marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5740 articole
Ramona Emilian

Internațional

Proiectul lui Donald Trump pentru o sală de bal la Casa Albă, contestat în instanță

Planul președintelui american Donald Trump de a construi o sală de bal în valoare de 300 de milioane de dolari la Casa Albă este analizat marți de o instanță federală, după ce organizații pentru protejarea patrimoniului au acuzat administrația de demolarea ilegală a Aripii de Est și de abuz de putere. Audiere la tribunal după plângerea depusă de National Trust Judecătorul districtual Richard Leon a programat o audiere la ora locală 15:30 (20:30 GMT), în urma unei plângeri înaintate de National Trust for Historic Preservation. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Organizația susține că administrația Trump și mai multe agenții federale au inițiat un proiect de peste 8.300 de metri pătrați fără evaluările și aprobările prevăzute de lege. Acuzații privind demolarea ilegală a Aripii de Est Potrivit plângerii, lucrările au inclus demolarea unor secțiuni din Aripa de Est, o clădire cu o vechime de aproximativ 120 de ani. Imaginile cu utilaje grele care au intervenit asupra structurii istorice au provocat reacții critice, oponenții proiectului acuzând încălcarea normelor de protejare a patrimoniului și folosirea abuzivă a prerogativelor prezidențiale. „Niciun președinte nu are dreptul legal să demoleze părți din Casa Albă fără evaluări. Nici președintele Trump, nici președintele Biden, nimeni altcineva”, se arată în documentul depus de National Trust. Cerere de suspendare temporară a lucrărilor Organizația solicită un ordin temporar de restricție pentru oprirea construcției, argumentând că proiectul a produs deja „pagube ireversibile” asupra Casei Albe. Reclamanții susțin că lipsa consultărilor publice și a avizelor necesare încalcă legislația federală. Apărarea administrației Trump: renovare legitimă Administrația Trump a depus luni un document în instanță prin care susține că proiectul este legal și se înscrie în tradiția renovărilor realizate de-a lungul timpului de mai mulți președinți americani. Casa Albă invocă, printre altele, extinderea Aripii de Est realizată în timpul mandatului lui Franklin D. Roosevelt. Potrivit administrației, sala de bal este destinată activităților publice, designul se află încă în fază de dezvoltare, iar lucrările de construcție deasupra solului nu sunt planificate înainte de luna aprilie, ceea ce ar face inutil un ordin de urgență. Casa Albă: Președintele are autoritate legală În documentele depuse la tribunal, Casa Albă afirmă că președintele are autoritate legală de a modifica structura reședinței sale oficiale. „Președintele deține autoritate legală pentru a modifica structura locuinței sale, iar această autoritate este susținută de principiile fundamentale ale puterii executive”, se arată în apărare. Lipsa consultării publice, principalul reproș al reclamanților National Trust for Historic Preservation susține că administrația Trump a ignorat obligațiile legale de consultare a Comisiei Naționale pentru Planificare în Regiunea Capitalei și a Comisiei pentru Arte Frumoase înainte de demolarea Aripii de Est și demararea proiectului. Organizația afirmă că procesul urmărește impunerea respectării unui set minim de cerințe procedurale, menite să protejeze dreptul publicului de a fi informat și de a-și exprima opinia cu privire la transformările majore ale Casei Albe.

Sala de bal a lui Trump, contestată (sursa: Facebook/The White House)
Kremlinul clarifică ultima convorbire Putin–Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Polonia, atac terorist dejucat (sursa: abw.gov.pl)
Internațional

Atac la un târg de Crăciun, dejucat. Autoritățile poloneze investighează legături cu Statul Islamic

Serviciile poloneze de securitate au reținut un student suspectat că pregătea „un atac în masă” la un târg de Crăciun, a anunțat marți Jacek Dobrzynski, purtător de cuvânt al serviciilor speciale din Polonia. Suspectul ar fi plănuit un atac cu explozibili Potrivit autorităților, suspectul este Mateusz W., student la o universitate catolică din Lublin. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acesta ar fi intenționat să comită un atac folosind explozibili și ar fi avut planuri de a se alătura unei organizații teroriste. Legături cu Statul Islamic, investigate de autorități „Scopul atacului criminal era intimidarea unui număr mare de persoane și sprijinirea Statului Islamic”, a declarat Jacek Dobrzynski într-un mesaj publicat pe platforma X. În timpul investigației, ofițerii Agenției de Securitate Internă au confiscat dispozitive electronice și obiecte considerate relevante pentru anchetă, inclusiv materiale legate de islamism radical. Acuzații oficiale: pregătirea unui atac terorist Parchetul l-a pus sub acuzare pe student pentru „efectuarea de acțiuni pregătitoare în vederea comiterii unui atac terorist”, care ar fi putut provoca moartea sau rănirea gravă a unui număr mare de persoane. Anchetatorii susțin că suspectul ar fi făcut demersuri concrete pentru a intra în contact cu o organizație teroristă, inclusiv pentru a obține sprijin logistic în organizarea atacului, conform comunicatului oficial al procurorilor. Suspectul, arestat preventiv pentru trei luni Autoritățile poloneze nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre profilul suspectului. Acesta a fost plasat în detenție preventivă pentru o perioadă inițială de trei luni, în timp ce ancheta continuă.

Cazuri de lepră în județul Cluj (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Cazuri de lepră în județul Cluj. Autoritățile fac apel la calm

Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a declarat marți că situația privind cazurile de lepră depistate în Cluj-Napoca este sub control și a transmis un apel public la calm, subliniind că nu există motive de îngrijorare pentru populație. Două cazuri confirmate și alte două infirmate de autorități Potrivit prefectului, în județul Cluj sunt confirmate două cazuri de lepră, ambele la angajate provenite din Asia, în timp ce alte două suspiciuni au fost infirmate. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu „Avem două cazuri de lepră confirmate la două angajate de proveniență din Asia. Mai există alte două cazuri, tot angajate, care în acest moment au fost infirmate. Acestea sunt datele primite de la Spitalul de Boli Infecțioase Cluj”, a declarat Maria Forna. Opt contacți evaluați, fără îmbolnăviri confirmate Prefectul a precizat că au fost evaluați opt contacți direcți ai celor două persoane confirmate, iar rezultatele arată că niciunul nu este infectat. „În acest moment au fost evaluați opt contacți ai celor două maseuze, iar din datele pe care le avem, niciunul nu este confirmat pozitiv cu lepră”, a mai spus Maria Forna. Totodată, autoritățile recomandă persoanelor care au beneficiat de servicii în salonul respectiv să se prezinte la medic doar în cazul apariției unor simptome. DSP Cluj: Lepra se transmite greu și nu reprezintă un risc major Directorul Direcției de Sănătate Publică Cluj, Corina Criste, a subliniat că lepra este o boală cu transmitere dificilă și nu implică, în prezent, un risc major pentru populație. „Lepra se transmite foarte greu, după un contact prelungit cu o persoană bolnavă. Nu vorbim despre un risc major pentru populație”, a precizat șefa DSP Cluj. Cazurile confirmate, la două tinere din Bali care lucrau într-un salon SPA Cele două cazuri de lepră au fost confirmate în 11 și 12 decembrie, la două tinere de 21 și 25 de ani, maseuze care lucrau într-un salon SPA din Cluj-Napoca și care provin din Bali. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, la Cluj, că persoanele care au trecut prin salonul SPA nu trebuie să își facă griji și nici să efectueze controale medicale suplimentare. Potrivit ministrului, autoritățile sanitare vor desfășura o anchetă epidemiologică extinsă, inclusiv în rândul clienților din perioada recentă. Contactul prelungit, principalul factor de transmitere Alexandru Rogobete a explicat că transmiterea leprei necesită un contact îndelungat cu o persoană infectată, de ordinul săptămânilor, nu al orelor. „Persoana confirmată a locuit timp de o lună împreună cu mama sa, în Asia, în același apartament. Mama este acum internată, confirmată cu această bacterie. Cel mai probabil, de acolo a avut loc transmiterea. De la o sesiune de masaj nu poate fi transmisă atât de ușor această boală”, a declarat ministrul Sănătății. Autoritățile sanitare continuă monitorizarea situației și recomandă populației să se informeze exclusiv din surse oficiale.

Raportul CSAT pe 2024, imixtiuni în alegeri, confirmate (sursa: Facebook/Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor)
Eveniment

Raportul CSAT pe 2024: imixtiuni ale unor actori statali și non-statali în alegeri, confirmate

Comisiile reunite de apărare ale Parlamentului au analizat marți Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru anul 2024, document care include și un capitol referitor la anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au vizat atât elemente publice ale raportului, cât și informații clasificate, potrivit declarațiilor făcute la finalul ședinței. Imixtiuni ale unor actori statali și non-statali Președintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a afirmat că raportul CSAT confirmă existența unor imixtiuni externe în procesul electoral din România, favorizând un anumit candidat. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu „S-a spus exact, în zona informațiilor neclasificate, că a fost o imixtiune a unor actori statali și non-statali. Acest lucru fusese menționat și la sfârșitul anului 2024. Restul ține de un raport al CSAT care are atât caracter nesecret, cât și anexe clasificate”, a declarat Mihai Weber. Ce informații au fost publice și ce a rămas clasificat Potrivit acestuia, raportul CSAT are 68 de pagini și cuprinde atât informații accesibile publicului, cât și date care nu pot fi divulgate. Unele răspunsuri oferite în cadrul comisiilor au intrat în zona informațiilor clasificate. Mihai Weber a precizat că, la fel ca în cazul precedentelor ședințe ale CSAT, doar anumite elemente ar putea fi declasificate, în funcție de deciziile ulterioare ale președintelui. „Au fost declasificate doar anumite informații și atunci, iar acum raportul conține și anexe clasificate. Cert este că a existat o imixtiune a unor actori statali și non-statali în alegerile din România, favorizând un candidat, lucru spus clar”, a subliniat acesta. Concluziile comisiilor vor fi trimise în plenul reunit al Parlamentului În urma discuțiilor, comisiile reunite urmează să redacteze un raport care va fi înaintat plenului reunit al Parlamentului. „Au fost mai multe aspecte analizate. A fost prezentată activitatea CSAT, iar raportul final va ajunge în plenul reunit”, a precizat președintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților. Ce aduce nou raportul CSAT față de documentele anterioare Întrebat care sunt elementele de noutate ale raportului CSAT pe 2024, Mihai Weber a indicat accentul pus pe consolidarea garanțiilor de securitate ale României, într-un context geopolitic aflat în continuă schimbare. „Climatul de securitate este într-o permanentă mișcare. Ne interesează ca siguranța României și consolidarea profilului nostru ca partener pe Flancul Estic al NATO să fie din ce în ce mai accentuate”, a explicat acesta. NATO și UE, pilonii principali ai securității României Mihai Weber a subliniat că apartenența României la NATO și Uniunea Europeană reprezintă cele mai solide garanții de securitate de care țara a beneficiat vreodată, dar care trebuie permanent adaptate. „Aceste garanții trebuie perfecționate continuu, an de an”, a afirmat el. Discuții despre actualizarea Strategiei naționale de apărare Raportul CSAT a inclus și referiri la Strategia națională de apărare, în contextul în care Statele Unite au adoptat recent o nouă abordare strategică. „A fost una dintre discuțiile din cadrul comisiilor comune: necesitatea îmbunătățirii strategiei noastre naționale, în funcție de strategia partenerului strategic, apărută după aprobarea strategiei României”, a mai spus Mihai Weber.

Nicuşor Dan, dezbateri la Cotroceni cu magistraţii (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Nicuşor Dan anunţă dezbateri cu magistraţii: Trebuie corectate mecanismele deficitare din Justiţie

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Helsinki, că la dezbaterile de la Cotroceni cu magistraţii „toate opiniile sunt primite”, subliniind că obiectivul acestor consultări este identificarea mecanismelor deficitare din sistemul judiciar şi asumarea unei voinţe politice clare pentru corectarea lor. O situaţie „gravă” Şeful statului a arătat că multe dintre problemele semnalate public de magistraţi sunt cunoscute de mult timp în mediile informale, însă amploarea lor devine evidentă atunci când sunt exprimate de un număr foarte mare de profesionişti din sistem. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu „Sunt lucruri pe care le-am auzit în format informal de multă vreme despre ce se întâmplă în justiţie. În momentul în care sunt 800 sau 900 de magistraţi care spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă”, a declarat Nicuşor Dan. Identificarea mecanismelor deficitare, prioritate la Cotroceni Preşedintele a explicat că primul pas necesar este structurarea şi dovedirea problemelor semnalate, pentru ca acestea să poată fi abordate coerent. Dezbaterile de la Cotroceni vor fi deschise tuturor opiniilor, indiferent de direcţia lor. Printre temele care apar frecvent în discuţiile din sistemul judiciar, Nicuşor Dan a menţionat Inspecţia Judiciară şi procedura de numire a şefilor de instanţe, considerate exemple relevante de mecanisme care ar putea fi deficitare. „Ce e important este să identificăm acele chestiuni care apar foarte des (…) să vedem care sunt mecanismele care sunt deficitare şi, bineînţeles, să avem voinţa politică să le corectăm”, a subliniat el. Întâlnire fără limită de timp cu magistraţii, pe 22 decembrie Nicuşor Dan a anunţat că, pe 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, va avea loc o întâlnire fără limită de timp cu magistraţi români, pe care a descris-o drept „o discuţie importantă pe Justiţie”, ce va continua şi ulterior. Preşedintele a precizat că reforma şi funcţionarea Justiţiei reprezintă o preocupare personală importantă, chiar şi în contextul agendei sale internaţionale. „Bineînţeles, în intervalele în care nu am contacte internaţionale, sunt în contact cu România şi cu informaţiile care sunt relevante pe subiectul ăsta”, a declarat Nicuşor Dan.

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Donald Trump dă în judecată BBC (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump dă în judecată BBC. Președintele SUA cere daune de până la 10 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva grupului audiovizual britanic BBC, acuzând instituția de presă că a realizat un montaj video înșelător dintr-un discurs susținut de acesta. Trump solicită despăgubiri totale de până la 10 miliarde de dolari, invocând defăimarea și încălcarea legislației din statul Florida privind practicile comerciale neloiale. Plângere depusă la un tribunal federal din Miami Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Miami. Documentul solicită „daune și interese în sumă minimă de 5 miliarde de dolari” pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare: defăimare și încălcarea legii din Florida privind practicile înșelătoare și neloiale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a declarat în fața presei că BBC i-ar fi „pus literalmente cuvinte în gură”, reiterând acuzația că materialul difuzat a denaturat grav sensul discursului său. Cu câteva săptămâni înainte, președintele american anunțase deja că intenționează să ceară despăgubiri cuprinse între unu și cinci miliarde de dolari. Emisiunea „Panorama” și controversa discursului din 6 ianuarie 2021 Plângerea are la bază un reportaj difuzat de emisiunea de investigații „Panorama”, care a prezentat, chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, fragmente distincte din discursul rostit de Trump la 6 ianuarie 2021. Potrivit acuzațiilor, aceste fragmente ar fi fost montate astfel încât să sugereze că Trump le-ar fi cerut explicit susținătorilor săi să atace Capitoliul din Washington. În acea zi, sute de susținători ai săi, alimentați de afirmații nefondate privind fraudarea alegerilor, au luat cu asalt Capitoliul, încercând să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden. Avocații lui Trump acuză ingerință în alegerile din 2024 Un purtător de cuvânt al echipei de avocați ai lui Donald Trump a declarat că BBC, „altădată respectată și astăzi discreditată”, l-ar fi defăimat pe președintele american prin modificarea intenționată și de rea-credință a discursului său. Scopul ar fi fost, potrivit acestuia, influențarea alegerilor prezidențiale din 2024. Aceeași sursă susține că BBC ar avea „de mult timp obiceiul de a-și înșela publicul” în relatările despre Donald Trump, în favoarea unei agende politice de stânga. Criză majoră la BBC: demisii și controverse privind imparțialitatea În Regatul Unit, scandalul a reaprins dezbaterea privind rolul audiovizualului public și respectarea principiului imparțialității. BBC s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe controverse, iar acest caz a dus la demisia directorului general Tim Davie și a directoarei de știri Deborah Turness. Președintele BBC, Samir Shah, i-a transmis o scrisoare de scuze lui Donald Trump, însă fără a reuși să detensioneze situația. Totodată, el a respins acuzațiile formulate de președintele american și a anunțat că BBC este hotărât să conteste orice acțiune în justiție pentru defăimare. Trump consideră scuzele insuficiente În plângerea depusă, Donald Trump susține că, în ciuda scuzelor prezentate, BBC nu ar fi manifestat „remușcări veritabile” și nici nu ar fi implementat reforme instituționale semnificative pentru a preveni viitoare derapaje jurnalistice. De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adus la Casa Albă numeroși creatori de conținut și influenceri favorabili administrației sale, intensificând în același timp atacurile verbale la adresa jurnaliștilor din presa tradițională. Printre noii actori media invitați de guvernul Trump se numără și canalul conservator britanic GB News, apropiat de partidul anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage, semn al unei repoziționări deliberate față de mass-media clasice.

Accident mortal la Iași, despăgubiri diminuate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accident mortal la Iași: cereri uriașe de despăgubiri, sume mult reduse de judecători

În dosarul accidentului rutier din Iași, soldat cu trei morți și provocat de o solistă de muzică populară, instanța a analizat cereri de despăgubiri morale care au depășit 5,2 milioane de euro. Accident mortal la Iași, despăgubiri diminuate În total, 45 de părți civile, printre care rude apropiate și membri extinși ai familiilor victimelor, au solicitat daune morale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Judecătorii au decis însă să admită doar o parte dintre aceste cereri, făcând o selecție strictă a părților civile îndreptățite la despăgubiri. Astfel, doar 16 persoane vor primi daune morale, valoarea totală aprobată de instanță fiind de 280.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Spitalul de Copii Iași, bacterie potențial letală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bacteria descoperită în apa Spitalului de Copii Iași poate fi letală, avertizează specialiștii

Bacteria Pseudomonas aeruginosa identificată în apa de la Spitalul de Copii Iași poate deveni extrem de periculoasă, mai ales în anumite contexte medicale, avertizează prof. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist. Spitalul de Copii Iași, bacterie potențial letală Specialistul explică faptul că unele tulpini de Pseudomonas sunt rezistente la toate antibioticele existente, ceea ce face tratamentul dificil, costisitor și, uneori, imposibil. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Riscul este major pentru pacienții din terapie intensivă și pentru cei oncologici, ale căror sisteme imunitare sunt sever afectate. Situația se agravează în cazul utilizării dispozitivelor medicale invazive, precum cateterele sau intubația, care cresc riscul infecțiilor asociate actului medical. Continuarea, în Ziarul de Iași

Accidentul mortal din Iași, repus pe rol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cine vrea rejudecarea accidentului mortal cu pieton rupt în două: mâna dreaptă a Liei Savonea

Judecătoarea Ena Hermina Iancu, considerată „mâna dreaptă” a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis redeschiderea dosarului penal în cazul accidentului mortal provocat de Andrei Rareș Berihoi la Iași. Accident mortal din Iași, repus pe rol Condamnat definitiv în septembrie la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă, Berihoi a lovit mortal un pieton pe o trecere de pietoni, circulând cu aproape 150 km/h pe Bulevardul Independenței. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Decizia vine la scurt timp după numirea judecătoarei Iancu în echipa de conducere a ÎCCJ și reaprinde controversele legate de activitatea sa în dosare cu impact public major. În trecut, magistrata a fost implicată în hotărâri contestate, inclusiv în cauze care i-au vizat pe Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Elena Udrea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nuntă transformată în bătaie generală (sursa: Pexels/Rene Terp)
Eveniment

Bătaie generală la o nuntă, mireasa a ajuns la spital. Totul a plecat de la aruncarea cravatei

O petrecere de nuntă organizată în weekend în vestul Germaniei s-a încheiat violent, după ce o ceartă între invitați a degenerat într-o bătaie generală. Potrivit Poliției germane, mai multe persoane au fost rănite, inclusiv mireasa. Incidentul a avut loc sâmbătă seară, iar autoritățile au fost alertate în urma unor informații potrivit cărora zeci de persoane ar fi fost implicate în altercație. Scandalul a pornit de la un joc tradițional de nuntă Conform declarațiilor martorilor, conflictul a izbucnit în timpul unui joc specific petrecerilor de nuntă, cunoscut sub numele de „aruncatul cravatei”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Jocul este similar cu tradiționala aruncare a buchetului de către mireasă și are rol simbolic. În cadrul acestui obicei, cravata mirelui este aruncată în mulțime pentru a desemna, în mod simbolic, următorul bărbat care urmează să se căsătorească. Disputa apărută în timpul jocului a escaladat rapid într-o confruntare fizică. Mireasa și un bărbat de 39 de ani, transportați la spital În urma bătăii, un bărbat în vârstă de 39 de ani și mireasa au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost transportați la spital. Starea acestora nu a fost detaliată de autorități. Inițial, poliția a fost informată că aproximativ 30 de persoane participau la altercație, fapt care a determinat o mobilizare amplă a forțelor de ordine în orașul Hemer, situat la sud-est de Dortmund. Intervenție masivă a poliției în orașul Hemer La sosirea polițiștilor, bătaia se încheiase, însă atmosfera era în continuare tensionată. Un purtător de cuvânt al poliției locale a declarat că riscul reluării conflictului era ridicat, motiv pentru care au fost menținute măsuri sporite de securitate. Autoritățile au demarat o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele incidentului și responsabilitatea fiecărei persoane implicate. Patru suspecți cercetați pentru agresiune Poliția germană investighează în prezent patru bărbați, cu vârste cuprinse între 19 și 47 de ani, sub suspiciunea de agresiune. Potrivit anchetatorilor, suspecții se acuză reciproc de vătămare corporală.

Trump, mesaj stupefiant după moartea regizorului Rob Reiner (sursa: Facebook/Christina Lorey)
Internațional

Cinism stupefiant - Trump: Regizorul Reiner, ucis pentru că înnebunea lumea cu obsesia împotriva mea

Președintele american Donald Trump a stârnit controverse majore după ce a publicat un mesaj extrem de agresiv în urma morții cineastului Rob Reiner și a soției sale, Michele Singer. Trump a sugerat că decesul acestora, catalogat de poliție drept rezultatul unei „crime aparente”, ar fi fost cauzat de ceea ce el numește „anti-trumpism fanatic”. „Sindromul Deranjamentului Trump” Într-o postare pe rețeaua Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că moartea lui Rob Reiner „s-a datorat furiei pe care a provocat-o în alții” prin „nevroza sa anti-Trump”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a folosit expresia „Sindromul Deranjamentului Trump”, un termen popularizat de susținătorii săi pentru a descrie ostilitatea considerată irațională față de el. În mesajul său, președintele a susținut că Rob Reiner era cunoscut pentru faptul că „înnebunea oamenii cu obsesia sa fanatică” față de Trump. Postarea se încheie cu un mesaj aparent conciliant: „Rob și Michele, odihniți-vă în pace”, contrastând puternic cu tonul dur al acuzațiilor anterioare. Un discurs tot mai lipsit de convenții Donald Trump este cunoscut pentru tendința de a lega evenimente tragice sau de actualitate de propria persoană. De la revenirea sa la putere, el a ignorat tot mai des regulile de curtoazie politică, declarând public că își „urăște” adversarii și respingând ideea de iertare. Mesajul legat de moartea lui Rob Reiner se înscrie în linia discursului radicalizat și personalizat. Fiul cineastului, arestat pentru crimă Presa americană a relatat luni că fiul lui Rob Reiner, Nick Reiner, a fost arestat după ce trupurile neînsuflețite ale regizorului și soției sale au fost descoperite în reședința lor dintr-un cartier de lux din Los Angeles. Rob Reiner, în vârstă de 78 de ani, a fost găsit decedat duminică alături de Michele Singer. Potrivit Los Angeles Times, Nick Reiner a fost plasat în detenție, fiind suspectat de crimă. Detalii șocante despre crimele din Los Angeles Autoritățile nu au oferit informații oficiale privind cauzele exacte ale decesului. Surse din poliție, citate de presa americană, susțin că cei doi ar fi fost înjunghiați. Site-ul TMZ a relatat că regizorul și soția sa ar fi fost uciși de un membru al familiei în urma unei dispute. Șeful Poliției din Los Angeles, Jim McDonnell, a confirmat arestarea lui Nick Reiner, precizând că acesta este suspectat de „crimă” și că ancheta a fost desfășurată pe parcursul întregii nopți. Nick Reiner și lupta cu dependența Nick Reiner a colaborat anterior la scenariul filmului „Being Charlie” (2015), o producție inspirată din propriile sale probleme legate de dependența de droguri. Filmul urmărește povestea unui tânăr dependent care evadează dintr-un centru de reabilitare și se întoarce acasă. Cariera impresionantă a lui Rob Reiner Rob Reiner era fiul celebrului scriitor, regizor și actor de comedie Carl Reiner. De-a lungul carierei sale, a câștigat două premii Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie, în anii 1974 și 1978. Născut pe 6 martie 1947 în Bronx, New York, Rob Reiner s-a căsătorit cu Michele Singer în 1989. Conform IMDB, el este cunoscut pentru rolurile din „All in the Family”, „This Is Spinal Tap” și „The Wolf of Wall Street”. Filmele care l-au consacrat ca regizor În calitate de regizor, Rob Reiner a semnat unele dintre cele mai apreciate filme ale cinematografiei americane moderne, printre care „When Harry Met Sally”, „The Princess Bride”, „A Few Good Men” și „Stand by Me”. Moartea sa și circumstanțele dramatice ale cazului au provocat un val de reacții în Statele Unite, amplificate suplimentar de intervenția controversată a președintelui Donald Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră