Ungaria, nou caz de spionaj la vârful UE: ancheta se apropie de final în cazul comisarului Oliver Varhelyi
Ancheta deschisă de Comisia Europeană în cazul comisarului ungar Oliver Varhelyi, vizat de suspiciuni privind posibile acțiuni de spionaj în interiorul instituțiilor europene, se apropie de final, potrivit unui anunț oficial.
Investigația, lansată în octombrie, ar putea fi finalizată în perioada următoare, iar concluziile ar urma să fie prezentate Parlamentul European.
Un subiect sensibil
Executivul european a tratat până acum dosarul cu discreție, pe fondul riscului ca subiectul să fie exploatat politic în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria.
Citește și: Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă”
Între timp, scrutinul a fost câștigat de Peter Magyar, care l-a învins pe premierul în exercițiu Viktor Orban.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, au fost înregistrate progrese în anchetă, iar Parlamentul va fi informat după finalizarea procedurilor administrative.
Cazul are la bază relatări din presa europeană potrivit cărora, între 2012 și 2018, autoritățile ungare ar fi exercitat presiuni asupra unor angajați ai instituțiilor UE pentru a furniza informații sensibile.
Cazul Oliver Varhelyi
Ancheta declanșată de Comisia Europeană în cazul comisarului ungar Oliver Varhelyi are la bază o serie de dezvăluiri jurnalistice privind posibile activități de spionaj desfășurate de autoritățile de la Budapesta în interiorul instituțiilor europene.
Investigația europeană, lansată în octombrie 2025, este considerată una dintre cele mai sensibile din ultimii ani la nivelul Uniunii Europene, întrucât vizează potențiale ingerințe ale unui stat membru în propriile structuri comunitare.
Scandalul a izbucnit după publicarea unei anchete realizate de platforma de investigații Direkt36, în colaborare cu publicații precum Der Spiegel și De Tijd.
Potrivit acestor surse, serviciile de informații ungare ar fi desfășurat, începând cu anii 2010, operațiuni de colectare de informații la Bruxelles, vizând în special instituțiile Uniunii Europene.
Jurnaliștii au relatat că agenți ai serviciilor ungare ar fi acționat sub acoperire diplomatică în cadrul reprezentanței permanente a Ungariei pe lângă UE.
Aceștia ar fi încercat să recruteze cetățeni ungari angajați în instituțiile europene, pentru a obține informații sensibile despre procesele decizionale de la Bruxelles.
Potrivit investigațiilor, metodele utilizate includeau întâlniri informale, apeluri la loialitatea națională sau promisiuni de sprijin profesional.
În unele cazuri, oficialii europeni ar fi refuzat astfel de propuneri și ar fi raportat comportamentele suspecte.
Perioada vizată și contextul politic
Activitățile descrise ar fi avut loc în perioada 2012–2018, într-un context marcat de tensiuni crescute între guvernul condus de Viktor Orban și instituțiile europene.
Disputele vizau, în principal, statul de drept, independența justiției și gestionarea fondurilor europene.
Potrivit investigațiilor, serviciile de informații ungare ar fi urmărit să obțină informații interne pentru a anticipa deciziile Bruxelles-ului care ar fi putut afecta interesele politice și economice ale guvernului de la Budapesta.
Rolul lui Oliver Varhelyi
În centrul controversei se află poziția ocupată de Oliver Varhelyi în perioada investigată.
Între 2015 și 2019, acesta a fost șeful reprezentanței permanente a Ungariei la Uniunea Europeană, având un rol-cheie în relația diplomatică dintre Budapesta și Bruxelles.
Potrivit investigațiilor jurnalistice, o parte dintre agenții de informații ar fi operat chiar în cadrul acestei reprezentanțe, sub acoperire diplomatică.
În unele relatări se menționează că aceștia ar fi fost sub autoritatea structurii conduse de Varhelyi în acea perioadă.
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi publice care să ateste implicarea directă a comisarului în aceste activități.
Varhelyi a negat orice cunoaștere a unor tentative de recrutare sau operațiuni de spionaj desfășurate în perioada în care ocupa funcția diplomatică.
Reacția instituțiilor europene
În urma acestor dezvăluiri, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei investigații interne, tratând acuzațiile ca pe o problemă de securitate.
Un grup special a fost desemnat pentru a analiza informațiile și a evalua eventualele vulnerabilități ale instituțiilor europene.
Cazul a generat reacții și la nivel politic.
Mai mulți europarlamentari și organizații civice au cerut clarificări și chiar constituirea unei comisii de anchetă în cadrul Parlamentul European.
Transparency International EU a avertizat că, dacă acuzațiile se confirmă, acestea ar reprezenta o amenințare directă la adresa integrității instituțiilor europene.
Implicații instituționale și juridice
Cazul ridică întrebări nu doar de ordin politic, ci și juridic.
Unii experți au subliniat că, dacă suspiciunile privind activități de spionaj desfășurate sub autoritatea unui viitor comisar se confirmă, ar putea fi pusă în discuție chiar eligibilitatea acestuia pentru funcția europeană.
Analize publicate în presa juridică europeană au arătat că situația ar putea reprezenta un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja propriile instituții și de a menține standarde ridicate de integritate în rândul oficialilor săi.
