joi 17 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

3030 articole
Ramona Emilian

Eveniment

A paisprezecea brățară dacică din aur, recuperată și expusă la Muzeul Național de Istorie

O brățară dacică de aur, recuperată. Autoritățile române au prezentat miercuri, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), o brățară dacică de aur recent recuperată, provenită din zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, aflată în patrimoniul UNESCO. Este a paisprezecea piesă din acest tezaur excepțional și, potrivit specialiștilor, nu fusese identificată anterior în anchetele derulate. O brățară dacică de aur, recuperată Ernest Oberlander-Târnoveanu, fost manager al MNIR și autor al expertizei acestei brățări, a declarat că artefactul nu corespunde niciuneia dintre piesele din dosarele anterioare. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Cu doar trei spire complete și două jumătăți, brățara deschide un nou front de investigație, aparținând unui grup necunoscut până acum. „Este o piesă brută, nefolosită, care urma să fie adaptată persoanei căreia i se dăruia. Este 100% autentică și lucrată cu aceleași tehnici ca brățările recuperate anterior”, a subliniat Oberlander-Târnoveanu. Cea mai grea brățară dacică recuperată până în prezent Artefactul cântărește 1.286,70 grame, fiind cea mai grea dintre brățările recuperate până acum, și are o lungime desfășurată de 1,81 metri. Decorul polispiralic include capete de dragon înaripat, iar modelajul sugerează că a fost realizată mai degrabă de fierari decât de bijutieri, într-un context de abundență auriferă la curtea unui rege dac. „Forma dragonului e specială – o combinație între reptilă și mamifer – iar brățara aparține probabil unei generații sau cel mult două, fără a fi fost reprodusă în metale comune”, a adăugat expertul. Confirmări științifice: aur natural din nisipuri aurifere Analizele realizate la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” au confirmat că brățara este realizată din aliaj natural de aur, argint și cupru, provenit din spălarea nisipurilor aurifere. Decorarea cu palmete s-a realizat cu un poanson identic cu cel folosit la brățările 4, 9 și 13, indicând un singur atelier și un singur meșter. Procurorii: brățara nu figura în bazele internaționale Procurorul Nadia Ciocoiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a dezvăluit că fotografia brățării nu exista în bazele de date internaționale, ceea ce demonstrează caracterul inedit al piesei. „A fost predată recent de un cetățean al unui stat UE, care a cooperat cu Poliția Română pentru repatrierea acesteia”, a precizat procurorul. Traficul cu artefacte Recuperarea brățării face parte dintr-o serie amplă de repatrieri începute în 2007, în cooperare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, experți internaționali și Poliția Română. Până în 2013, fuseseră deja recuperate 13 brățări dacice, alături de podoabe din argint, monede Koson, scuturi regale, arme, unelte din fier, monede grecești Lysimachos și tabulae din bronz cu legile municipiului Troesmis.

O brățară dacică de aur, recuperată (sursa: Facebook/Muzeul Național de Istorie a României)
Franța îl eliberează pe Prințul Paul (sursa: Facebook/Ministère de la Justice)
Eveniment

Prințul Paul al României, eliberat la Paris: Franța refuză extrădarea către România

Franța îl eliberează pe Prințul Paul. Prințul Paul al României a fost eliberat miercuri de Curtea de Apel din Paris, în ciuda unui nou mandat de arestare european emis de autoritățile române, care solicită extrădarea sa pentru executarea unei pedepse cu închisoarea. Franța îl eliberează pe Prințul Paul Paul Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, fusese reținut pe 7 aprilie 2025 la domiciliul său din Paris, în baza unui mandat emis la 30 ianuarie. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Totuși, Camera de extrădări a dispus punerea sa în libertate și plasarea sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi teritoriul Franței. „Franța refuză să devină instrumentul unei persecuții politice” Avocata Miriame Laichi a reacționat dur, afirmând că autoritățile franceze nu doresc să devină „instrumentul unei persecuții judiciare și politice orchestrate de statul român, în unicul scop de a-l împiedica să-și valorifice drepturile la succesiunea regală”. Această decizie vine după ce, în noiembrie 2023, Franța a refuzat o primă solicitare de extrădare, invocând riscul încălcării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Condamnarea în România: trei ani și patru luni de închisoare În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Paul al României la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa. Acuzațiile: trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, în perioada 2006–2013, prințul ar fi colaborat cu o rețea de escroci pentru a obține în mod fraudulos proprietăți revendicate în calitate de moștenitor regal. Prejudiciul estimat pentru statul român: 145 de milioane de euro. Prințul Paul: „Este incredibil, știu că sunt nevinovat” În cadrul audierii recente, prințul a declarat că se consideră nevinovat și că este „incredibil” faptul că autoritățile române au emis un nou mandat de arestare, în condițiile în care el consideră că nu a comis nicio infracțiune. Următoarea audiere privind cererea de extrădare este programată pentru 14 mai, la Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris. Extrădarea refuzată și în Malta Pe lângă Franța, și justiția din Malta a refuzat în aprilie 2024 predarea prințului către autoritățile române. Prințul s-a aflat în Malta cu ocazia unei ceremonii oficiale. Între legitimitate istorică și condamnare penală Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920, fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea. Familia sa a fost exilată în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist în România, iar revendicările asupra moștenirii regale au dus la numeroase litigii. Conflictul dintre autoritățile române și Paul al României reflectă o tensiune istorică nerezolvată, ce continuă să aibă consecințe juridice și politice în prezent.

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu a cerut CNSAS să-i furnizeze documentele din dosarul său: Le voi publica integral

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS. Candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a anunțat miercuri, 16 aprilie, că a depus o cerere oficială la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pentru a primi toate documentele din dosarul său. Inițiativa vine în urma unor acuzații publice legate de o posibilă colaborare cu fosta Securitate. Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS „În urma atacului de ieri, am depus solicitarea către CNSAS pentru a primi toate documentele din dosarul meu. Solicitarea a fost înregistrată cu nr. P1033/25/16.04.2025”, a transmis Antonescu pe Facebook. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Conform unei adeverințe publicate de CNSAS, Crin Antonescu figurează într-un dosar informativ și a dat o declarație în 1988, în perioada în care era profesor la Școala din Niculițel (județul Tulcea). Instituția a concluzionat, însă, că nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității comuniste și nici implicarea în poliție politică. Antonescu: „Nu am fost colaborator, am fost urmărit” Într-o conferință de presă susținută marți, Antonescu a negat categoric orice colaborare cu fosta Securitate, afirmând că a fost chemat doar în calitate de urmărit, în legătură cu un prieten care a încercat să fugă din țară în anii '80. „Nu am avut nicio relație cu Securitatea, decât în calitate de urmărit. Nu am fost niciodată colaborator, cu atât mai puțin implicat în poliție politică”, a declarat acesta. Declarație despre un prieten plecat în străinătate Crin Antonescu a oferit detalii despre contextul acelei declarații din 1988: Un prieten al său, inginer, a încercat să plece în Austria prin Bulgaria în 1987, dar a fost capturat și returnat în România. Prietenul le-a lăsat câteva obiecte personale mai multor apropiați, printre care și Antonescu. Toți cei implicați au fost chemați la Securitate pentru a da explicații. Antonescu susține că nu a oferit informații compromițătoare și că a declarat doar că era prieten cu respectiva persoană și nu știa de intenția acestuia de a fugi. „Foarte interesant e că, în 1988, prietenul respectiv a reușit să fugă. A avut încredere în mine și m-a rugat să-i anunț părinții, ceea ce am făcut. Azi trăiește în Canada”, a mai relatat candidatul. „Nu mi-e frică de securiștii de rit nou” În postarea sa publică, Antonescu a transmis un mesaj celor care încearcă să-i compromită imaginea în plină campanie electorală: „Am crezut că au trecut vremurile șopârlelor și delațiunilor. Se pare că nu. Dar, așa cum nu m-a speriat fosta Securitate, nu mi-e frică nici de securiștii de rit nou.” Crin Antonescu a anunțat că va publica integral documentele pe care le va primi de la CNSAS, „așa cum este firesc”, pentru a elimina orice suspiciune și pentru a demonstra că nu a avut nicio legătură de colaborare cu regimul comunist.

Donald Trump declară război universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, limbaj grobian față de Universitatea Harvard: "Idioți, creiere de pasăre"

Donald Trump declară război universității Harvard. Donald Trump și-a reluat ofensiva împotriva Universității Harvard, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume. Miercuri, pe platforma sa, Truth Social, Trump a criticat dur universitatea, acuzând-o că promovează „ura și prostia”. Donald Trump declară război universității Harvard „Harvard este o glumă, învață ura și prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri federale”, a scris președintele SUA. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Trump a susținut că Harvard ar trebui exclusă din toate topurile internaționale ale universităților, acuzând conducerea instituției că angajează „woke-iști din stânga radicală”, „idioți” și „creiere de pasăre”. Eliminarea programelor de diversitate și incluziune Aceasta nu este prima dată când Trump critică ideologia progresistă din campusurile universitare, dar tonul și măsurile propuse au devenit tot mai agresive în contextul revenirii sale politice. Unul dintre punctele de conflict îl reprezintă refuzul Harvard de a aplica modificările cerute de Trump în ceea ce privește politicile de angajare, criteriile de admitere și renunțarea la programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) Finanțarea Harvard, sub amenințare: 2 miliarde de dolari înghețați Ca măsură de presiune, Trump a blocat 2 miliarde de dolari din fondurile federale destinate universității. Mai mult, președintele SUA a amenințat că Harvard ar putea pierde și scutirile fiscale, de care beneficiază atât la nivel federal, cât și la nivelul statului Massachusetts. Cu un patrimoniu estimat la peste 50 de miliarde de dolari, Harvard este una dintre cele mai bogate instituții private de învățământ din lume. Proteste studențești În ultimele luni, campusul Harvard – asemenea altor universități americane – a fost scena unor proteste studențești împotriva războiului din Fâșia Gaza. Trump acuză conducerea universității că tolerează manifestările antisemite și cere sancționarea dură a instituțiilor care „tolerează ura”. În ciuda presiunii exercitate de Trump, Universitatea Harvard refuză să-și modifice politicile interne, afirmându-și autonomia și continuând să sprijine programele de incluziune și diversitate.

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

Se poate circula pe autostradă între București și Curtea de Argeș începând cu luna mai, anunță CNAIR

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș . Circulația rutieră între Curtea de Argeș și București va fi posibilă în totalitate pe autostradă începând din luna mai 2025, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș Potrivit oficialului CNAIR, antreprenorul italian Webuild SPA execută în prezent ultimele lucrări pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Întreaga secțiune Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 30,35 km, va fi deschisă circulației la finalul lunii mai. 140 km de autostradă, de la Curtea de Argeș la București Cristian Pistol a subliniat că, odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Curtea de Argeș până la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Informația a fost transmisă printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook. Jumătate din tronsonul Pitești – Curtea de Argeș, deschis în 2024 În 2024 a fost dat în folosință primul segment al acestei secțiuni de autostradă, între Bascov și nodul rutier Băiculești, cu o lungime de 15,7 km. Finalizarea lucrărilor în 2025 va permite conectarea completă a orașului Curtea de Argeș la rețeaua de autostrăzi.    

China acuză SUA de război comercial (sursa: X/CHINA MFA Spokesperson 中国外交部发言人)
Internațional

China către Trump: Tu ai început războiul tarifelor, tu să-i pui capăt, noi nu negociem

China acuză SUA de război comercial. China a reacționat dur miercuri la declarațiile recente ale Casei Albe, acuzând Statele Unite că au inițiat războiul comercial și că refuză dialogul sincer. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, Washingtonul trebuie să înceteze cu amenințările și presiunea dacă dorește o soluție negociată. China acuză SUA de război comercial „Statele Unite sunt cele care au început cu tarifele, iar China a reacționat doar pentru a-și apăra interesele”, a declarat Lin Jian într-o conferință de presă. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Oficialul a subliniat că Beijingul este dispus la dialog, dar doar „cu respect reciproc”, fără presiuni, șantaj sau tactici de intimidare. Casa Albă: mingea este „în terenul Beijingului” Poziția Washingtonului, exprimată marți de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost clară: depinde de China să facă primul pas către un acord tarifar. Leavitt a declarat că SUA așteaptă deschiderea Chinei pentru a relua negocierile. Poziția Chinei: clară și constantă de la început Lin Jian a reiterat că poziția Beijingului în privința războiului tarifar a fost „clară și fără echivoc”. „China nu vrea acest război, dar nu se teme să lupte. Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a adăugat oficialul chinez. Escaladatea conflictului comercial dintre SUA și China Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe 2 aprilie, prin anunțarea unor „tarife reciproce” aplicate pe scară largă. Inițial, măsurile au afectat toate țările, dar ulterior Washingtonul le-a relaxat, impunând un tarif generalizat de 10%. În schimb, relația comercială cu China s-a deteriorat accentuat: SUA au aplicat tarife de până la 145% pentru produse chinezești, iar Beijingul a ripostat cu tarife de 125% pentru produse americane. Deși numeroase produse tehnologice din China au rămas neimpozitate, Trump a anunțat că vor fi introduse tarife suplimentare pentru semiconductori, „în viitorul apropiat”. Beijingul cere eliminarea completă a taxelor Ca răspuns, China a cerut Washingtonului să anuleze în totalitate toate taxele impuse în contextul războiului comercial. Autoritățile chineze au subliniat că „protecționismul nu are nicio cale de ieșire” și nu servește intereselor pe termen lung. China numește un nou negociator comercial Tot miercuri, Beijingul a anunțat numirea unui nou reprezentant în negocierile comerciale cu SUA. Li Chenggang, în vârstă de 58 de ani, îl înlocuiește pe Wang Shouwen. Cu o vastă experiență în negocieri internaționale, Li a fost anterior ambasador al Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) din Geneva și va deține funcția de viceministru al comerțului.

Simion-Nicușor, în turul doi (sondaj) (sursa: Facebook/George Simion, Nicușor Dan)
Eveniment

George Simion și Nicușor Dan nu mai pot fi ajunși de ceilalți candidați, arată cel mai recent sondaj

Simion-Nicușor, în turul doi (sondaj). George Simion se află pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale, potrivit unui sondaj IRSOP publicat miercuri, 16 aprilie. Acesta este urmat de Nicușor Dan Simion-Nicușor, în turul doi (sondaj) Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, liderul AUR ar obține 31% din voturi, devansându-l pe Nicușor Dan, cotat cu 28%. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Potrivit IRSOP Victor Ponta urcă pe locul 3 în sondajul IRSOP, cu 18%, în timp ce Crin Antonescu se clasează abia pe locul 4. Simion, perceput ca „probabil câștigător” Autorii sondajului IRSOP subliniază că George Simion este perceput ca având o performanță mai probabilă decât Nicușor Dan la majoritatea atributelor testate. În cazul unei confruntări în turul al doilea, această percepție ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatului final. Notorietatea candidaților Din cei 11 candidați analizați, doar cinci au o notorietate spontană semnificativă. Cu toate acestea, niciunul nu este cunoscut de mai mult de două treimi dintre alegători, ceea ce sugerează o lipsă de familiaritate generalizată cu profilurile politice. Frica de incertitudine Sondajul IRSOP arată că 63% dintre români trăiesc cu teama incertitudinii, a războiului și a recesiunii. Cele mai presante probleme identificate de respondenți sunt veniturile și prețurile. Majoritatea oamenilor doresc siguranță și echitate în privința veniturilor, muncii, serviciilor sociale și a justiției. Metodologia sondajului Sondajul IRSOP a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 1.030 de persoane, în perioada 4–14 aprilie 2025. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a României (18+), iar marja de eroare este de +/-3%. Sondajul a fost realizat exclusiv ca serviciu de informare publică și a fost finanțat integral de IRSOP.

Xanax, revoluție medicală cu efecte dezastruoase (sursa: Pexels/lil artsy)
Eveniment

Generația sedată: cum a devenit Xanax un pericol prescris de medici

Xanax, revoluție medicală cu efecte dezastruoase. În spatele popularității benzodiazepinelor se ascunde o realitate alarmantă: dependența severă. Milioane de pacienți resimt și astăzi efectele devastatoare ale acestor medicamente, așa cum arată o amplă anchetă realizată de Wall Street Journal. Anxioliticul, un simbol al liniștii La începutul anilor ’60, Valium era promovat drept soluția miraculoasă pentru combaterea anxietății și insomniei. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Micuța pastilă galbenă, marcată cu litera „V”, s-a răspândit rapid, ajungând să facă parte chiar din cultura pop. Valium a dominat piața până în anii ’80, când a fost înlocuit de Xanax, un nou anxiolitic cu efecte considerate mai rapide și mai eficiente. Xanax, revoluție medicală cu efecte dezastruoase Xanax, lansat în 1981, a fost perceput ca o revoluție medicală. Prescris frecvent de medici, a fost adoptat cu entuziasm de pacienți. Însă dr. Christy Huff, medic și fostă pacientă, mărturisește pentru Wall Street Journal: „Credeam că am găsit în sfârșit soluția, dar medicamentul m-a dus într-o spirală de suferință.” Ea nu este un caz izolat: povestea dependenței de Xanax se regăsește în numeroase mărturii, din toate colțurile Americii. Sevrajul benzodiazepinelor, suferință severă și ignorată Încă din 1984, psihiatrul britanic Heather Ashton avertiza în British Medical Journal asupra riscurilor severe ale sevrajului benzodiazepinic: „Este o afecțiune gravă, care trebuie tratată cu maximă seriozitate.” Cu toate acestea, prescrierea acestor medicamente a continuat să crească, fără ca pacienții să fie pe deplin informați despre riscurile reale. Tratament facil pentru medici, costuri uriașe pentru pacienți Dr. Jezel Rosa, specialistă în psihiatrie în Florida, atrage atenția că între 2021 și 2022, mai mult de jumătate dintre pacienții consultați erau tratați cu benzodiazepine. „Este o soluție rapidă și comodă pentru medici”, spune ea, „dar pacienții nu primesc adesea un consimțământ informat asupra riscurilor pe termen lung.” Rezultatul? Un val de suferințe evitabile, sevraj dureros și vieți complet răvășite. Mărturiile dramatice ale celor afectați Un bărbat povestește că, în timpul sevrajului, a ajuns să-și sune soția pentru a-și lua rămas bun. Alte persoane descriu dureri cumplite, atacuri de panică, stări de pierdere a cunoștinței. Dana Bare, mamă a cinci copii și fostă directoare de ONG, a devenit dependentă de Xanax după cinci ani de tratament pentru insomnie. Sevrajul i-a provocat senzații de electroșocuri, dureri intense, agorafobie și episoade recurente de panică, chiar și după șase ani de la ultima doză. „Am trecut de la independență totală la o decădere lentă, un abis”, spune Dana. „A fost cea mai dificilă experiență din viața mea și încă sufăr din cauza ei.” Sistemul medical, forțat să reacționeze În 2020, FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) a revizuit avertismentele pentru benzodiazepine, după o explozie a efectelor secundare raportate: 2,2 milioane de cazuri doar în 2018. Ca răspuns, American Society of Addiction Medicine a colaborat cu FDA pentru a crea ghiduri oficiale de sevraj, recomandând reducerea treptată a dozei (cu 5–10% la fiecare 2–4 săptămâni) pentru a minimiza riscurile.    

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa (sursa: Pexels/Chris F)
Internațional

SUA se retrag din lume: vor închide aproape 30 de ambasade și consulate, inclusiv din Europa

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa. Administrația președintelui Donald Trump intenționează să închidă aproape 30 de ambasade și consulate ale Statelor Unite, conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, consultate de CNN. Măsura vizează în special țări din Europa și Africa și face parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor guvernamentale. SUA închid ambasade, inclusiv în Europa Printre misiunile diplomatice americane propuse pentru închidere se numără: Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Ambasadele din Malta și Luxemburg Cinci consulate din Franța Două consulate din Germania Două consulate din Bosnia și Herțegovina Un consulat din Regatul Unit Planul vizează și Africa, unde ar putea fi închise Ambasadele din Republica Congo, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud și un consulat din Africa de Sud. În Asia se propune reducerea activității diplomatice în Somalia și Irak Mai multe alte posturi diplomatice ar urma să fie „redimensionate” pentru a reduce costurile. Criterii de selecție: volum de muncă și costuri Potrivit documentului intern, selecția ambasadelor și consulatelor ce ar putea fi închise s-a bazat pe Volumul de muncă desfășurat Starea facilităților Costurile asociate cu personalul local Recomandările vin din partea asistentului secretarului pentru administrație din cadrul Departamentului de Stat, în contextul unei strategii mai largi de eficientizare. Legătura cu planurile lui Elon Musk și reforma federală Închiderea reprezentanțelor diplomatice se aliniază viziunii promovate de Elon Musk, apropiat al președintelui Trump, care susține reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale. Planurile includ închiderea birourilor și programelor considerate neesențiale,concedieri masive ale angajaților federali și simplificarea aparatului administrativ Aceste măsuri au provocat deja proteste în mai multe state americane. Ce rol au ambasadele și consulatele Ambasadele reprezintă interesele politice ale Statelor Unite și mențin relațiile diplomatice oficiale cu țările gazdă. Consulatele gestionează activități administrative, precum eliberarea vizelor și asistența pentru cetățenii americani din străinătate. Reducerea acestor structuri ar putea afecta accesul la servicii pentru diaspora și ar slăbi prezența diplomatică a SUA în regiunile vizate.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Lasconi va da în judecată USR (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Lasconi va da în judecată USR pentru că i s-a tăiat accesul la banii de campanie

Lasconi va da în judecată USR. Într-un interviu acordat Agerpres, Elena Lasconi, președinta USR și candidată la alegerile prezidențiale, aduce acuzații grave conducerii partidului și anunță acțiuni legale împotriva deciziilor care i-ar fi blocat campania electorală. Lasconi susține că este victima unei nedreptăți comise de „o mână de oameni” din USR, care i-ar fi tăiat accesul la fondurile de campanie, încălcând grav legea electorală și drepturile constituționale. Lasconi va da în judecată USR Lasconi acuză actuala conducere a partidului că a transformat USR într-un „SRL”, luând decizii informale și abuzive, fără bază statutară. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Aceasta susține că i-au fost blocate fondurile de campanie, că reprezentanți ai USR promovează candidatul Nicușor Dan pe spațiul ei de antenă electorală, fapt ce ar constitui o infracțiune electorală. Anunță că va contesta aceste decizii la Curtea Constituțională, AEP și în instanță, considerând că i-au fost încălcate drepturile fundamentale de candidat. Menținerea candidaturii În ciuda conflictului din interiorul USR, Elena Lasconi afirmă că își menține candidatura, sprijinită de o mare parte a membrilor de partid și de simpatizanți. Ea se prezintă ca un candidat independent, antisistem, singurul care nu poate fi controlat de interese sau „găști”. De asemenea, susține că acțiunile actualei conduceri ar putea duce chiar la invalidarea candidaturii lui Nicușor Dan. Ce ar face ca președinte: priorități și viziune politică Lasconi promite o Românie funcțională, cu un guvern nou și un premier ca Ilie Bolojan, nu Marcel Ciolacu. Printre prioritățile sale se numără: reformarea justiției și eliminarea corupției sistemice, combaterea traficului de droguri, investiții în sănătate (screening pentru cancer, mai mulți medici), descentralizarea educației și investiții reale în infrastructură, întărirea parteneriatelor internaționale, în special cu UE și NATO. Apel către români și promisiunea unei președinții diferite Lasconi se prezintă ca o candidată onestă, muncitoare, neșantajabilă, care vine „dintre oameni” și cunoaște direct problemele românilor. Face un apel la femei, la minorități și la toți cetățenii de bună credință să-i acorde șansa de a arăta ce poate face în cinci ani: „Sunt un om care știe ce înseamnă să pornești de la minus”.

America lui Trump, un stat polițienesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, pe cale să transforme SUA într-un stat polițienesc - analiză extrem de dură a Financial Times

America lui Trump, un stat polițienesc. Într-un articol de opinie incisiv, publicat de Financial Times, jurnaliștii semnalează o ruptură profundă în sistemul democratic american, acuzând administrația Trump de sfidarea Curții Supreme și de consolidarea unui regim tot mai autoritar. Analiza scoate la iveală detalii alarmante despre decizii politice controversate, relații internaționale netransparente și încălcări flagrante ale statului de drept. America lui Trump, un stat polițienesc Potrivit Financial Times, "pe 14 aprilie 2025, Statele Unite ale Americii au încetat să mai aibă un guvern care respectă legea. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Unii ar spune că acel moment a avut loc încă din 20 ianuarie, când Donald Trump a fost reales și inaugurat. Dar luni, președintele american a refuzat să respecte o decizie unanimă a Curții Supreme – 9 la 0 – privind repatrierea unui bărbat deportat ilegal. Mai mult, Trump a susținut public că instanța ar fi dat dreptate guvernului său. Trump ignoră justiția și primește sprijin de la lideri autoritari Decizia șocantă a fost susținută de procurorul general, secretarul de stat, vicepreședinte și chiar de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele. Acesta din urmă, gazda unei rețele carcerale care începe să semene cu un gulag în devenire, a refuzat să primească înapoi cetățeanul deportat, Kilmar Armando Abrego Garcia. Trump și echipa sa au afirmat fără dovezi că Garcia ar fi fost un terorist. Contrastul este evident: în februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost mustrat de Trump pentru că nu a fost suficient de recunoscător pentru ajutorul militar primit. În schimb, Bukele, care a venit fără cravată, a fost tratat cu onoruri. Deportări fără drept la apel Administrația Trump pare hotărâtă să ignore complet deciziile instanțelor. În cazul Garcia, guvernul a declarat oficial că tribunalele nu trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința deportărilor. Persoanele străine, dar și cetățenii americani considerați „anti-naționali” sau „suspecți” pot fi reținuți fără drept la recurs. Deja s-a discutat despre construirea unor închisori de maximă securitate pentru americani „deportați” pe sol străin, în El Salvador. Unul dintre cei vizați recent de aceste politici radicale era coafor, nu membru de gang. Altul, doar un student care publicase un editorial. Eticheta de „terorist” devine, astfel, arbitrară. O administrație care falsifică probe și elimină disidenții Avocații administrației aproape că nu mai fac niciun efort să pară convingători. În cazul Garcia, „probele” au fost inventate, iar avocatul guvernamental care a recunoscut deportarea greșită a fost imediat suspendat. Justificarea? Ar interfera cu „suveranitatea” altor state – deși aceeași administrație cere constant altor țări să cedeze teritorii sau politici. El Salvador este, în acest context, la dispoziția lui Trump. Bukele joacă rolul de aliat obedient în regiune, iar contractul închisorilor din această țară rămâne secret, alimentând suspiciunile de corupție și autoritarism. Trump atacă justiția, media și democrația americană Trump nu se oprește aici. A grațiat fraude și persoane acuzate de delapidare care l-au susținut financiar sau public. A suspendat legi privind transparența proprietarilor reali ai companiilor și penalizările pentru mită internațională. Acum își îndreaptă atenția asupra criticilor, lansând atacuri la adresa fostului oficial federal Chris Krebs, care a negat fraudarea alegerilor din 2020. În weekend, Trump a amenințat public postul CBS, după ce emisiunea 60 Minutes a difuzat un interviu critic la adresa sa. El i-a cerut președintelui FCC, Brendan Carr, să revoce licența postului. Interviul fusese acordat chiar de președintele Zelenski, care a afirmat că „narativele rusești câștigă teren în SUA” – o observație care pare tot mai adevărată. America, între spectrul autoritarismului și fuga de dreptate Astăzi, cetățeni americani ar putea solicita azil în alte țări, de teamă că sistemul juridic din SUA devine o armă politică. Justiția, presa și democrația sunt tot mai vulnerabile. Într-un climat în care criticii pot fi anchetați, exilați sau reduși la tăcere, America riscă să-și piardă identitatea de republică constituțională."  

Crește numărul sinuciderilor în rândul tinerilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Creștere alarmantă a numărului de sinucideri la tineri în România. Printre cauze, social media

Crește numărul sinuciderilor în rândul tinerilor. O tânără de 20 de ani a fost găsită spânzurată într-o casă părăsită din Tătărași, iar polițiștii suspectează o sinucidere. Crește numărul sinuciderilor în rândul tinerilor Autopsia nu este finalizată, însă medicii legiști au constatat tăieturi pe brațe și leziuni recente la nivelul gâtului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Fata locuise anterior în acel imobil împreună cu fostul iubit, iar după o despărțire recentă, ar fi recurs la gestul extrem. Statisticile recente sugerează că numărul de cazuri de sinucideri în rândul copiilor și adolescenților din România a crescut alarmant. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prețul cărnii de miel a scăzut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Carnea de miel, mai ieftină decât anul trecut. Prețurile cele mai bune, în piețe

Prețul cărnii de miel a scăzut. La Iași prețul cărnii de miel a scăzut față de anul trecut, ajungând la 38-45 lei/kg în piețe și 39,99-65,90 lei/kg în supermarketuri. Prețul cărnii de miel a scăzut În Săptămâna Mare, clienții caută oferte avantajoase și preferă carnea autohtonă. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Mulți negociază sau împart costurile pentru a se încadra în buget. Deși mai ieftină, carnea de miel nu se cumpără fără târguială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Instalarea limitatoarelor de viteză sufocă traficul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ecuația aglomerației auto de la ieșirea din marile orașe: pietoni plus "cocoașe" egal coadă

Instalarea limitatoarelor de viteză sufocă traficul. Cozile uriașe de pe DN28, la ieșirea din Iași, au reapărut odată cu instalarea limitatoarelor de viteză („cocoașe”) în Valea Lupului, care încetinesc semnificativ traficul. Instalarea limitatoarelor de viteză sufocă traficul Deși acestea sporesc siguranța pietonilor la trecerile de pe Europeană, au anulat beneficiile reconfigurării rutiere realizate în zona ERA. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Lipsa unor pasaje supraterane promite siguranță doar prin soluții temporare, precum pragurile și, eventual, semafoarele. În lipsa unei infrastructuri moderne, zona riscă un blocaj complet odată cu montarea unui semafor suplimentar spre Lețcani. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră