marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7350 articole
Ramona Emilian

Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

Nava turcească luată de MApN ridică întrebări (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Nicușor Dan, fără reacție la sprijinul PNL (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

PNL, sub presiunea sistemului, acuză Ciucu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciucu nu se mai ascunde: a denunțat „sistemul” securist din justiție care pune „presiune pe PNL”

Primarul Bucureștiului și unul dintre liderii importanți ai Partidului Național Liberal, Ciprian Ciucu, a lansat acuzații dure la adresa a ceea ce el numește „sistemul”, în cadrul Congresului PNL desfășurat duminică. Liberalul susține că partidul este supus unor presiuni constante și că anumite forțe din afara competiției electorale încearcă să influențeze direcția formațiunii. „Sistemul” a ales să pună presiune pe PNL În discursul său, Ciprian Ciucu a afirmat că actualul congres al liberalilor are loc într-un context dificil pentru partid și a sugerat că reuniunea este consecința unor presiuni exercitate din exterior. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Este un congres care, poate, trebuia să aibă loc mai devreme. Sau poate vine în urma faptului că «sistemul» a ales să pună presiune pe PNL. Congresul vine în urma faptului că „sistemul” a ales să pună presiune pe PNL. De ce? Pentru că partidul nostru îşi regăsise sufletul şi independenţa. Acest lucru, pentru ei, nu era acceptabil şi trebuie adus, iarăşi, la ordin”, a spus liberalul, care nu a mai candidat pentru o funcţie în conducerea PNL după dosarul deschis de DNA. Acuzații privind un „asalt” asupra partidului Potrivit lui Ciucu, PNL s-ar afla de aproximativ șase luni sub o presiune constantă, intensificată în ultimele două luni. „Ce este «sistemul»? Greu de definit. Iniţial nu ştii dacă există sau nu. Dar dacă eşti un om liber ai şansa să afli pe pielea ta în cel mai brutal mod cu putinţă. Spre deosebire de noi, sistemul nu participă niciodată la alegeri. Adică nu candidează, că de participat, participă”, a arătat Ciprian Ciucu. Edilul a susținut că influența acestui „sistem” depășește ciclurile electorale și schimbările politice. „Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în poziţiile publice, dar sistemul este etern, ei, în gradele şi funcţiile lor, rămân”, a transmis acesta. Alegerile în București, câștigate împotriva „sistemului” Referindu-se la competițiile electorale din Capitală, Ciprian Ciucu a afirmat că s-a confruntat nu doar cu adversarii politici, ci și cu opoziție din interiorul propriului partid. „Am câştigat alegerile în Bucureşti împotriva voinţei «sistemului». Am fost puţini, foarte puţini, împotriva tuturor. Ne-am bătut cu PSD, ne-am bătut şi cu USR - nu pun USR în «sistem», m-am bătut cu AUR şi televiziunea lor, m-am bătut cu trădătorii de astăzi din PNL. Acum pot să o spun sus şi tare şi pot să o spun liber: ne-au trădat! Au băgat bani mulţi contra campaniei mele şi... să o spun?... Până şi şeful statului a făcut un clip împotriva mea. Acesta este adevărul! Am spus-o! Şi mai spun ceva: aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un Guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă”, a transmis Ciprian Ciucu. Mesaj pentru Adrian Veștea În aceeași intervenție, liderul liberal a făcut referire și la Adrian Veștea, despre care a spus că se află într-o situație dificilă. „Adrian Veştea nu îşi aparţine”, a declarat Ciprian Ciucu, precizând însă că înțelege motivele pentru care acesta a acceptat candidatura la funcția de premier.

Siegfried Mureșan îl laudă pe Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

Siegfried Mureșan, critici pentru Nicușor Dan (sursa: Facebook/Siegfried Muresan)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

Congresul PNL, Bolojan versus Veștea (sursa: Facebook/Partidul Naţional Liberal)
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Nicușor Dan, explicații despre Ceban și Ciucu (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Fost edil, afacere de 1 milion de lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fost edil, afacere de 1 milion de lei cu un teren de pe traseul A8. DNA a investigat, dar faptele s-au prescris

Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa urmează să primească aproximativ 1,1 milioane de lei pentru peste 11.000 de metri pătrați expropriați în vederea construirii Autostrăzii A8. Ancheta DNA, dosar clasat Terenul a făcut obiectul unei anchete DNA, procurorii susținând că, după decesul unei proprietare fără moștenitori, ar fi fost emis un nou titlu de proprietate pentru aceeași suprafață, care ulterior a ajuns în posesia lui Haidău printr-o tranzacție de aproximativ 3.000 de lei. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Potrivit ordonanței de clasare, anchetatorii au suspectat că fostul edil ar fi condiționat atribuirea terenului de vânzarea ulterioară a unei părți din acesta către el. Dosarul a fost clasat în 2019 ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, iar Haidău a negat constant orice ilegalitate, susținând că a cumpărat terenul la prețul pieței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noua Operă din Iași, amânată după 2033 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noul sediu al Operei din Iași, amânat până după 2033. Termenul poate fi prelungit la nesfârșit, susține Ministerul Culturii

Ministrul Culturii a anunțat că noul sediu al Operei Naționale Române din Iași nu va fi finalizat mai devreme de 2033, iar termenul va fi prelungit dacă lucrările nu vor fi încheiate până atunci. Opera din Iași, captivă în birocrație Potrivit ministerului, în ultimele șase luni au continuat demersurile pentru definitivarea documentației necesare lansării concursului internațional de soluții pentru noua sală de spectacole. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Calendarul exact al investiției nu poate fi estimat în prezent, din cauza procedurilor de avizare și a acordurilor necesare pentru utilități și infrastructură, care pot întârzia semnificativ proiectul. Deși terenul din Copou a fost transferat Ministerului Culturii, iar finanțarea de 80 de milioane de euro este asigurată, parlamentari ieșeni reclamă existența unor blocaje administrative care frânează realizarea investiției. Continuarea, în Ziarul de Iași

Colet cu droguri, destinatarul scapă de acuzații (sursa: Pexels/Jess Loiterton)
Eveniment

S-a trezit acasă cu un colet plin cu droguri pe numele său. Ancheta nu a găsit vinovați

Un ieșean a evitat o condamnare severă într-un dosar de trafic de droguri, după ce pe numele său a ajuns un colet din Marea Britanie care conținea cannabis. Destinatarul scapă de acuzații Bărbatul a susținut că nu a comandat niciodată substanțe interzise și că a aruncat conținutul imediat ce a realizat ce se afla în plic. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări făcute de Direcția Regională Vamală București, iar drogurile au fost confirmate prin expertiză de specialitate. În lipsa unor probe care să demonstreze cine a comandat sau deținut efectiv substanțele, procurorii au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan, transparența sănătății președinților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?

Apariția președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de la Bruxelles a generat numeroase comentarii în spațiul public și pe rețelele sociale. Aspectul său vizibil obosit și anumite momente din discurs au alimentat speculații privind starea sa de sănătate, subiect preluat ulterior și în mai multe emisiuni de televiziune. Dincolo de cazul concret, dezbaterea readuce în atenție o întrebare veche a democrațiilor moderne: cât de mult are dreptul publicul să știe despre sănătatea liderilor politici? Modelul american Întrebările legate de sănătatea șefilor de stat nu sunt nici noi, nici specifice României. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe De-a lungul ultimului secol, lideri ai unor dintre cele mai puternice democrații ale lumii au ascuns afecțiuni grave, au publicat rapoarte medicale incomplete sau au devenit subiectul unor controverse privind capacitatea lor fizică și cognitivă de a conduce În SUA, președinții trec anual prin controale medicale detaliate, ale căror rezultate sunt publicate oficial sub formă de rapoarte sumare, dar amănunțite (de exemplu, analize de sânge, screening-uri cognitive). Deși nu există și nu a existat niciodată o obligație legală sau constituțională pentru președinții SUA de a-și publica rapoartele medicale, practică este o tradiție politică modernă, iar publicarea datelor se face exclusiv cu acordul explicit al președintelui, care este protejat de aceleași legi privind confidențialitatea medicală (HIPAA) ca orice alt cetățean american. Era secretelor absolute (înainte de 1960) În trecut, președinții își ascundeau complet bolile grave pentru a nu pierde puterea. Grover Cleveland (1893) a fost operat în secret de cancer la maxilar pe un iaht privat, publicul aflând adevărul abia după decenii. Woodrow Wilson (1919) a suferit un atac cerebral masiv care l-a lăsat parțial paralizat. Soția sa și medicii au ascuns acest lucru, ea conducând de facto țara în ultimul an de mandat. În privința lui Franklin D. Roosevelt (1944-1945), secretul privind starea sa critică de sănătate (insuficiență cardiacă severă și hipertensiune) a fost păstrat cu strictețe până la decesul său în funcție. Apariția primelor rapoarte (anii 1960-1970) Lyndon B. Johnson a fost primul care a început să anunțe public rezultatele unor controale fizice periodice, parțial din dorința de a proiecta forță în timpul Războiului Rece. Richard Nixon a fost primul președinte modern care a oficializat publicarea analizelor anuale. Gerald Ford a insistat să își publice datele medicale chiar și peste obiecțiile propriilor medici, stabilind un precedent puternic. Standardul actual (din anii 1990 până în prezent) Începând cu mijlocul anilor '90, publicarea unui rezumat medical anual (efectuat de obicei la Centrul Medical Militar Walter Reed) a devenit o normă nescrisă obligatorie din punct de vedere politic. Dacă un candidat sau un președinte în funcție refuză să o facă, este penalizat dur de electorat și de mass-media, fiind bănuit că ascunde ceva. De exemplu, deși nu îl obligă nicio lege, actualul președinte Donald Trump își publică periodic aceste rapoarte, cel mai recent fiind emis de Casa Albă la finalul lunii mai 2026, declarându-l „apt pentru serviciu”, deși medicii i-au recomandat să mai slăbească. Modelul european Majoritatea țărilor europene (inclusiv România) consideră starea de sănătate o problemă strict privată. Informațiile sunt oferite publicului doar dacă afecțiunea medicală împiedică direct exercitarea atribuțiilor constituționale sau necesită spitalizare de urgență. În Europa, modelul predominant se bazează pe confidențialitate strictă și discreție, fiind complet opus transparenței din Statele Unite. Cu excepția câtorva momente de criză majoră, starea de sănătate a președinților și premierilor europeni este considerată o chestiune strict personală. Tradiția politică europeană separă clar viața privată de cea publică, funcționând după câteva reguli nescrie și mecanisme specifice Secretul medical este suveran Spre deosebire de Washington, la Paris, Berlin sau Roma nu există tradiția unor buletine medicale anuale detaliate. Fisele medicale ale liderilor europeni sunt protejate de aceleași legi stricte privind protecția datelor (cum este GDPR la nivelul UE) ca ale oricărui alt cetățean. Publicul este informat, de regulă, doar atunci când boala afectează direct capacitatea de muncă (de exemplu, o spitalizare de urgență sau o intervenție chirurgicală care necesită un interimat). Excepția franceză Între promisiuni și tăinuiri istorice Franța are o istorie extrem de complicată cu sănătatea președinților săi, oscilând între promisiuni de transparență și secrete de stat. Georges Pompidou a murit în funcție în 1974 de un cancer, prezentat publicului drept „gripă” sau „oboseală cronică” în comunicatele oficiale. În ultimii ani de mandat, Georges Pompidou suferea de macro-globulinemie Waldenström (o formă rară de cancer al sângelui). Schimbările sale fizice drastice (provocate de tratamentele cu cortizon) erau evidente, însă Palatul Élysée a negat constant gravitatea bolii. François Mitterrand, 11 ani de buletine medicale falsificate Mitterrand a fost diagnosticat cu cancer de prostată avansat în noiembrie 1981, la doar 5 luni de la preluarea primului său mandat. Deși promisese o transparență totală după scandalul Pompidou, el a clasificat boala drept „secret de stat” pentru a-și asigura supraviețuirea politică și realegerea din 1988 Timp de peste un deceniu, medicul său personal, dr. Claude Gubler, a fost obligat să semneze din 6 în 6 luni buletine oficiale care atestau că președintele este perfect sănătos. Adevărul a ieșit la iveală abia după ce Mitterrand a fost operat de urgență în 1992 și a explodat public în 1996, când doctorul său a publicat cartea „Le Grand Secret” (Marele Secret Standardul actual Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menținut parțial promisiunea de transparență a predecesorilor săi. Palatul Élysée publică ocazional date succinte privind starea sa de sănătate (de exemplu, bilanțul medical după ce a contractat COVID-19 sau după analizele de rutină), însă documentele sunt mult mai scurte și mai puțin frecvente decât cele din SUA. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a publicat fișa medicală sumară în timpul campaniei electorale și a menținut transparența privind starea sa fizică în momentele critice, ca o metodă de a combate dezinformarea și propaganda externă. În Lituania și Țările Baltice, candidații la funcția de președinte oferă adesea voluntar un certificat de bază eliberat de medici care atestă că sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru a deține secrete de stat și a conduce armata. Cancelarul german și Președintele Italiei nu își publică niciodată rapoartele medicale. În aceste culturi politice, confidențialitatea medicală este absolută. Publicul află detalii doar prin comunicate de presă scurte dacă liderul suferă o intervenție chirurgicală majoră sau este spitalizat. Modelul monarhiilor constituționale În țări precum Regatul Unit, Spania, Belgia sau Olanda, unde șeful statului este un monarh, protocolul este diferit. Casa Regală tinde să fie ceva mai transparentă pentru a menține legătura cu poporul, dar oferă detalii extrem de controlate. Un exemplu clasic a fost gestionarea comunicării în cazul problemelor de sănătate ale Regelui Charles al III-lea sau ale Reginei Elisabeta a II-a, unde diagnosticele au fost anunțate public, dar detaliile clinice intime au rămas private. Reacția la crize acute În cazul democrațiilor parlamentare (unde premierul deține puterea executivă, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic), o internare subită este anunțată imediat pentru a nu bloca activitatea guvernului. Comunicatele sunt extrem de tehnice și scurte, emise de echipele medicale ale spitalelor universitare unde aceștia sunt tratați, eliminând spectacolul mediatic. Ce prevede Constituția României Spre deosebire de alte state care publică periodic rapoarte medicale privind sănătatea șefului statului, în România nu există obligația legală de a face publice informații despre starea de sănătate a președintelui. Aceste date sunt considerate parte a vieții private și beneficiază de protecția conferită de legislația privind confidențialitatea informațiilor medicale. Administrația Prezidențială nu publică rapoarte medicale anuale sau buletine de sănătate periodice. Totuși, Constituția României și legile naționale prevăd mecanisme clare în cazul în care o boală gravă împiedică șeful statului să își exercite funcția. În Articolul 91 și 98, Constituția nu folosește explicit termenul de „boală”, ci reglementează situația prin conceptele de imposibilitate temporară și vacanță a funcției. Constituția prevede însă mecanisme clare pentru situațiile în care șeful statului nu își mai poate exercita atribuțiile. Legea fundamentală nu vorbește explicit despre boală, ci despre „imposibilitatea temporară” sau „imposibilitatea definitivă” de exercitare a mandatului. În cazul unei imposibilități temporare, care ar putea fi cauzată de o afecțiune gravă, de o spitalizare sau de o intervenție medicală, atribuțiile prezidențiale sunt preluate interimar de președintele Senatului. Dacă acesta nu poate exercita funcția, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților. În schimb, dacă apare o imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, funcția prezidențială devine vacantă. Potrivit articolului 97 din Constituție, „Vacan’a funcției” intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În această situație, Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni. Constituția nu definește însă în mod explicit criteriile medicale care ar putea conduce la constatarea unei imposibilități temporare sau definitive, lăsând astfel loc unor interpretări juridice și instituționale în situații excepționale.

Sig Sauer, „tunul” lui Predoiu (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, susține că România traversează o situație fără precedent în materie de înzestrare militară. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a criticat faptul că Ministerul Afacerilor Interne gestionează achiziția unor arme de asalt destinate Armatei Române. Potrivit lui Mateiu, este pentru prima dată când o astfel de responsabilitate este transferată către o instituție care, prin natura atribuțiilor sale, nu are legătură cu definirea și utilizarea armamentului individual al militarilor. „Prima oară în istoria umanității” Fostul ofițer de informații militare consideră că situația este una extrem de neobișnuită și contrară practicilor consacrate în toate armatele moderne. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro „Ar fi prima oară în istoria umanității când poliția cumpără arma de asalt”, a afirmat acesta. În opinia sa, arma de asalt reprezintă prin definiție un echipament militar și unul dintre simbolurile fundamentale ale unei armate. De la apariția primelor arme moderne de acest tip, acestea au fost asociate exclusiv forțelor armate și rolului infanteristului pe câmpul de luptă. Mateiu a amintit că fiecare mare putere militară și-a construit identitatea în jurul unor modele emblematice de armament: Uniunea Sovietică a avut pușca Kalașnikov, Germania a dezvoltat celebrul Sturmgewehr, iar Statele Unite au consacrat platforma M16. „Când infanteristul a pus bocancul pe teren, războiul este câștigat”, a explicat acesta, subliniind că arma individuală rămâne elementul central al capacității de luptă. Armata a stabilit cerințele, dar nu gestionează achiziția Potrivit comandorului în rezervă, specialiștii Ministerului Apărării Naționale au fost cei care au elaborat cerințele operaționale pentru noua armă de asalt. Acesta susține că evaluarea și selecția unui astfel de sistem de armament ar trebui să fie realizate de experți militari – infanteriști, armurieri și specialiști în armament –, întrucât aceștia sunt cei care vor utiliza efectiv echipamentul. „În armată toți vor avea acea armă de asalt, dar ea aparține, în primul rând, infanteristului”, a explicat Mateiu. El a adăugat că programul nu vizează doar arma individuală, ci și alte echipamente asociate, precum lansatoarele de grenade de 40 de milimetri montate pe armă. Cum au dispărut competitorii consacrați Fostul militar a descris și competiția care ar fi existat în fazele inițiale ale procesului de selecție. Potrivit acestuia, printre firmele luate în calcul s-ar fi aflat producătorul belgian FN Herstal, compania germană Heckler & Koch și producători italieni. Mateiu a remarcat în mod special modelul HK416, arma care a stat la baza modernizării armatei franceze și care este considerată una dintre cele mai apreciate platforme occidentale din prezent. Cu toate acestea, spune el, acești competitori au dispărut ulterior din cursă, iar în prim-plan a apărut compania americană Sig Sauer. Critici la adresa Sig Sauer Referindu-se la producătorul american, comandorul în rezervă a afirmat că Sig Sauer este un jucător relativ nou în competițiile de mare anvergură pentru armament individual. Acesta a menționat că firma a obținut contracte importante atât în India, cât și în Statele Unite, însă pentru alte tipuri de arme decât cele avute în vedere de România. „În Statele Unite are o comandă importantă, dar pentru o armă de calibrul 6,8 mm, nu pentru 5,56 mm”, a explicat el. În evaluarea sa, alegerea făcută ridică numeroase semne de întrebare și riscă să se dovedească problematică pe termen lung. „Oricum este un eșec. O să vedem ce urmează”, a concluzionat Mateiu.

Mercedes distrus, CJ Iași pierde procesul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mercedes, distrus de o groapă de 30 de centimetri. CJ Iași, bun de plată, după cinci ani de proces

Un șofer și-a avariat grav un Mercedes după ce a intrat de pe o uliță din satul Horlești pe DJ 282, aflat atunci în reabilitare. Mercedes distrus, CJ Iași pierde procesul Diferența de nivel de aproximativ 30 de centimetri dintre drumul județean și strada de acces a provocat impactul care a distrus mai multe componente ale autoturismului. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Costurile reparațiilor au fost suportate de asigurătorul Omniasig, care a cerut ulterior recuperarea prejudiciului de la Consiliul Județean Iași. După cinci ani de proces, instanța a stabilit că autoritatea județeană poartă răspunderea pentru producerea incidentului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criza guvernamentală paralizează administrația (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Politică

Criza guvernamentală paralizează administrația. Liderii politici se acuză reciproc de blocaj

Criza guvernamentală care depășește termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru funcționarea unui Executiv interimar a amplificat tensiunile dintre PNL și PSD la Iași. Criza guvernamentală paralizează administrația Liderii liberali ieșeni, printre care Alexandru Muraru și Costel Alexe, au anunțat că nu susțin o nouă formulă de guvernare alături de social-democrați, acuzând PSD că urmărește menținerea privilegiilor și controlul asupra instituțiilor statului. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă De cealaltă parte, președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a respins criticile și a acuzat conducerea PNL Iași de practici clientelare și numiri politice în funcții-cheie. În acest climat de blocaj politic, reprezentanții administrației locale avertizează că efectele crizei se resimt deja în activitatea instituțiilor publice și în ritmul implementării proiectelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Restaurante scumpe în Iași, semn de bunăstare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prețurile mari din restaurantele din Iași sunt un semn de bunăstare, spune un oficial BNR

Prețurile tot mai mari din restaurantele din Iași reprezintă un indicator al creșterii nivelului de trai și al dezvoltării economice a orașului, consideră Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Restaurantele scumpe din Iași înseamnă bunăstare Într-un interviu, acesta a lăudat diversitatea ofertei din sectorul HoReCa și a afirmat că tarifele ridicate reflectă existența unei puteri de cumpărare mai mari decât în urmă cu un deceniu. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Potrivit lui Rădulescu, transformarea Iașului a fost alimentată în special de industria IT și de rolul important al orașului ca centru universitar. Oficialul BNR susține că atragerea forței de muncă din Republica Moldova, Ucraina și alte regiuni ale țării contribuie la apropierea economică a Iașului de nivelul Bucureștiului. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră