duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7549 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Harta celor mai scumpe locuințe din România: cât costă metrul pătrat în marile orașe

Prețurile locuințelor din centrul Iașiului se apropie de pragul de 3.000 de euro/mp, iar zona premium a orașului a ajuns să depășească piețe precum Constanța și Timișoara. Iașiul rămâne însă la distanță de Cluj-Napoca, Brașov și, mai ales, București. Ultracentralul, cea mai scumpă zonă din Iași Potrivit Ziarul de Iași, în proximitatea Palatului Culturii, prețul mediu solicitat pentru apartamente este de 2.958 euro/mp, cel mai ridicat din oraș. Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite Urmează Copoul, cu 2.500 euro/mp, Gara – 2.313 euro/mp, Moara de Vânt – 2.269 euro/mp și Podul de Fier – 2.260 euro/mp. Iașiul depășește Constanța și Timișoara Deși prețul mediu la nivelul întregului oraș era în iulie de aproximativ 2.000 euro/mp, ușor sub Constanța, zona ultracentrală a Iașiului este mai scumpă decât Faleza Nord. Iașiul depășește și Piața Unirii din Timișoara, unde media ajunge la 2.722 euro/mp. Bucureștiul rămâne mult mai scump În Cluj-Napoca, ultracentralul ajunge la 4.022 euro/mp, iar Drumul Poienii din Brașov la 3.978 euro/mp. În București, Primăverii, Kiseleff și Aviatorilor depășesc 5.500 euro/mp, aproape dublu față de centrul Iașiului.

Harta celor mai scumpe locuințe din România: cât costă metrul pătrat în marile orașe
Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE
Eveniment

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE

REGES-ONLINE a devenit, din 2026, registrul electronic în care sunt păstrate informațiile oficiale despre contractele individuale de muncă din România. Pentru salariat, însă, schimbarea nu înseamnă doar trecerea de la vechiul Revisal la o platformă nouă. Una dintre cele mai importante noutăți este posibilitatea de a intra direct în propriul cont, de a vedea angajatorii înregistrați pe CNP-ul său, de a solicita extrase și chiar de a semnala angajatorului dacă descoperă date incorecte. Verificarea poate fi importantă mai ales pentru salariații care au schimbat mai multe locuri de muncă, au avut contracte suspendate, au lucrat cu normă parțială sau au descoperit, de-a lungul timpului, diferențe între documentele primite și situația comunicată autorităților. Ce este REGES-ONLINE REGES-ONLINE este Registrul General de Evidență a Salariaților, administrat de Inspecția Muncii. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Actualul sistem a fost reglementat prin HG nr. 295/2025 și a înlocuit sistemul bazat pe Revisal. Perioada de tranziție a fost prelungită până la 31 decembrie 2025, vechiul cadru stabilit prin HG nr. 905/2017 fiind abrogat de la sfârșitul anului. Diferența importantă este că REGES-ONLINE funcționează ca o platformă accesibilă online, nu doar ca un instrument prin care angajatorii transmit date către inspectoratele de muncă. Angajatorii sunt în continuare cei care au obligația de a completa și transmite informațiile privind contractele de muncă. Salariatul nu își introduce singur salariul, funcția sau durata contractului și nici nu poate modifica direct aceste informații. El capătă însă acces la ceea ce a fost declarat despre el. De ce este important pentru salariat Până la apariția actualei platforme, majoritatea angajaților nu verificau periodic informațiile existente în registrul general de evidență a salariaților. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De multe ori, eventualele probleme erau descoperite abia când salariatul avea nevoie de documente pentru dovedirea vechimii, când solicita un credit, când schimba locul de muncă sau când apărea un conflict cu angajatorul. În REGES-ONLINE, după autentificare, salariatul poate vedea lista angajatorilor înregistrați pentru CNP-ul său. Pentru fiecare sunt afișate informații de identificare și există inclusiv opțiunile „Solicită extras” și, atunci când angajatorul este activ în platformă, „Notifică”. Este, practic, un motiv bun pentru ca orice salariat să își verifice periodic situația. O informație greșită nu trebuie ignorată doar pentru că salariul este primit lunar și raportul de muncă pare să funcționeze normal. O eroare privind funcția, norma, salariul, data începerii sau încetării contractului ori o suspendare poate deveni relevantă ulterior, când trebuie dovedită situația profesională. Cum intră angajatul în REGES-ONLINE Aplicația destinată salariaților se accesează prin portalul REGES-ONLINE, din secțiunea „Registru pentru salariați” sau prin meniul „Conectare – Aplicație Salariat”. Potrivit ghidului oficial al Inspecției Muncii, autentificarea poate fi realizată prin ROeID sau, pentru conturile activate corespunzător, cu e-mail și parolă. Portalul indică și autentificarea prin eIDAS pentru utilizatorii eligibili din alte state ale Uniunii Europene. Persoanele care nu au cont trebuie să parcurgă procesul de înregistrare și validare a identității. Activarea poate fi realizată, între altele, cu semnătură electronică calificată sau la ghișeu. Contul este legat de CNP, iar Inspecția Muncii avertizează utilizatorii să nu ofere altor persoane datele de autentificare. Ce poate vedea angajatul despre propriul contract După autentificare, salariatul poate vedea angajatorii care figurează în REGES pentru CNP-ul său și poate solicita extrase privind propriul istoric profesional. Informațiile înregistrate în REGES sunt mult mai importante decât simpla existență a contractului. HG nr. 295/2025 prevede transmiterea unor date precum cele referitoare la contract, ocupație, durata și timpul de muncă, precum și salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv. În extrase pot apărea, în funcție de documentul solicitat și istoricul persoanei, informații privind contractul și evoluția sa, inclusiv suspendări sau alte evenimente înregistrate. Asta înseamnă că angajatul poate compara datele oficiale cu documentele pe care le are acasă: contractul individual de muncă, actele adiționale, deciziile de suspendare sau încetare și documentele salariale. Ce trebuie verificat cu atenție După obținerea extrasului, salariatul ar trebui să verifice în primul rând dacă angajatorul și contractul sunt cele corecte și dacă informațiile coincid cu documentele pe care le-a semnat. Merită urmărite în special: - Data începerii activității: Dacă salariatul a început munca într-o anumită zi, data din registru trebuie confruntată cu cea din contract. - Funcția sau ocupația: O eroare privind funcția sau codul COR poate deveni relevantă inclusiv pentru dovedirea experienței într-o anumită specialitate. - Durata contractului: Trebuie verificat dacă este vorba despre un contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. - Norma și timpul de muncă: Un angajat care lucrează cu normă întreagă nu ar trebui să figureze, de exemplu, cu un contract part-time dacă aceasta nu este situația reală și contractuală. - Salariul înregistrat: HG nr. 295/2025 include între informațiile transmise în registru salariul de bază lunar brut, precum și indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri relevante. - Suspendările contractului: Dacă apare o suspendare pe care salariatul nu o recunoaște sau dacă perioada nu coincide cu documentele sale, informația trebuie verificată. - Încetarea contractului: Un fost salariat ar trebui să verifice dacă data și situația încetării contractului corespund actelor primite. Important este ca REGES să fie comparat cu documentele de muncă, nu cu amintirile angajatului. Ce extrase poate obține salariatul Aplicația permite solicitarea unui extras din registrul individual, referitor la situația salariatului în cadrul unei anumite societăți, dar și a unui extras centralizator, care reunește informațiile existente în registru pentru perioadele disponibile la nivel național. Documentele pot fi generate în formate precum PDF, XLSX sau CSV. La solicitarea extrasului individual există inclusiv posibilitatea de a opta pentru un document în care salariul să nu fie afișat. Cererile și documentele generate pot fi urmărite în secțiunea „Status solicitări și sesizări”. Inspecția Muncii precizează că extrasele sunt documente oficiale emise de instituție și pot fi descărcate sau tipărite. Totodată, extrasele semnate electronic pot fi utilizate pentru dovedirea activității profesionale. Așadar, merită ca salariatul să descarce și să păstreze periodic un astfel de document, mai ales după schimbarea locului de muncă sau după modificări importante ale contractului. Ce face salariatul dacă descoperă o greșeală Una dintre cele mai utile funcții ale REGES-ONLINE este butonul „Notifică”. Dacă angajatul constată că informațiile din registru nu sunt corecte, poate trimite prin platformă o solicitare de corectare către angajator. Funcția poate fi utilizată atunci când angajatorul respectiv este activ în REGES-ONLINE. Există însă o distincție importantă: salariatul poate semnala eroarea, dar nu o poate corecta singur. În REGES-ONLINE, corecțiile sunt realizate de utilizatorii care au dreptul de raportare pentru angajator. Ghidul oficial explică faptul că o „corecție” reprezintă remedierea unei erori materiale din datele deja înregistrate – de exemplu, o funcție introdusă greșit, o dată incorectă sau o eroare privind numărul contractului. Prin urmare, angajatul ar trebui să păstreze și documentul care dovedește informația corectă. De exemplu, dacă în REGES apare un salariu de bază diferit, este util contractul sau actul adițional. Dacă este greșită funcția, trebuie verificat contractul ori actul prin care aceasta a fost modificată. Dacă problema privește suspendarea, trebuie păstrată decizia sau documentul care justifică perioada respectivă. Corecție sau modificare: nu sunt același lucru REGES face diferența între corectarea unei informații introduse greșit și modificarea efectivă a raportului de muncă. Dacă, de exemplu, contractul prevedea de la început o anumită funcție, dar aceasta a fost introdusă greșit în registru, vorbim despre o corecție. Dacă salariatul a fost însă promovat ulterior și funcția s-a schimbat în mod real, nu mai este vorba despre repararea unei greșeli, ci despre înregistrarea unei modificări a raportului de muncă. Ghidul REGES precizează explicit că o corecție nu schimbă în sine relația de muncă, ci remediază date introduse eronat. Distincția este importantă inclusiv pentru salariat: simplul fapt că o informație este schimbată în registru nu poate înlocui documentele și procedurile pe care legislația muncii le cere atunci când condițiile contractului se modifică efectiv. Dacă angajatorul nu corectează datele Primul pas practic este ca salariatul să folosească funcția „Notifică” din REGES-ONLINE, dacă aceasta este disponibilă pentru angajatorul respectiv, și să solicite corectarea informației. Este prudent ca solicitarea să fie însoțită sau urmată și de o comunicare care poate fi dovedită – de exemplu, o cerere scrisă sau un e-mail – mai ales dacă eroarea privește o informație importantă. Angajatul ar trebui să păstreze: extrasul REGES în care apare eroarea; contractul individual de muncă; actele adiționale; deciziile de suspendare sau încetare, după caz; fluturașii de salariu ori alte documente relevante; solicitarea de corectare și răspunsul angajatorului. Dacă angajatorul refuză corectarea sau situația nu este clarificată, salariatul poate sesiza inspectoratul teritorial de muncă competent, prezentând documentele care arată diferența dintre situația reală și datele raportate. Pentru probleme strict tehnice de acces sau funcționare a platformei, REGES-ONLINE pune la dispoziția salariaților și o secțiune de suport tehnic. O eroare în REGES nu trebuie confundată cu modificarea contractului Există și o precauție importantă. REGES-ONLINE este registrul oficial în care angajatorul transmite informațiile prevăzute de lege, însă apariția unei informații greșite acolo nu transformă automat acea informație într-o modificare valabilă a contractului individual de muncă. Dacă, de exemplu, salariatul are un contract și un act adițional care prevăd un anumit salariu, iar în registru a fost introdusă din eroare altă valoare, problema trebuie corectată în evidență. Nu înseamnă că simpla tastare a unei alte sume în REGES a modificat prin ea însăși drepturile contractuale ale salariatului. Tocmai de aceea documentele semnate trebuie păstrate chiar dacă există acum un registru electronic accesibil online. Verificarea REGES chiar dacă nu există un conflict cu angajatorul Cel mai bun moment pentru descoperirea unei erori nu este atunci când relația de muncă s-a terminat sau când salariatul trebuie să demonstreze urgent o anumită situație. Este mult mai simplu ca neconcordanța să fie corectată în timp ce contractul este activ, angajatorul funcționează, documentele sunt disponibile, iar persoanele care au gestionat dosarul de personal pot clarifica situația. De aceea, verificarea REGES nu ar trebui privită doar ca o măsură pentru angajații care au probleme cu firma. Poate deveni o formă elementară de protecție profesională. Practic, fiecare salariat ar trebui să facă trei lucruri: să intre în REGES-ONLINE, să solicite un extras și să compare informațiile din acesta cu propriul contract și cu actele adiționale. Dacă toate datele coincid, documentul poate fi păstrat în arhiva personală. Dacă apare o diferență, este mult mai bine ca aceasta să fie clarificată imediat decât peste câțiva ani, când angajatorul poate nici să nu mai existe.

Cum obțin pensionarii proteze, bastoane și aparate auditive gratuite sau compensate prin CNAS, în 2026
Eveniment

Cum obțin pensionarii proteze, bastoane și aparate auditive gratuite sau compensate prin CNAS, în 2026

Pensionarii asigurați în sistemul public de sănătate pot primi, în anumite condiții, dispozitive medicale necesare recuperării unor deficiențe organice sau funcționale: de la aparate auditive și proteze până la bastoane, cârje, cadre de mers sau fotolii rulante. Dispozitivul nu se obține însă pur și simplu cu o rețetă și nici nu este automat gratuit. Procedura presupune, în cele mai multe situații, o recomandare medicală, depunerea documentelor la casa de asigurări de sănătate, emiterea unei decizii de aprobare și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa. Primul pas: recomandarea unui medic specialist Pentru acordarea unui dispozitiv medical este necesară o prescripție sub forma unei recomandări medicale tipizate. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Aceasta trebuie emisă de un medic de specialitate aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în urma unei consultații raportate în sistem. Recomandarea poate fi emisă și de medicul din spital, la externarea pacientului. Documentul trebuie să indice exact denumirea și tipul dispozitivului medical prevăzut în lista CNAS. În cazul aparatelor auditive există o condiție suplimentară importantă. Recomandarea trebuie însoțită de audiograma tonală liminară și audiograma vocală, realizate de un furnizor de servicii medicale sau de dispozitive medicale aflat în contract cu casa de asigurări. Recomandarea trebuie depusă în cel mult 30 de zile După primirea recomandării, pensionarul nu trebuie să lase documentul nefolosit prea mult timp. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Prescripția își pierde valabilitatea dacă nu este depusă la casa de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile calendaristice de la emitere. Pentru obținerea dispozitivului se depun, în principal: cererea adresată casei de asigurări de sănătate; recomandarea medicală; actul de identitate; documentele medicale suplimentare cerute pentru anumite dispozitive. Actele pot fi depuse direct, dar normele permit și transmiterea lor prin poștă, curier sau mijloace electronice. Cererea poate fi depusă și de anumite rude, de soț sau soție, de reprezentantul legal ori de o persoană împuternicită, în condițiile prevăzute de norme. Casa de asigurări, decizie în maximum trei zile lucrătoare După înregistrarea cererii, casa de asigurări trebuie să hotărască, în cel mult trei zile lucrătoare, dacă aceasta este acceptată sau respinsă. Dacă cererea este respinsă, refuzul trebuie comunicat în scris și motivat, cu indicarea temeiului legal. Dacă este acceptată, se emite decizia de aprobare pentru procurarea sau închirierea dispozitivului. Există însă o particularitate importantă: aprobarea se face în limita fondurilor disponibile. Dacă solicitările depășesc bugetul lunar destinat dispozitivelor medicale, casa de asigurări poate întocmi liste de prioritate. Într-o astfel de situație, pensionarul poate îndeplini condițiile legale, dar poate fi nevoit să aștepte până când există fonduri pentru decontare. După aprobare, pensionarul își alege furnizorul Casa de asigurări nu ar trebui să îi impună beneficiarului magazinul sau firma de la care să ia dispozitivul. Pe decizia de aprobare trebuie să fie precizat prețul de referință suportat de sistem, iar casa de asigurări trebuie să pună la dispoziția pacientului lista furnizorilor aflați în contract care pot furniza respectivul dispozitiv. Asiguratul are dreptul să își aleagă furnizorul. Listele nu sunt identice în toată țara. Fiecare casă județeană de asigurări, respectiv CASMB, publică și actualizează furnizorii cu care are contract, împreună cu datele lor de contact. CNAS impune caselor să facă publică lista în termen de maximum zece zile lucrătoare de la încheierea contractelor și să publice ulterior modificările. Prin urmare, înainte de a merge la un magazin de tehnică medicală, pensionarul ar trebui să verifice dacă firma respectivă figurează în lista aferentă dispozitivului aprobat. Decizia de aprobare nu este valabilă nelimitat Pentru majoritatea dispozitivelor procurate, decizia de aprobare emisă de casa de asigurări este valabilă 30 de zile calendaristice de la emitere. În această perioadă beneficiarul trebuie să se adreseze unui furnizor aflat în contract. Pentru anumite dispozitive acordate periodic sau prin închiriere există reguli speciale și perioade diferite de valabilitate. În cazul dispozitivelor fabricate la comandă, inclusiv al protezelor auditive, procedura presupune prezentarea deciziei și a recomandării medicale furnizorului ales. Un aparat auditiv poate fi înlocuit, de regulă, după cinci ani CNAS stabilește pentru fiecare categorie atât un termen de înlocuire, cât și un preț de referință. Potrivit listei aplicabile în 2026, o proteză auditivă are un termen de înlocuire de 5 ani, iar prețul de referință prevăzut în normele CNAS este de 1.203 lei. Termenul nu înseamnă durata de garanție a aparatului, ci intervalul după care sistemul de asigurări poate finanța, în condițiile legii, un nou dispozitiv de aceeași categorie. Doar pentru copii există derogări care permit înlocuirea mai devreme atunci când se modifică datele medicale care au stat la baza protezării. Bastonul și cadrul de mers: termen de trei ani Și dispozitivele aparent simple, precum bastoanele și cadrele de mers, sunt cuprinse în pachetul de bază. În 2026, lista CNAS prevede: baston simplu – termen de înlocuire de 3 ani, preț de referință 41 lei; baston cu trei sau patru picioare – 3 ani, preț de referință 68 lei; cârje – de regulă 3 ani, cu prețuri de referință diferite în funcție de model; cadru de mers – 3 ani, preț de referință 158 lei. Pentru fotoliile rulante, perioadele diferă în funcție de tip. Un fotoliu rulant manual acordat pentru perioadă nedeterminată are, de exemplu, un termen de înlocuire de trei ani, în timp ce pentru unele variante electrice termenul ajunge la cinci ani. „Decontat” nu înseamnă întotdeauna „gratis” Aceasta este probabil cea mai importantă precizare pentru pensionari. Casa de asigurări nu achită orice sumă cerută de furnizor, ci decontează dispozitivul în raport cu prețul de referință stabilit în sistem. Dacă furnizorul vinde dispozitivul cu un preț mai mic decât prețul de referință, casa de asigurări decontează integral prețul respectiv. Dacă prețul de vânzare este mai mare decât prețul de referință, diferența este suportată de pacient, sub forma unei contribuții personale, plătită direct furnizorului. Acesta trebuie să elibereze bon fiscal și, dacă pacientul solicită, factură. De exemplu, dacă un dispozitiv are un preț de referință de 1.203 lei, iar modelul ales costă 1.800 de lei, în principiu casa suportă suma stabilită pentru decontare, iar pacientul achită diferența. Prin urmare, înainte de alegerea dispozitivului, este util ca pensionarul să întrebe explicit furnizorul: „Există un model care se încadrează integral în prețul de referință?” Poate exista o diferență considerabilă între ofertele furnizorilor. Un pensionar nu e obligat să aleagă varianta mai scumpă Faptul că un furnizor propune un aparat auditiv, o proteză sau un alt dispozitiv mai performant și mai scump decât suma decontată nu înseamnă că beneficiarul este obligat să îl cumpere. Pensionarul poate consulta mai mulți furnizori aflați în contract cu casa de asigurări și poate compara prețurile. Aceasta este una dintre diferențele esențiale față de cumpărarea obișnuită dintr-un magazin: în procedura CNAS există un drept de decontare legat de decizia emisă de casa de asigurări, iar furnizorul trebuie să fie în relație contractuală cu aceasta. Când dispozitivul este cumpărat direct, fără aprobarea casei Dacă pensionarul intră într-un magazin sau comandă pe internet un aparat auditiv, un baston ori alt dispozitiv și îl achită integral, faptul că produsul respectiv se găsește și pe lista CNAS nu înseamnă că prețul îi va fi restituit ulterior automat de casa de asigurări. Decontarea funcționează prin procedura stabilită de sistem: recomandare medicală, solicitare către casa de asigurări, decizie de aprobare și furnizare printr-un furnizor aflat în contract.   De aceea, pentru un pensionar care dorește să beneficieze de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, este important ca procedura să fie parcursă înainte de cumpărarea dispozitivului. Ce merită verificat înainte de a plăti Pentru a evita o cheltuială inutilă, pensionarul ar trebui să știe patru lucruri înainte de ridicarea dispozitivului: care este prețul de referință înscris în decizie, cât costă efectiv modelul oferit, ce diferență trebuie plătită din buzunar și dacă există la același furnizor sau la altul un dispozitiv corespunzător recomandării care se încadrează integral în suma decontată. În cazul unei proteze auditive, de exemplu, diferența dintre un dispozitiv decontat integral și unul pentru care pacientul plătește o sumă suplimentară poate veni din model, caracteristicile tehnice și politica de preț a furnizorului, nu din faptul că pacientul ar avea un drept mai mic la decontare. Pe scurt, traseul este: medic specialist, recomandare medicală, casa de asigurări, decizie de aprobare, furnizor aflat în contract, dispozitiv. Iar noțiunea de „gratuit” trebuie folosită cu o anumită precauție: dispozitivul este fără plată pentru pacient doar când prețul său se încadrează în suma suportată de casa de asigurări sau când sunt aplicabile reguli speciale de gratuitate. În rest, diferența de preț rămâne în sarcina beneficiarului.

Cimitir pentru animale la Iași: Primăria a aprobat terenul, dar amplasamentul stârnește controverse
Eveniment

Cimitir pentru animale la Iași: Primăria a aprobat terenul, dar amplasamentul stârnește controverse

Consiliul Local Iași a aprobat alocarea unei suprafețe de 2.000 mp pentru amenajarea unui cimitir destinat animalelor de companie, în zona Moara de Vânt, unde municipalitatea pregătește și un nou cimitir pentru oameni, potrivit Ziarul de Iași. Primarul Chirica: „Acolo nu se poate” Amendamentul a fost propus de consiliera Diana Zbranca și a provocat o dezbatere amplă. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Primarul Mihai Chirica a susținut că amplasamentul ar putea întâmpina probleme din cauza restricțiilor sanitar-veterinare și a regimului silvic. Pentru un cimitir de animale sunt necesare, printre altele, distanțe minime față de locuințe și alte obiective autorizate sanitar-veterinar. În bugetul local există deja 150.000 de lei pentru amenajarea unei grădini memoriale pentru animale. Amendamentul a trecut cu 15 voturi În ciuda obiecțiilor, propunerea privind cei 2.000 mp a fost adoptată cu 15 voturi pentru, cinci împotrivă și șase abțineri. Între timp, la Iași avansează și o inițiativă privată. O firmă intenționează să amenajeze un cimitir pentru animale la Poieni, în comuna Schitu Duca, proiectul aflându-se în etapa obținerii avizelor.

Costuri uriașe pentru curățenie la Spitalul de Copii din Iași: 18,4 milioane de lei. Contractul poate urca la 35 de milioane
Eveniment

Costuri uriașe pentru curățenie la Spitalul de Copii din Iași: 18,4 milioane de lei. Contractul poate urca la 35 de milioane

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași a atribuit până acum servicii de curățenie de 18,38 milioane de lei, fără TVA, în cadrul acordului-cadru semnat în 2024 cu firma Velrange SRL, potrivit Ziarul de Iași. Factura crește de la o raportare la alta Potrivit ultimei raportări din SEAP, valoarea cumulată a ajuns la 18,38 milioane de lei, cu aproximativ 575.000 de lei peste nivelul raportat în iunie. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Acordul este valabil 48 de luni, până în vara anului 2028. Dacă ritmul actual al cheltuielilor se menține, factura totală ar putea ajunge la aproximativ 34-35 de milioane de lei, aproape de valoarea cu care Velrange a câștigat licitația. De la zeci de mii, la sute de mii lunar Înaintea acordului-cadru, spitalul cumpăra punctual servicii de curățenie interioară și exterioară pentru sume de ordinul zecilor de mii de lei. Contractul actual include însă și operațiuni de igienizare și dezinfecție specifice unei unități sanitare, inclusiv în zone cu risc epidemiologic ridicat. Velrange SRL raportase în 2023 cifră de afaceri zero, iar în 2025 a ajuns la aproape 10 milioane de lei și un profit net de peste 5 milioane de lei.

Elevă româncă, medaliată la Olimpiada Internațională de Lingvistică: își va continua studiile în Spania
Eveniment

Elevă româncă, medaliată la Olimpiada Internațională de Lingvistică: își va continua studiile în Spania

Proaspăt absolventă a Colegiului Național Iași, Luiza-Teodora Mihai a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2026, desfășurată la București. Este a treia sa medalie internațională, după aurul câștigat în clasa a X-a și bronzul din clasa a XI-a. „Este olimpiada mea preferată” Pentru Luiza, participarea din acest an a fost ultima din perioada liceului și a venit într-un an solicitant, în care s-a pregătit simultan pentru Bacalaureat și admiterea la Arhitectură în Spania. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal „Este a treia medalie pe care o obțin la Olimpiada Internațională de Lingvistică. Este olimpiada mea preferată!”, a declarat tânăra pentru Ziarul de Iași. Șase ore pentru cinci probleme La proba individuală, concurenții au avut șase ore pentru a rezolva cinci probleme de lingvistică. Participanții trebuie să descopere regulile unor limbi necunoscute, folosindu-și logica și capacitatea de a identifica tipare. Luiza s-a pregătit în liceu sub îndrumarea profesoarei Antonina Bliorț. Continuarea studiilor, în Spania Absolventa a fost admisă la o facultate de Arhitectură din Spania, domeniu care, spune ea, îmbină latura tehnică și creativitatea. Lingvistica va rămâne însă una dintre pasiunile sale.

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii
Eveniment

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii

Salariul nu este o plată pe care angajatorul o poate amâna după bunul plac atunci când firma are probleme financiare. Codul muncii prevede că salariul trebuie plătit cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Dacă termenul a trecut, salariatul are mai multe căi pentru a-și cere banii: solicitare scrisă către angajator, sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă și, dacă plata nu este făcută, acțiune în instanță. Din ce moment salariul este considerat restant Primul lucru pe care angajatul trebuie să-l verifice este data la care salariul trebuia plătit. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Aceasta trebuie să rezulte din documentele care reglementează raportul de muncă. De exemplu, dacă în contract este prevăzut că salariul se plătește pe data de 15 a lunii, iar banii nu sunt virați la termen, obligația angajatorului este deja scadentă. Nu este nevoie ca salariatul să aștepte o lună pentru a putea reclama faptul că nu și-a primit salariul. Codul muncii stabilește expres că întârzierea nejustificată sau neplata poate atrage inclusiv plata unor daune-interese pentru prejudiciul produs. Pragul de o lună are însă importanță pentru sancțiunea contravențională. Dacă angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul de plată, poate primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-a plătit salariul. Excepția prevăzută de Codul muncii privește angajatorii aflați sub incidența legislației insolvenței. Primul pas: cereți plata în scris O discuție verbală cu șeful sau cu departamentul de contabilitate poate rezolva problema, dar este greu de dovedit ulterior. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De aceea, dacă salariul întârzie, este utilă o solicitare scrisă transmisă angajatorului – prin e-mail, registratură sau alt mijloc care permite păstrarea dovezii comunicării. Dacă depuneți solicitarea fizic, la registratură, asigurați-vă că primiți o copie a documentului pe care este aplicată ștampila firmei, data, semnătura primitorului și numărul de înregistrare. Dacă angajatorul refuză primirea, trimiteți documentul prin poștă/curier cu confirmare de primire și conținut declarat. Salariatul poate indica luna pentru care nu a fost achitat salariul, suma datorată dacă o cunoaște și data la care plata trebuia efectuată. Această etapă nu este o condiție obligatorie pentru sesizarea ITM sau pentru introducerea unei acțiuni în instanță, dar poate deveni o dovadă importantă a demersurilor făcute de angajat. Ce dovezi trebuie păstrate Chiar dacă, într-un proces de muncă, sarcina probei revine în mare măsură angajatorului, salariatul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această regulă. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații Codul muncii prevede că plata salariului este dovedită prin statele de plată semnate sau prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății. Este util să fie păstrate: - contractul individual de muncă și actele adiționale; - documentul din care rezultă data plății salariului; - fluturașii de salariu; - extrasele de cont pentru lunile în care banii nu au fost virați; - pontaje sau alte dovezi privind activitatea prestată; - e-mailuri și mesaje referitoare la salariile restante; - solicitările scrise adresate angajatorului și răspunsurile primite; - eventualele notificări în care firma recunoaște că are salarii neachitate. Un extras din REGES-Online poate fi de asemenea util pentru verificarea informațiilor privind contractul și salariul înregistrat, însă extrasul nu demonstrează, prin el însuși, că salariul a fost efectiv plătit. Sesizarea la ITM: ce poate face inspectorul de muncă Salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă. Inspecția Muncii pune la dispoziție inclusiv un formular electronic pentru petiții, iar sesizările pot fi transmise și prin e-mail, poștă, fax sau depuse la ghișeu. În urma sesizării, inspectorii pot verifica situația, pot solicita angajatorului documente și dovada achitării salariului și pot dispune măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. În condițiile prevăzute de Codul muncii, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale. Există însă o diferență importantă între controlul ITM și recuperarea silită a banilor. ITM poate controla și sancționa angajatorul, dar atunci când există un conflict privind drepturile bănești și angajatorul refuză în continuare plata, instanța este cea care poate soluționa litigiul și stabili obligația de plată printr-o hotărâre judecătorească. ITM sau instanță? Nu sunt același lucru Cele două variante nu se exclud, dar nu sunt acelați lucru. Sesizarea ITM este utilă pentru declanșarea unui control și constatarea unor încălcări ale legislației muncii. Acțiunea în instanță este calea prin care salariatul poate cere efectiv obligarea angajatorului la plata salariilor restante și, după caz, a sumelor suplimentare generate de întârziere. Inspecția Muncii explică explicit că, dacă angajatorul nu achită salariile nici după intervenția inspectorilor, salariatul se poate adresa tribunalului. Conflictele de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Salariatul poate cere și despăgubiri pentru întârziere Recuperarea banilor nu se limitează obligatoriu la salariul nominal rămas neachitat. Articolul 166 din Codul muncii prevede că întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. În funcție de situația concretă și de ceea ce se solicită în proces, pot intra în discuție și accesoriile aferente unei obligații bănești neachitate la scadență, inclusiv dobânda legală penalizatoare. Codul civil și legislația privind dobânda legală reglementează despăgubirea pentru neplata la termen a unei sume de bani, iar Înalta Curte a analizat în mai multe hotărâri aplicarea acestor reguli în materia drepturilor salariale. Cu alte cuvinte, un salariat care ajunge în instanță ar trebui să formuleze cu atenție toate pretențiile, nu doar să ceară suma inițială restantă. Termenul de trei ani este esențial Salariatul nu poate amâna la nesfârșit recuperarea salariilor. Dreptul la acțiune pentru salariile restante și pentru daunele rezultate din neexecutarea obligațiilor privind plata salariului se prescrie în trei ani de la data la care fiecare drept era datorat. Asta înseamnă că termenul nu începe, de regulă, abia când angajatul pleacă din firmă. Pentru un salariu care trebuia achitat, de exemplu, în august 2026, termenul se raportează la scadența acelui drept salarial. Este important mai ales pentru salariații cărora angajatorul le datorează bani de mai multe luni sau ani: fiecare salariu restant are propria scadență, iar apropierea termenului de trei ani nu trebuie ignorată. Plata parțială a salariului O altă situație frecventă este plata parțială. Angajatorul virează o parte din bani și îi cere salariatului să aștepte diferența. Codul muncii protejează angajatul și în această situație. Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea documentelor pentru suma primită nu înseamnă renunțarea la diferența de salariu la care persoana are dreptul. Prin urmare, diferența neachitată poate fi cerută ulterior. Plecarea din firmă nu șterge salariile restante Încetarea contractului individual de muncă nu îl eliberează pe fostul angajator de obligația de a achita drepturile salariale deja câștigate. Dacă raportul de muncă s-a încheiat și există bani restanți, recuperarea acestora se face prin instanță. ITM Maramureș precizează explicit că recuperarea drepturilor bănești ale foștilor salariați depășește competența inspectoratului atunci când contractul a încetat, litigiul urmând să fie soluționat de instanță. Ce ar trebui să facă, practic, salariatul Ordinea cea mai prudentă este simplă: verificarea datei de plată din contract, păstrarea tuturor documentelor, solicitarea salariului în scris, sesizarea ITM dacă problema nu este rezolvată și, atunci când angajatorul continuă să refuze plata, acțiunea la tribunal. Important este ca salariatul să nu lase lunile să treacă în ideea că „firma va plăti când va avea bani”. Lipsa banilor în conturile angajatorului nu transformă salariul într-o plată facultativă, iar termenul de trei ani pentru revendicarea drepturilor salariale continuă să curgă.

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist
Economie

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist

România riscă să rămână captivă într-un model economic bazat pe consum și împrumuturi, în timp ce instabilitatea politică slăbește încrederea investitorilor. Este avertismentul profesorului Ion Pohoață, într-o analiză realizată pentru Ziarul de Iași. Deficitul și ratingul de țară, marile vulnerabilități Economistul avertizează că România are probleme la capitole esențiale precum datoria, deficitul bugetar și balanța de cont curent. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea O deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile și afecta investițiile, într-o economie care continuă să depindă de finanțarea externă. „Traiul bun” prin consum, o iluzie Ion Pohoață contestă ideea că bunăstarea poate fi susținută prin stimularea continuă a consumului. În interpretarea sa, dezvoltarea durabilă presupune investiții, creșterea productivității și consolidarea producției interne. Reformele economice nu produc rezultate imediat Profesorul subliniază că reducerea deficitului și restructurarea economiei pot diminua temporar puterea de cumpărare, însă efectele pozitive apar în timp. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate politică, instituții funcționale și reforme consecvente, nu de improvizație și provizorat.

Afacerile uriașe din industria cărnii din estul României, dominate de trei companii de familie
Eveniment

Afacerile uriașe din industria cărnii din estul României, dominate de trei companii de familie

Primele cinci companii din industria ieșeană a cărnii au depășit în 2025 pragul de un miliard de lei cifră de afaceri. Potrivit Ziarul de Iași, Ava Star, Fermador și Kosarom, trei afaceri de familie, realizează împreună aproape 80% din vânzările celor mai mari cinci firme din domeniu. Afaceri de peste un miliard de lei Cele cinci companii au înregistrat afaceri cumulate de peste 1,014 miliarde de lei, profituri nete de 90,1 milioane de lei și aproximativ 1.718 angajați. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea Ava Star conduce clasamentul, cu afaceri de 302,3 milioane de lei, urmată de Fermador, cu 264 milioane de lei, și Kosarom, cu 247,3 milioane. Marcel a raportat 173,6 milioane de lei, iar Interfood Processing, compania care produce inclusiv pentru rețeaua Mado, 27,2 milioane. Vânzările cresc, profiturile se subțiază Patru dintre cele cinci firme au avut profituri mai mici decât în 2024. Excepția este Ava Star, al cărei câștig net a crescut cu 68%. Fermador rămâne însă cea mai profitabilă companie, cu 37,6 milioane de lei profit net în 2025.

Scandal în fotbalul pe bani publici: liberalii îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea unui lider PSD la CSM Iași 2020
Eveniment

Scandal în fotbalul pe bani publici: liberalii îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea unui lider PSD la CSM Iași 2020

Liberalii ieșeni îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea lui Vlad Ciobanu, secretar general al PSD Iași, la conducerea secției de fotbal a CSM Iași 2020, club finanțat de municipalitate. Alexandru Muraru acuză „sinecurism” în fotbalul ieșean Președintele PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru, citat de Ziarul de Iași, susține că instalarea lui Ciobanu reprezintă o numire politică și îl acuză pe Chirica de implicare directă în alcătuirea structurii de conducere a clubului. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea Muraru amintește că Vlad Ciobanu a făcut parte din conducerea fostului club Poli Iași și că nu a promovat două concursuri organizate anterior pentru funcția de director. Liderul liberal susține că administrația locală a cheltuit aproximativ 13 milioane de euro pentru fotbal în ultimii trei ani, fără rezultatele așteptate. Costel Alexe: „A dat șut cu poarta goală și tot a ratat” Președintele CJ Iași, Costel Alexe, a criticat la rândul său numirea. Alexe a invocat rezultatele obținute de Ciobanu la concursurile precedente și acuzând PSD de promovări pe criterii politice.

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%
Eveniment

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%

Pentru pensionarii cu venituri mici, medicamentele prescrise pentru unele boli cronice pot fi compensate în proporție de 90%. Asta nu înseamnă însă că pacientul va plăti întotdeauna doar 10% din prețul afișat în farmacie. Diferența vine dintr-o regulă esențială a sistemului de compensare: procentul se aplică la prețul de referință, nu neapărat la prețul efectiv de vânzare al medicamentului ales. În 2026, programul special destinat pensionarilor cu venituri reduse se aplică medicamentelor din Sublista B, care, în regimul obișnuit, beneficiază de o compensare de 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile programului, compensarea crește la 90%. Cine poate primi medicamente compensate cu 90% În 2026, de program pot beneficia pensionarii ale căror venituri din pensii și indemnizație socială pentru pensionari sunt de cel mult 2.020 de lei pe lună, inclusiv. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Un aspect important este că eventualele alte venituri realizate de pensionar nu sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la această facilitate. Cu alte cuvinte, criteriul se referă la veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Nu toate medicamentele prescrise unui pensionar intră însă automat în program. Compensarea specială de 90% se acordă pentru medicamentele cuprinse în Sublista B din lista medicamentelor compensate. În regimul general, medicamentele din această sublistă sunt compensate în proporție de 50% din prețul de referință. Programul pentru pensionarii cu venituri mici adaugă încă 40 de puncte procentuale, astfel încât compensarea ajunge la 90%. Limita a crescut la 336 de lei O altă condiție privește valoarea medicamentelor prescrise prin această facilitate. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Începând din 2025, limita anterioară de 330 de lei a fost majorată la 336 de lei pe lună, după modificarea cotei de TVA aplicabile medicamentelor. Suma se calculează însă la nivelul prețului de referință, nu după valoarea comercială totală pe care pacientul o vede în farmacie. Pentru pensionarii eligibili se poate elibera o prescripție distinctă cu compensare de 90%, pentru maximum trei medicamente din Sublista B, a căror valoare cumulată la nivelul prețului de referință se încadrează în limita de 336 de lei pe lună. Pentru celelalte medicamente care pot fi prescrise în aceeași lună se aplică regulile generale de compensare. Prin urmare, cei 336 de lei nu trebuie interpretați ca o sumă pe care statul o „dă” pensionarului și nici ca valoarea maximă a bonului de la farmacie. Ce înseamnă, de fapt, „compensat 90%” Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Un pensionar poate vedea pe rețetă că beneficiază de compensare de 90% și se poate aștepta să achite numai 10 lei pentru un medicament care costă 100 de lei. În realitate, calculul nu funcționează întotdeauna astfel. Procentul de compensare se aplică la prețul de referință al medicamentului, stabilit potrivit regulilor sistemului de asigurări de sănătate. CNAS definește și publică prețurile de referință utilizate pentru decontarea medicamentelor, iar acestea pot fi mai mici decât prețul cu amănuntul al unei anumite mărci comerciale. Dacă medicamentul ales este mai scump decât nivelul luat în calcul pentru compensare, pensionarul suportă și diferența de preț. Așadar, „compensat 90%” nu înseamnă neapărat „pacientul plătește doar 10% din prețul de la farmacie”. Un medicament de 100 de lei poate costa pensionarul 64 de lei Un exemplu fictiv arată mult mai simplu mecanismul. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Să presupunem că un anumit medicament are un preț de vânzare de 100 de lei, iar valoarea de referință utilizată pentru compensare este de 40 de lei. Compensarea de 90% se aplică celor 40 de lei: 90% din 40 de lei = 36 de lei suportați prin sistemul de compensare. Pacientul va achita diferența: 100 de lei – 36 de lei = 64 de lei. Deși medicamentul apare ca fiind „compensat 90%”, reducerea efectivă față de prețul său comercial a fost, în acest exemplu, de numai 36%. Tocmai de aceea doi pensionari cărora li se prescrie aceeași substanță activă pot ajunge să plătească sume diferite dacă aleg produse comerciale diferite. Medicamentul generic poate însemna un preț mai mic În farmacie pot exista mai multe produse care conțin aceeași substanță activă, dar sunt comercializate de producători diferiți și la prețuri diferite. Din acest motiv, pensionarul poate întreba farmacistul dacă există, pentru substanța prescrisă, o variantă cu o contribuție personală mai mică, în condițiile în care aceasta poate fi eliberată conform prescripției. Cu cât prețul medicamentului este mai apropiat de nivelul luat în calcul pentru compensare, cu atât suma suportată din buzunar poate fi mai mică. Important este însă ca înlocuirea unui produs să se facă în condițiile permise de prescripție și fără modificarea tratamentului stabilit de medic. Cum poate afla pensionarul cât are de plătit CNAS pune la dispoziție o Listă interactivă a medicamentelor, care permite căutarea după denumirea medicamentului, substanța activă și lista de compensare. Pentru fiecare produs sunt afișate informații precum prețul maximal, lista în care este încadrat și contribuția maximă pe care o poate suporta asiguratul în funcție de nivelul de compensare. Instrumentul poate fi util înainte de ridicarea unui tratament costisitor, mai ales dacă pentru aceeași substanță activă există mai multe variante comerciale. Pensionarul poate întreba direct și farmacistul: „Există o variantă cu aceeași substanță activă pentru care contribuția mea este mai mică?” Ce trebuie verificat la prescrierea rețetei Pensionarii care au venituri din pensii și indemnizație socială de maximum 2.020 de lei trebuie să se asigure că medicul are informațiile necesare pentru prescrierea medicamentelor în cadrul programului destinat acestei categorii. Prescripția cu compensare de 90% pentru pensionarii eligibili este distinctă și poate cuprinde maximum trei medicamente din Sublista B, în limita valorică stabilită de sistem. Dacă un pensionar consideră că îndeplinește condițiile, dar medicamentele îi sunt prescrise numai cu nivelul obișnuit de compensare, este bine să ceară medicului explicații înainte de emiterea sau eliberarea rețetei. 90% compensare nu înseamnă automat 90% reducere la casă Aceasta este regula pe care pensionarii ar trebui să o rețină. Programul permite pensionarilor cu venituri din pensii și indemnizație socială de cel mult 2.020 de lei lunar să primească anumite medicamente din Sublista B cu o compensare de 90% din prețul de referință, în limita stabilită pentru această facilitate. Dar procentul de 90% nu se aplică automat întregului preț comercial al oricărui medicament ales. Dacă produsul de pe raft costă mai mult decât valoarea luată în calcul de sistem, diferența rămâne în sarcina pacientului. De aceea, înainte de a plăti, pensionarii pot cere farmacistului să le spună care este contribuția proprie și dacă există o variantă echivalentă, permisă de prescripție, cu un cost mai mic. Uneori, această simplă întrebare poate face o diferență importantă în suma achitată lunar pentru tratament.

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata
Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor
Eveniment

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor

Teama că o boală sau o perioadă mai lungă de concediu medical ar putea duce la pierderea locului de muncă este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale unui salariat. Codul muncii oferă însă o protecție importantă: angajatorul nu poate dispune concedierea unui salariat în perioada în care acesta se află în incapacitate temporară de muncă, dovedită prin certificat medical. Protecția nu înseamnă că un salariat nu poate fi concediat niciodată dacă are probleme de sănătate. Situațiile trebuie însă diferențiate foarte clar. Una este absența temporară din cauza unei boli și cu totul alta este constatarea medicală că persoana nu mai poate îndeplini atribuțiile postului respectiv. Regula de bază: nu poți fi concediat în timpul concediului medical Articolul 60 din Codul muncii interzice concedierea pe durata incapacității temporare de muncă stabilite prin certificat medical. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații O clarificare foarte importantă a venit prin Decizia nr. 18 din 29 septembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe. ÎCCJ a stabilit că momentul relevant este emiterea deciziei de concediere, nu momentul în care aceasta îi este comunicată salariatului. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate emite decizia cât timp angajatul se află legal în concediu medical. Dacă decizia este emisă în această perioadă, încălcarea interdicției poate atrage nulitatea concedierii. Există însă și excepții. Interdicția prevăzută de art. 60 nu se aplică atunci când concedierea intervine ca urmare a reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării angajatorului, în condițiile legii. De asemenea, concediul medical nu prelungește automat un contract încheiat pe durată determinată. Dacă termenul contractului expiră în această perioadă, contractul poate înceta de drept. Inspecția Muncii precizează expres că încetarea de drept poate opera chiar dacă raportul de muncă este suspendat. Angajatorul nu poate transforma simpla boală în motiv de concediere Faptul că un salariat se îmbolnăvește, are nevoie de tratament sau intră de mai multe ori în concediu medical nu înseamnă automat că acesta a devenit „inapt pentru muncă”. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net Pentru concedierea în temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii trebuie să existe o inaptitudine fizică și/sau psihică ce nu îi mai permite salariatului să îndeplinească atribuțiile postului ocupat, constatată potrivit procedurii medicale prevăzute de lege. ÎCCJ a clarificat încă din Decizia nr. 7/2016 că, în acest context, documentul medical relevant poate fi rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii, materializat în fișa de aptitudine, dacă aceasta nu a fost contestată sau a devenit definitivă după parcurgerea procedurii de contestare. Prin urmare, managerul sau patronul nu poate decide, după propria apreciere, că un om este „prea bolnav ca să mai lucreze”. Angajatorul, obligat să propună alte locuri de muncă Chiar dacă se constată legal inaptitudinea pentru postul actual, concedierea nu ar trebui să fie primul pas. Articolul 64 din Codul muncii obligă angajatorul să îi propună salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă stabilită medical. De exemplu, o persoană care nu mai poate desfășura muncă fizică grea ar putea ocupa, dacă există și este compatibil, un post cu alte solicitări fizice. Dacă nu există un asemenea loc vacant, angajatorul trebuie să solicite sprijinul agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului. Abia după parcurgerea procedurii prevăzute de lege poate fi dispusă concedierea pentru inaptitudine. Salariatul are dreptul la minimum 20 de zile de preaviz În cazul concedierii pentru inaptitudine fizică sau psihică, salariatul beneficiază de un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Același termen minim se aplică și unor alte concedieri, inclusiv cele pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Inspecția Muncii confirmă termenul minim de 20 de zile lucrătoare. În cazul concedierii pentru inaptitudine, salariatul poate avea dreptul și la o compensație, însă aceasta nu este automat o sumă stabilită de Codul muncii pentru orice angajat. Compensația se acordă în condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil sau de contractul individual de muncă. De aceea, înainte de plecarea din companie, merită verificat și contractul colectiv, nu doar contractul individual. „Ai prea multe medicale”. Când poate apărea concedierea mascată Problemele apar atunci când angajatorul nu invocă oficial boala, ci încearcă să găsească o altă justificare pentru îndepărtarea salariatului. Un angajat care revine după mai multe concedii medicale poate constata, de exemplu, că începe brusc să primească avertismente, evaluări neobișnuit de slabe sau acuzații disciplinare pentru fapte tolerate anterior. O concediere disciplinară trebuie însă să aibă o bază reală și să respecte procedura legală. Simplul fapt că angajatorul o numește „disciplinară” nu o face automat legală. Mai mult, interdicția din art. 60 privește concedierea în general: nici o decizie de concediere disciplinară nu poate fi emisă în perioada protejată de concediul medical, în condițiile stabilite de lege și clarificate de ÎCCJ. „Reorganizarea” nu poate exista doar pe hârtie O altă situație sensibilă este concedierea prin desființarea postului, în baza art. 65 din Codul muncii. Compania are dreptul să se reorganizeze și să elimine locuri de muncă, inclusiv atunci când angajații respectivi au avut probleme medicale. Dar desființarea postului trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Dacă, de exemplu, postul dispare formal, dar aceleași atribuții sunt preluate imediat de o persoană nou-angajată pe un post practic identic, situația poate ridica semne de întrebare. La fel, dacă există documente, mesaje sau alte probe din care rezultă că adevăratul motiv al îndepărtării angajatului a fost starea sa de sănătate, acestea pot deveni importante într-un eventual litigiu. Codul muncii și legislația antidiscriminare interzic discriminarea în raporturile de muncă, inclusiv pe criterii precum handicapul sau boala cronică necontagioasă. Atenție la demisia „sugerată” Unul dintre cele mai importante lucruri pentru un salariat aflat sub presiune este să facă diferența între concediere, demisie și încetarea contractului prin acordul părților. Dacă angajatorul îi spune: „Mai bine îți dai demisia și încheiem amiabil”, situația juridică se schimbă radical. Demisia este actul salariatului. Încetarea prin acord presupune consimțământul acestuia. Odată semnate, aceste documente sunt foarte diferite de o decizie unilaterală de concediere și pot face mult mai dificilă susținerea ulterioară că angajatorul l-a dat afară ilegal. De aceea, un salariat care consideră că este împins să plece din cauza problemelor de sănătate nu ar trebui să semneze pe loc documente pe care nu le înțelege sau cu care nu este de acord. Păstrarea probelor poate deveni decisivă Dacă relația cu angajatorul începe să se deterioreze după apariția unei probleme medicale, salariatului îi pot fi utile ulterior documentele care arată evoluția situației. Merită păstrate contractul individual de muncă și actele adiționale, fișa postului, evaluările profesionale, eventualele avertismente și convocări disciplinare, deciziile primite, corespondența profesională relevantă și documentele medicale legate de capacitatea de muncă. Pot conta în special diferențele bruște: un salariat evaluat constant bine care, imediat după o perioadă de boală, devine aparent „necorespunzător” poate avea nevoie de documentele vechi pentru a demonstra contextul. Decizia de concediere poate fi contestată în 45 de zile Dacă angajatorul emite totuși o decizie pe care salariatul o consideră ilegală, timpul este important. Codul muncii prevede un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă pentru formularea cererii referitoare la măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Pentru contestarea concedierii, salariatul se poate adresa tribunalului competent. O sesizare poate fi făcută și la Inspectoratul Teritorial de Muncă atunci când există suspiciuni privind încălcarea legislației muncii, însă sesizarea ITM nu înlocuiește acțiunea în instanță și nu trebuie lăsat să expire termenul pentru contestarea concedierii. Dacă există indicii serioase de discriminare, în funcție de situație poate fi avută în vedere și sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ce poate obține salariatul dacă instanța anulează concedierea Consecințele pentru angajator pot fi importante. Dacă instanța constată că o concediere a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii prevede anularea acesteia și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La solicitarea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii, adică reintegrarea în postul deținut. Aceasta este o diferență importantă față de ideea că un angajator „își asumă” pur și simplu riscul unei concedieri ilegale. Dacă procesul durează, despăgubirile salariale se pot acumula pe întreaga perioadă relevantă. Boala nu înseamnă pierderea automată a locului de muncă Pentru salariați, distincția esențială este între incapacitatea temporară de muncă și inaptitudinea pentru postul ocupat. Prima situație este, în principiu, temporară și beneficiază de protecția specială a art. 60 din Codul muncii. A doua poate conduce, în anumite condiții, la încetarea raportului de muncă, dar numai după o constatare medicală făcută potrivit legii și după respectarea procedurii privind oferirea altor posturi compatibile. Un angajator nu poate transforma legal formula „lipsește prea mult pentru că este bolnav” într-un motiv autonom de concediere. Iar atunci când, după apariția unei probleme de sănătate, încep brusc presiunile pentru demisie, sancțiunile nejustificate sau o reorganizare care pare construită în jurul unui singur salariat, documentele și termenele legale pot face diferența dintre o concediere rămasă definitivă și una anulată de instanță.

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”
Eveniment

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 mai pot obține, în anumite situații, o creștere a pensiei dacă găsesc adeverințe care dovedesc că au încasat venituri mai mari decât cele folosite inițial la calcul. Este vorba mai ales despre acord global, prime, premii, ore suplimentare, sporuri sau alte sume care apăreau în statele de plată, dar nu au fost înscrise în carnetul de muncă și nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Nu există însă o majorare fixă și nici garanția că orice adeverință va aduce automat bani în plus. Creșterea depinde de valoarea veniturilor dovedite, de durata în care au fost primite și de salariul mediu cu care sunt comparate pentru fiecare lună. Cine ar trebui să își verifice dosarul de pensie Demersul merită analizat în primul rând de pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001 și care, pe lângă salariul de încadrare, primeau frecvent alte sume. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pot fi în această situație foștii angajați din industrie, construcții, transporturi, minerit, energie, agricultură, fabrici, cooperative, întreprinderi de stat sau unități în care plata în acord și orele suplimentare reprezentau o parte importantă a venitului. Un prim indiciu este diferența dintre salariul înscris în carnetul de muncă și banii încasați în realitate. Dacă pensionarul își amintește că avea venituri considerabil mai mari datorită acordului global, primelor sau sporurilor, dar acestea nu apar în decizia de pensie ori în documentele depuse, căutarea adeverinței poate fi justificată. Ce venituri pot fi luate în calcul Legea nr. 360/2023 permite valorificarea veniturilor totale lunare, brute sau nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, pentru care, potrivit legislației din perioada respectivă, s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Printre veniturile care pot conta se află: - formele de plată în acord global sau cu bucata; - primele și premiile; - orele suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - al treisprezecelea salariu; - alte sporuri sau adaosuri salariale pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii precizează că pot fi valorificate și alte sporuri fără caracter permanent, dar numai dacă sunt dovedite printr-o adeverință care îndeplinește condițiile legale. Important este ca venitul să fi avut natură salarială și să fi făcut parte din baza pentru care se datora contribuția de asigurări sociale potrivit regulilor valabile în acel moment. Simpla menționare a unei prime sau indemnizații nu este întotdeauna suficientă. Ce legătură are cu „mica recalculare” Așa-numita „mică recalculare” a vizat tocmai sporurile, veniturile nepermanente și veniturile lunare realizate înainte de 1 aprilie 2001, care nu fuseseră folosite la calcularea pensiei. Citește și: Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor Recalcularea din oficiu a privit adeverințele valabile care se aflau deja în dosarele de pensie. Legea nr. 360/2023 a stabilit că aceste venituri pot fi valorificate dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă pentru ele s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pensionarii care nu aveau adeverințele la dosar nu și-au pierdut însă dreptul de a le depune ulterior. În 2026, ei pot solicita recalcularea pensiei pe baza unor documente nou-găsite. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea nu se face automat, ci în baza unei cereri. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă etapă națională de recalculare dacă găsește acum documentele. Cât poate crește pensia Nu există o sumă generală, valabilă pentru toți pensionarii. Pensia poate crește cu câțiva lei, câteva zeci de lei sau, în cazurile în care veniturile omise au fost consistente și încasate timp de mulți ani, cu sume mai importante. Pentru fiecare lună, venitul dovedit este raportat la câștigul salarial mediu corespunzător perioadei. Cu cât diferența dintre venitul deja folosit la calcul și venitul total dovedit este mai mare, cu atât poate fi mai mare și punctajul suplimentar. În 2026, valoarea punctului de referință utilizată la stabilirea cuantumului pensiei este menținută la 81 de lei. Un pensionar care a primit sporuri mici doar câteva luni nu trebuie să se aștepte la o majorare spectaculoasă. În schimb, pentru cine a lucrat ani întregi în acord global sau a avut constant venituri aproape duble față de salariul tarifar înscris în carnet, diferența poate deveni semnificativă. Calculul exact poate fi făcut numai de casa teritorială de pensii, după verificarea documentelor și refacerea punctajelor lunare. Ce trebuie să conțină adeverința Adeverințele emise după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte, în principiu, modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul trebuie să permită casei de pensii să identifice clar: - pensionarul și angajatorul; - perioada în care persoana a fost angajată; - funcția sau meseria; - venitul total realizat în fiecare lună; - salariul de încadrare; - sporurile, primele și celelalte adaosuri; - dacă sumele au fost brute sau nete; - temeiul în baza căruia au fost acordate; - faptul că veniturile au fost plătite din fondul de salarii; - situația contribuției de asigurări sociale; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința. Adeverința trebuie să fie eliberată pe baza statelor de plată sau a altor documente primare verificabile, nu doar pe baza unor declarații ori estimări. Normele de aplicare a Legii pensiilor includ, între actele care pot fi depuse, adeverința privind venitul brut realizat, întocmită conform anexei nr. 6 la lege. Adeverințele mai vechi nu trebuie aruncate O adeverință emisă cu ani în urmă nu este automat inutilă doar pentru că nu respectă modelul actual. Casa Națională de Pensii arată că adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot fi valorificate după modelele și condițiile aplicabile la momentul eliberării lor. Chiar și unele adeverințe mai vechi, în care nu apare formula actuală referitoare la plata sumelor din fondul de salarii, pot fi acceptate dacă includ veniturile lunare, defalcarea acestora și mențiunea că s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. De aceea, pensionarul nu ar trebui să renunțe la o adeverință veche înainte de a o prezenta casei de pensii. Unde sunt căutate actele dacă angajatorul a dispărut Dispariția fostei întreprinderi nu înseamnă neapărat că statele de plată au dispărut. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată de servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau serviciul județean competent; - o instituție publică ori societate căreia i-a fost predat fondul arhivistic. Primul pas este identificarea succesorului juridic al angajatorului. Pot fi consultate documentele vechi, fostele carnete de muncă, Registrul Comerțului, informațiile de la arhivele județene sau datele deținute de inspectoratul teritorial de muncă. Solicitarea trebuie să conțină cât mai multe repere: denumirea exactă a întreprinderii, secția, locul de muncă, perioada lucrată, funcția și eventualele denumiri ulterioare ale societății. Atenție la costurile firmelor de arhivare Deținătorii privați de arhive pot solicita bani pentru căutarea documentelor și eliberarea adeverințelor. Costul poate crește dacă perioada este lungă sau dacă documentele nu sunt bine inventariate. Înainte de a plăti, pensionarul ar trebui să ceară în scris: - tariful total sau modul de calcul; - perioada pentru care există state de plată; - tipurile de venituri care pot fi certificate; - confirmarea că adeverința va fi întocmită în forma cerută de legislația pensiilor. Dacă firma spune că poate elibera doar o adeverință de vechime, fără veniturile lunare, documentul poate să nu fie suficient pentru recalcularea pensiei. Ce acte merită căutate cu prioritate Merită căutate în primul rând documentele pentru perioadele în care veniturile reale au fost mult mai mari decât salariul înscris în carnetul de muncă. O adeverință este cu atât mai utilă cu cât acoperă: - mai mulți ani de activitate; - plăți constante în acord global; - ore suplimentare efectuate lunar; - sporuri procentuale importante; - prime sau adaosuri acordate în mod repetat; - perioade pentru care la pensie a fost folosit doar salariul tarifar. Este mai puțin probabil ca efortul și costurile să se justifice pentru o primă modestă, primită o singură dată. Înainte de a comanda o adeverință scumpă, pensionarul poate cere deținătorului arhivei să confirme dacă există statele de plată și ce categorii de venituri apar în acestea. Unde se depune cererea Cererea de recalculare se depune la casa teritorială de pensii de care aparține pensionarul, împreună cu adeverința în original și actele solicitate. Legea permite recalcularea la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare sau a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Este recomandat ca pensionarul să păstreze o copie a adeverinței și dovada înregistrării cererii. Dacă documentul este respins, casa de pensii trebuie să explice motivul în decizia emisă. Pensionarul poate verifica dacă problema ține de forma adeverinței, de lipsa informațiilor privind contribuția sau de natura venitului și poate solicita, după caz, completarea documentului. O adeverință poate conta și după încheierea „micii recalculări” Pentru pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001, dosarul de pensie nu este definitiv închis doar pentru că recalcularea generală s-a încheiat. Dacă apar documente noi, veniturile nevalorificate pot fi adăugate prin recalculare la cerere. Important este ca actele să fie legale, să provină de la angajator sau de la deținătorul legal al arhivei și să permită verificarea lunară a sumelor încasate. Cele mai valoroase adeverințe nu sunt neapărat cele care enumeră cât mai multe sporuri, ci acelea care arată, lună de lună, venitul total real pentru perioade lungi. Pentru unii pensionari, căutarea poate să nu schimbe aproape deloc pensia. Pentru alții, mai ales pentru cei plătiți ani întregi în acord global sau cu sporuri consistente, un document uitat într-o arhivă poate însemna o majorare permanentă a venitului lunar.

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații
Eveniment

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații

Noua Lege a salarizării va aduce, pentru angajații din sectorul public, nu doar o nouă grilă, ci și o amplă operațiune de reîncadrare. Funcțiile, gradele, vechimea, salariile de bază și componentele veniturilor vor fi raportate la noile reguli. Tocmai de aceea, înainte de aplicarea noilor reglementări, fiecare bugetar ar trebui să își organizeze propria arhivă profesională. Deciziile de încadrare, actele adiționale, adeverințele de vechime, documentele privind sporurile sau fluturașii de salariu pot deveni probe esențiale dacă apar erori la recalculare. Primul document: actul de numire sau contractul de muncă Pentru salariații contractuali, contractul individual de muncă este documentul de la care trebuie să înceapă dosarul personal. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net În cazul funcționarilor publici și al altor categorii de personal pentru care raportul de serviciu se stabilește prin act administrativ, importante sunt decizia sau actul de numire și documentele ulterioare de modificare a încadrării. Aceste acte arată funcția ocupată, nivelul studiilor, durata timpului de lucru și alte elemente ale raportului de muncă sau de serviciu. La fel de importante sunt actele adiționale și deciziile ulterioare de reîncadrare, pentru că ele reconstruiesc evoluția profesională a angajatului. Deciziile de salarizare și de acordare a sporurilor Un alt dosar important este cel al documentelor prin care au fost stabilite drepturile salariale. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Merită păstrate deciziile de salarizare și reîncadrare, precum și actele prin care au fost acordate sporuri, majorări, indemnizații sau alte drepturi. Proiectul noii legi modifică arhitectura salarizării publice și modul în care sunt tratate unele componente ale remunerației. De aceea, vechile decizii vor permite angajatului să compare situația existentă înainte de reformă cu încadrarea realizată ulterior. Asta nu înseamnă însă că orice spor primit anterior va trebui păstrat automat. Drepturile salariale ale bugetarilor sunt stabilite prin lege, iar noul act normativ poate modifica pentru viitor structura remunerației. Fluturașii de salariu: mici hârtii care pot deveni foarte utile Chiar dacă mulți angajați îi aruncă imediat după ziua de salariu, fluturașii merită păstrați, în special cei din lunile dinaintea aplicării noii legi. Ei permit verificarea salariului de bază, a sporurilor, indemnizațiilor, reținerilor și a venitului brut și net. Din punct de vedere juridic, fluturașul nu este însă singura dovadă a salariului plătit. Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin statele de plată și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat. Prin urmare, dacă fluturașii lipsesc, angajatul poate cere de la compartimentul de resurse umane documentele sau adeverințele necesare pentru reconstruirea istoricului salarial. Adeverințele de vechime pot influența direct încadrarea Vechimea este unul dintre elementele care trebuie verificat cu mare atenție. Proiectul publicat la 17 iulie păstrează un sistem de gradații în funcție de vechimea în muncă, astfel încât o perioadă omisă din evidențele angajatorului poate însemna inclusiv o încadrare greșită. Din acest motiv, merită păstrate adeverințele de vechime de la actualul și de la foștii angajatori, carnetul de muncă pentru perioadele în care acesta era utilizat și orice document care certifică perioade de activitate relevante. Pentru personalul căruia i se aplică sistemul gradațiilor, proiectul prevede șase niveluri, de la gradația 0 până la gradația 5, în funcție de vechime. Diplomele, certificatele și documentele privind studiile În dosarul personal ar trebui să existe și copii după diplome, certificate de absolvire și alte acte care demonstrează nivelul studiilor cerut pentru funcția ocupată. Pentru anumite categorii profesionale pot conta și titlul științific de doctor, specializările, gradele profesionale sau alte calificări prevăzute de legislația specifică. O diplomă care există în dosarul vechi al instituției, dar nu este preluată corect în evidențele utilizate pentru noua încadrare, poate genera o eroare care va trebui ulterior corectată. Nu uitați de fișa postului Fișa postului este deseori ignorată pentru că nu arată direct salariul. Totuși, ea poate fi utilă atunci când apar probleme legate de încadrarea unei funcții sau de atribuțiile efectiv exercitate. Merită păstrate atât fișa actuală, cât și versiunile mai vechi atunci când atribuțiile sau funcția s-au modificat semnificativ. Evaluările profesionale ar trebui și ele arhivate Proiectul noii Legi a salarizării pune un accent mai mare pe componenta variabilă și pe recompensarea performanței. De aceea, angajații ar trebui să păstreze și rapoartele sau fișele de evaluare profesională anuală, calificativele obținute și eventualele documente privind atingerea unor obiective profesionale. Acestea nu garantează automat acordarea unei viitoare prime sau majorări de performanță, deoarece condițiile vor fi cele stabilite de forma finală a legii și de normele de aplicare, dar pot constitui istoricul profesional al angajatului. Hotărârile judecătorești privind salariul O categorie aparte o reprezintă bugetarii ale căror drepturi salariale au fost stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să păstreze hotărârile definitive, deciziile prin care instituția le-a pus în executare și documentele din care rezultă modul în care sumele respective au fost introduse în salariu. În cazul unei reîncadrări, aceste situații pot necesita o analiză distinctă. De ce contează toate aceste acte la trecerea la noua grilă Unul dintre cele mai importante motive este posibilitatea verificării noii încadrări. Proiectul Legii salarizării introduce o nouă structură de funcții, grade și coeficienți și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru perioada inițială de aplicare. Pentru angajat, important va fi să verifice dacă funcția, gradul, gradația și celelalte elemente au fost introduse corect. Documentele vechi îi permit să compare, element cu element, ceea ce figura înainte în evidențele salariale cu ceea ce apare în noua decizie. Ce se întâmplă dacă salariul actual este peste noua grilă Proiectul conține un mecanism tranzitoriu pentru situațiile în care remunerația aflată în plată este mai mare decât cea rezultată din noul sistem. Diferența este tratată printr-o compensație individuală, ceea ce urmărește evitarea unei reduceri imediate a salariului în plată. Tocmai aici istoricul salarial devine important: angajatul trebuie să poată verifica care era salariul său înainte de reîncadrare și din ce componente era alcătuit. Termenele de contestație pot fi foarte scurte După emiterea noilor decizii de salarizare, angajații trebuie să verifice imediat dacă încadrarea și calculul sunt corecte. În legislația salarizării bugetare, termenele pentru formularea contestațiilor administrative au fost, de regulă, scurte, uneori de numai câteva zile sau săptămâni. Forma finală a noii Legi a salarizării va stabili procedura și termenul aplicabil. Tocmai de aceea, timpul nu ar trebui pierdut atunci cu căutarea actelor prin arhiva instituției sau la Serviciul RUNOS. Documentele necesare pentru verificarea salariului ar trebui pregătite din timp. Erorile informatice O operațiune de reîncadrare care privește întregul sector public presupune prelucrarea unui volum foarte mare de date. O cifră greșită, o perioadă de vechime neintrodusă, un grad profesional omis sau o funcție echivalată incorect pot modifica rezultatul. Instituțiile au propriile obligații privind păstrarea documentelor de personal, iar pentru salariații cu contract individual de muncă date importante se regăsesc și în REGES-ONLINE. Angajatorul trebuie să întocmească dosarul personal și, în condițiile prevăzute de legislație, să elibereze copii ale documentelor existente în acesta. Asta nu face însă inutilă arhiva angajatului. Dimpotrivă: ea permite identificarea rapidă a unei neconcordanțe. Nu așteptați apariția noii decizii pentru a căuta actele Cel mai simplu este ca verificarea documentelor să fie făcută înainte de aplicarea noii legi. Angajatul poate cere compartimentului de resurse umane copii ale actelor care îi lipsesc, în special deciziile succesive de încadrare și salarizare, documentele privind vechimea și actele prin care au fost stabilite diferite drepturi. Actele importante pot fi apoi scanate și păstrate într-o arhivă digitală personală, separată de calculatorul sau adresa de e-mail de serviciu. Practic, un dosar util ar trebui să conțină: contractul individual de muncă sau actul de numire, fișa postului, actele adiționale, deciziile de încadrare și salarizare, documentele privind sporurile, adeverințele de vechime, diplomele și certificatele relevante, evaluările profesionale, hotărârile judecătorești privind drepturile salariale și fluturașii de salariu din perioada apropiată reîncadrării. Cel mai important document va fi noua decizie de salarizare După aplicarea viitoarei legi, angajatul ar trebui să compare noua decizie cu documentele din arhiva proprie. Funcția, gradul profesional, gradația, vechimea, salariul de bază și orice compensație sau componentă salarială trebuie verificate separat. Iar dacă apare o diferență, documentele trebuie scoase din dosar imediat, nu căutate după luni sau ani. Procedurile și termenele de contestare vor trebui urmărite în forma finală a legii, deoarece proiectul aflat acum în discuție se mai poate modifica. Pentru unele familii ocupaționale, chiar proiectul din 17 iulie conține proceduri speciale și termene proprii de contestație, ceea ce este încă un motiv pentru ca salariatul să nu înceapă să își caute actele abia după primirea noii încadrări. O arhivă personală nu garantează că nu va exista nicio eroare, dar poate transforma o contestație bazată pe „salariul meu era altul” într-una susținută de documente, date și sume exacte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră