A paisprezecea brățară dacică din aur, recuperată și expusă la Muzeul Național de Istorie
O brățară dacică de aur, recuperată. Autoritățile române au prezentat miercuri, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), o brățară dacică de aur recent recuperată, provenită din zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, aflată în patrimoniul UNESCO. Este a paisprezecea piesă din acest tezaur excepțional și, potrivit specialiștilor, nu fusese identificată anterior în anchetele derulate. O brățară dacică de aur, recuperată Ernest Oberlander-Târnoveanu, fost manager al MNIR și autor al expertizei acestei brățări, a declarat că artefactul nu corespunde niciuneia dintre piesele din dosarele anterioare. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Cu doar trei spire complete și două jumătăți, brățara deschide un nou front de investigație, aparținând unui grup necunoscut până acum. „Este o piesă brută, nefolosită, care urma să fie adaptată persoanei căreia i se dăruia. Este 100% autentică și lucrată cu aceleași tehnici ca brățările recuperate anterior”, a subliniat Oberlander-Târnoveanu. Cea mai grea brățară dacică recuperată până în prezent Artefactul cântărește 1.286,70 grame, fiind cea mai grea dintre brățările recuperate până acum, și are o lungime desfășurată de 1,81 metri. Decorul polispiralic include capete de dragon înaripat, iar modelajul sugerează că a fost realizată mai degrabă de fierari decât de bijutieri, într-un context de abundență auriferă la curtea unui rege dac. „Forma dragonului e specială – o combinație între reptilă și mamifer – iar brățara aparține probabil unei generații sau cel mult două, fără a fi fost reprodusă în metale comune”, a adăugat expertul. Confirmări științifice: aur natural din nisipuri aurifere Analizele realizate la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” au confirmat că brățara este realizată din aliaj natural de aur, argint și cupru, provenit din spălarea nisipurilor aurifere. Decorarea cu palmete s-a realizat cu un poanson identic cu cel folosit la brățările 4, 9 și 13, indicând un singur atelier și un singur meșter. Procurorii: brățara nu figura în bazele internaționale Procurorul Nadia Ciocoiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a dezvăluit că fotografia brățării nu exista în bazele de date internaționale, ceea ce demonstrează caracterul inedit al piesei. „A fost predată recent de un cetățean al unui stat UE, care a cooperat cu Poliția Română pentru repatrierea acesteia”, a precizat procurorul. Traficul cu artefacte Recuperarea brățării face parte dintr-o serie amplă de repatrieri începute în 2007, în cooperare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, experți internaționali și Poliția Română. Până în 2013, fuseseră deja recuperate 13 brățări dacice, alături de podoabe din argint, monede Koson, scuturi regale, arme, unelte din fier, monede grecești Lysimachos și tabulae din bronz cu legile municipiului Troesmis.
