luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5711 articole
Ramona Emilian

Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eroul lăudat, după atacul din Sydney (sursa: jpost.com)
Eveniment

Un musulman l-a dezarmat pe unul din atacatorii evreilor din Sydney. Rănit, e în spital

Australienii au elogiat duminică un bărbat considerat „erou” după ce intervenția sa curajoasă a salvat numeroase vieți în timpul atacului armat de pe celebra plajă Bondi din Sydney. Atacul a fost calificat de autorități drept „terorist” și „antisemit”. Momentul confruntării, surprins în imagini virale Autoritățile australiene au anunțat că doi atacatori înarmați au împușcat mortal 11 persoane și multe altele au fost răniteîn atacul de duminică, unul dintre cele mai sângeroase incidente de acest tip din Australia din ultimii ani. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder După atac, pe rețelele sociale au circulat imagini în care se vede cum un bărbat se luptă cu unul dintre atacatori în momentul în care acesta deschide focul asupra civililor neînarmați. În imagini, bărbatul reușește să smulgă arma din mâinile agresorului și să o îndrepte împotriva acestuia, oprind atacul. Ahmed al Ahmed, identificat drept bărbatul care a intervenit Postul local 7News l-a identificat pe bărbat drept Ahmed al Ahmed, un musulman în vârstă de 43 de ani, vânzător de fructe. Potrivit informațiilor difuzate de presa australiană, acesta a fost rănit de două ori prin împușcare în timpul confruntării. Familia confirmă: „Este un erou 100%” Presa a discutat cu un bărbat pe nume Mustapha, care a declarat că este vărul lui Ahmed al Ahmed. Acesta a precizat că bărbatul se află internat în spital. „Este la spital și nu știm exact ce se întâmplă în interior. Sperăm că se va restabili complet. Este un erou 100%”, a declarat Mustapha. Val de susținere în mediul online În mediul online, Ahmed al Ahmed a fost lăudat pentru curajul și viteza sa de reacție, fiind descris de numeroși utilizatori drept un exemplu de solidaritate și spirit civic în fața violenței extreme. Prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, a elogiat public intervenția lui Ahmed al Ahmed, precum și a altor persoane care au acționat curajos în timpul atacului, numindu-i „eroi”.

Proteste pentru apărarea justiției, a cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Mihai Chirica, atacuri la adresa conducerii PNL (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a provocat un scandal intern de proporții în Partidul Național Liberal, după o serie de mesaje trimise pe grupul de WhatsApp al primarilor PNL din județ, potrivit informațiilor publicate de Reporter de Iași. Ieșirea publică a edilului include atacuri jignitoare la adresa liderilor partidului și acuzații grave privind o presupusă coordonare politică a criticilor aduse Justiției. Atacuri la adresa conducerii PNL: „Dobitoc” și „ucide țara” În mesajele distribuite pe grupul intern al primarilor PNL, Mihai Chirica l-a insultat direct pe deputatul Alexandru Muraru, președintele filialei județene Iași, folosind apelative precum „labă tristă” și „dobitoc”. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder De asemenea, primarul Iașului l-a atacat pe liderul PNL, Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „nu a făcut nimic” și că „ucide țara”. Chirica susține că partidul din care face parte ar fi responsabil inclusiv pentru anularea alegerilor prezidențiale. Acuzații privind „atacuri concertate asupra Justiției” Mihai Chirica respinge public teza existenței corupției sistemice în Justiție și afirmă că recentele critici la adresa sistemului judiciar ar fi rezultatul unei acțiuni coordonate politic. Potrivit acestuia, chiar liderii PNL s-ar afla în spatele acestor atacuri. Primarul pledează pentru „liniște pentru popor”, un mesaj interpretat de critici drept un apel la cenzură și controlul informației, într-un moment în care dezbaterea publică privind independența Justiției este intensă. Declarații controversate: „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem” Unul dintre cele mai controversate mesaje atribuite lui Mihai Chirica este afirmația potrivit căreia liderii politici ar avea o misiune de ordin divin. „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem”, ar fi spus primarul, potrivit sursei citate, o declarație care a stârnit reacții critice chiar și în interiorul partidului. Chirica rămâne în PNL, dar riscă excluderea Mihai Chirica a transmis că nu intenționează să demisioneze din PNL, invocând faptul că o astfel de decizie i-ar aduce pierderea mandatului de primar. Surse din interiorul partidului susțin însă că excluderea sa din PNL este luată în calcul, în urma derapajelor verbale și a atacurilor publice la adresa conducerii.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder (sursa: Facebook/Inspectia Judiciara)
Justiție

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder. Anunță că va face public "un rezumat"

Inspecția Judiciară a anunțat că desfășoară verificări cu privire la elementele prezentate în documentarul publicat de Recorder, precizând că un rezumat al activităților întreprinse va fi făcut public în zilele următoare. Reacția Inspecției Judiciare după investigația Recorder Într-un comunicat transmis duminică, Inspecția Judiciară a precizat că a demarat verificări în conformitate cu atribuțiile sale legale, atât ca urmare a materialului jurnalistic realizat de Recorder, cât și a sesizărilor venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 „Având în vedere materialul de presă publicat de recorder.ro, precum și sesizarea secțiilor CSM, Inspecția Judiciară efectuează verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în material s-au aflat deja în atenția noastră, un rezumat al acestor activități urmând a fi prezentat în zilele următoare. Invităm pe toți cei interesați să aștepte rezultatul verificărilor”, a transmis instituția. CSM a sesizat Inspecția Judiciară: decizia Secției pentru judecători Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele semnalate în documentarul Recorder. „Față de aspectele difuzate public în mass-media, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”, se arată în comunicatul oficial al CSM. Secția pentru procurori a CSM analizează acuzațiile Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat că va efectua, la rândul său, verificări în legătură cu acuzațiile formulate de mai mulți magistrați în documentarul Recorder, extinzând astfel aria de analiză la nivelul întregului sistem judiciar. În documentarul Recorder apar declarații ale mai multor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București ar fi modificat în mod curent componența completurilor de judecată pentru a obține soluții favorabile unor persoane acuzate de fapte de corupție. Printre dosarele invocate în material se numără cele care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, cauze cu un impact public major. Rezultatele verificărilor anunțate sunt așteptate în zilele următoare.

Ministrul Justiției, acuzații de imixtiune politică (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul PSD al Justiției promovează un articol denigrator despre judecătoarea Marinaș

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, este acuzat într-un articol EpochTimes România că ar fi făcut o mișcare „din culise” împotriva judecătoarei Sorina Marinaș, magistrat al Curții de Apel Craiova și una dintre vocile cele mai vizibile ale demersurilor de reformare a sistemului judiciar, apărute după documentarul Recorder „Justiție capturată”. Judecătoarea Sorina Marinaș, figură centrală în dezbaterea despre reformarea justiției Sorina Marinaș a devenit, în ultimele săptămâni, una dintre principalele figuri asociate cu apelurile la „curățarea” sistemului judiciar, pe fondul reacțiilor generate de investigația Recorder privind presupuse disfuncționalități și relații de putere din interiorul justiției. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Pozițiile sale publice au fost apreciate de o parte a magistraților și a societății civile, dar au atras și critici dure. Gestul ministrului Justiției: promovarea unui articol controversat Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Radu Marinescu ar fi distribuit pe grupul oficial de WhatsApp al Baroului Dolj un articol publicat de Gândul, care o vizează direct pe judecătoarea Sorina Marinaș. Grupul este unul instituțional, iar administratorul acestuia este chiar decanul Baroului Dolj. Articolul respectiv este considerat de judecătoare drept denigrator, iar distribuirea lui de către ministrul Justiției ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor de neutralitate și echidistanță impuse de funcția ministerială. Controverse privind imparțialitatea ministrului Justiției Funcția de ministru al Justiției presupune, prin natura sa, o poziție de imparțialitate față de magistrați și față de conflictele interne din sistemul judiciar. În acest context, gestul lui Radu Marinescu este interpretat de critici ca o formă de presiune sau de aliniere la o campanie de discreditare a unui magistrat implicat în dezbaterea publică despre reformă. Reacții și mize într-un moment tensionat pentru justiție Incidentul are loc într-un moment de tensiune accentuată în sistemul judiciar, marcat de reacții publice ale unor judecători, proteste civice și dezbateri aprinse despre independența justiției, rolul conducerilor instanțelor și limitele intervenției politice. Cazul Sorinei Marinaș și gestul atribuit ministrului Justiției riscă să amplifice suspiciunile privind relația dintre puterea politică și sistemul judiciar, într-un context în care tema independenței justiției se află din nou în centrul atenției publice.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Reporturi de milioane de euro la Joker și Loto (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Trageri Loto duminică: reporturi de milioane de euro la Joker și Loto 6/49

Loteria Română organizează duminică noi trageri pentru principalele jocuri loto, cu reporturi consistente puse în joc. La Joker, la categoria I, reportul depășește 8,35 milioane de euro, în timp ce la Loto 6/49 miza ajunge la peste 1,18 milioane de euro. Peste 21.300 de câștiguri la tragerile de joi Potrivit unui comunicat al Loteriei Române, la tragerile de joi s-au acordat peste 21.300 de câștiguri, cu o valoare totală de peste 1,76 milioane de lei. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Duminică vor avea loc noi extrageri pentru Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. Report de peste 6 milioane de lei la Loto 6/49 La Loto 6/49, la categoria I, este în joc un report de peste 6,01 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1,18 milioane de euro. De asemenea, la jocul Noroc se înregistrează un report cumulat de peste 4,53 milioane de lei, adică peste 891.000 de euro. Miza cea mai mare, la Joker Cel mai mare report se înregistrează la Joker, unde la categoria I se află în joc peste 42,54 milioane de lei, respectiv peste 8,35 milioane de euro. La Noroc Plus, reportul de la categoria I depășește 433.100 de lei, aproximativ 85.100 de euro. Reporturi consistente și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, la categoria I, se consemnează un report de peste 1,08 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 213.200 de euro. La Super Noroc, la categoria I, este în joc un report de aproximativ 100.000 de lei. Tragerile loto, transmise în direct la TV Toate tragerile loto de duminică vor fi difuzate în direct pe România TV, în cadrul emisiunii „Românii au noroc”, care începe la ora 18:30. La tragerea Joker de joi, premiul de categoria a II-a, în valoare de 223.033,85 de lei, a fost câștigat printr-un bilet jucat pe aplicația mobilă AmParcat.ro. Tot la Joker, la categoria a III-a, s-a înregistrat un câștig de 90.974,46 de lei, biletul norocos fiind jucat la o agenție din Jibou.

Trump admite riscul unei înfrângeri republicane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump admite că republicanii ar putea pierde alegerile din 2026: Este foarte dificil să câștigi

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut că Partidul Republican ar putea pierde alegerile legislative de la mijloc de mandat din 2026, în ciuda a ceea ce el descrie drept „succese economice majore” obținute în primul an al noului său mandat. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, realizat vineri în Biroul Oval și publicat sâmbătă seara. „Am creat cea mai mare economie din istorie” Donald Trump susține că economia americană traversează o perioadă de prosperitate fără precedent, dar admite că efectele nu sunt încă percepute de electorat. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Am creat cea mai mare economie din istorie. Însă este nevoie de timp ca oamenii să-și dea seama”, a declarat președintele SUA, subliniind că investițiile recente vor avea efecte pe termen mediu. Investiții masive, dar rezultate electorale incerte Liderul de la Casa Albă a vorbit despre fluxurile financiare care intră în Statele Unite și despre proiectele industriale aflate în derulare, de la fabrici auto până la dezvoltarea inteligenței artificiale. „Toți acești bani permit construirea de fabrici și tehnologii avansate. Dar nu pot spune cum se va traduce asta în voturi”, a afirmat Trump, adăugând că prioritatea sa rămâne guvernarea, nu calculele electorale. Trump pune inflația pe seama administrației Biden Revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, Donald Trump continuă să atribuie inflația moștenită fostului președinte democrat Joe Biden. El susține că prețurile sunt în scădere și că situația economică se va stabiliza înainte de scrutinul din 2026. „Cred că, până vom ajunge să vorbim serios despre alegeri, nivelul prețurilor va fi bun”, a declarat președintele pentru Wall Street Journal. Alegerile de la mijloc de mandat, o provocare istorică Trump a recunoscut că, din punct de vedere statistic, alegerile de la mijloc de mandat sunt dificil de câștigat pentru partidul aflat la putere, chiar și în cazul unor președinții considerate de succes. „Chiar și președinți care au avut mandate reușite au pierdut aceste alegeri. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus liderul republican. Nemulțumiri persistente legate de costul vieții Deși Trump susține că a fost reales în noiembrie 2024 cu promisiunea reducerii inflației și că prețurile sunt în scădere, mulți americani continuă să se plângă de costul ridicat al vieții. Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago arată că doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a actualului președinte. Reacția lui Trump la sondaje: „Când vor înțelege oamenii?” Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a criticat rezultatele sondajelor de opinie și a pus sub semnul întrebării percepția publică asupra economiei. „Când vor reflecta sondajele grandoarea de astăzi a Americii? Când se va spune că am creat, fără inflație, poate cea mai bună economie din istoria țării?”, a scris președintele american.

Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

Atentat dejucat în Germania, cinci suspecți arestați (sursa: Facebook/Bundespolizei Karriere)
Internațional

Atentat dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră