marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7425 articole
Ramona Emilian

Internațional

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia

România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte. Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene. România, alături de Canada și Țările de Jos Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea. România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației. Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO. Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice. Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia. Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă. Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii. Germania și Letonia, în fruntea clasamentului Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev. Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului. Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare. Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki. Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități. Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare. În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific. Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia. El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele. Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare
Eveniment

Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare

Tot mai mulți români aleg să își cumpere vechime în muncă pentru a completa stagiul de cotizare necesar obținerii pensiei pentru limită de vârstă. Un an de vechime, 12.975 de lei În județul Iași, Casa Județeană de Pensii a încheiat aproape 300 de contracte de asigurare socială în primele șase luni din 2026, cele mai multe pentru achiziționarea retroactivă a vechimii. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” O lună de stagiu de cotizare costă în prezent minimum 1.081,25 lei, iar un an de vechime poate fi cumpărat cu 12.975 de lei. Valoarea contribuției este calculată prin aplicarea cotei de 25% la salariul minim brut de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată
Eveniment

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată

Companiile IT cu capital românesc din județul Iași au încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere, cumulând afaceri de peste 440 de milioane de lei și un profit net de aproape 60 de milioane de lei. Companiile românești IT, profit în creștere Veniturile celor mai mari zece firme au avansat cu 29,2%, iar profitul a crescut cu 57,7% față de anul precedent, în timp ce numărul angajaților a urcat cu doar 4,6%. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Analiza evidențiază diferențe semnificative între companii în ceea ce privește productivitatea și rentabilitatea, unele reușind performanțe remarcabile raportate la numărul de salariați. Deși piața IT ieșeană este dominată de companii cu capital străin, firmele românești demonstrează că pot obține ritmuri solide de creștere și rezultate financiare competitive. Continuarea, în Ziarul de Iași

Poli Iași, trei zile pentru a supraviețui: trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro
Eveniment

Poli Iași, trei zile pentru a supraviețui: trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro

Politehnica Iași mai are doar trei zile pentru a se înscrie în Liga a II-a, însă clubul nu dispune de fondurile necesare pentru continuarea activității. Poli Iași, datorii de 1,5 milioane de euro După respingerea colaborării dintre ACSM Politehnica Iași și CSM Iași 2020, autoritățile locale încearcă o nouă soluție, printr-un proiect comun cu Universitatea de Științele Vieții (USV). Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Pentru a putea continua în competiție, clubul trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro din totalul de două milioane acumulate în insolvență. Miza este salvarea fotbalului ieșean și păstrarea unui loc în Liga a II-a, într-o cursă contracronometru cu doar câteva zile rămase până la termenul-limită. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: toate minciunile liderului PSD
Politică

Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: toate minciunile liderului PSD

Sorin Grindeanu a lansat, înaintea noilor consultări politice de la Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai dure atacuri la adresa PNL și a Guvernului demis condus de Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat împrumuturile statului, pierderea locurilor de muncă, falimentele, reducerile de personal din Educație, contractele atribuite unei firme fondate de Dragoș Pîslaru și presupusa pregătire a vânzării unor participații la companii strategice, inclusiv Hidroelectrica. O verificare a principalelor acuzații arată însă că discursul liderului PSD combină fapte reale, cifre scoase din context și acuzații care depășesc ceea ce demonstrează documentele publice. „Brătienii second-hand” Mesajul liderului social-democrat începe cu o critică directă la adresa conducerii PNL, pe care o ironizează folosind expresia „Brătienii second-hand”. Citește și: Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare Potrivit acestuia, liberalii încearcă să își construiască profilul politic exclusiv prin opoziția față de PSD, în timp ce rămân „legați de scaune”, în frunte cu un premier demis de Parlament. Grindeanu susține că Guvernul Bolojan va îndatora România în 2026 cu 25 de miliarde de lei mai mult decât a făcut-o Guvernul Ciolacu în 2024. Liderul PSD invocă mai multe cifre, afirmând că România se împrumută cu „900 de euro pe oră”, că „165 de locuri de muncă se pierd zilnic” și că „70 de firme intră în faliment în fiecare zi”. „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD. Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment”, scrie Grindeanu în postarea sa. Calcul posibil, interpretare incompletă Comparația are o bază numerică: împrumuturile totale contractate în 2024 au ajuns la aproximativ 252 de miliarde de lei, iar necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este cuprins între 275 și 285 de miliarde de lei. Diferența poate fi, așadar, de aproximativ 23-33 de miliarde de lei. Problema este că necesarul brut de finanțare nu reprezintă doar datorie nouă făcută pentru cheltuielile curente. El include atât deficitul bugetar din anul respectiv, cât și sumele necesare pentru refinanțarea datoriilor mai vechi ajunse la scadență. În 2026, numai datoria care trebuie rostogolită depășește 150 de miliarde de lei, față de aproximativ 99 de miliarde în 2025. O parte importantă a creșterii necesarului de finanțare provine, așadar, din obligații acumulate anterior. În același timp, estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 este de aproximativ 6-6,5% din PIB, sensibil mai mică decât deficitul de 9,3% înregistrat în 2024. Cu alte cuvinte, statul poate contracta împrumuturi brute mai mari, deși deficitul anual scade, deoarece trebuie să refinanțeze un volum tot mai mare de datorii vechi. Comparația lui Grindeanu este deci aritmetic plauzibilă, dar induce ideea că întreaga diferență reprezintă cheltuieli suplimentare generate exclusiv de actualul Guvern. Datele nu permit o asemenea concluzie. Mai există și o vulnerabilitate politică, la care liderul PSD nu a fost atent: recordul de 252 de miliarde de lei din 2024 a fost înregistrat de Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, pe fondul unui deficit care a ieșit puternic de sub control. PSD nu poate fi scos din ecuația care a produs actualul volum al datoriei și al refinanțărilor. „900 de euro împrumutați pe oră”: cifra nu trece testul aritmetic Afirmația potrivit căreia România s-ar împrumuta cu 900 de euro pe oră este incompatibilă chiar cu celelalte cifre invocate în mesaj. La 900 de euro pe oră, suma anuală ar fi de aproximativ 7,9 milioane de euro, echivalentul a circa 40 de milioane de lei. Or, necesarul brut de finanțare al României se măsoară în sute de miliarde de lei. Prin urmare, fie suma, fie unitatea de timp a fost indicată greșit. „Combinațiile” guvernului Bolojan, nedovedite Sorin Grindeanu susține și că reprezentanții Guvernului ar fi făcut „multe combinații pe multe milioane de euro cu tot felul de firme străine”. Însă liderul PSD nu precizează firmele, contractele, sumele, procedurile de achiziție sau persoanele care ar fi intervenit în atribuirea lor. În lipsa unor exemple și documente concrete, formularea este o acuzație politică. Pentru a putea fi tratată ca informație factuală ar fi necesare rapoarte ale instituțiilor de control, investigații ale autorităților sau dovezi privind încălcarea legislației. Acuzații la adresa ministrului Dragoș Pîslaru Grindeanu formulează și acuzații la adresa fostului ministru Dragoș Pîslaru, despre care afirmă că, înainte de plecarea din funcție, ar fi atribuit contracte în valoare de milioane de lei unor firme apropiate. Însă, din punct de vedere strict legal, Pîslaru a ieșit din acționariatul firmei (fosta GEA Strategy & Consulting, actuala Civitta) înainte de a ocupa funcțiile de demnitate publică. În actele oficiale de la Registrul Comerțului, el nu mai figura ca administrator sau asociat în momentul în care ministerul acorda acele contracte. Într-o postare publicată pe Facebook, Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi favorizat firma de consultanță pe care a cofondat-o în 2006, susținând că aceasta a fost vândută unei multinaționale în 2017 și că el a părăsit complet compania în 2019, odată cu alegerea sa ca europarlamentar. Ministrul afirmă că societatea a câștigat ulterior două licitații publice organizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene fără implicarea sa, subliniind că nu a avut niciun rol în procedurile de atribuire și că responsabilitatea sa a fost doar aceea de a se asigura că legislația este respectată. PSD revendică reforma companiilor de stat În aceeși postare, liderul PSD critică și declarațiile Oanei Gheorghiu, fără a o numi explicit, care susținuse că tensiunile din coaliție au apărut în momentul în care s-a discutat despre reformarea companiilor de stat. Potrivit lui Sorin Grindeanu, măsurile privind reducerea indemnizațiilor și diminuarea numărului de membri din consiliile de administrație ale companiilor de stat au fost elaborate de PSD, prin cel de-al doilea pachet de reforme. El susține că aceste măsuri au fost pregătite de fostul ministru Radu Oprea și afirmă că adversarii politici nu au contribuit la reformarea sectorului public. „Măsurile pe companiile de stat, reducerile de indemnizații și de membri în CA-uri, s-au luat prin pachetul doi și au fost lucrate de Radu Oprea de la PSD”, afirmă Sorin Grindenu. Demistificarea „reformei” PSD De fapt, reforma a fost impusă de PNRR, nu inițiată de PSD. Modificările privind guvernanța corporativă în companiile de stat (Legea 187/2023 pentru modificarea OUG 109/2011) au fost jaloane obligatorii în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru ca România să nu piardă miliarde de euro. Nu a fost o inițiativă voluntară a PSD, ci o condiție strictă a Comisiei Europene. În realitate, în ciuda textului legii, numirile în Consiliile de Administrație ale marilor companii de stat (din energie, transporturi etc.) au continuat să fie profund politizate, fiind folosite mandate provizorii succesive pentru a ocoli concursurile transparente. Radu Oprea, eroul reformelor cu dosar de evaziune fiscală Imaginea de „reformator” pe care Sorin Grindeanu i-o construiește lui Radu Oprea este vulnerabilă și din perspectiva trecutului său judiciar. DeFapt.ro a arătat că Radu Oprea a fost cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și că a scăpat cu amendă după achitarea prejudiciului. Potrivit investigației, acesta deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, iar după deschiderea dosarului pentru evaziune fiscală și spălare de bani a renunțat la aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, însă DeFapt.ro a publicat documente care contrazic această afirmație. Tot DeFapt.ro a documentat și influența pe care acesta ar exercita-o asupra companiei Romarm prin intermediul unor apropiați și foști clienți. Argumentul „vânzării Hidroelectrica la super-discount” Grindeanu acuză, în aceeași postare, că au existat încercări de privatizare netransparentă a unor companii strategice, precum Hidroelectrica, despre care afirmă că ar fi urmat să fie vândută unor fonduri de investiții străine la prețuri subevaluate. De asemenea, liderul social-democrat vorbește despre existența unor contracte de milioane de euro încheiate cu firme din afara țării, fără a prezenta însă exemple concrete în cadrul postării. Listarea la bursă nu este „vânzare către străini” Listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB) a fost cel mai mare succes de piață din istoria României. Statul român nu a vândut nicio acțiune din pachetul său majoritar (a rămas cu 80,06%). Fondul Proprietatea a fost cel care și-a vândut participația de 19,94%. Acțiunile au fost cumpărate în proporție majoritară de fondurile de pensii private din România (Pilonul II). Prin urmare, beneficiarii acestei listări sunt milioanele de români care cotizează la pensie, nu „fonduri străine de investiții selectate netransparent”. În plus, o listare pe bursă este cel mai transparent mecanism economic posibil, prețul fiind stabilit strict de piață, fiind imposibil de realizat „pe repede înainte” sau „la super-discount”. Grindeanu acuză PNL că a deținut puterea În finalul mesajului, Grindeanu amintește că liberalii au fost „de șapte ani sunteți la putere”. „De șapte ani sunteți la putere, cu patru premieri liberali, deși n-ați câștigat niciodată alegeri. Ați devenit obositori și o sursă permanentă de blocaj.” Este adevărat că, din noiembrie 2019, România i-a avut ca premieri liberali pe Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan. Argumentul liderului PSD omite însă formulele succesive de guvernare și rolul PSD. Din 2021, social-democrații au fost parteneri în coaliția cu PNL, iar între 2023 și 2025 Guvernul a fost condus de Marcel Ciolacu. Recordul împrumuturilor și deficitul de 9,3% din PIB din 2024 au fost înregistrate în timpul unui executiv condus de PSD. În încheiere, liderul PSD afirmă că consultările programate la Palatul Cotroceni vor demonstra „cine vrea să găsească o soluție rațională și rezonabilă” pentru depășirea crizei politice și cine urmărește, în opinia sa, doar menținerea propriilor privilegii. Grindeanu își încheie mesajul susținând că formațiunile care nu au un program pentru economie și pentru cetățeni recurg exclusiv la ceea ce numește „programul anti-PSD”, pe care îl consideră insuficient pentru rezolvarea problemelor României.

Extremistul britanic invitat de AUR în România, întâlniri cu ruși din cercul lui Putin
Eveniment

Extremistul britanic invitat de AUR în România, întâlniri cu ruși din cercul lui Putin

Tommy Robinson, activist britanic de extremă dreapta și unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai discursului antiimigrație din Regatul Unit, urma să participe în luna iunie la o conferință organizată la București cu sprijinul unor membri ai AUR. Apariția sa în România nu a mai avut loc după ce Robinson a fost reținut pe aeroportul Heathrow de autoritățile britanice, în baza legislației antiteroriste, la întoarcerea dintr-o călătorie în Rusia. Errol Musk, tatăl lui Elon Musk, a declarat recent că el a fost cel care l-a dus pe Robinson în Rusia și că deplasarea a fost finanțată de fundația familiei Musk. Vizita s-a desfășurat într-un context în care Rusia încearcă să dezvolte relații cu reprezentanți și influenceri ai extremei drepte europene, pe fondul războiului din Ucraina și al campaniilor de dezinformare îndreptate împotriva statelor occidentale. Robinson, anunțat drept speaker la București Tommy Robinson, al cărui nume real este Stephen Yaxley-Lennon, fusese anunțat oficial drept vorbitor la o conferință programată la București pe 20 iunie 2026. Citește și: Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare Evenimentul era promovat de membri și susținători ai AUR, formațiune cu care activistul britanic dezvoltase anterior relații publice. Invitația a generat controverse inclusiv prin prisma acuzațiilor formulate împotriva lui Robinson în legătură cu violențele izbucnite la Belfast. Activistul fusese acuzat că a alimentat protestele de stradă declanșate după un atac cu cuțitul, proteste în timpul cărora au fost vandalizate și locuințele a trei familii de români. Participarea sa la evenimentul din România a devenit însă imposibilă după ce, pe 14 iunie, a fost reținut de autoritățile britanice pe aeroportul Heathrow din Londra. Poliția i-a confiscat telefoanele la revenirea din Rusia, iar verificările au fost efectuate în baza legislației britanice privind combaterea terorismului. Robinson mai vizitase Rusia și în trecut, însă cea mai recentă deplasare s-a remarcat prin mesajele publice mult mai favorabile Moscovei și prin întâlnirile desfășurate alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai unor organizații naționaliste ruse. Errol Musk: „Eu l-am adus în Rusia” Errol Musk, tatăl miliardarului Elon Musk, a declarat pentru publicația britanică The Guardian că el a organizat deplasarea lui Tommy Robinson în Rusia. „Eu l-am adus în Rusia”, a afirmat Errol Musk, precizând că ambii au participat la întâlniri cu oameni de afaceri ruși. Potrivit relatării sale, costurile călătoriei ar fi fost acoperite de Musk Foundation, organizație filantropică privată înființată de Elon Musk și fratele său, Kimbal Musk. Robinson a publicat imagini în care apărea alături de Errol Musk într-un hotel de lux din Moscova. De acolo, activistul britanic a transmis mesaje susținătorilor săi și i-a îndemnat să participe la proteste după atacul comis la Belfast. Errol Musk l-a descris pe Robinson drept „un tânăr de treabă”, deși a admis că acesta este „foarte impulsiv”. Tatăl lui Elon Musk a susținut că Robinson s-a implicat activ în discuțiile purtate la Moscova, printre subiectele abordate numărându-se inclusiv eforturile autorităților ruse de a contracara scăderea natalității. „Tommy s-a implicat cu adevărat în aceste întâlniri”, a afirmat Errol Musk. Tatăl lui Elon Musk, admirator declarat al Rusiei Errol Musk are la rândul său o relație îndelungată cu Rusia. El a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, un eveniment anual susținut de Kremlin și folosit de autoritățile ruse pentru promovarea relațiilor economice și politice internaționale. Acesta a mai călătorit în Rusia și a susținut că s-ar fi întâlnit, la un moment dat, cu Vladimir Putin. Errol Musk și-a exprimat public admirația pentru Rusia și a adoptat poziții favorabile Moscovei în privința războiului din Ucraina. El a mers până la a afirma că Rusia ar beneficia de un „avantaj genetic” în comparație cu statele occidentale. Errol Musk a povestit că a început să se intereseze de Tommy Robinson după ce activistul britanic a fost încarcerat pentru încălcarea unui ordin privind sfidarea instanței. Robinson are mai multe condamnări în Marea Britanie, pentru fapte diferite, iar una dintre pedepsele care i-au adus cea mai mare vizibilitate publică a fost pronunțată după ce a încălcat restricții impuse de instanță privind relatările dintr-un proces. „Așa că l-am contactat pe Tommy. La un moment dat, am fost întrebat la televiziunea britanică ce părere am despre el”, a spus Errol Musk. Robinson, elogii la adresa societății ruse După vizita la Moscova, Tommy Robinson a declarat că a ajuns să vadă „frumusețea unei societăți civilizate”. Afirmația marca o schimbare de ton față de vizitele sale anterioare în Rusia, când mesajele sale publice fuseseră mai puțin explicit favorabile regimului de la Kremlin. Activistul a distribuit și imagini cu ultranaționaliști ruși care organizau un miting în memoria lui Henry Nowak, un adolescent britanic ucis. Materialele au fost preluate și promovate în rețelele online apropiate mișcărilor naționaliste din Rusia și din Europa. Robinson a oferit, de-a lungul timpului, mai multe interviuri postului de televiziune RT, fost Russia Today, principalul canal internațional de propagandă finanțat de statul rus. RT este sancționat sau restricționat în mai multe state occidentale după invadarea Ucrainei. Rusia și recrutarea vocilor care pot destabiliza Occidentul Vizitele în Rusia ale lui Tommy Robinson și ale fraților Andrew și Tristan Tate au fost analizate de experți în contextul strategiei de război hibrid desfășurate de Moscova împotriva statelor occidentale. În aceeași perioadă, frații Tate au publicat imagini din Rusia în care apăreau trăgând cu arme și deplasându-se într-un tanc, aparent alături de persoane asociate armatei ruse. Andrew Tate este cunoscut pentru mesajele sale misogine, pentru teoriile conspiraționiste promovate online și pentru influența sa asupra unor comunități de tineri din mai multe state occidentale. Profesorul Stephan Lewandowsky, de la Universitatea din Bristol, specialist în efectele dezinformării asupra societății, a declarat că astfel de contacte trebuie privite în cadrul operațiunilor prin care Kremlinul încearcă să submineze din interior democrațiile occidentale. „O parte a acestui război presupune recrutarea oricărei persoane care poate submina din interior democrația occidentală, fie că este vorba despre Robinson, frații Tate sau alte persoane implicate în politica mai convențională”, a afirmat Lewandowsky. Potrivit acestuia, apropierea dintre Rusia și asemenea personaje are atât o explicație pragmatică, cât și una ideologică. „Există un motiv pragmatic pentru care rușii stabilesc astfel de legături. Este în avantajul lor politic, dar există în mod clar și exemple de convergență ideologică, în măsura în care vorbim despre ultranaționaliști care se aseamănă între ei”, a explicat profesorul britanic. Reuniuni ale extremei drepte europene în Rusia Contactele lui Robinson nu reprezintă un caz izolat. The Guardian a relatat la începutul acestui an că liderul unei importante grupări britanice de extremă dreapta a participat la o reuniune a organizațiilor ultranaționaliste europene convocată în Rusia de un oligarh apropiat de Vladimir Putin. La evenimentul organizat la Sankt Petersburg a vorbit Mark Collett, activist cu o îndelungată activitate în extrema dreaptă britanică și fondator al organizației Patriotic Alternative. Gruparea sa încercase anterior să exploateze politic protestele și violențele izbucnite în fața hotelurilor în care erau găzduiți solicitanți de azil din Marea Britanie. Organizația ultranaționalistă asociată lui Konstantin Malofeev Investigațiile jurnalistice au arătat că Tommy Robinson are legături directe cu propagandiști, oligarhi și rețele finanțate de administrația lui Vladimir Putin. În timpul vizitelor sale în Rusia, Tommy Robinson a fost asociat cu Frăția Academicienilor, o organizație ultranaționalistă rusă de tineret aflată în sfera de influență a Societății Țargrad. Societatea a fost fondată de Konstantin Malofeev, oligarh rus cunoscut și sub numele de „oligarhul ortodox”, datorită promovării valorilor religioase conservatoare și a ideologiei naționaliste. Malofeev este sancționat de Statele Unite și de Uniunea Europeană pentru rolul său în finanțarea acțiunilor separatiste și a agresiunii ruse în Ucraina, fiind considerat unul dintre promotorii proiectului ideologic al unei Rusii imperiale și ortodoxe și un apropiat al cercurilor conservatoare din jurul Kremlinului. Robinson a distribuit și a promovat public videoclipuri produse de gruparea naționalistă rusă. Legătura cu organizațiile aflate în sfera lui Malofeev este relevantă în condițiile în care oligarhul rus a susținut financiar și politic mai multe rețele conservatoare și ultranaționaliste din Europa. Întâlnirea cu un propagandist sancționat de Statele Unite Contactele lui Robinson cu persoane apropiate aparatului de propagandă rus datează cel puțin din februarie 2020, când activistul britanic a vizitat Moscova și Sankt Petersburg. În timpul acelei deplasări, el s-a întâlnit cu Alexander Malkevich, personaj cunoscut din rețeaua media a Kremlinului. Malkevich a fost sancționat de autoritățile americane pentru implicarea în operațiuni de dezinformare și de interferență în procesele electorale din state occidentale. Malkevich a fost asociat cu proiecte media folosite pentru influențarea publicului din afara Rusiei, inclusiv prin intermediul unor platforme care imitau publicații jurnalistice obișnuite. Întâlnirea cu acesta, alături de aparițiile repetate ale lui Robinson la RT, indică o relație constantă a activistului britanic cu mediul propagandistic apropiat Kremlinului, nu doar contacte ocazionale apărute în timpul ultimei sale călătorii. Rolul de „ambasador” într-o rețea de propagandă O investigație publicată de Byline Times a arătat că Tommy Robinson ar fi fost desemnat în trecut „ambasador al bunei voințe” al unei organizații denumite MMBF Trust. Potrivit investigației, structura controla mai multe site-uri locale din Marea Britanie care erau utilizate pentru campanii de „black PR”, termen folosit pentru operațiuni de discreditare, manipulare și dezinformare prezentate sub forma unor materiale jurnalistice. Organizația din spatele rețelei a fost identificată drept Moscow Media Group, companie care ar fi lucrat direct pentru administrația prezidențială rusă. Aceeași structură avea, potrivit investigației, legături financiare cu Gazprom Neft, companie petrolieră de stat aflată sub sancțiuni occidentale. George Simion, invitat la mitingul lui Tommy Robinson Relațiile dintre Tommy Robinson și AUR au devenit vizibile public în septembrie 2025, când George Simion a călătorit la Londra pentru a participa la mitingul „Unite the Kingdom”, organizat de activistul britanic. La manifestație au participat peste o sută de mii de persoane, potrivit estimărilor prezentate ulterior în presa britanică. Evenimentul a reunit grupări și simpatizanți ai dreptei radicale, activiști antiimigrație și susținători ai unor curente populiste europene și americane. Simion a fost prezentat drept invitat special și a urcat pe scenă alături de Robinson. Liderul AUR și-a exprimat solidaritatea cu „patrioții britanici”, a vorbit despre credință, familie, patrie și viitorul civilizației occidentale și l-a elogiat pe Elon Musk pentru pozițiile sale privind libertatea de exprimare. Simion a afirmat că „românii liberi” sunt alături de Marea Britanie și de Statele Unite și a acuzat liderii europeni că încearcă să impună o formă de dictatură pe continent. Câteva luni mai târziu, activistul britanic a fost anunțat ca invitat la conferința organizată la București.

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Înainte de dosarul DNA, Ciprian Ciucu își descria drumul către un al doilea mandat la Primăria Capitalei ca pe o ecuație politică și administrativă: rezultate vizibile în primii ani, o alianță electorală, cât mai mulți consilieri generali și o majoritate capabilă să susțină proiectele de anvergură. După 18 iunie, în această ecuație a apărut însă o necunoscută decisivă. Pe 13 mai 2026, cu puțin peste o lună înainte de a fi audiat de Direcția Națională Anticorupție, primarul general vorbea, în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, despre o viitoare majoritate în Consiliul General, proiecte ample de regenerare urbană și momentul în care ar fi urmat să înceapă „cu adevărat transformarea” Bucureștiului. Ciprian Ciucu și dosarul DNA Ciprian Ciucu a fost chemat și audiat la sediul DNA pe 18 iunie 2026, având calitatea de suspect pentru luare de mită. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Dosarul este desprins dintr-o investigație mai amplă privind presupuse fapte de corupție legate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Potrivit anchetatorilor, primarul general este acuzat că ar fi eliberat în mod ilegal documente de urbanism, respectiv un certificat sau o autorizație, iar în schimb ar fi beneficiat de servicii de publicitate și consultanță electorală finanțate de oameni de afaceri. Foloasele ar fi fost utilizate în campania sa electorală pentru Primăria Capitalei. Primarul Capitalei a respins acuzațiile Primarul general a respins categoric acuzațiile și a susținut că este complet nevinovat. Ciucu a declarat că alte persoane s-ar fi folosit ilegal de numele său pentru a solicita diferite sume de bani și a afirmat că nu a condiționat niciodată semnarea unui document de obținerea unor beneficii. El a mai spus că nu are emoții în privința anchetei, întrucât nu ar fi încasat nicio mită. Planuri pentru al doilea mandat Cu puțin timp înainte de apariția dosarului DNA, Ciprian Ciucu vorbea deschis despre intenția de a candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. Invitat pe 13 mai 2026 în podcastul „Cum e, de fapt?”, primarul general explica faptul că își construia deja strategia politică și administrativă pentru următoarele alegeri. „Acum vreau să-mi pregătesc mandatul doi. Am nevoie de voturi pentru PUZ-uri. Voi avea nevoie de PUZ-uri, regenerare urbană, proiecte mari, proiecte de anvergură. Eu voi avea alegeri, pentru că eu nu pot fi demis decât printr-un referendum local. Pe mine nu mă vor demite, pentru că mai am doi ani, până începe campania, chiar mai puțin”, declara Ciprian Ciucu. Referendum local pentru demitere Ciucu considera că stabilitatea funcției de primar general îi oferea un avantaj față de un premier, care poate fi demis printr-o moțiune de cenzură sau poate pierde sprijinul coaliției. Primarul Capitalei poate fi îndepărtat înainte de încheierea mandatului doar în condiții speciale, inclusiv printr-un referendum local. O alianță pentru majoritatea din Consiliul General Planul lui Ciprian Ciucu pentru un eventual al doilea mandat depindea în mare măsură de obținerea unei majorități stabile în Consiliul General. Primarul afirma că marile proiecte urbanistice nu pot fi realizate fără voturile consilierilor și fără o susținere politică predictibilă. „Eu îmi pregătesc, așadar, de pe acum cu grijă mandatul, sper să fie al meu mandatul doi, ca să pot veni cu proiecte de anvergură, să mă duc în alegeri și partidul meu, sau alianța pe care o vom face, pentru că există această posibilitate, să facem o alianță la nivel de București, să aibă cât mai mulți consilieri generali”, explica primarul general. Pentru Ciprian Ciucu, alegerile locale nu trebuiau să îi asigure o victorie personală, ci o formulă politică aptă să îi susțină programul administrativ. „Să am o majoritate pe care mă pot baza, formată din oameni competenți și integri, pentru că asta este foarte important, să nu mai căpușăm companiile municipale și, până atunci, să merg cu ceea ce am”, declara acesta. „Atunci va începe cu adevărat transformarea” În interviul acordat DeFapt.ro, Ciprian Ciucu admitea că primii doi ani ai mandatului aveau să fie decisivi pentru construirea credibilității necesare unei noi candidaturi. Întrebat dacă trebuie să „livreze” rezultate până la începerea următoarei campanii, astfel încât să obțină un al doilea mandat și un Consiliu General favorabil, primarul a răspuns afirmativ. „Da, și atunci va începe cu adevărat transformarea. Până atunci, m-am apucat de curățenie, de spații verzi și o să se vadă din ce în ce mai mult”, spunea Ciucu.

VIDEO Premierul Bolojan mi-a spus că am o misiune sinucigașă la Guvern și că o să fiu înjurat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Premierul Bolojan mi-a spus că am o misiune sinucigașă la Guvern și că o să fiu înjurat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Dragoș Anastasiu, antreprenor și fost vicepremier pentru reformă, a povestit cum a primit propunerea de a intra în Guvern și de a prelua coordonarea procesului de reformă. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a dezvăluit că Ilie Bolojan l-a avertizat încă de la început că mandatul său nu avea să îi aducă popularitate, ci, dimpotrivă, nemulțumirea celor afectați de măsurile pe care Executivul urma să le adopte. Telefonul primit într-o duminică Potrivit lui Dragoș Anastasiu, propunerea de a deveni vicepremier a venit în momentul în care negocierile pentru formarea Guvernului se apropiau de final. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Ilie Bolojan l-a sunat într-o zi de duminică și i-a cerut un răspuns direct, fără o perioadă lungă de reflecție. „Domnul Bolojan m-a sunat într-o duminică și mi-a spus: «Suntem foarte aproape, astăzi sunt ultimele discuții. Eu îmi doresc să existe un vicepremier care să nu fie politic și care să se ocupe de reforme în general și, mă rog, reforma companiilor de stat și alte lucruri în zona asta de reforme. Cred că este mai bine să nu fie politic, să fie independent de toți ceilalți. Vrei să faci chestia asta, da sau nu?»”, a relatat fostul vicepremier. „Foarte multă lume va fi deranjată” Ilie Bolojan nu i-a prezentat însă funcția drept o oportunitate de afirmare publică. Dimpotrivă, avertismentul transmis lui Dragoș Anastasiu a fost că reformele reale urmau să provoace rezistență și să afecteze numeroase interese. „Mi-a spus: «Sper că îți este clar că, dacă facem ceea ce trebuie, foarte multă lume va fi deranjată. Sper că îți este clar că este un fel de misiune sinucigașă, dar trebuie să facem asta pentru România»”, a povestit Anastasiu. Premierul i-ar fi explicat că reducerea cheltuielilor, restructurarea instituțiilor și reforma companiilor de stat nu aveau cum să fie primite cu entuziasm de cei care urmau să își piardă privilegiile, funcțiile sau influența. „Nu veni cu așteptări că vei ieși de aici ca un erou” Dragoș Anastasiu a spus că Ilie Bolojan l-a avertizat în mod explicit că aplicarea măsurilor necesare putea transforma membrii Guvernului în ținte ale criticilor publice. „Așa că nu veni cu așteptări că vei ieși de aici ca un erou. Vei ieși de aici mai degrabă înjurat decât aplaudat. Pentru că asta este misiunea noastră”, i-a spus premierul. Bolojan ar fi argumentat că, în ultimii ani, așteptările populației au crescut mult peste posibilitățile reale ale statului, în timp ce cheltuielile publice și promisiunile politice nu au fost corelate cu resursele disponibile. „Adică așteptările în România au fost ridicate atât de sus. Noi nu ne permitem toate lucrurile astea și, dacă facem ceea ce trebuie să facem, lumea nu va fi mulțumită”, a relatat Anastasiu. Alegerea între asumare și retragere Potrivit fostului vicepremier, Ilie Bolojan i-a lăsat libertatea de a refuza propunerea, dar i-a cerut să decidă în deplină cunoștință de cauză. Nu era vorba despre ocuparea unei funcții onorifice, ci despre participarea la un proces de reformă care urma să afecteze instituții, companii și grupuri de interese. „Deci, dacă îți asumi chestia asta, vino, dacă nu, nu veni. Nu va fi cu aplauze aici, noi ne ducem acolo să facem treaba așa cum trebuie s-o facem pentru țară în acest moment dificil. Dacă vrei, bine, dacă nu, stai acasă”, i-a mai spus Bolojan.

Președintele Nicușor Dan și cel mai bogat „mogul de presă”: de la lupta contra „mafiei imobiliare”, la Sacha Dragic
Eveniment

Președintele Nicușor Dan și cel mai bogat „mogul de presă”: de la lupta contra „mafiei imobiliare”, la Sacha Dragic

Nicușor Dan, politicianul care și-a construit cariera publică luptând cu marii dezvoltatori imobiliari, a ajuns la aceeași masă cu Sacha Dragic, investitor cu legături directe în One United Properties, una dintre companiile cu care fostul primar general s-a confruntat ani la rând în instanțe și în spațiul public. Întâlnirea a avut loc la o cină privată organizată după conferința Techsylvania, sub umbrela dialogului cu industria tehnologică. Cina cu investitorul One Properties Contextul face însă ca episodul să depășească mult fotografia unei reuniuni de afaceri. Citește și: EXCLUSIV Incredibila avere a unuia dintre fiii lui Viorel Pașca: casă de 1.848 mp la țară, vilă în Oradea, terenuri agricole primite prin donație Dragic este fondatorul grupului Super, fostul Superbet, acționar în One United printr-un vehicul de investiții, iar soția sa face parte din conducerea dezvoltatorului imobiliar. One United este, totodată, compania care a cerut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, și care a dat în judecată DeFapt.ro pentru articole despre legăturile dintre dezvoltator, industria jocurilor de noroc și organizația fostului activist. Explicațiile președintelui Explicațiile președintelui Dan au venit după ce presa a dezvăluit că Sacha Dragic s-a numărat printre cei care au participat la cina organizată la Cluj, în marja Techsylvania. „Nu m-am dus acolo ca să mă întâlnesc cu domnul Dragic. Techsylvania se numește evenimentul, are 10 sau 15 ani de când funcționează, aduce investitori din zona de tehnologie din lume. Dacă nu am fi fost într-un context de criză politică, probabil că m-aș fi dus la mai multe evenimente din cadrul acestui forum de afaceri”, a declarat președintele. Potrivit lui Nicușor Dan, invitații la cină au fost selectați dintre cei aproximativ 3.000 de participanți la conferință și au dorit să discute cu șeful statului despre perspectivele economice ale României. „La cina pe care o cunoașteți au fost prezenți 10-12 oameni, cei mai importanți din cei 3.000 care au participat la eveniment, care au avut curiozitatea să discute cu președintele României despre oportunități de afaceri în România și despre cum vede președintele viitorul economic al acestei țări. Îmi doresc să am cât mai multe astfel de întâlniri cu oameni relevanți”, a spus Nicușor Dan. Explicația președintelui nu lămurește însă toate circumstanțele întâlnirii. Potrivit HotNews, Nicușor Dan nu a participat la programul propriu-zis al conferinței, ci numai la cina privată, iar Administrația Prezidențială și organizatorii nu au făcut publică lista completă a invitaților. Dragic și-a minimalizat rolul în cadrul întâlnirii Sacha Dragic a confirmat participarea la cină, explicând că a fost invitat în calitatea sa de speaker tradițional al Techsylvania, conferință la care au participat reprezentanți ai unor companii și fonduri tehnologice din Europa și Statele Unite. „La finalul unei zile dedicate discuțiilor despre transformările tehnologice, a avut loc o cină de lucru alături de speakeri din Europa și Statele Unite, reprezentanți ai unora dintre cele mai importante companii din industria tech la nivel global”, a transmis omul de afaceri. „Prezența mea s-a datorat faptului că tradițional sunt speaker la Techsylvania și eram probabil cel mai irelevant invitat la această cină”, a declarat fondatorul Super. Grupul Superbet, devenit Super Technologies, a fost prezentat drept partener strategic al conferinței, iar Dragic s-a numărat printre principalii speakeri. El este fondatorul celui mai mare grup românesc din industria pariurilor și un investitor cu participații în tehnologie, media și imobiliare. Legăturile lui Dragic cu One United Properties Dimensiunea sensibilă a cinei nu provine numai din activitatea lui Sacha Dragic în industria jocurilor de noroc. Familia Dragic are legături financiare și de conducere cu One United Properties, dezvoltatorul imobiliar împotriva căruia Nicușor Dan a dus unele dintre cele mai dure lupte ale mandatelor sale de primar general. D Craig Holding, prezentat în presa economică drept vehiculul de investiții al familiei Dragic și, în alte relatări, drept companie controlată de Sacha Dragic, a cumpărat în mai multe rânduri acțiuni One United Properties. În noiembrie 2024, vehiculul de investiții a achiziționat un nou pachet de două milioane de acțiuni ONE, după alte tranzacții efectuate în anii precedenți. Augusta Dragic, soția lui Sacha Dragic și cofondatoare a grupului Superbet, este membru neexecutiv independent în Consiliul de Administrație al One United Properties. Ea a intrat în conducerea companiei în aprilie 2022, iar acționarii i-au acordat în aprilie 2026 un nou mandat, valabil până în aprilie 2027. Legătura nu se reduce la un pachet minoritar de acțiuni. În 2025, presa economică a relatat că Sacha Dragic a depus o ofertă pentru cumpărarea clădirii One Tower, tranzacție evaluată la peste 100 de milioane de euro. Nicușor Dan, adversarul proiectelor One United Properties În perioada în care conducea Primăria Capitalei, Nicușor Dan a fost unul dintre cei mai vocali adversari ai proiectelor One United Properties. A contestat în instanță autorizații și documentații urbanistice pentru proiecte precum One Modrogan, One Lake District și One Floreasca Towers, a vorbit despre construcții ilegale și a folosit în cazul proiectului din Aleea Modrogan expresia „mafie imobiliară”. De cealaltă parte, One United Properties a susținut constant că autorizațiile sale sunt legale și valabile și l-a acuzat pe Nicușor Dan de ostilitate față de mediul de afaceri. Unele dintre litigiile inițiate de Primăria Capitalei au fost câștigate definitiv de companie, inclusiv cele privind autorizațiile pentru One Floreasca Towers și One Lake District. One Properties vs Asociația Salvați Bucureștiul În decembrie 2023, One Mircea Eliade Properties, companie din grupul One United Properties, a obținut la Judecătoria Sectorului 5 dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Instanța a dispus în primă instanță inclusiv începerea lichidării organizației, decizia putând fi atacată cu apel. Demersul a fost legat de cheltuieli de judecată datorate în urma unor procese pierdute de asociație. One United a susținut că organizațiile care atacă proiecte imobiliare trebuie să își asume consecințele juridice și financiare atunci când pierd. Reprezentanții Asociației Salvați Bucureștiul au acuzat, în schimb, o încercare de intimidare a societății civile și au strâns donații pentru achitarea sumelor solicitate. Nicușor Dan a calificat la acel moment hotărârea drept „un semnal foarte prost” și a afirmat că asemenea acțiuni pot descuraja organizațiile care contestă proiectele marilor dezvoltatori. One United, proces cu DeFapt.ro pentru 100.000 de euro Conflictul a ajuns ulterior și în redacția DeFapt.ro. One United Properties a dat în judecată Asociația Doar Fapte, publisherul publicației, în legătură cu trei articole care tratau exact elementele relevante în actuala controversă: One United Properties voia ștergerea următoarelor articole: - Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile - EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” - Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties Dezvoltatorul a solicitat eliminarea celor trei materiale, încetarea afirmațiilor pe care le considera defăimătoare, publicarea hotărârii instanței și plata unor daune morale de 100.000 de euro, la care se adăugau cheltuielile de judecată. Mai întâi, One United a încercat să obțină eliminarea rapidă și provizorie a articolelor printr-o ordonanță președințială. Tribunalul București a respins cererea, iar Curtea de Apel București a menținut decizia în iulie 2024. Instanța a constatat, între altele, că materialele prezentau elemente factuale și indicau existența unei documentări prealabile. Separat, One United a deschis procesul pe fond, în care a cerut ștergerea articolelor și daunele de 100.000 de euro. DeFapt.ro a câștigat în primă instanță în februarie 2025, iar apelul dezvoltatorului a fost respins ca nefondat în noiembrie 2025. La data pronunțării apelului, compania mai avea posibilitatea formulării unui recurs. DeFapt.ro a semnat și o scrisoare deschisă coordonată de APADOR-CH privind acțiunile judiciare de intimidare și necesitatea extinderii protecției anti-SLAPP asupra litigiilor interne. Investițiile lui Dragic în presă Extinderea miliardarului din spatele Superbet în zona de presă a stârnit dezbateri privind influența industriei jocurilor de noroc asupra independenței mass-media. Omul de afaceri Sacha Dragic, fondatorul grupului de pariuri Superbet, a intrat puternic pe piața de media din România, aspect mediatizat inclusiv prin investigațiile publicației DeFapt.ro. Conform anchetelor jurnalistice realizate de DeFapt.ro, implicarea lui Dragic în presă vizează mai multe proiecte majore. DeFapt.ro a dezvăluit în detaliu parteneriatul dintre Sacha Dragic și sociologul Remus Ștefureac (directorul INSCOP și doctor al Academiei SRI), prin care cei doi au lansat un agregator complex de știri bazat pe inteligență artificială numit informat.ro. Pe lângă proiectul informat.ro, Dragic a preluat prin vehiculele sale de investiții participații în alte trei entități de presă din România: News.ro și portalurile online We Love Sports și New Money. Jocurile de noroc, o întrebare cu „multe nuanțe” Întrebat dacă jocurile de noroc reprezintă un pericol pentru România, Nicușor Dan a evitat să ofere un răspuns categoric. „Este o întrebare cu multe nuanțe. Legal, ilegal, de la ce vârstă, cum se promovează, între ce ore, cărui public – este o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate”, a afirmat președintele.

Repartizarea biletelor de tratament pentru pensionari: de ce ajung majoritatea beneficiarilor în aceeași stațiune
Eveniment

Repartizarea biletelor de tratament pentru pensionari: de ce ajung majoritatea beneficiarilor în aceeași stațiune

Repartizarea biletelor de tratament balnear pentru pensionarii din Iași se face printr-un program informatic național care alocă locurile automat, în funcție de punctaj și de opțiunile trecute în cerere. Casa de Pensii, repartizarea biletelor balneare În practică, însă, șansele de a ajunge într-o anumită stațiune sunt influențate decisiv de numărul de locuri repartizate de la nivel central, cele mai multe fiind disponibile la Nicolina. Citește și: Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă Potrivit Casei Județene de Pensii Iași, pentru fiecare serie sunt alocate aproximativ 60 de bilete la Nicolina, în timp ce stațiuni precum Amara, 1 Mai sau Băile Olănești primesc doar câteva locuri. Din acest motiv, majoritatea pensionarilor care beneficiază de tratament balnear ajung, în cele din urmă, aproape exclusiv în stațiunea Nicolina, indiferent de preferințele exprimate în cerere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vești bune pentru șoferi: pasajele de pe DN 28 care ar putea debloca traficul dintre Iași și Lețcani intră în etapa decisivă
Eveniment

Vești bune pentru șoferi: pasajele de pe DN 28 care ar putea debloca traficul dintre Iași și Lețcani intră în etapa decisivă

Cele două pasaje de pe DN 28, la ieșirea din Iași, intră în ultima etapă de avizare înainte de lansarea licitațiilor de execuție. Pasajele de pe DN 28, etapă decisivă Documentațiile aferente studiilor de fezabilitate vor fi analizate succesiv de comisiile tehnico-economice ale CNAIR, Ministerului Transporturilor și comisia interministerială, urmând ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici. Citește și: Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă Este vorba despre pasajul de la intersecția DN 28 cu Centura Iași Sud și cel care va traversa calea ferată la ieșirea din Lețcani spre Podu Iloaiei. Deși primele licitații de proiectare au fost lansate în urmă cu peste trei ani, proiectele abia au depășit faza studiilor de fezabilitate și se apropie de etapa licitației pentru proiectare și execuție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Condamnat penal pentru că și-a „furat” propriile autoturisme
Eveniment

Condamnat penal pentru că și-a „furat” propriile autoturisme

Un ieșean a fost condamnat după ce și-a recuperat ilegal propriile autoturisme din curtea SC Servicii Publice Iași SA, unde fuseseră depozitate după ce au fost ridicate de Poliția Locală pentru parcare neregulamentară. Condamnat pentru furtul propriilor mașini Considerând prea mare suma de aproape 2.700 de lei cerută pentru ridicare și depozitare, bărbatul a intrat noaptea în incinta societății împreună cu un prieten, după ce au tăiat lanțul porții și au pornit mașinile cu dispozitive speciale pentru baterii descărcate. Citește și: Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă Cei doi au mutat apoi autoturismele în mai multe parcări din Iași și au încercat să le ascundă, inclusiv prin îndepărtarea plăcuțelor de înmatriculare de la unul dintre vehicule. Instanța a decis condamnarea atât a proprietarului, cât și a prietenului care l-a ajutat să își „fure” propriile mașini. Continuarea, în Ziarul de Iași

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina
Internațional

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina

Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026 la Complexul Prezidențial Beștepe, s-a încheiat, după două zile dominate de dispute între aliați. Au fost tensiuni privind războiul din Iran, avertizări dure privind Rusia, controverse legate de măsurile de securitate adoptate de autoritățile turce, dar și un acord surprinzător anunțat de Trump cu Ucraina. Summit-ul s-a încheiat, de altfel cu o remarcă neașteptată a președintelui american Donald Trump. „Plutește o stare de iubire în aer”, le-ar fi spus Trump liderilor Alianței, potrivit cancelarului german Friedrich Merz. Ankara, sub măsuri excepționale de securitate Autoritățile din Ankara au stârnit indignarea publică după ce au interzis nunțile și examenele în oraș pe durata summit-ului, au strâns de pe străzi mii de câini și pisici comunitare și au blocat acostarea unei nave de croazieră destinate turiștilor LGBTQ+ în porturile turcești. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Pentru a asigura desfășurarea summit-ului fără incidente, guvernul turc a impus o cenzură dură, blocând site-urile critice la adresa NATO și arestând peste 200 de activiști, avocați, jurnaliști și chiar pe cunoscutul comedian Deniz Göktaş. Organizația Human Rights Watch a denunțat o „intoleranță nemiloasă față de libertatea de exprimare”. S-a creat astfel un contrast bizar: liderii occidentali discutau în interiorul complexului prezidențial despre „apărarea democrației globale”, în timp ce pe străzile din Ankara protestele erau reprimate violent de poliție." „Nu ați fost acolo pentru noi” Cel mai tensionat moment al Summit-ului NATO de la Ankara a fost izbucnirea publică și vizibil furioasă a președintelui american Donald Trump împotriva marilor aliați europeni (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania). Acesta i-a acuzat direct de trădare și lipsă de loialitate din cauza refuzului lor de a sprijini acțiunile militare ale SUA în noul război din Iran. Chiar la sosirea sa la summit, Trump a stârnit stupoare declarând presei că mai mulți aliați europeni cheie au interzis forțelor americane să le folosească bazele aeriene pentru a lansa atacuri împotriva Iranului. Trump a răbufnit, afirmând că „NATO nu a fost acolo pentru SUA când am avut nevoie” și a amenințat deschis cu retragerea trupelor americane din bazele din Europa dacă statele nu se aliniază cerințelor Washingtonului Reacția moderată a europenilor Premierul spaniol Pedro Sánchez a refuzat să escaladeze conflictul verbal. Biroul său a transmis că tratează declarațiile lui Trump ca fiind „lucruri obișnuite” (business as usual), subliniind că relațiile bilaterale rămân reciproc avantajoase, în ciuda faptului că Madridul a interzis explicit utilizarea bazelor sale pentru atacurile din Iran. În același fel, Franța, Germania și Italia au evitat o confruntare publică directă cu Trump la Ankara, preferând să își concentreze discursurile pe fapte concrete: creșterea masivă și rapidă a bugetelor europene pentru apărare și semnarea unor contracte uriașe de armament pentru a demonstra că Europa își asumă propria securitate. Avertismentul neașteptat al premierului Canadei O undă de șoc diplomatică s-a produs în timpul unui briefing oficial, când premierul Canadei, Mark Carney, a lansat un avertisment extrem de dur și neașteptat cu privire la fracturile transatlantice, lăsând întreaga sală de conferințe în deplină liniște. Carney a numit Rusia drept „adversar direct” în termeni duri și fără compromisuri, subliniind în același timp nevoia imediată a unei poziții de sprijin în timp de război pentru cheltuielile aliate în domeniul apărării. „Danemarca a fost învinsă de Hitler în mai puțin de o zi”, afirmă Trump În timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a exercitat din nou presiuni și a subliniat interesul SUA față de insula Groenlanda. „Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu este importantă pentru Danemarca”, spune el. „Danemarca a fost învinsă de naziști – de Hitler – în mai puțin de o zi”, a afirmat Trump. „Când s-a întâmplat asta, ne-au cedat imediat Groenlanda. Am avut-o în administrare și am avut grijă de ea.” Insula a fost returnată „în mod nesăbuit”, adaugă el. „Nu ar fi trebuit să o dăm înapoi”, a spus Trump. Insula este necesară „pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite”. Premierul danez promite să apere Groenlanda În urma declarațiilor lui Trump, premierul danez Mette Frederiksen a subliniat disponibilitatea țării sale de a se apăra. Danemarca este pregătită să „apere fiecare centimetru din teritoriul NATO, inclusiv propriul teritoriu”, a declarat Frederiksen la Ankara. „Bineînțeles, vom apăra Regatul Danemarcei.” Ea a reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare. Șeful NATO urmărește detensionarea situației privind Groenlanda Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că un acord de securitate anterior referitor la Groenlanda rămâne în vigoare. „Am ajuns la o înțelegere la Davos”, i-a spus Rutte lui Trump. „Mă voi asigura că acest acord este pus în aplicare pas cu pas.” NATO se angajase, în luna ianuarie, să încheie un nou acord de securitate pentru regiunea arctică. Acordul includea, de asemenea, angajamente privind programul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, care presupune amplasarea de armament american în spațiu. Trump, sistarea comerțului cu Spania Trump a dispus și sistarea completă a comerțului cu Spania. El a declarat că i-a dat instrucțiuni secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească orice activitate comercială cu această țară. Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în cadrul alianței militare. „Nu vreau să fac afaceri cu ei”, a declarat Trump în timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. SUA, acord „cool” cu Ucraina Pe de altă parte, întâlnirea dintre Trump și Zelenski pare că a fost un succes. Președintele SUA intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru producerea rachetelor de interceptare Patriot. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Va fi ceva destul de cool”, a declarat Trump. În opinia sa, în acest fel Ucraina nu va mai putea reproșa Statelor Unite că nu îi furnizează suficiente astfel de rachete ghidate. „Încă nu am informat compania despre acest lucru, dar va fi în regulă”, a adăugat liderul american. Totodată, Trump a anunțat că urmează să poarte o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, Putin și-ar dori o întâlnire la Moscova, iar el speră ca aceasta să aibă loc în curând. Trump a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, condițiile puse de Putin pentru încheierea războiului se schimbă. El a susținut că ambele părți își doresc o soluționare a conflictului. În plus, președintele american a declarat că Statele Unite lucrează la o garanție de securitate pentru Ucraina, cu scopul de a salva vieți și s-a arătat deschis față de o potențială vizită la Kiev. „Plutește o stare de iubire în aer” Cancelarul Merz a subliniat rolul constructiv jucat de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Merz a afirmat că Rutte este capabil să mențină unitatea Alianței și l-a descris drept „cel mai potrivit pentru acest rol” de secretar general. „Așteptările mele privind acest summit de la Ankara au fost, într-adevăr, depășite”, a subliniat cancelarul. La finalul declarațiilor sale, cancelarul Merz a subliniat faptul că președintele american Trump a participat la toate sesiunile, fără excepție. „Ascultă cu atenție chiar și statele membre mici”, a afirmat Merz. În discursul său de încheiere, Trump a făcut o remarcă pe care Merz a considerat-o surprinzătoare: „Plutește o stare de afecțiune în aer”, ar fi spus Trump. Merz a reamarca faptul că aceasta a fost o declarație de final prin care un summit NATO, desfășurat pe un fundal atât de dificil în ceea ce privește reflectarea mediatică, a putut fi „dus la bun sfârșit”. Dezbateri privind cheltuielile pentru apărare și industria militară Deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat creșterea investițiilor europene în apărare, administrația americană a reiterat necesitatea ca statele membre să atingă obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare. În paralel, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru dezvoltarea unei capacități europene de apărare mai autonome. Această poziție a alimentat discuțiile privind orientarea viitoarelor programe de achiziții militare, în condițiile în care Statele Unite susțin participarea industriei americane la aceste contracte, iar mai multe state membre ale Uniunii Europene promovează consolidarea producătorilor europeni din domeniul apărării. Principalele decizii adoptate la Summitul NATO de la Ankara Potrivit Declarației finale adoptate la încheierea Summitului NATO de la Ankara, statele membre au convenit asupra mai multor măsuri. Printre măsuri, au fost vizate consolidarea capacităților de apărare ale Alianței și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Liderii aliați au anunțat lansarea unor programe de achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari (peste 43 de miliarde de euro). Printre prioritățile stabilite se numără dezvoltarea unui „cloud de luptă” transatlantic, integrarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, extinderea utilizării sistemelor aeriene fără pilot și consolidarea sistemelor integrate de apărare antiaeriană. În marja summitului a fost organizat un forum dedicat industriei de apărare, în cadrul căruia reprezentanții statelor aliate și ai companiilor din domeniu au discutat despre creșterea capacității de producție pentru muniții și echipamente militare, reducerea obstacolelor comerciale dintre statele membre și întărirea lanțurilor de aprovizionare din sectorul apărării. Sprijin militar pentru Ucraina Statele membre ale NATO au confirmat un pachet de asistență militară în valoare de 70 de miliarde de euro destinat Ucrainei în cursul anului 2026 și și-au exprimat intenția de a menține un nivel similar al sprijinului și în 2027. Potrivit declarației finale, cea mai mare parte a finanțării este asigurată de statele europene și Canada, inclusiv prin mecanismele de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Statele membre NATO și Articolul 5 În pofida criticilor dure la adresa Alianței formulate de președintele american Trump, statele membre NATO și-au reafirmat angajamentul față de Alianță și față de obligația de asistență reciprocă. În declarația finală, șefii de stat și de guvern au subliniat „angajamentul neclintit” față de „apărarea colectivă în temeiul Articolului 5” din Tratatul Atlanticului de Nord. „Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, au declarat partenerii din NATO.

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie
Politică

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie

Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de gruparea anti-Bolojan din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026, inclusiv a noului Statut și a alegerii noii conduceri a partidului. Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor luate la congres sunt suspendate până la soluționarea definitivă a procesului. PNL, conflict intern Suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar din 21 iunie reprezintă cel mai recent episod al conflictului intern care a izbucnit în PNL după ce conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a decis să excludă orice colaborare cu PSD și să îi sancționeze pe liberalii dispuși să susțină Guvernul Veștea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Gruparea contestatară, din care fac parte mai mulți lideri importanți ai partidului, a atacat în instanță succesiv deciziile adoptate de conducerea PNL. Sunt suspendate statutul, conducerea și deciziile adoptate după Congres Instanța a suspendat provizoriu executarea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, a Hotărârii nr. 02/2026, precum și deciziile prin care au fost validate alegerea noilor organe de conducere ale PNL și modificarea Statutului partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București. Judecătorii au dispus, de asemenea, suspendarea tuturor actelor adoptate ulterior în baza hotărârilor Congresului, inclusiv a celor 13 decizii emise de Biroul Permanent Național în perioada 21-23 iunie. Potrivit instanței, hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. PNL a contestat imparțialitatea judecătoarei Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, una dintre magistratele specializate în litigii privind partidele politice. Conducerea PNL a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cauzei, invocând faptul că a lucrat în perioada 2023-2025 la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. În timpul ședinței de judecată, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei. Solicitarea a fost analizată de un alt complet și respinsă, după care Mihaela Luciani a continuat judecarea cauzei și a admis cererea formulată de reclamanți. „Puciștii” au contestat legalitatea Congresului și a noii conduceri Avocatul grupării anti-Bolojan a susținut în instanță că hotărârea Congresului prin care PNL și-a reconfirmat decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu susține Guvernul Veștea este nelegală. Acesta a contestat și hotărârea prin care congresul a cerut demisia unor lideri din tabăra adversă, apreciind că aceasta încalcă dreptul la apărare al celor vizați. Totodată, reprezentanții reclamanților au susținut că alegerea noii conduceri a PNL s-a făcut în baza unor prevederi din noul Statut, deși acesta nu fusese încă aprobat în mod legal la momentul desfășurării votului. Al treilea succes în instanță pentru tabăra anti-Bolojan Este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile Biroului Permanent Național din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor PNL care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea, hotărârea fiind pronunțată chiar în ziua înregistrării acțiunii. Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie. Ce a decis Congresul extraordinar din 21 iunie La Congresul extraordinar din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă. Delegații au adoptat două hotărâri politice importante. Prima a reconfirmat poziția partidului de a nu mai forma o coaliție cu PSD și de a exclude membrii care ar susține sau ar participa la constituirea unui guvern împreună cu social-democrații. A doua hotărâre a solicitat demisia unor lideri ai taberei anti-Bolojan, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, cu avertismentul că, în lipsa demisiilor, urmau să fie declanșate procedurile de excludere din partid. În cadrul aceluiași congres a fost aprobat și noul Statut al PNL, care introduce sistemul moțiunilor pentru candidaturile la conducerea partidului, reorganizează structura de conducere prin consolidarea rolului Biroului Permanent Național și prevede măsuri pentru întărirea disciplinei interne.

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a dezvăluit că a primit o invitație directă din partea Ilie Bolojan de a intra în PNL în urmă cu aproximativ 10-11 ani, într-o perioadă în care partidul încerca să atragă oameni din mediul privat. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a povestit că, deși a apreciat propunerea, a ales să o refuze, considerând că responsabilitățile sale din afaceri nu îi permiteau atunci să facă pasul către politică. PNL-ul, deschidere către oamenii de afaceri Dragoș Anastasiu a relatat că l-a cunoscut pe Ilie Bolojan cu mulți ani în urmă, în contextul unor proiecte desfășurate la Oradea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit acestuia, întâlnirea în care a primit invitația de a intra în PNL a avut loc în urmă cu aproximativ un deceniu. „Pe mine m-a chemat Ilie Bolojan, pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Era, cred, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane. Aveam proiecte în Oradea, cu Oradea, și, la un moment dat, cred că acum 10-11 ani, a intrat la mine în birou și a spus că e nevoie ca PNL-ul să se deschidă și voi, oameni ca tine, să intre în partid. Așa că, haide, intră și tu și mai vino și cu alții în PNL, cu sau fără funcții.” Anastasiu spune că mesajul lui Bolojan nu îl viza doar pe el, ci făcea parte dintr-o încercare mai amplă de a atrage în partid persoane cu experiență în mediul privat și în managementul companiilor. De ce a refuzat invitația Fostul vicepremier a explicat că, în acea perioadă, conducea un grup extins de companii și considera că o implicare politică ar fi afectat activitatea acestora. El a amintit că afacerile sale traversau o etapă de dezvoltare intensă, iar responsabilitățile manageriale nu puteau fi delegate cu ușurință. „Eram cu toate business-urile mergând cu turație mare, business-uri mari. Adică tot ce aveam transport, Eurolines, era la mine și funcționam cu zeci de autocare. Turismul, cea mai mare rețea de agenții de turism din România, sub TUI Travel Center. Toate erau funcționale, 20 de firme.” „Nu eram pregătit să le las baltă” Dragoș Anastasiu a spus că, înainte de a lua o decizie, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nici el, nici echipa sa nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de importantă. Deși afirmă că avea încredere în oamenii cu care lucra, a considerat că momentul nu era potrivit pentru a se retrage din conducerea afacerilor și pentru a intra în politică. „Stând și analizând momentul am spus că nu eram pregătit să le las baltă, pentru că, deși am foarte mare încredere în echipa mea, nici echipa nu era pregătită la momentul acela și am spus: «Domnule Bolojan, îți mulțumesc, dar în momentul acesta nu pot. Chiar indiferent ce aș face, nu pot».”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră