miercuri 03 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7287 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Finul Olguței Vasilescu, un susținător al lui Călin Georgescu și un fost polițist ajung la ICR

PSD și AUR, alături de aliații suveraniști de la PACE, și-au asigurat principalele poziții în noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în urma votului de marți din Senat. Corina Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, a fost aleasă președinte al instituției, în timp ce Adriana Gae, propunerea AUR, a obținut unul dintre cele două posturi de vicepreședinte. În plus, PSD, AUR și PACE dețin împreună patru dintre cele șapte locuri repartizate grupurilor parlamentare în Consiliul de Conducere al ICR, prin Iulian Badea (PSD) și actrița Alina Șerban (propusă de PSD), Nicolae Voiculeț (AUR) și Dumitru Goldbach (PACE). Cine este Corina Încrosnatu Corina Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia, și a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Filologie. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Înainte de a prelua conducerea Institutului Cultural Român, ea a ocupat funcția de vicepreședinte al instituției începând din 2024, fiind numită tot la propunerea PSD. Încrosnatu este cunoscută pentru apropierea de fostul premier Adrian Năstase. Ea a activat în cadrul Fundației Europene Titulescu, organizație pe care a și condus-o, și a fost voluntar în Ministerul Afacerilor Externe în perioada în care instituția era condusă de Mircea Geoană. În septembrie 2013, ideologul rus Aleksandr Dughin, considerat unul dintre promotorii doctrinei eurasianiste și apropiat al Kremlinului, a susținut o conferință la sediul Fundației Europene Titulescu, la invitația lui Adrian Năstase. Evenimentul a generat dezbateri publice, în contextul promovării unor concepte geopolitice asociate influenței ruse în spațiul european. Iulian Badea, finul Liei Olguța Vasilescu Iulian Badea, validat de Senat ca membru al Consiliului de Conducere al ICR la propunerea PSD, este fost deputat și unul dintre cei mai tineri parlamentari ai legislaturii 2020–2024. A fost ales deputat de Dolj pe listele PSD și a ocupat funcția de vicelider al grupului parlamentar social-democrat din Camera Deputaților. În plan politic, este cunoscut și pentru relația apropiată cu liderii PSD Dolj, fiind finul de cununie al primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și al europarlamentarului Claudiu Manda. Reprezentanții AUR în conducerea ICR Adriana Gae, propunerea AUR pentru funcția de vicepreședinte, a fost votată atât de senatorii formațiunii, cât și de parlamentari PSD, obținând 73 de voturi pentru și 43 împotrivă. Dacă Adriana Gae este o prezență discretă în spațiul public, Nicolae Voiculeț, desemnat de AUR în Consiliul de Conducere al ICR, este una dintre figurile cunoscute ale curentului suveranist. Naistul a candidat în 2020 pe lista AUR Prahova pentru Senat și a participat constant la manifestațiile și campaniile organizate de partid. Voiculeț este cunoscut și pentru susținerea publică acordată lui Călin Georgescu și pentru pozițiile sale împotriva restricțiilor sanitare din perioada pandemiei. În 2021, artistul anunța că nu va mai susține concerte în locațiile în care accesul publicului era condiționat de certificatul de vaccinare. Acesta a declarat, în 2021: „Vă rog să nu mă mai contactați pentru că nu voi concerta în locurile în care este impusă o dovadă a vaccinării pentru spectatori. Folosiți slugile de artiști plătiți de guvern, care au cântat la maratoanele vaccinărilor în masă! Muzica mea nu discriminează, ea aparține tuturor oamenilor liberi.” Mai recent, Voiculeț a devenit unul dintre susținătorii vocali ai lui Călin Georgescu, criticând măsurile judiciare luate împotriva acestuia și acuzând existența unei „justiții politizate”. Acesta scria, pe 27 februarie, pe Facebook: "Exact acum un an, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General. Am fost acolo. Am văzut cu ochii mei. A fost momentul în care statul paralel și justiția politizată au arătat până unde sunt dispuse să meargă pentru a opri o voce liberă. Nu era vorba doar despre un om. Era vorba despre frica sistemului de poporul român trezit. Istoria ne-a învățat ceva simplu: când puterea începe să persecute adevărul, înseamnă că sfârșitul ei a început deja. România nu este colonia nimănui și nu va fi condusă la nesfârșit de rețele de crimă organizată. De interese și obediență. Adevărul nu poate fi arestat. Iar Demnitatea unui popor nu poate fi pusă în cătușe.” Dumitru Goldbach, fost polițist Dumitru Goldbach, propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România pentru Consiliul de Conducere al ICR, este lector universitar, doctor în economie și fost polițist. Potrivit CV-ului său profesional, a lucrat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București între 15 martie 2006 și 1 octombrie 2014. În aceeași perioadă și-a finalizat studiile universitare și doctorale și a dezvoltat activități în mediul privat, fiind implicat în companii din domeniul import-exportului și al produselor alimentare. După părăsirea Poliției Capitalei, Goldbach a devenit lector universitar la Universitatea Valahia din Târgoviște. De asemenea, a ocupat funcții în organizații patronale și a fost implicat în activitatea Rotary International, unde a deținut funcții de conducere la nivel local.

PSD și AUR își împart conducerea ICR (sursa: icr.ro)
Fosta școală din Copou, în ruină (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O fostă școală din Iași se prăbușește sub ochii autorităților. Aleșii locali cer măsuri urgente

O fostă școală din zona Copou se află, de ani buni, în stare avansată de degradare, clădirea fiind abandonată și expusă ruinării. Fosta școală din Copou, în ruină În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local Iași, consilierul Vasile Pușcașu (AUR) a cerut autorităților să găsească o soluție pentru salvarea imobilului, inclusiv prin vânzarea acestuia către un investitor dispus să îl reabiliteze. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Fosta școală, situată vizavi de Liceul cu Program Sportiv, a devenit de-a lungul timpului un simbol al nepăsării administrative, fiind ocupată temporar de persoane fără adăpost. Primarul Mihai Chirica a anunțat că o posibilă soluție este relocarea arhivei ApaVital din alte clădiri aflate pe terenul viitorului sediu al Operei Iași, proiect care se află încă în faza de pregătire. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile din Iași rămân sub media țării (sursa: Pexels/Ebru DOĞAN)
Eveniment

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București

Peste 151.000 de pensionari din județul Iași au primit în luna mai 2026 o pensie medie de 2.680 de lei, cu 141 de lei mai puțin decât media națională de 2.821 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Pensiile din Iași rămân sub media țării Diferența se traduce printr-o pierdere de peste 1.690 de lei anual pentru fiecare pensionar ieșean comparativ cu media din România. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Deși Iașiul se situează peste alte județe din Moldova, precum Botoșani, Vaslui sau Suceava, rămâne mult în urma județelor industrializate, unde pensiile depășesc frecvent pragul de 3.000 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează față de București, unde pensia medie din Sectorul 1 ajunge la 4.131 de lei, cu 1.451 de lei peste nivelul din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criminalul din Moara de Vânt, pedeapsă redusă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A înjunghiat două persoane de peste 50 de ori, dar Curtea de Apel îl scapă de detenția pe viață

Autorul dublei crime din Moara de Vânt, Ahmed Sami el-Bourkadi, condamnat inițial de Tribunalul Iași la detenție pe viață pentru uciderea a doi tineri în decembrie 2021, a obținut în apel reducerea pedepsei la 25 de ani de închisoare. Criminalul din Moara de Vânt, pedeapsă redusă Dosarul a fost strămutat la Târgu Mureș la cererea inculpatului, care a invocat presiunea publică asupra magistraților ieșeni, iar judecătorii ardeleni au apreciat diferit gravitatea faptelor. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Crima a avut loc după ce el-Bourkadi, student la Medicină și apropiat al victimei Youssef J., a reacționat violent în urma unei fotografii făcute în glumă, atacându-l cu un cuțit atât pe acesta, cât și pe iubita sa, Vanesa B. Cei doi tineri au suferit zeci de lovituri de cuțit, iar după comiterea dublului asasinat, agresorul și-a schimbat hainele și a ajuns ulterior la Spitalul „Sf. Spiridon” pentru îngrijirea unei răni suferite în timpul atacului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu compromis în UE pentru OUG 13 (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

VIDEO Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Mureșan)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

Munca remote devenită business internațional (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A transformat munca remote într-un business internațional: povestea unei antreprenoare din Iași

Raisa-Ioana Luca, antreprenoare din Iași și fondatoarea agenției TINY Today Media, a construit o afacere de marketing care lucrează cu clienți din SUA, Marea Britanie și Franța, depășind pragul de un milion de lei cifră de afaceri. Munca remote devenită business internațional Parcursul său a început încă de la 17 ani, când colabora remote cu o companie americană, cu mult înainte ca munca de la distanță să devină o tendință în România. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Agenția sa funcționează exclusiv remote încă de la înființare și s-a dezvoltat constant, fără investiții spectaculoase sau strategii de creștere artificiale. În spatele succesului se află aproape 20 de ani de experiență acumulată în medii internaționale diverse și o filozofie clară de business: calitatea serviciilor este mai importantă decât prețurile mici. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Crescut în Spania, îndrăgostit de România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa

Andrei Mureșan, român crescut în Spania, promovează România în rândul prietenilor săi străini prin excursii atent organizate și experiențe autentice. Crescut în Spania, îndrăgostit de România La doar 25 de ani, tânărul și-a construit cariera între Spania și Franța, însă spune că legătura cu țara de origine rămâne extrem de puternică. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Pentru al doilea an consecutiv, el a revenit în România alături de un grup de ingineri din industria aerospațială, foști colegi de master la Toulouse. Timp de nouă zile, aceștia au descoperit cultura, tradițiile și peisajele românești printr-un itinerar special pregătit de Andrei, care mărturisește că nu își dorește să revină în România doar ca simplu turist. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fost polițist, condamnat la închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fost polițist, condamnat la închisoare: a încercat să păcălească anchetatorii după un accident

Virgil Carp, fost polițist rutier și patron al restaurantului „La Cumătru”, a fost condamnat la închisoare cu executare după un accident rutier produs în județul Iași. A încercat să păcălească anchetatorii Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi încercat să evite recoltarea probelor biologice construind o versiune a evenimentelor din care să reiasă că o altă persoană s-ar fi aflat la volan în momentul impactului. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Accidentul a avut loc în aprilie 2022, când BMW-ul condus de acesta a lovit un stâlp de electricitate și gardul unei locuințe de pe șoseaua Bârnova. Procurorii au arătat că declarațiile implicate în încercarea de a ascunde identitatea șoferului au fost marcate de numeroase contradicții, iar alte două persoane implicate în dosar au primit pedepse cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Drona de la Galați, reuniune ONU (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce au obținut Polonia și Estonia în cazuri similare

Prăbușirea dronei rusești în județul Galați a determinat România să solicite convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, într-o reuniune programată pentru 1 iunie, la ora 22:00, ora României. Deși este prima reuniune de acest tip solicitată de București, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, cazul Galați nu reprezintă un episod izolat. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone, rachete sau aeronave militare rusești au ajuns pe agenda Consiliului de Securitate și au alimentat îngrijorările privind securitatea flancului estic al NATO. Dacă aceste reuniuni au produs rareori rezultate concrete la ONU, din cauza dreptului de veto al Rusiei, ele au fost adesea urmate de măsuri suplimentare de securitate adoptate de NATO, contribuind la consolidarea apărării aliate în Europa de Est. Racheta din Polonia, 2022 Primul moment de cotitură a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit după ce o rachetă rusească a lovit localitatea poloneză Przewodów, aflată în apropierea graniței cu Ucraina. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Incidentul a provocat consultări urgente între aliații NATO și a alimentat temerile privind extinderea conflictului dincolo de teritoriul ucrainean. În paralel, liderii NATO au convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației. Dincolo de investigațiile privind originea exactă a rachetei, incidentul a generat o schimbare majoră în filosofia de securitate a Alianței. Înainte de Przewodów, procedurile NATO presupuneau un lanț lung de raportare și consultări politice înainte ca o țintă aeriană suspectă să poată fi angajată militar. După noiembrie 2022, regulile au fost simplificate. Comandanții locali și echipajele aflate în misiuni de poliție aeriană au primit protocoale de reacție mult mai rapide, inclusiv posibilitatea de a neutraliza ținte considerate ostile fără a mai aștepta aprobări succesive de la nivel strategic. Tot atunci s-a consolidat și ideea politică potrivit căreia responsabilitatea pentru orice proiectil care ajunge pe teritoriul NATO aparține Federației Ruse, indiferent dacă acesta a fost lansat direct de Rusia sau a fost generat de acțiuni defensive ale Ucrainei în contextul războiului declanșat de Moscova. Polonia 2025: doborârea efectivă a dronelor Un nou prag a fost depășit în septembrie 2025. Pe fondul unei incursiuni masive în care 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez și NATO, Varșovia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Deși Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio rezoluție executorie, reuniunea a avut efecte concrete în plan militar. Potrivit informațiilor publicate ulterior, avioane poloneze F-16 și aparate aliate, inclusiv F-35 olandeze, au primit autorizația de a doborî dronele care pătrundeau în spațiul aerian NATO. În paralel, Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea sa este amenințată. Consecințele au fost imediate: - extinderea acoperirii sistemelor Patriot desfășurate de Germania; - suplimentarea misiunilor AWACS; - întărirea monitorizării frontierei polono-belaruse; - coordonarea mai strânsă a apărării aeriene pe Flancul Estic. Estonia și răspunsul militar imediat La doar câteva zile după cazul Poloniei, Estonia a cerut la rândul său convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate. Motivul a fost considerat și mai grav: trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute în spațiul aerian estonian, apropiindu-se de Tallinn. Deși Consiliul de Securitate nu a reușit să adopte o rezoluție, NATO a reacționat imediat. Avioane F-35 italiene dislocate în Estonia, împreună cu aeronave din Finlanda și Suedia, au interceptat aparatele rusești și le-au escortat în afara spațiului aliat. În paralel, statele baltice au accelerat integrarea apărării aeriene regionale. Printre măsurile anunțate s-au numărat: - crearea unui mecanism comun de supraveghere a spațiului aerian; - posibilitatea urmăririi și interceptării transfrontaliere a țintelor suspecte; - extinderea utilizării sistemelor de război electronic; - coordonarea permanentă dintre statele baltice și Finlanda. De ce ONU poate discuta, dar nu poate acționa decisiv Experiența ultimilor ani arată însă și limitele evidente ale Consiliului de Securitate. Principalul obstacol este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Federația Rusă. În practică, orice rezoluție care ar impune sancțiuni, măsuri coercitive sau condamnări oficiale împotriva Rusiei poate fi blocată prin veto de Moscova. Acesta este motivul pentru care reuniunile dedicate Poloniei și Estoniei nu au produs măsuri obligatorii, deși au generat efecte politice și militare importante. Totuși, dreptul de veto nu poate împiedica desfășurarea dezbaterilor, prezentarea probelor, formularea pozițiilor oficiale sau izolarea diplomatică a unui stat în fața comunității internaționale. Cu alte cuvinte, Rusia poate bloca o rezoluție, dar nu poate împiedica transformarea unui incident într-un subiect global. Ce poate obține România după reuniunea de la ONU Solicitarea Bucureștiului urmărește mai multe obiective simultan. În primul rând, România internaționalizează incidentul de la Galați și îl transformă dintr-o problemă de securitate locală într-un dosar discutat la nivel mondial. În al doilea rând, contribuie la construirea unei arhive diplomatice și juridice privind incidentele provocate de războiul din Ucraina pe teritoriul statelor NATO. În al treilea rând, oferă aliaților o platformă oficială pentru exprimarea solidarității și pentru prezentarea unor măsuri suplimentare de securitate. Chiar dacă o rezoluție împotriva Rusiei este improbabilă, reuniunea ar putea conduce la: - o declarație politică de condamnare susținută de statele occidentale; - solicitarea unei investigații internaționale independente; - prezentarea unor concluzii tehnice privind proveniența dronei; - creșterea presiunii diplomatice asupra Moscovei. NATO, principalul beneficiar al reuniunii Experiența ultimilor ani sugerează că efectele cele mai importante s-ar putea vedea nu la ONU, ci în cadrul NATO. Atât după incidentul din Polonia, cât și după cel din Estonia, măsurile concrete au fost adoptate de alianță și de statele membre. În acest context, reuniunea de la New York ar putea accelera decizii deja aflate pe masa aliaților: - consolidarea apărării antiaeriene de pe Flancul Estic; - creșterea numărului de sisteme Patriot și alte mijloace de interceptare; - suplimentarea misiunilor AWACS și a zborurilor de poliție aeriană; - extinderea capacităților de război electronic; - integrarea mai strânsă a sistemelor de avertizare timpurie din regiunea Mării Negre.

PSD în declin, AUR și proeuropenii în ascensiune (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea - AUR vs proeuropeni (Siegfried Mureșan)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

Eurodeputații, solidari cu Maia Sandu (presedinte.md)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

Efectele toxice ale fenomenului K-Pop (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Fenomenul K-Pop cucerește adolescenții români: psihologii avertizează asupra efectelor toxice

Fenomenul K-Pop câștigă tot mai mult teren în rândul adolescenților români, influențând nu doar gusturile muzicale, ci și stilul vestimentar, comportamentele și modelele de viață ale tinerilor. Efectele toxice ale fenomenului K-Pop De la dansuri organizate în cinematografe până la comunități online dedicate idolilor sud-coreeni, cultura K-Pop a devenit pentru mulți adolescenți o sursă de apartenență și exprimare personală. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Un psiholog ieșean explică faptul că succesul acestui fenomen este strâns legat de nevoia de validare, identitate și conectare socială specifică vârstei. Specialiștii avertizează însă că expunerea constantă la standarde idealizate de frumusețe și succes poate favoriza comparațiile nesănătoase și izolarea socială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proces interminabil pentru un ghiveci spart (sursa: Pexels/Aravind P.S)
Eveniment

Proces interminabil pornit de la un ghiveci spart: șoferul beat care i-a exasperat pe judecători

Un ieșean prins băut la volan după ce a după ce a spart un ghiveci într-un bar din Tomești riscă să plătească o amendă penală de aproximativ 12.000 de lei, după un proces care a pus la încercare răbdarea judecătorilor. Proces interminabil pentru un ghiveci spart Potrivit anchetatorilor, bărbatul consumase alcool înainte de a se urca la volan, fiind urmărit de patronul localului după ce a spart un ghiveci ornamental și a plecat cu mașina. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Trimis în judecată pentru conducere sub influența alcoolului, acesta a obținut repetate amânări invocând probleme medicale și schimbări de avocat, tergiversând procesul timp de aproape un an. Atitudinea sa din instanță și refuzul de a-și recunoaște fapta i-au determinat pe magistrați să considere că o sancțiune financiară severă ar avea un efect mai puternic decât o pedeapsă cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei (sursa: Facebook/Citadin Iaşi)
Eveniment

Bonusuri de sute de mii de lei pentru șefii Citadin SA. Ce a descoperit Curtea de Conturi

Șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Cu toate acestea, banii nu au fost recuperați până în prezent, iar conducerea societății susține că așteaptă finalizarea unei expertize extrajudiciare independente. Directorul general Marius Ionescu afirmă că doar după încheierea acestei analize vor putea fi stabilite eventualele responsabilități, sumele ce trebuie recuperate și măsurile legale necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sorin Grindeanu, AUR-izat în privința Rusiei (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: în trecut condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră