Eveniment
România, obligată să plătească sute de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID nefolosite
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că al treilea contract încheiat cu Pfizer pentru vaccinurile anti-Covid nu a avut o fundamentare clară a necesarului de vaccinuri, iar estimările privind dozele au fost supraevaluate.
„Un contract fără fundament clar al nevoii”
Potrivit ministrului, analiza datelor arată că achiziția suplimentară de vaccinuri nu a fost justificată în mod riguros, ceea ce a dus la acumularea unui număr excesiv de doze:
Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual
"Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate."
Rogobete: „Campania de vaccinare a fost un eșec”
În același context, Alexandru Rogobete a calificat campania de vaccinare anti-COVID din România drept un eșec, sugerând că planificarea și implementarea acesteia au fost deficitare.
"Campania de vaccinare anti-COVID a reprezentat un eşec”, a afirmat acesta.
Ministrul a subliniat și disproporția dintre numărul de doze achiziționate și populația țării:
"Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel."
România și Polonia, obligate la plată
În paralel, un tribunal din Bruxelles a decis, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să achite sumele restante pentru vaccinurile comandate de la Pfizer/BioNTech.
Potrivit deciziei, România ar urma să plătească aproximativ 600 de milioane de euro, iar Polonia, circa 1,3 miliarde de euro.
Proces deschis de Pfizer după pandemie
Compania Pfizer a deschis acțiunea în justiție în toamna anului 2023, solicitând respectarea contractelor de achiziție semnate în perioada pandemiei.
După încheierea crizei sanitare, România și Polonia au refuzat să mai execute integral aceste contracte, invocând schimbarea contextului epidemiologic și necesarul redus de vaccinuri.
Impact major asupra bugetului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea prin care România a fost obligată să plătească soldul restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech nu este definitivă, însă are caracter executoriu.
Potrivit ministrului, decizia instanței are un impact semnificativ asupra României, având în vedere valoarea ridicată a sumei de plată și dobânzile aferente:
"Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective."
Radu Marinescu a precizat că dosarul nu a fost gestionat de Ministerul Justiției, ci de Ministerul Finanțelor, conform atribuțiilor legale:
"De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiţiei, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale."
Hotărârea este executorie: plata poate fi făcută imediat
Chiar dacă există posibilitatea unei căi de atac, decizia poate fi pusă în aplicare imediat, prin virarea sumelor datorate.
"Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont.", a spus Marinescu.
Ministrul a subliniat că autoritățile vor urmări evoluția cazului și rezultatul apelului:
"Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac şi vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat."
Riscuri financiare dacă plata este amânată
Întrebat dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult în cazul în care nu achită imediat suma și așteaptă finalizarea căii de atac, ministrul Justiției a avertizat asupra posibilelor consecințe:
"O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are şi instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă."
Acesta a explicat că refuzul sau întârzierea plății ar putea duce la acumularea de datorii suplimentare:
"Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului."
Decizia finală aparține Guvernului
Radu Marinescu a evitat să anticipeze rezultatul unei eventuale căi de atac, subliniind că decizia finală va fi luată la nivel guvernamental.
"E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental şi, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult", a declarat acesta.
