joi 01 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

104 articole
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Nouă modificare a Constituției în Ungaria: marșurile LGBTQ, interzise, doar două genuri, recunoscute

Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ. Parlamentul Ungariei a votat luni un amendament constituțional major care limitează drepturile comunității LGBT+, consfințește existența a doar două genuri și stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi fundamentale. Măsura a fost adoptată cu 140 de voturi „pentru” și 21 „împotrivă”, potrivit ABC News. Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ Premierul conservator Viktor Orban a declarat că „oameni normali ca noi sunt în mod constant provocați, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiționale se exhibă în stradă”, referindu-se la marșurile LGBT+, interzise luna trecută printr-o lege specifică. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Amendamentul recent întărește această interdicție și integrează în Constituție limitări privind dreptul la întrunire, în numele protecției minorilor. Protejarea copilului, principiu constituțional dominant Noua formulare constituțională prevede că „dreptul copilului la dezvoltare fizică, morală și spirituală” și „la identitate în acord cu genul de la naștere” prevalează față de orice alt drept fundamental, cu excepția dreptului la viață. Această prevedere oferă o justificare constituțională pentru limitarea marșurilor LGBT+ și pentru cenzurarea conținuturilor educaționale legate de identitatea de gen și orientarea sexuală în școli. Drepturile persoanelor transgender, restricționate Constituția revizuită formalizează și interdicția schimbării genului sau a numelui în documentele oficiale, interdicție deja în vigoare din 2020. Amendamentul vine în completarea revizuirii constituționale din 2019, prin care căsătoria a fost definită ca fiind exclusiv între un bărbat și o femeie. Măsuri împotriva ONG-urilor și jurnaliștilor Amendamentul mai include și o clauză care permite suspendarea cetățeniei ungare timp de zece ani și expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie acuzate de „ingerințe în afacerile interne ale țării”, sub acoperirea ONG-urilor sau a presei independente. Criticii susțin că această măsură ar putea viza activiști și jurnaliști incomozi, pe care Orban i-a numit recent „armata din umbră” a lui George Soros. O Ungarie tot mai „iliberală”: direcția spre autoritarism De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a fost acuzat că a subminat mecanismele democratice și a accelerat transformarea Ungariei într-un regim „iliberal”, inspirat de modelul rus. Szabolcs Pek, reprezentant al think-tank-ului Iranytu Intezet, consideră că Orban este încurajat de victoria aliatului său Donald Trump, care a adoptat politici similare privind genul și diversitatea în Statele Unite. Proteste în Parlament și în fața clădirii legislativului Adoptarea amendamentului a fost însoțită de proteste. Parlamentari ai opoziției progresiste au afișat bannere în sală, în timp ce în fața Parlamentului manifestanți au scandat împotriva transformării Ungariei în „Rusia lui Putin”. Între stat de drept și blocarea fondurilor Legea de protejare a minorilor adoptată în 2021, consolidată acum prin amendamentul constituțional, a atras critici din partea Comisiei Europene, care cere abrogarea ei pentru a debloca fondurile europene înghețate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept. Premierul Orban respinge acuzațiile, susținând că legea „nu este anti-gay”, ci are scopul de a proteja copiii de influențe considerate dăunătoare, inclusiv din partea ONG-urilor active în școli.

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Tensiuni între Budapesta și București după incidente care au implicat etnici maghiari din România

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a transmis un mesaj ferm în urma unor incidente recente petrecute în România, care au vizat etnici maghiari. Acesta a declarat că „incidentele împotriva etnicilor maghiari sunt inacceptabile” și le condamnă „în termenii cei mai puternici posibil”. Incidente împotriva etnicilor maghiari din România Potrivit declarației postate de Szijjarto pe Facebook, în cursul acestei săptămâni au avut loc două incidente cu tentă etnică în România. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale La Cluj-Napoca, mai mulți tineri maghiari ar fi fost agresați în piața principală a orașului, după un meci de fotbal între două echipe locale. La Miercurea Ciuc, în timpul unei partide disputate împotriva echipei Steaua București, s-ar fi scandat pe tot parcursul meciului lozinci antimaghiare. Ministrul ungar a reiterat condamnarea acestor fapte: „Considerăm aceste incidente inacceptabile și le condamnăm cu cea mai mare hotărâre”. Dialog diplomatic între România și Ungaria Peter Szijjarto a precizat că a avut vineri o discuție telefonică cu ambasadorul Emil Hurezeanu, omologul său din România. În urma acestei conversații, cei doi oficiali au convenit asupra necesității tratării acestor incidente cu maximă seriozitate. „Colegul meu m-a asigurat că autoritățile române depun toate eforturile pentru identificarea și sancționarea făptașilor”, a declarat ministrul ungar. Angajament comun pentru prevenirea extremismului Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că a căzut de acord cu omologul său român asupra importanței prevenirii unor astfel de incidente în viitor. Cei doi oficiali au pledat pentru prevenirea reapariției comportamentelor extremiste și combaterea acțiunilor care pot afecta relațiile dintre România și Ungaria. „Trebuie împiedicată orice tentativă a grupurilor sau indivizilor extremiști de a distruge progresele în relațiile bilaterale”, a conchis Szijjarto.

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Ungaria, un acord strategic cu SUA (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pregătește un acord strategic cu SUA, pentru a atenua impactul războiului comercial

Ungaria, un acord strategic cu SUA. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat în cadrul deschiderii anului economic al Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei că Budapesta negociază un acord strategic cu Statele Unite. Ungaria, un acord strategic cu SUA Potrivit liderului ungar, acest parteneriat ar putea reduce efectele negative ale războiului vamal dintre SUA și Uniunea Europeană asupra economiei Ungariei. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Statele Unite au în vedere impunerea unor tarife de 25% pentru bunurile provenite din Uniunea Europeană, măsură anunțată recent de președintele american Donald Trump. Conform declarațiilor acestuia, Uniunea Europeană a fost creată pentru a „înșela” Statele Unite în domeniul comerțului. Aceste tarife ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei Ungariei. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria, la fel ca toate statele membre ale UE, va înregistra pierderi economice din cauza acestui conflict comercial, însă acordul pe care Budapesta îl pregătește cu Washingtonul ar putea echilibra aceste efecte. Acordul economic americano-ungar Orbán a declarat că viitorul pachet de cooperare economică dintre Ungaria și Statele Unite ar putea atenua sau chiar anula efectele negative ale unui posibil război comercial. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Premierul ungar este un susținător de lungă durată al lui Donald Trump și consideră că acest parteneriat economic va consolida și mai mult alianța politică existentă între cele două țări. În prezent, oficialii ungari negociază reînnoirea unui tratat fiscal bilateral cu SUA, tratat care fusese reziliat de administrația americană anterioară. Pe lângă acest aspect, acordul va include și măsuri pentru a compensa pierderile cauzate de tarifele impuse Europei, atât în termeni monetari, cât și prin beneficii economice concrete pentru Ungaria.  

SUA a sancționat un oficial maghiar (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

SUA a sancționat un oficial maghiar

SUA a sancționat un oficial maghiar. Statele Unite au impus sancțiuni economice marți împotriva lui Antal Rogan, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, pentru presupusa sa implicare în corupție. SUA a sancționat un oficial maghiar Potrivit Departamentului Trezoreriei americane, Rogan este acuzat că a orchestrat scheme de corupție menite să controleze sectoare strategice ale economiei ungare și să deturneze venituri în beneficiul său personal și al apropiaților din partid. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Departamentul Trezoreriei a subliniat că fenomenul corupției în sectorul public din Ungaria "se agravează de peste zece ani". Departamentul de Stat a descris activitatea lui Antal Rogan drept emblematică pentru climatul de impunitate din țară, unde oligarhii și actorii nedemocratici au acaparat elemente-cheie ale statului. Motivația ambasadei SUA Ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a declarat că sancțiunile au fost impuse cu mare atenție, subliniind că este neobișnuit să sancționezi un ministru în exercițiu, mai ales dintr-o țară aliată. El a argumentat că "corupția sistemică pe care o încarnează Antal Rogan afectează procesul decizional al Ungariei în chestiuni ce influențează direct securitatea SUA". Corupția în Ungaria Ungaria ocupă ultima poziție în clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană. Aceste acuzații și scandaluri au dus la înghețarea unor fonduri europene de miliarde de euro, afectând încrederea în guvernul condus de Viktor Orban. De la revenirea la putere în 2010, premierul Viktor Orban a fost asociat cu îmbogățirea rapidă a apropiaților săi, precum Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie, și ginerele său, Istvan Tiborcz, care controlează sectoare importante ale economiei ungare. Sancțiuni sub Legea Magnițki Sancțiunile impuse fac parte din Legea Magnițki, o inițiativă globală menită să combată corupția și abuzurile împotriva drepturilor omului. Parlamentul European a criticat regimul lui Viktor Orban, descriindu-l ca pe un "regim hibrid de autocrație electorală". Reacția oficialilor maghiari Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a catalogat sancțiunile drept o "răzbunare personală" a ambasadorului american care își încheie mandatul. El a exprimat speranța că viitoarea administrație americană va trata Ungaria ca pe un aliat, nu ca pe un inamic. Ungaria și SUA, relații tensionate Sancțiunile vin pe fondul relațiilor complicate dintre administrația Biden și Viktor Orban, care a cultivat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și și-a exprimat public admirația pentru fostul președinte american Donald Trump. Tensiunile reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale și subliniază poziția izolată a Ungariei în context internațional.

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen Foto: Ziarul Unirea
Eveniment

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen

Primul care a trecut granița româno-maghiară după intrarea României în Schengen, în aplauze a fost un câine vagabond, arată o filmare distribuită pe Instagram pe contul „other_europe”. Contul se definește ca făcând parte dintr-o comunitate „pentru o Europă unită, federală și suverană! ?? | Europa văzută de ochi europeni”. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Filmarea fost făcută, potrivit other_europe de Plastilina Foto. În filmare se vede că, la momentul ridicării barierei care separă România de Ungaria, primul care trece granița este un câine, aparent fără stăpân, fără zgardă, care pare că este obișnuit să se plimbe dintr-o țară în alta. Momentul în care oficialii locali, poliția de frontieră și vameșii izbucnesc în aplauze îl sperie puțin, dar patrupedul își continuă drumul. În postare nu se precizează la ce punct de graniță s-a petrecut aceste eveniment, dar potrivit unui site din Satu Mare ar fi vorba de Petea. Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen „România a intrat în sfârșit în Spațiul Schengen, iar un câine a fost primul care a trecut granița româno-ungară, toată lumea aplaudându-l. Cu România și Bulgaria pe deplin intrate în Schengen, toate țările UE, cu excepția Ciprului și a Irlandei, sunt acum membre ale zonei de liberă circulație. În timp ce Schengen s-a extins constant de la crearea sa, mai multe țări, inclusiv Germania, au reintrodus controalele la frontierele din Europa, amenințând nucleul Uniunii noastre. Dar aceste eforturi sunt zadarnice, deoarece trebuie să ne securizăm împreună frontierele europene. Reintroducerea vechilor frontiere între noi ne-ar dăuna cel mai mult. Toți europenii împărtășesc aceeași nevoie de frontiere externe sigure, aceasta nu mai este o sarcină națională, ci una europeană comună”, a comentat other_europe. View this post on Instagram A post shared by Other Europe ?? (@other_europe)

Ungaria pierde un miliard de euro (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pierde un miliard de euro

Ungaria pierde un miliard de euro. Ungaria a pierdut oficial 1 miliard de euro din fondurile europene, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană, anunțată de Comisia Europeană. Ungaria pierde un miliard de euro În primăvara anului 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, procedură ce permite suspendarea unor livrări de fonduri europene. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Printre principalele îngrijorări se numărau lipsa transparenței și controlului în utilizarea bugetului UE și probleme în atribuirea contractelor publice. Reforme insuficiente Deși Ungaria a implementat anumite reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor. În prezent, 19 miliarde de euro rămân înghețate, în timp ce prima tranșă, de 1,04 miliarde de euro, a expirat la finalul anului 2024. Criticile Comisiei Europene Într-un raport publicat în iulie, Comisia Europeană a evidențiat încălcări persistente ale normelor democratice de către Ungaria, printre care corupția și lipsa de independență a media. De asemenea au fost criticate conflictele de interese și probleme legate de finanțarea politică. Promisiunile lui Viktor Orban Prim-ministrul Viktor Orban a declarat că va lupta pentru a proteja fondurile europene, pe care le consideră dreptul Ungariei. El a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să „ia banii ungurilor prin diverse mijloace”. În decembrie, Orban a amenințat cu blocarea bugetului multianual al UE. Apel pentru alegeri anticipate în Ungaria În contextul acestei crize, Peter Magyar, principalul rival politic al lui Orban, a făcut un apel la devansarea alegerilor legislative programate pentru 2026. „Timpul presează. Să aducem acasă miliardele pe care ni le datorează Uniunea Europeană,” a declarat Magyar în mesajul său pentru 2025, pledând pentru evitarea unui an pierdut inutil. Implicații pentru viitorul Ungariei Pierderea fondurilor europene subliniază tensiunile tot mai mari dintre Bruxelles și Budapesta. În timp ce guvernul ungar încearcă să-și apere poziția, apelurile pentru schimbare politică se intensifică, punând presiune pe leadership-ul actual.

Se închid 33 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie Foto: Facebook
Eveniment

Se închid 33 de puncte de frontieră

Efectul intrării în Schengen: se închid 33 de puncte de frontieră cu Ungaria, Bulgaria și de pe Dunărea maritimă. Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind închiderea acestor puncte de frontieră. Citește și: Un mare iubitor de oi este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Se închid 33 de puncte de frontieră Își vor înceta activitatea 17 puncte de frontieră de la granița cu Ungaria, 14 de pe granția cu Bulgaria - inclusiv cel de la Vama Veche - și cele de la Cernavodă și Brăila. Totuși, în nota de fundamentare nu se precizează ce se va petrece cu personalul din aceste puncte de frontieră și care este impactul bugetar. Clădirile din aceste puncte de frontieră vor fi conservate pentru eventualitatea reintroducerii controalelor. „Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale. În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în nota de fundamentare.

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze

Suveranistul Călin Georgescu habar nu are că E.ON România nu extrage gaze în România, ci este doar distribuitor și furnizor final: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre”, afirmă „suveranistul” într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății El a susținut că statul român ar trebui să cumpere E.ON România, companie care este pe cale de a fi achiziționată de compania maghiară MVM. Însă tranzacția nu a fost finalizată, iar statul român are metode legale să oprească această achiziție. Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze „Nu mai discutăm vânzarea către o companie din Ungaria. Riscăm în acest fel să depindem energetic mereu de alții. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre sau ale altora? Noi avem gaze. Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre. Cum vine chestiunea asta? Este la fel de stupid cum grâul nostru pleacă ieftin la export și se întoarce scump după procesare”, a susținut Georgescu. În realitate, E.ON România nu produce gaze, ci le distribuie și le furnizează. Către compania maghiară se va vinde doar partea de furnizare - adică acea componentă care ajunge la clientul final. Producători de gaze sunt: Romgaz, OMV, Black Sea Oil & Gas, care a început în anul 2022 a început să extragă gaze naturale din Marea Neagră, plus încă două companii care extrag sub 1% din extracția totală. În plus, MVM Ungaria nu ar prelua distribuția, ci furnizarea de gaze către clienții finali. La gaze, pe zona clienților casnici, E.ON este al doilea furnizor după Engie, cu o cotă de piață de circa 41%. Tranzacția E.ON - MVM poate fi blocată de comisia pentru examinarea investițiilor străine, condusă de șeful cancelariei guvernului, pesedistul Alexandru Ghigiu. OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie.

Parlamentul ungar adoptă schimbarea regulilor electorale (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Parlamentul ungar adoptă schimbarea regulilor electorale

Parlamentul ungar adoptă schimbarea regulilor electorale. Parlamentul ungar a aprobat un amendament controversat care reduce numărul circumscripțiilor din Budapesta, capitala țării, afectând peisajul electoral într-un moment de criză politică pentru premierul Viktor Orban. Modificarea este justificată de guvern prin necesitatea de a reflecta schimbările demografice, însă opoziția o consideră o manevră menită să favorizeze partidul de guvernare FIDESZ. Parlamentul ungar adoptă schimbarea regulilor electorale De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a fost acuzat că a remodelat sistemul electoral pentru a-și asigura avantajul. Citește și: BREAKING Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută Printre măsurile luate anterior se numără revizuirea circumscripțiilor și acordarea dreptului de vot maghiarilor din țările vecine. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a criticat noile schimbări, catalogându-le drept un act de „răzbunare” asupra capitalei, considerată un bastion al opoziției. Capitala va pierde doi deputați, iar alte două circumscripții vor avea granițele redesenate, în favoarea provinciilor. Potrivit Electoral Geography, aceste modificări ar putea permite partidului FIDESZ să-și mențină majoritatea parlamentară alături de aliații creștin-democrați din KDNP. Schimbările vin în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 2026, unde Orban se confruntă cu rivalul său Peter Magyar, care câștigă teren în sondaje. Controverse suplimentare În cadrul aceleiași sesiuni parlamentare, guvernul ungar a adoptat peste douăzeci de legi, inclusiv una care permite numirea unui procuror general din afara parchetului. Actualul procuror general, Peter Polt, este un aliat al lui Viktor Orban, dar mandatul său expiră în 2028. Opoziția și mass-media speculează că premierul dorește să instaleze un procuror loial pentru următorii nouă ani, asigurându-și astfel protecția în cazul unei eventuale înfrângeri la alegerile din 2026, acuzație pe care guvernul o neagă.

Magyar acuză guvernul Orban de spionaj (sursa: Facebook/ Peter Magyar)
Internațional

Magyar acuză guvernul Orban de spionaj

Magyar acuză guvernul Orban de spionaj. Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a lansat acuzații grave împotriva guvernului condus de Viktor Orban, susținând că a fost supus unui spionaj sistematic și ilegal. Magyar afirmă că el, stafful său și birourile Partidului Respect și Libertate au fost interceptate fără autorizație legală, potrivit declarațiilor făcute duminică la o conferință de presă la Budapesta. Magyar acuză guvernul Orban de spionaj Magyar susține că mai mulți ofițeri de informații i-au dezvăluit că apartamentul său, birourile și mașinile sunt interceptate de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu În acest context, el a cerut ministrului de interne, Sandor Pinter, să trimită experți pentru a înlătura dispozitivele de supraveghere și a afla cine a ordonat aceste măsuri ilegale. "Watergate-ul" maghiar Magyar a subliniat că, în calitate de membru ales al Parlamentului European, beneficiază de imunitate, ceea ce face ca aceste acțiuni de spionaj să fie și mai controversate. Liderul opoziției consideră acest scandal drept un "Watergate maghiar", referindu-se la faimosul scandal american care a condus la demisia președintelui Richard Nixon. Ascensiunea politică a lui Peter Magyar Peter Magyar a devenit cunoscut în februarie, după ce s-a desprins de partidul de guvernământ, Fidesz. Fost soț al fostului ministru al justiției, Judit Varga, Magyar a fondat Partidul Respect și Libertate, care a obținut aproape 30% din voturi la alegerile europene din iunie. În ultimele sondaje, formațiunea sa a depășit pentru prima dată partidul Fidesz, ceea ce a provocat tensiuni majore pe scena politică. Magyar a descris reacțiile guvernului lui Orban ca fiind de "panică" la sediul guvernului de la Castelul Buda, un simbol al puterii și sediul administrației premierului.

Economia Ungariei a intrat în recesiune (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Economia Ungariei a intrat în recesiune

Economia Ungariei a intrat în recesiune. Economia Ungariei a surprins analiștii după ce a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, din cauza scăderii producției industriale, care nu a putut fi compensată de consumul intern. Această evoluție marchează prima recesiune a economiei ungare de la începutul anului 2023. Economia Ungariei a intrat în recesiune Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,7% în perioada iulie-septembrie comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor preliminare publicate de Institutul central de statistică. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Majoritatea economiștilor se așteptau la o creștere modestă de 0,1%, însă economia ungară a contrazis aceste previziuni. Budapesta dă vina pe Germania Institutul central de statistică a explicat că scăderea puternică în sectoarele industrial și agricol a redus PIB-ul cu două puncte procentuale, iar sectorul serviciilor a reușit doar să limiteze amploarea contracției economice. Ministrul ungar al Economiei, Marton Nagy, a menționat că stagnarea economică din Germania, principala piață de export a Ungariei, afectează puternic economia țării. Guvernul de la Budapesta lucrează la un program de stimulente economice pentru a încerca să redreseze economia înainte de alegerile din 2026.

Ungaria susține România pentru Schengen total (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria susține România pentru Schengen total

Ungaria susține România pentru Schengen total. Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei, a declarat luni că aderarea României la spaţiul Schengen este o prioritate pentru Ungaria. Ungaria susține România pentru Schengen total Într-un discurs adresat comisiei pentru coeziune naţională a parlamentului, Szijjarto a subliniat că integrarea României în Schengen ar fi benefică pentru interesele naţionale ale Ungariei, exprimându-şi speranţa că acest pas va fi realizat înainte de încheierea preşedinţiei ungare a Consiliului UE, la 31 decembrie. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Ministrul ungar a evidenţiat eforturile făcute de România pentru a îndeplini condiţiile necesare aderării, sprijinul aproape unanim al statelor membre UE, precum şi evaluările pozitive din partea experţilor de la Bruxelles, care confirmă că România este pregătită pentru integrarea deplină în spaţiul Schengen. Austria şi problema standardelor duble Referindu-se la opoziţia Austriei faţă de aderarea României la Schengen, Szijjarto a criticat dubla măsură aplicată în UE. El a remarcat că atunci când Ungaria respinge o propunere, este adesea văzută ca o încălcare a idealurilor europene, în timp ce opoziţia unei ţări din Europa de Vest este considerată un drept legitim. Dialog continuu între Ungaria şi Austria Szijjarto a menţionat că Ungaria continuă consultările cu Austria pe acest subiect, deşi instabilitatea politică din Austria după ultimele alegeri complică situaţia. El a adăugat că guvernul ungar îşi menţine sprijinul pentru integrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, considerând această extindere benefică şi pentru comunitatea etnică maghiară din România.

Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Internațional

Ungaria cere UE derogare privind migrația

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră