joi 14 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7220 articole
Ramona Emilian

Economie

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări

Gradul de colectare a impozitelor locale diferă dramatic de la o comună la alta în județul Iași, potrivit unui raport al Ministerul Finanțelor pentru anul 2024. Moldova, codașă la colectarea impozitelor Comuna Tătăruși se apropie de o rată de colectare de 90%, în timp ce la Grajduri procentul abia depășește 2%, iar orașul Podu Iloaiei figurează cu doar 9,38% încasări din taxe și impozite locale. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Unii primari recunosc dificultățile majore privind recuperarea datoriilor și spun că au apelat inclusiv la executări silite, însă edilul din Podu Iloaiei contestă cifrele oficiale și susține că situația reală este diferită. Raportul Ministerului Finanțelor arată că regiunea Moldovei concentrează numeroase UAT-uri cu un nivel redus de colectare, pe fondul sărăciei, veniturilor mici și lipsei unor centre urbane dezvoltate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Moldova, codașă la colectarea impozitelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Portarul naționalei României se căsătorește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Portarul naționalei României se căsătorește: cine e Loredana, viitoarea soție a lui Ștefan Târnovanu

Ștefan Târnovanu, portarul naționalei României și unul dintre cele mai importante produse ale Politehnica Iași, se va căsători la Iași pe 7 iunie, cu partenera sa, Loredana Țurcanu. Portarul naționalei României se căsătorește Născut la Iași, goalkeeperul care a evoluat constant în loturile de juniori, tineret și seniori ale României își va oficializa relația începută în perioada în care juca la Poli Iași. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Viitoarea soție, Loredana Țurcanu, în vârstă de 26 de ani, a absolvit Medicina Veterinară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cei doi s-au mutat împreună la București în vara anului 2020, după transferul lui Târnovanu la FCSB. Continuarea, în Ziarul de Iași

Toxiinfecție la nuntă, șefi ai Poliției, invitați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Focar de toxiinfecție alimentară la o nuntă în Iași: printre invitați s-au aflat și șefi din Poliție

Un posibil focar de toxiinfecție alimentară a fost semnalat la Iași, după ce aproape 50 de persoane au acuzat stări de rău în urma participării la o nuntă organizată la Hotel Capitol. Șefi ai Poliției, printre invitați Potrivit informațiilor, zece invitați au avut nevoie de internare, iar Direcția de Sănătate Publică Iași a declanșat o anchetă și a prelevat probe din alimente, apă și teste de sanitație pentru analize de laborator. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Evenimentul ar fi fost organizat cu ocazia nunții fiului comisarului-șef Adrian Stoian, iar printre invitați s-ar fi aflat și șeful Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Costel Gîtlan, alături de soția sa. Contactat de presă, Costel Gîtlan a confirmat prezența la eveniment, precizând însă că nici el și nici soția sa nu au prezentat simptome specifice unei toxiinfecții alimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Summit B9, de la critici la influența în NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosar Antifraudă pentru dezvoltator din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dezvoltator imobiliar, vizat într-un dosar Antifraudă: prejudiciu de peste 13 milioane de lei

Inspectorii Antifraudă din cadrul ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei într-un dosar care vizează un dezvoltator imobiliar din Iași, suspectat de evaziune fiscală. Dosar Antifraudă pentru dezvoltator din Iași Potrivit anchetatorilor, firma controlată de dezvoltatorul Cristinel Daniel Niculiță ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi folosit evidențe contabile considerate nereale pentru a evita plata impozitului pe profit. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP ANAF susține că societatea a construit și vândut opt blocuri de apartamente, utilizând un mecanism repetitiv de amânare nejustificată a veniturilor. Dezvoltatorul respinge acuzațiile și afirmă că este vorba despre o interpretare eronată a situației fiscale, anunțând că va contesta măsurile în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași

Hidrocentrala de la Pașcani, nou blocaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hidrocentrala de la Pașcani, începută în perioada comunistă, blocată din nou după o contestație

Una dintre cele mai mari investiții publice din județul Iași, hidrocentrala de pe Siret de la Pașcani, începută în perioada lui Nicolae Ceaușescu, este blocată după admiterea unei contestații în licitația pentru echiparea barajului. Hidrocentrala de la Pașcani, nou blocaj Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a decis reluarea evaluării ofertelor depuse pentru proiectul gestionat de Hidroelectrica, la aproape opt luni de la desemnarea câștigătorului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Contestația a fost depusă în septembrie 2025, cu puțin timp înainte ca investiția să primească acordul de mediu anunțat de Diana Buzoianu, prezentă atunci la Pașcani pentru a verifica stadiul lucrărilor. Rămâne de văzut dacă proiectul hidrocentralei de la Pașcani va putea intra în faza de execuție după reluarea procedurii de evaluare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Electrocentrale Craiova, colapsul unei companii (sursa: secraiova.ro)
Eveniment

ANALIZĂ Electrocentrale Craiova și prețul clientelismului politic: colapsul unei companii strategice

Electrocentrale Craiova a devenit un exemplu al modului în care companiile strategice ale statului român sunt împinse spre colaps printr-un amestec toxic de numiri politice, amânări cronice, birocrație și lipsă de viziune. În doar câțiva ani, societatea a pierdut o finanțare europeană de sute de milioane de euro destinată modernizării, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în pragul prăbușirii financiare, în timp ce infrastructura veche de peste patru decenii continua să lase zeci de mii de oameni fără căldură și să polueze masiv. Cazul Electrocentrale Craiova a revenit în atenția publică după o postare publicată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a acuzat prăbușirea financiară a societății pe fondul managementului politic și al întârzierii reformelor. Clientelism politic și indolență administrativă Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat modul în care a fost administrată compania Electrocentrale Craiova, susținând că România a pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de 162 de milioane de euro destinată construirii unei noi centrale pe gaz prin PNRR. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Potrivit acesteia, proiectul nu a mai fost implementat după anularea licitațiilor necesare, deși autoritățile și compania ar fi trebuit să respecte termenele asumate pentru realizarea investiției. Vicepremierul a afirmat că, între timp, situația financiară a societății s-a degradat puternic, datoriile crescând de la aproximativ 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei într-un singur an, în timp ce pierderile au ajuns la 433 de milioane de lei. Oana Gheorghiu a legat aceste probleme și de degradarea infrastructurii vechi de peste 40 de ani, amintind dificultățile întâmpinate de populație în sezonul rece trecut, când zeci de mii de persoane ar fi rămas fără căldură. În același mesaj, vicepremierul a criticat conducerea companiei, despre care spune că a fost numită politic și nu avea experiență tehnică în domeniul energetic, susținând totodată că statul român a primit penalități de aproape 600 de milioane de lei din cauza neachiziționării la timp a certificatelor de emisii. În final, aceasta a afirmat că situația de la Electrocentrale Craiova ar demonstra necesitatea reformării și depolitizării companiilor de stat. Lorena Voican, între competență și numire politică În centrul criticilor formulate de vicepremierul Oana Gheorghiu se află Lorena Voican, cea care a preluat conducerea Electrocentrale Craiova în 2024, când Ministerul Energiei era controlat de PSD, prin Bogdan Iovan. Potrivit CV-ului publicat de societate, Lorena Voican are experiență în domeniul juridic și administrativ, activând anterior în cadrul RA Termoficare Craiova, Termo Craiova și Termo Urban Craiova, unde a ocupat funcții de jurist, director adjunct și administrator. Criticile formulate în spațiul public au vizat însă faptul că aceasta nu avea experiență tehnică directă în exploatarea centralelor energetice, într-un moment în care compania se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din existența sa. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. La începutul anului 2026, după cum relata Defapt.ro, Lorena Voican a fost numită și administrator special după intrarea companiei în insolvență, cu cu susținerea politică venită din zona administrației locale PSD. Traseul Electrocentrale Craiova Electrocentrale Craiova a fost desprinsă din cadrul Complexul Energetic Oltenia în urma unui proces de reorganizare a sectorului energetic și a obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Separarea de CE Oltenia trebuia să permită restructurarea și modernizarea activității. În practică, noua entitate a preluat nu doar active energetice vechi, ci și datorii istorice de peste 520 de milioane de lei. Compania a rămas dependentă de infrastructura pe cărbune și a intrat rapid într-o spirală a declinului financiar și operațional care avea să o împingă spre insolvență în doar câțiva ani. Ce arată raportul Corpului de Control al Guvernului Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că insolvența Electrocentrale Craiova nu a fost provocată de o singură decizie greșită, ci de suprapunerea mai multor probleme financiare, administrative și structurale care s-au agravat de la an la an. Practic, compania a ajuns prinsă într-un cerc vicios: producea energie electrică și termică la costuri mai mari decât prețurile la care putea vinde energia, ceea ce a generat pierderi constante încă din primii ani de funcționare după desprinderea de CE Oltenia. În paralel, societatea a acumulat obligații uriașe legate de certificatele de emisii de carbon, devenite extrem de costisitoare pentru centralele pe cărbune. Pentru a putea continua activitatea, Electrocentrale Craiova a împrumutat de la CE Oltenia 960.000 de certificate de emisii, iar pentru garantarea acestui împrumut a contractat un credit de peste 331 de milioane de lei de la Exim Banca Românească, în numele și contul statului. Problema a fost că societatea nu a mai avut capacitatea financiară să ramburseze integral creditul, iar între timp valoarea certificatelor a crescut. Astfel, suma returnată către CE Oltenia a devenit cu peste 51 de milioane de lei mai mare decât valoarea inițială a împrumutului. Proiectul PNRR care trebuia să salveze compania În paralel cu degradarea situației financiare, autoritățile au încercat salvarea companiei printr-un proiect major finanțat prin PNRR: construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență. Contractul de finanțare, în valoare totală de peste 250 de milioane de euro, dintre care aproximativ 165 de milioane de euro fonduri nerambursabile, a fost anunțat pe 29 iunie 2023. La acel moment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al companiei, Dan Vasile, prezentau investiția drept una dintre cele mai importante modernizări energetice din sudul României. Noua centrală, cu o capacitate de 295 MW, urma să înlocuiască grupurile energetice pe cărbune și să reducă semnificativ emisiile de CO₂ și poluarea din Craiova. Proiectul avea o valoare totală de peste 1,28 miliarde de lei fără TVA, dintre care aproximativ 826 de milioane de lei reprezentau finanțare europeană nerambursabilă. Autoritățile susțineau atunci că investiția va asigura stabilitatea sistemului de termoficare și va contribui la atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021–2030. Punerea în funcțiune a centralei era programată pentru anul 2026. De ce au eșuat licitațiile Optimismul din vara lui 2023 s-a lovit însă rapid de realitatea termenelor extrem de restrictive impuse prin PNRR. Deși finanțarea fusese aprobată și prezentată ca un proiect strategic pentru tranziția energetică a Craiovei, compania nu a reușit să finalizeze procedurile de achiziție pentru construirea centralei. Două licitații consecutive au eșuat, iar explicația oficială oferită ulterior de Electrocentrale Craiova a fost că niciun constructor nu a depus o ofertă admisibilă, deoarece proiectul nu mai putea fi realizat în timpul rămas până la termenul-limită impus de PNRR, respectiv mijlocul anului 2026. Raportul Corpului de Control al Guvernului arată însă că principalele probleme au fost subevaluarea bugetului și termenul de execuție considerat nerealist pentru o investiție energetică de asemenea dimensiuni. Practic, marile companii din domeniu au considerat că proiectarea, execuția, testarea și punerea în funcțiune a unei centrale de aproape 300 MW nu puteau fi finalizate realist în intervalul disponibil. În lipsa posibilității de a majora bugetul și de a prelungi termenul de implementare, proiectul a devenit neatractiv pentru operatorii economici. Contractul de finanțare a fost reziliat în februarie 2026, iar proiectul care trebuia să modernizeze compania a fost abandonat. Poluare, infrastructură veche și pierderi tot mai mari În timp ce proiectul noii centrale stagna, situația tehnică și financiară a Electrocentrale Craiova continua să se degradeze. Infrastructura energetică veche de peste 40 de ani a rămas în funcțiune, iar problemele de mediu s-au accentuat. Locuitorii din apropierea CET II au reclamat în repetate rânduri poluarea cu cenușă și avariile frecvente, iar Garda de Mediu a aplicat mai multe sancțiuni companiei. În paralel, costurile uriașe generate de certificatele de emisii CO₂ și pierderile financiare tot mai mari au împins societatea într-o situație critică. Potrivit raportului Corpului de Control, Electrocentrale Craiova a înregistrat doar în 2024 pierderi de peste 433 de milioane de lei, iar datoriile totale au depășit 1,29 miliarde de lei. Situația s-a agravat și mai mult după ce Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat penalități de aproape 600 de milioane de lei pentru certificate de emisii care nu au fost returnate la timp. În aceste condiții, planul Guvernului de a salva compania printr-o majorare de capital de aproximativ 300 de milioane de euro nu s-a mai concretizat. Compania a rămas fără resurse financiare, fără investiția europeană care trebuia să îi modernizeze activitatea și fără posibilitatea de a obține noi finanțări, întrucât activele sale erau deja gajate pentru creditele existente. În plus, un alt proiect important, modernizarea rețelei de termoficare, a pierdut șansa finanțării europene din motive birocratice și juridice, deoarece Electrocentrale Craiova nu deținea licența necesară pentru transportul și distribuția agentului termic către populație.

Guvernul tehnocrat, poziționarea partidelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

Primăria Sectorului 5, breșă de securitate (sursa: Facebook/Primaria Sectorului 5)
Eveniment

Primăria Sectorului 5, nouă breșă de securitate: datele cetățenilor ar fi fost expuse online

Deputatul USR de București, Alexandru Dimitriu, acuză conducerea Primăria Sectorului 5 de neglijență gravă după descoperirea unei noi breșe de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale. Potrivit parlamentarului, sistemul ar permite accesarea unor date personale sensibile doar prin introducerea unei adrese de e-mail, fără verificări suplimentare de identitate. Declarațiile vin pe fondul scandalului izbucnit în urmă cu doi ani, când hackerii au spart sistemele informatice ale instituției și au publicat pe internet datele a peste 200.000 de cetățeni și înregistrări audio ale angajaților. „Primăria Sectorului 5, un serial despre incompetență” Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur administrația Sectorului 5 și modul în care sunt protejate datele cetățenilor. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan „Piedone Jr. reușește performanța incredibilă de a transforma Primăria Sectorului 5 într-un serial despre incompetență, improvizație și nepăsare față de cetățeni. Colegii mei de la USR Sector 5 au descoperit o breșă gravă de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale: introduci o adresă de e-mail, iar sistemul îți completează automat datele personale ale cetățeanului asociat acelui cont." Fără verificări de securitate "Nume, telefon, CNP și alte informații sensibile, toate disponibile fără verificări serioase de identitate. Felicitări colegului meu, consilierul local USR Mihai Ionescu, pentru descoperirea și semnalarea acestei breșe de securitate. Nu vorbim despre o greșeală izolată. Acum doi ani, hackerii au spart sistemele Primăriei Sectorului 5 și au furat datele a peste 200.000 de cetățeni, inclusiv înregistrări audio ale angajaților. Apoi le-au distribuit pe internet. Investigațiile de presă au arătat atunci un tablou absolut halucinant: mentenanța site-urilor primăriei era făcută printr-o firmă conectată la familia purtătoarei de cuvânt a primăriei conduse de Piedone Jr. Adică exact combinația care duce la dezastru pentru oameni. Piedone Jr. a fost impus la primărie de tăică-su, deși era apă de ploaie în administrație. Dar nu a fost în stare măcar să învețe ceva între timp. Poate ar trebui să lase pe altul și să-și continue somnul în privat.” Contextul scandalului de securitate de la Sectorul 5 În 2024, Primăria Sectorului 5 a fost ținta unui atac cibernetic major de tip ransomware. Hackerii au reușit să compromită serverele instituției și au solicitat o răscumpărare record de 5 milioane de dolari pentru deblocarea datelor Atacul a afectat în mod direct infrastructura IT a sediului din strada Fabrica de Chibrituri, provocând nefuncționalități la nivelul centralei telefonice și al altor servicii digitale interne. Deși inițial au existat raportări contradictorii, investigațiile ulterioare au indicat faptul că datele personale ale aproximativ 200.000 de cetățeni au fost compromise și ulterior scoase la vânzare pe Dark Web după ce primăria a refuzat plata răscumpărării.

Piața auto second-hand, vehicule avariate (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Eveniment

Piața auto second-hand, plină de vehicule avariate: care sunt cele mai riscante țări de proveniență

Peste 85% dintre mașinile second-hand importate din Belgia și verificate în România anul trecut aveau înregistrări de daune, potrivit unui studiu realizat de carVertical. Belgia și Germania, lideri la daune Procentul este apropiat de cel al vehiculelor aduse din Germania, unde 88% dintre mașinile verificate prezentau istorice de accidente sau reparații, ceea ce arată riscurile ridicate de pe piața auto second-hand din Europa. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Datele analizate arată că 60,6% dintre mașinile verificate în România în 2025 proveneau din import, cele mai multe fiind aduse din Germania, Franța, Italia, Belgia și Olanda. Specialiștii avertizează că, deși nu toate daunele sunt grave, unele vehicule pot ascunde reparații costisitoare sau accidente serioase care nu pot fi observate la o simplă verificare vizuală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cursuri de dans pentru nuntă, costul lecțiilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dansul mirilor, o industrie profitabilă: cât plătesc cuplurile pentru lecții de coregrafie

Cursurile de dans pentru miri sunt tot mai căutate în Iași, iar școlile de profil și-au diversificat ofertele pentru cuplurile care își doresc un moment spectaculos la nuntă. Cât plătesc mirii pentru lecții de dans De la vals și tango până la salsa, bachata sau dans popular, viitorii miri caută coregrafii moderne și lecții care să îi ajute să danseze fără emoții în fața invitaților. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Printre cele mai populare școli promovate online se numără Ikim Dance, fondată de Andrei și Ana Ikim, cunoscuți pe rețelele sociale pentru tutorialele și videoclipurile dedicate dansului mirilor și petrecerilor. Pe platforma lor online, coregrafiile pentru dansul mirilor costă în general 599 de lei, iar cursul „3 în 1”, care include dans popular, dans lent și dans ritmat, poate fi achiziționat cu 499 de lei și oferă acces permanent la lecțiile video. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Noua Casă”, cele mai avantajoase rate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Rate mai mici pentru programul „Noua Casă”: topul băncilor cu cele mai avantajoase oferte

Programul „Noua Casă” rămâne una dintre cele mai accesibile variante pentru românii care vor să cumpere o locuință cu un avans redus, de doar 5%, comparativ cu creditele ipotecare standard. „Noua Casă”, cele mai avantajoase rate Pentru un împrumut de 50.000 de euro pe 25 de ani, rata lunară ajunge în prezent la aproximativ 370 de euro, adică între 1.800 și 1.900 de lei, în funcție de cursul valutar și condițiile de creditare ale băncilor. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Potrivit unei simulări, cea mai mică rată lunară în cadrul programului „Noua Casă” este oferită de CEC Bank, în timp ce UniCredit Bank are cea mai ridicată rată dintre ofertele analizate. Pentru anul 2026, programul beneficiază de un plafon de garantare de 500 de milioane de lei și se adresează în special persoanelor care nu pot acoperi avansurile mari cerute la creditele ipotecare clasice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bebeluș bătut de mamă, femeia condamnată (sursa: Pexels/Bruno Curly)
Eveniment

Bebeluș bătut cu brutalitate de propria mamă: femeia a fost condamnată la închisoare

Un caz șocant s-a petrecut la Iași, unde o mamă a fost condamnată la închisoare după ce și-a bătut cu brutalitate bebelușul născut prematur, considerându-l „handicapat”. Bebeluș bătut de mamă, femeia condamnată Copilul a fost salvat în ultimul moment de bunica paternă, care a alertat autoritățile prin apel la 112 și la numărul 119 destinat cazurilor de abuz asupra copiilor. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat În fața instanței, femeia a susținut că și ea fusese victima violenței din partea concubinului, însă judecătorii nu au identificat circumstanțe atenuante. Magistrații au decis condamnarea la 3 ani și 6 luni de detenție, pentru violențele cumplite exercitate asupra nou-născutului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Băcăuanul din spatele brandurilor ieșene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la student la partener într-o mare agenție: povestea creatorului unor branduri cunoscute din Iași

Innerpride Branding este agenția ieșeană din spatele unor identități vizuale cunoscute, inclusiv pentru Aeroportul Iași, iar unul dintre oamenii-cheie ai companiei este Viorel Nedelcu, co-proprietar și designer de brand. Băcăuanul din spatele brandurilor ieșene Venit din Bacău la Iași ca student, acesta și-a construit întreaga carieră în cadrul aceleiași firme, unde lucrează de 16 ani, într-un domeniu pe care îl descrie ca fiind mereu diferit și provocator. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat La 39 de ani, Viorel Nedelcu spune că nu a simțit niciodată nevoia să schimbe angajatorul, pentru că fiecare proiect de branding înseamnă o nouă poveste și o nouă provocare creativă. Deși este astăzi partener în companie, recunoaște că succesul agenției se bazează pe echipă și că fără colegii săi antreprenoriatul ar fi fost mult mai dificil. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră