duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: caz

2 articole
Eveniment

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători.

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti susţin că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" inculpate pentru omor calificat, declaraţiile asistentelor sunt considerate "simple bârfe", iar pasaje din referatul anchetatorilor au avut menirea să "fascineze opinia publică". Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii miercuri motivele pentru care magistraţii au dispus, pe 20 august, eliberarea din arest a doctoriţelor Maria Miron şi Mirela Păiuş de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului "Sfântul Pantelimon", acuzate de omor calificat în dosarul deceselor suspecte. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Într-un document de 34 de pagini, judecătorii resping toate susţinerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, concluzia fiind că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe. Declarațiile asistentelor, "simple bârfe" Probele prezentate de procurori în cazul doctoriţei Maria Miron sunt un proces verbal din data de 17 aprilie 2024 de comparare a datelor stocate de injectomate cu menţiunile înscrise în foile de observaţii ale pacienţilor internaţi în Secţia ATI, declaraţiile unor martori asistenţi potrivit cărora ea obişnuia să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, precum şi concluziile unui raport de expertiză medico-legală. "Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor asistenţi medicali, potrivit cărora inculpata obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai. Completul de drepturi şi libertăţi are în vedere că, la patru luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă. Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment", se arată în motivarea instanţei. Analiza declarațiilor În acest sens, judecătorii analizează declaraţia dată în calitate de martor de un asistent medical în faţa procurorilor la data de 9 mai 2024. Iniţial, acesta le-a spus procurorilor că nu îşi aminteşte ca cineva de la Secţia ATI să fi redus rata de rata de administrare a noradrenalinei la pacienţi, fără să îl anunţe şi pe el. Ulterior, după ce doctoriţa Maria Miron întocmeşte unei asistente un referat privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, martorul îşi schimbă în totalitate declaraţia anterioară şi susţine că, anterior perioadei 4 - 6 aprilie 2024, au fost mai multe situaţii în care doctoriţa a procedat personal la reducerea ratei de noradrenalină pacienţilor de care el avea grijă şi care erau într-o stare de sănătate foarte gravă sau critică. De asemenea, el a relatat că, în perioada noiembrie 2023 - sfârşitul lunii februarie 2024, a avut un pacient, căruia îi era deja administrată noradrenalină prin injectomat cu o rată mare (peste 15ml/h). Maria Miron ar fi intrat în salon şi a încărcat o seringă de 50 ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul pacientului, a scos seringa în care mai era noradrenalină şi a înlocuit-o cu cea care conţinea numai ser fiziologic. La scurt timp, pacientul a intrat în stop cardio-respirator. Magistraţii declară că nu există nicio probă care să susţină declaraţiile date de acest martor la Parchet. "Martorul face o acuzaţie extrem de gravă, precizând că a fost martorul unei crime comise cu o cruzime deosebită, un moment care nu poate fi trecut cu vederea nici de cei mai puternici oameni, un moment pe care orice om de bună-credinţă, cu conştiinţă, este obligat să îl denunţe sau cel puţin să simtă nevoia de a-l povesti sau de a se confesa unei alte persoane. Totuşi, din declaraţia martorului rezultă că acesta nu a povestit nimănui, nu şi-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul, rezumându-se a reţine doar că pacientul era de peste 60 de ani, în salonul 5 sau 6, în patul 2 sau 3, sau mai bine zis 'nici mai scund, nici mai înalt, nici prea slab, nici prea gras', totul putându-se întâmpla în decurs de patru luni, din noiembrie 2023 până în februarie 2004, prin urmare este o acuzaţie făcută fără niciun început de probă, acuzaţie care, din nefericire, a fost preluat în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginaţia publicului". Posibilă infracțiune nu poate fi încadrată Magistraţii susţin că, chiar şi în situaţia în care s-ar admite argumentele procurorilor, încadrarea juridică a faptelor la tentativă de omor nu se justifică pe probele existente. "Trecând peste toate raţionamentele de mai sus şi acceptând că inculpata ar fi redus doza de noradrenalină pacientului, ceea ce reprezintă deficienţă a actului medical, deficienţă care a pus viaţa în pericol, Completul de drepturi şi libertăţi va analiza încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public, respectiv tentativă la omor calificat cu premeditare. În dezacord cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în baza probelor administrate până în prezent, ţinând cont de faptul că, deşi actele medicale ale celorlalţi pacienţi decedaţi în perioada 4- 6 aprilie 2024 au fost ridicate de mai bine de patru luni, alături de listingurile injectomatelor aflate la nivelul Secţiei ATI, Completul de drepturi şi libertăţi apreciază că o posibilă infracţiune contra vieţii nu a fost sub nicio formă comisă cu intenţie", spun judecătorii. Mobilul comiterii infracţiunii, reţinut de procurori, a fost acela de eficientizare a activităţii Secţiei ATI, în sensul eliberării paturilor, aspect cu care judecătorii nu sunt de acord. Instanța susține că e ilogic să omori un om Instanţa spune că este lipsit de logică să omori un om mai repede, în condiţiile în care în UPU sunt foarte mulţi bolnavi, care, după ce paturile ATI se eliberează, sunt transferaţi la această secţie. "Având în vedere ce le prezentate, în condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici, cât şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie. Or, în condiţiile în care s-ar dovedit culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română", mai notează Curtea de Apel Bucureşti. Şi în cazul doctoriţei Mirela Păiuş judecătorii spun că nu sunt probe care să o incrimineze, singura acuzaţie fiind că a intrat împreună cu Maria Miron într-o rezervă a spitalului.

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Cum recunoaștem un bolnav de COVID (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Cum recunoaștem un bolnav de COVID

Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat din nou, pentru a treia oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ). Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree. Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP. Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2. Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele: contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului; rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată. Clasificarea cazurilor de COVID * caz posibil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice * caz probabil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic * caz confirmat - orice persoană care întruneşte criteriile de laborator Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP. * caz probabil de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron * caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron Cum se definește contactul direct *** persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; *** persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); *** persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); *** persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; Citește și: Noi măsuri pentru încălzirea pe timp de iarnă: Guvernul taie accizele la pălincă *** persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri; *** persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie. "Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct", reaminteşte INSP. Care este perioada de incubație a virusului Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei. În acest sens, pot exista următoarele situaţii: * caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:- simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;- debutul simptomelor în zilele 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate * caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie * caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:- debutul simptomelor începând cu a 8-a - a 10-a zi de la internare;- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată * caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital- debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 10 după internare. Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului, arată INSP. Cum se stabilește cauza decesului ca fiind COVID Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră