac (Avanpost Media, România). Distincția — o Mențiune Specială acordată pentru realizări deosebite — confirmă aprecierea juriului internațional. Scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu, filmul a avut premiera mondială la Berlin, unde a fost remarcat de public și critici pentru poveste, interpretare, muzică și imagine. Regizorul Paul Negoescu a subliniat că echipa este bucuroasă de modul în care filmul a fost primit de spectatorii festivalului. Povestea filmului: o aventură sensibilă despre copilărie „Atlasul Universului” spune povestea unui băiat de zece ani care, după ce cumpără din greșeală doi pantofi pentru piciorul drept, pornește într-o călătorie pentru a-l găsi pe cel stâng. Drumul devine o experiență despre curaj, prietenie și descoperirea de sine. Protagonistul este Matei Donciu, în vârstă de 11 ani, aflat la prima experiență cinematografică. Din distribuție mai fac parte Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu și copiii Johanna Mild, Călin Petru și Sofia Marinescu. Imaginea este semnată de Ana Drăghici, montajul de Mihai Codleanu, iar scenografia și costumele au fost realizate de Iulia și Victor Fulicea. Muzica și designul de sunet sunt semnate de Marius Leftărache, iar castingul a fost coordonat de Florentina Bratfanof. „De capul nostru”, premiu pentru cinema de autor Al doilea succes românesc vine din secțiunea Forum, unde filmul „De capul nostru”, regizat de Tudor Cristian Jurgiu și realizat în coproducție România–Italia, a câștigat CICAE Art Cinema Award. Premiul este acordat de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă și are rolul de a sprijini distribuția filmului în rețeaua globală de cinematografe de artă, facilitând accesul publicului internațional la producțiile independente. Filmul urmărește viața unor adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, explorând teme precum singurătatea, maturizarea timpurie și nevoia de apartenență. Ediția a 76-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, desfășurată între 12 și 22 februarie, a reunit producții din întreaga lume și a confirmat rolul Berlinalei ca una dintre cele mai importante platforme pentru filmul independent și noile voci cinematografice.

Rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată (sursa: sanfracescopatronditalia.it)
Eveniment

Un gest rar al Vaticanului:: rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată după opt secole

Osuarul care conține rămășițele Sfântului Francisc de Assisi a fost expus publicului sâmbătă, pentru prima dată în istorie, la Assisi, în centrul Italiei. Evenimentul are loc pentru o perioadă limitată, de aproximativ o lună, în contextul comemorării a 800 de ani de la moartea unuia dintre cei mai venerați sfinți ai creștinătății. Decizia marchează un moment simbolic atât pentru credincioși, cât și pentru cercetători, oferind o rară ocazie de apropiere de figura spirituală care a inspirat de secole milioane de oameni. Semnificația expunerii: „a dat totul” Potrivit fratelui Giulio Cesareo, directorul biroului de comunicare al Sfântului Convent din Assisi, valoarea momentului nu constă în materialitatea relicvelor, ci în mesajul lor spiritual. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Acesta a subliniat că tocmai fragilitatea oaselor rămase transmite ideea unei vieți dăruite complet, sugerând că experiența poate avea impact nu doar asupra credincioșilor, ci și asupra celor care privesc fenomenul dintr-o perspectivă culturală sau istorică. Istoria rămășițelor: dispariție, descoperire și cercetări științifice De-a lungul timpului, rămășițele Sfântului Francisc au fost analizate de mai multe ori, însă nu au fost expuse niciodată devoțiunii populare. Pentru secole întregi, relicvele au fost considerate dispărute. Ele au fost descoperite abia în noaptea de 12 spre 13 decembrie 1818, după o căutare complexă și îndelungată. Prima examinare oficială a avut loc în 1819, când a fost confirmată identitatea rămășițelor. Ulterior, investigațiile realizate în 1978 — în pregătirea aniversării a 750 de ani de la moartea sfântului — și cele din 2015 au adus noi date științifice și au reconfirmat autenticitatea acestora. Expunerea în timpul Postului Mare Relicvele vor putea fi văzute de credincioși și vizitatori în perioada Postului Mare, care începe luna viitoare. Organizatorii estimează un flux mare de pelerini și turiști, interesul fiind deja foarte ridicat. Evenimentul a fost posibil după aprobarea acordată de papa Leon al XIV-lea, transmisă prin Secretariatul de Stat al Vaticanului. Sâmbătă, la ora 16:00, rămășițele au fost mutate din criptă și așezate la picioarele altarului papal din biserica inferioară a Bazilicii Sfântul Francisc, în cadrul unei ceremonii conduse de cardinalul spaniol Ángel Fernández Artime. Interes uriaș al pelerinilor și recunoaștere oficială Comemorarea celor 800 de ani de la moartea Sfântului Francisc a generat un interes major: aproape 400.000 de rezervări au fost înregistrate pentru vizitarea bazilicii în această perioadă, cu un număr estimat de până la 20.000 de persoane în fiecare weekend. În paralel, autoritățile italiene au decis să reafirme importanța simbolică a sfântului. Parlamentul italian a reintrodus în calendarul oficial de lucru sărbătoarea Sfântului Francisc, patronul Italiei, celebrată pe 4 octombrie, la aproximativ 50 de ani după eliminarea acesteia.

STB, companie politizată, acuză Ciprian Ciucu (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Eveniment

STB, o companie politizată, cu pierderi uriașe, afirmă primarul Ciprian Ciucu

Compania de transport public din București, STB, are aproximativ 10.000 de angajați și s-a confruntat de-a lungul timpului cu o puternică politizare, a declarat sâmbătă, la Digi24, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul a subliniat că sistemul de transport reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului orașului și că reformarea companiei este o prioritate. Costurile STB, comparate cu bugetul unui oraș mare Întrebat despre cheltuielile companiei, primarul a afirmat că impactul financiar este uriaș, ajungând la nivelul bugetului unui municipiu important din România. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Potrivit lui Ciprian Ciucu, costurile STB sunt echivalente cu „de două ori bugetul orașului Brașov”, incluzând investițiile în școli, parcuri, infrastructură și alte servicii publice. În acest context, edilul a explicat că este normal ca administrația să se concentreze asupra problemelor sistemice care afectează funcționarea transportului public. Structură de personal dezechilibrată Primarul a atras atenția asupra structurii interne a companiei, pe care o consideră ineficientă. Din totalul celor aproximativ 10.000 de angajați, mai puțin de jumătate sunt șoferi, restul fiind personal de suport. Edilul susține că, în timp, au fost create numeroase posturi care nu răspundeau unor nevoi reale ale companiei, ci unor interese politice sau administrative. În opinia sa, acest model a contribuit la acumularea pierderilor financiare. Control limitat al Primăriei asupra transportului public Ciprian Ciucu a subliniat că, deși STB generează costuri majore pentru București, compania nu se află direct în subordinea primarului general, ci a Consiliului General. Mai mult, capacitatea Primăriei de a delega și monitoriza serviciul de transport a fost transferată unei agenții de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov, structură în care deciziile sunt influențate de zeci de primari din Ilfov. Edilul a explicat că, deși Bucureștiul suportă peste 90% din costuri, reprezentarea în conducerea acestei structuri este limitată. Transport extins în Ilfov, pe banii Bucureștiului Primarul a criticat și extinderea unor linii de transport către localitățile din Ilfov, pe care o consideră uneori nejustificată. Potrivit lui Ciucu, anumite trasee ajung în zone centrale ale Capitalei din orașe precum Voluntari, fără o contribuție financiară proporțională din partea administrațiilor locale. Ciucu susține că unii primari din Ilfov au prezentat aceste servicii ca beneficii pentru locuitori, deși costurile sunt suportate în principal de București. Reformă promisă: eficiență și sustenabilitate Edilul a dat asigurări că va continua demersurile pentru eficientizarea STB și pentru reducerea pierderilor. El a menționat că transportul public trebuie să funcționeze corect, fiind un serviciu esențial pentru oraș. Întrebat unde a identificat cea mai mare risipă după preluarea mandatului, Ciprian Ciucu a indicat două domenii majore: STB și Termoenergetica. În final, primarul a făcut referire la studii care arată că prețul real al unei călătorii cu transportul în comun din Capitală ar trebui să fie în jur de 5 lei.

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record. Problemele de sănătate mintală, în creștere

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Medic agresat în timpul unei resuscitări (sursa: Facebook/Spitalul de Recuperare Borșa)
Eveniment

Medic, agresat fizic în timp ce resuscita o pacientă la spitalul din Borșa, de către rudele acesteia

Un medic aflat în gardă la Spitalul Orășenesc din Borșa, județul Maramureș, a fost agresat fizic în timp ce încerca să resusciteze o pacientă. Incidentul a avut loc vineri seara și a fost semnalat autorităților prin apel la 112. Agresiune în sala de tratament Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, medicul acorda primul ajutor unei paciente când mai mulți membri ai familiei au intrat în încăpere. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Unul dintre aceștia l-ar fi lovit, distrugându-i ochelarii de vedere. Reprezentanții poliției au precizat că victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Poliția a deschis dosar penal Oamenii legii, sub coordonarea procurorului de caz, continuă cercetările pentru lovire sau alte violențe și distrugere. Ancheta vizează stabilirea exactă a circumstanțelor în care s-a produs incidentul și identificarea tuturor persoanelor implicate. Agresiunea a avut loc în jurul orei 19:00, când polițiștii din Borșa au fost alertați prin numărul unic de urgență 112 că un medic a fost atacat în incinta spitalului.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Rețea de asasinate pro-ruse, destructurată în Moldova (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Moldoveni, recrutați de Rusia pentru asasinate în Ucraina. Rețeaua, anihilată de Kiev și Chișinău

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au anunțat noi detalii despre destructurarea unei rețele suspectate că pregătea asasinate la comandă împotriva unor jurnaliști, activiști civici și militari ucraineni. Ancheta, desfășurată în cadrul operațiunii „Enigma 2.0”, a vizat un grup asociat intereselor Federației Ruse. Grup operativ neutralizat într-o operațiune comună Inspectoratul Național de Investigații din Republica Moldova, poliția ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au acționat simultan pe teritoriul ambelor state pentru destructurarea unei rețele operative. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În urma intervenției, anchetatorii au anunțat neutralizarea unui grup de luptă suspectat că ar fi fost implicat în pregătirea unor atentate țintite. Jurnaliști, activiști și militari, printre țintele vizate Potrivit datelor anchetei, principalele ținte erau jurnaliști și activiști civici ucraineni, conducătorul unei întreprinderi strategice, dar și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), inclusiv membri ai Legiunii Internaționale. Suspecții ar fi analizat mai multe scenarii de atac — de la execuții de la mică distanță până la detonarea de mașini. Recompensele promise pentru fiecare atentat ar fi ajuns până la 100.000 de dolari, în funcție de statutul persoanei vizate. Liderul rețelei, un recidivist recrutat în închisoare Autoritățile moldovene au reținut liderul presupusei grupări, un bărbat de 34 de ani din Republica Moldova, alături de alte trei persoane recrutate de acesta. Pe teritoriul Ucrainei au fost reținuți încă șapte suspecți, cu vârste între 19 și 43 de ani, provenind din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană. Unii dintre aceștia aveau antecedente penale, inclusiv condamnări pentru huliganism și alte infracțiuni. Printre suspecți se află și o jurnalistă din Transnistria, iar SBU a publicat imagini cu legitimația acesteia. Ancheta arată că principalul suspect ar fi fost recrutat de serviciile speciale ruse în timp ce executa o pedeapsă pentru trafic de droguri într-o închisoare din Rusia. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit sentința până în 2022, când a fost grațiat. Cum ar fi fost pregătite asasinatele Investigatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. În prima etapă, liderul rețelei ar fi trimis două persoane la Kiev pentru recunoaștere, sub acoperirea unor curieri ai unei companii de livrare de mâncare.  În realitate, aceștia ar fi colectat informații despre potențialele victime. În a doua etapă, suspectul ar fi primit indicații să recruteze persoane capabile să folosească arme. Până în prezent, anchetatorii au identificat 11 indivizi care ar fi avut rol de executanți în Ucraina. Comunicarea cu organizatorii s-ar fi realizat constant, iar finanțarea pregătirilor ar fi fost făcută prin portofele criptografice și carduri bancare ale unor instituții financiare străine. Armele descoperite și scopul operațiunii Potrivit anchetatorilor, asasinatele ar fi fost planificate pentru a genera panică și a destabiliza situația socio-politică din Ucraina. În urma perchezițiilor au fost ridicate arme de foc, muniții, grenade de luptă și echipamente de comunicații. Suspecții riscă închisoare pe viață Persoanele reținute sunt cercetate în Ucraina, unde pot primi pedepse de până la detenție pe viață. Operațiunea „Enigma 2.0” a fost realizată în cooperare între Direcția SBU din regiunea Odesa și Inspectoratul Național de Investigații al Poliției din Republica Moldova, sub coordonarea Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Avertizare ANM, cod galben până duminică (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Eveniment

Cod galben de vânt, ninsori și viscol: 16 județe și București, sub avertizare ANM până duminică

Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare Cod galben de vreme severă, valabilă până duminică dimineața, ce vizează 16 județe și Municipiul București. Meteorologii anunță intensificări ale vântului, precipitații însemnate cantitativ, ninsori și viscol, cu risc de polei și vizibilitate redusă. Vânt puternic în mai multe regiuni ale țării Potrivit prognozei, din după-amiaza zilei de vineri și până sâmbătă seara, vântul se va intensifica treptat. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Primele zone afectate vor fi sudul Moldovei, Muntenia și Carpații de Curbură, iar ulterior rafalele se vor extinde spre sud-estul Olteniei și Dobrogea. Viteza vântului va ajunge la 50–60 km/h, iar local rafalele pot depăși 65–70 km/h, crescând riscul de viscol și de disconfort termic accentuat. Precipitații mixte, polei și ninsori Din noaptea de vineri spre sâmbătă, meteorologii anunță precipitații însemnate cantitativ. La început vor fi precipitații mixte, ceea ce poate favoriza formarea poleiului și a ghețușului. Ulterior, în majoritatea zonelor va ninge, cu excepția Litoralului, unde sunt așteptate ploi. În zonele afectate de vânt puternic, ninsoarea va fi viscolită, iar vizibilitatea poate scădea sub 100 de metri. Strat de zăpadă și cantități importante de apă Cantitățile de apă estimate se situează între 15 și 30 l/mp. În același timp, se va depune un strat de zăpadă neuniform, care va atinge, în general, grosimi de 15–20 cm. Județele aflate sub atenționare Cod galben Atenționarea meteorologică vizează următoarele județe: Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Ialomița, Călărași, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Olt, Teleorman, Giurgiu, Covasna (parțial), Ilfov, precum și Municipiul București. Autoritățile recomandă populației să urmărească actualizările meteo, să evite deplasările neesențiale în perioadele de viscol și să ia măsuri de precauție în condiții de polei și vânt puternic.

Putin legalizează oprirea comunicațiilor (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă în Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia: FSB acuză scurgeri de informații militare

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a catalogat platforma de mesagerie Telegram drept un risc de securitate, într-un nou episod al tensiunilor dintre autoritățile ruse și una dintre cele mai populare aplicații din țară. Declarațiile vin în contextul războiului din Ucraina și al intensificării controlului asupra spațiului digital. FSB: Telegram ar expune informații militare sensibile Potrivit unui comunicat transmis de FSB, armata rusă ar fi pus în pericol viețile soldaților prin utilizarea Telegram pe linia frontului. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Serviciul de securitate susține că există informații „fiabile” conform cărora forțele armate și serviciile de informații ucrainene pot extrage rapid date din aplicație și le pot folosi în scopuri militare. Acuzațiile sugerează vulnerabilități de securitate ale platformei și ridică semne de întrebare privind utilizarea aplicațiilor de mesagerie în context militar. Temeri privind o posibilă blocare a Telegram în Rusia Declarațiile FSB alimentează din nou speculațiile că Telegram ar putea fi restricționat sau chiar blocat în Rusia. Pentru milioane de utilizatori ruși, aplicația reprezintă una dintre principalele surse de informație nefiltrată și un canal important de comunicare. Posibila interdicție ar marca un nou pas în restrângerea accesului la platforme digitale independente. Rusia dezvoltă alternativa națională la Telegram În paralel, autoritățile ruse au promovat o aplicație de mesagerie proprie, denumită Max, destinată să înlocuiască Telegram, WhatsApp și alte servicii internaționale. Noua platformă a fost însă criticată de activiști și experți în tehnologie, care o consideră un instrument de supraveghere capabil să livreze conținut cenzurat și mesaje de propagandă. Autoritățile acuză Telegram că nu respectă legislația rusă Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în telecomunicații, susține că Telegram nu respectă legislația locală, inclusiv obligația de a elimina conținutul interzis. De asemenea, instituția afirmă că platforma nu ia măsuri suficiente împotriva utilizatorilor care folosesc serviciul pentru activități ilegale. Regulatorul cere ca serverele care procesează datele utilizatorilor ruși să fie localizate pe teritoriul Rusiei, nu în străinătate — o condiție pe care multe platforme occidentale au refuzat-o. Telegram respinge acuzațiile Reprezentanții Telegram au negat în mod repetat acuzațiile formulate de autoritățile ruse. Aceștia au susținut că platforma respectă standardele de securitate și protecția datelor utilizatorilor.

Prințului Andrew, excludere din succesiunea la tron (sursa: Facebook/Royal Family Windsor)
Internațional

Prințul Andrew ar putea fi exclus din succesiunea la tron, după controversele legate de Epstein

Guvernul Marii Britanii ia în calcul o lege care l-ar putea elimina pe prințul Andrew din linia de succesiune la tron, măsură care i-ar bloca definitiv posibilitatea de a deveni rege. Ministrul Apărării, Luke Pollard, a declarat că inițiativa este „lucrul corect de făcut”, indiferent de rezultatul anchetei poliției. Fratele regelui rămâne în prezent al optulea în ordinea succesiunii, deși a fost retras din rolurile oficiale și din titluri după controversele legate de relația sa cu Jeffrey Epstein. Andrew a negat constant orice acuzație. Ancheta penală și perchezițiile la Royal Lodge Andrew a fost eliberat sub investigație după ce fusese reținut pentru suspiciuni de abatere în exercitarea unei funcții publice, iar poliția continuă cercetările. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Mai multe mașini de poliție au fost observate la Royal Lodge, reședința sa din Windsor, unde sunt desfășurate verificări ce ar putea continua până la începutul săptămânii. Autoritățile nu au confirmat oficial dacă toate operațiunile sunt direct legate de dosar. Situația rămâne în curs de evaluare. Plan legislativ discutat cu Palatul Buckingham Luke Pollard a confirmat că guvernul colaborează cu Palatul Buckingham pentru a analiza mecanismul legal prin care Andrew să nu mai fie „la un pas de tron”. Inițiativa ar necesita adoptarea unui act al Parlamentului și aprobarea ambelor camere, urmată de sancțiunea regală. De asemenea, modificarea ar trebui susținută de cele 14 state din Commonwealth unde regele Charles al III-lea este șef de stat. Palatul Buckingham nu a comentat public planul. Sprijin politic și dezbatere publică Mai multe partide, inclusiv Liberal-Democrații și SNP, au semnalat că ar sprijini o astfel de lege, în timp ce unii parlamentari laburiști consideră măsura mai puțin necesară, dat fiind că șansele lui Andrew de a accede la tron sunt reduse. Istorici și analiști vorbesc despre dorința autorităților de a separa criza personală de imaginea instituției monarhiei. Eliminarea din linia de succesiune ar însemna și pierderea rolului de „consilier de stat”, care permite reprezentarea monarhului în anumite situații. Ultimele modificări legislative privind succesiunea au avut loc în 2013, iar ultima eliminare prin act al Parlamentului datează din 1936, după abdicarea lui Edward al VIII-lea.

Ucraina atacă uzina de rachete din Votkinsk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc infrastructura militară rusă: surse indică uzina de rachete din Votkinsk

Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Bloguri militare ucrainene neoficiale susțin că ținta atacului ar fi fost uzina din Votkinsk, aflată la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol-M, iar unele surse afirmă că aici sunt fabricate și alte tipuri de armament balistic. Imagini și videoclipuri distribuite online arată o coloană mare de fum ridicându-se deasupra zonei industriale.  Informațiile nu au fost confirmate oficial de autoritățile ruse. Explozii raportate și trafic aerian suspendat Canale Telegram și martori locali au relatat că în orașul Votkinsk s-ar fi auzit mai multe explozii și zgomote de drone înaintea producerii incendiului. În paralel, aeroportul din Ijevsk și alte aeroporturi din regiuni învecinate și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit Rosaviația. Măsura a fost luată ca precauție în contextul riscului de noi atacuri aeriene. Situația traficului aerian este monitorizată de autorități. Alte atacuri raportate și ipoteze privind armamentul folosit Bloguri militare ruse au semnalat și un posibil incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din Samara, însă autoritățile regionale nu au confirmat informația. Proiectul OSINT ucrainean KiberBoroshno a sugerat că atacul ar fi fost realizat cu rachete ucrainene Flamingo, ipoteză preluată și de alte canale neoficiale. Unele surse media ucrainene afirmă că uzina din Votkinsk produce inclusiv rachete balistice hipersonice Oreșnik. În lipsa unor confirmări oficiale complete, detaliile privind amploarea și consecințele atacului rămân în curs de verificare.

Drumuri blocate de zăpadă și viscol (sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Ninsori abundente și trafic afectat: drumuri naționale închise și restricții pentru camioane

Mai multe sectoare de autostrăzi și drumuri naționale sunt închise sau au restricții de circulație, în urma ninsorilor abundente și a viscolului, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Drumuri blocate de zăpadă și viscol Autoritățile au anunțat închiderea unor tronsoane importante și limitarea accesului pentru anumite categorii de vehicule, în special în sud-estul țării. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Măsurile vizează prevenirea accidentelor și menținerea siguranței rutiere în condiții de vizibilitate redusă și carosabil acoperit cu zăpadă. Șoferii sunt sfătuiți să verifice situația drumurilor înainte de plecare. Tronsoane de drum închise circulației La această oră sunt închise DN21A, între Bărăgan (județul Brăila) și Țăndărei (județul Ialomița), precum și DN3, pe sectorul Islaz (Ilfov) – Călărași. Decizia a fost luată din cauza condițiilor meteo severe care îngreunează intervențiile și pun în pericol siguranța traficului. Autoritățile monitorizează permanent situația și pot dispune noi măsuri în funcție de evoluția vremii. Reluarea circulației va fi anunțată după ce drumurile vor fi curățate și sigure. Restricții pentru vehiculele de peste 3,5 tone Restricții de tonaj au fost impuse pe mai multe drumuri naționale, inclusiv DN1D, DN21, DN2A, DN2C, DN3A și DN4, pe sectoare care traversează județele Prahova, Ialomița, Brăila, Buzău și Călărași. Măsura vizează limitarea blocajelor și facilitarea intervențiilor utilajelor de deszăpezire. Transportatorii sunt îndemnați să își adapteze traseele și programul de deplasare. Autoritățile pot prelungi restricțiile dacă vremea se menține nefavorabilă. Circulație controlată pe Autostrada A2 Pe Autostrada Soarelui A2, între București și Lehliu-Gară, circulația se desfășoară controlat din cauza vizibilității reduse. Vehiculele sunt însoțite de echipaje de drumuri și poliție rutieră pentru a preveni incidentele și pentru a menține fluxul de trafic în siguranță. Șoferii sunt obligați să respecte indicațiile autorităților și să circule cu prudență. Măsura rămâne în vigoare până la îmbunătățirea condițiilor meteo. Intervenții CNAIR și recomandări pentru șoferi În intervalul 20 februarie, ora 18:00 – 21 februarie, ora 06:00, CNAIR a intervenit cu 883 de utilaje și a împrăștiat peste 3.185 de tone de material antiderapant și clorură de calciu. Compania recomandă șoferilor să se informeze înainte de plecare, să folosească corespunzător sistemele de iluminare și climatizare și să își adapteze viteza la condițiile de drum. Păstrarea distanței de siguranță și echiparea corespunzătoare a autovehiculelor rămân esențiale în contextul vremii severe. Autoritățile continuă monitorizarea situației și pot actualiza restricțiile în funcție de evoluția fenomenelor meteo.

Profesor judecat, agresiune sexuală asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesor trimis în judecată pentru agresiune sexuală asupra unei minore de 13 ani

Un profesor din Sirețel, județul Iași, a fost trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat că ar fi încercat să convingă o minoră de 13 ani să întrețină relații sexuale cu el. Profesor judecat, agresiune sexuală asupra unei minore Investigația a fost deschisă în septembrie, după apariția unor imagini de supraveghere care îl surprindeau discutând cu fata în curtea locuinței acesteia, în absența părinților. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Polițiștii din Pașcani s-au autosesizat și au întocmit dosar penal pentru agresiune sexuală, iar bărbatul, în vârstă de 57 de ani, a fost plasat în arest la domiciliu, măsură prelungită de instanță. Conform legislației, agresiunea sexuală asupra unui minor care nu a împlinit 16 ani se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră