marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

142 articole
Internațional

Tensiuni uriașe Kiev-Budapesta: Ucraina cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Kievul cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare (sursa: Facebook/Ощадбанк)
Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 Foto: Facebook
Internațional

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare că oprește căderea partidului său, Fidesz, în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022, arată o ultimă cercetare sociologică publicată de Nepszava, realizată de Institutul Publicus. Potrivit sondajului, opoziția condusă de Peter Magyar, Tisza, strânge o intenție de vot de 35%, față de 30% pentru Fidesz.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie.  Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 „Comparativ cu măsurătorile efectuate de Publicus în ianuarie, numărul persoanelor nemulțumite de guvern a scăzut ușor, coborând sub 60% pentru prima dată în trei ani. În prezent, 57 din 100 de persoane consideră că lucrurile merg în direcția greșită în țară – o proporție similară a fost înregistrată și în sondajul Medián de săptămâna trecută. În acest sens, András Pulai, directorul Publicus, a remarcat că schimbarea nu este probabil fără legătură cu ajutoarele acordate de guvern, similare cu cele de acum patru ani – de exemplu, sutele de mii promise polițiștilor și profesorilor – când proporția persoanelor nemulțumite a scăzut sub 50%, datorită banilor distribuiți înainte de alegeri”, explică Nepszava.  Pe de altă parte, un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că Tisza și-a mărit avantajul la 12 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, față de 10 puncte în sondajul din ianuarie. Sondajul, publicat marți seara de site-ul de știri 24.hu, a arătat că 50% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza, față de 48% în ianuarie, în timp ce 38% susțin Fidesz, în scădere față de 39% în luna precedentă. În cazul unei victorii a lui Péter Magyar, un sfert dintre alegători ar dori un guvern exclusiv Tisza, iar chiar și printre simpatizanții partidului, doar o treime ar fi mulțumiți de un cabinet unipartid, aproape două treimi luând în considerare o coaliție. 

Viktor Orban se prăbușește în sondaje Foto: Inquam/Ghita Porumb
Internațional

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%, arată un ultim sondaj, realizat de Median și prezentat azi de hvg.hu. „Partidul Tisza a continuat să se consolideze de la mijlocul lunii ianuarie: conduce Fidesz cu 11 puncte procentuale în rândul întregii populații cu vârstă de vot, iar avantajul său în rândul anumitor alegători care pot vota a ajuns deja la 20 de puncte procentuale - conform sondajului Median realizat între 18 și 23 februarie în numele HVG”, arată această publicație.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11% Astfel, potrivit sondajului, intenția de vot pentru Tisza este de peste 55%, iar pentru Fidesz de sub 35%.  În Ungaria vor avea loc la 12 aprilie alegeri parlamentare. Adversarul principal al Fidesz-ului condus de Viktor Orban este Tisza, o formațiune conservatoare, dar pro-europeană, condusă de Peter Magyar, care a făcut parte din Fidesz.  „Scandalul Göd a afectat partidul de guvernământ, utilizarea camerelor ascunse este controversată, iar pensiile suplimentare se pare că nu le-au adus un impuls familiei Orbán”, mai arată, azi, hvg.hu.  În timp ce aproape toți (97%) dintre simpatizanții Tisza spun că sunt siguri că vor participa la alegerile din aprilie, doar 85% dintre susținătorii Fidesz sunt siguri că vor participa. Comparativ cu sondajul Median anterior, Tisza a reușit să crească cu 2%, iar Fidesz a scăzut cu același procent.  Mișcarea Patria Noastră, considerat de extrema dreapta, are 6% și poate intra în Parlament. Alte formațiuni nu trec pragul electoral.  UDMR, 100% cu Orban „Îl susțin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe, așa consider eu după tot ce am văzut în acești ani, pe de o parte, poziția lui Orban față de minoritățile maghiare, care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, o politică națională coerentă și responsabilă”, a declarat, acum câteva zile, la RFI, prședintele UDMR, Kelemen Hunor.  Liderul UDMR a mai spus că „din partea Opoziției sau din partea lui Magyar, pentru că Opoziția nu este doar el, acolo mai sunt vreo două partide de Opoziție mai mici, este adevărat, încă nu a oferit, nu a propus nimic care să ne convingă că ar fi un lider mai bun. Deci da, opțiunea mea personală este pentru a-l susține pe Orban, dacă contează undeva”. Kelemen Hunor a apreciat că maghiarii din România vor vota cu Viktor Orban: ”Votul maghiarilor din toate sondajele pe care noi le-am făcut și pe care noi le cunoaștem, aproape 92%, cei care se vor exprima merg către Orban”.

UE promite bani Ucrainei în pofida Ungariei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE promite împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului Ungariei

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro „într-un fel sau altul”, chiar dacă Budapesta încearcă să blocheze decizia, a declarat marți, la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mesajul a fost transmis într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita liderilor europeni la Kiev marchează patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, începută la 24 februarie 2022, și reafirmă sprijinul financiar și militar al UE pentru Ucraina. UE caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei Ursula von der Leyen a subliniat că există mai multe opțiuni prin care Uniunea Europeană poate implementa împrumutul, chiar și în contextul opoziției Ungariei. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că ar putea bloca acordarea fondurilor dacă Ucraina nu reia livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. Împrumutul de 90 de miliarde de euro este destinat acoperirii nevoilor financiare și militare ale Ucrainei în perioada 2026–2027. Șefa Comisiei Europene a amintit că decizia a fost aprobată de toți cei 27 de lideri ai statelor membre în Consiliul European, ceea ce înseamnă că angajamentul nu poate fi retras. Presiuni asupra Budapestei: „Promisiunea nu poate fi încălcată” Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut Ungariei să coopereze pentru implementarea deciziei adoptate la nivel european. Acesta a solicitat Comisiei să folosească toate instrumentele disponibile pentru a depăși blocajul și pentru a preveni eventuale presiuni politice asupra UE. Zelenski: problema petrolului trebuie discutată cu Moscova Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că problema livrărilor de petrol prin conducta Drujba nu depinde exclusiv de Kiev. Potrivit acestuia, infrastructura energetică a fost vizată în mod repetat de atacurile rusești. Liderul ucrainean a sugerat că premierul ungar ar trebui să discute direct cu Moscova, inclusiv posibilitatea unui armistițiu energetic care să permită reluarea fluxurilor. În paralel, Slovacia a anunțat că transporturile de petrol prin conducta Drujba ar putea fi reluate începând de joi, evoluție care ar putea reduce tensiunile și ar facilita negocierile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina.

Sancțiuni UE împotriva Rusiei, blocate de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

Polonia cere arestarea fostului viceministru, refugiat în Ungaria (sursa: Facebook/Marcin Romanowski)
Internațional

Polonia cere arestarea ex-viceministrului de Justiție, acuzat de deturnare de fonduri

Autoritățile din Polonia au emis un mandat european de arestare pe numele fostului viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, care beneficiază în prezent de azil politic în Ungaria.  Romanowski, membru al partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), este acuzat de deturnare de fonduri publice. Azil politic în Ungaria și tensiuni diplomatice Decizia autorităților de la Budapesta, din 2024, de a-i acorda azil politic lui Marcin Romanowski a generat tensiuni între Polonia și Ungaria. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Într-o situație similară se află și fostul ministru polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, care a primit la rândul său azil din partea guvernului ungar. Premierul ungar Viktor Orban a fost un aliat al partidului Lege și Justiție într-o perioadă în care Uniunea Europeană a blocat fondurile destinate atât Ungariei, cât și Poloniei, invocând preocupări legate de respectarea statului de drept. Schimbarea de putere la Varșovia și deblocarea fondurilor europene Situația s-a schimbat în decembrie 2023, când la conducerea Poloniei a ajuns coaliția pro-europeană condusă de premierul Donald Tusk. Ulterior, fondurile europene pentru Polonia au fost deblocate. Donald Tusk a criticat în mod repetat pozițiile lui Viktor Orban, în special în ceea ce privește războiul din Ucraina și politicile considerate de Varșovia drept favorabile Rusiei. Promisiunea lui Tusk: liderii PiS, în fața justiției Premierul polonez a anunțat că foștii lideri ai partidului Lege și Justiție acuzați de infracțiuni vor fi trași la răspundere. Până în prezent, cel mai înalt fost oficial aflat în vizorul justiției este Zbigniew Ziobro, care riscă o pedeapsă de până la 26 de ani de închisoare pentru abuz de putere și constituirea unui grup infracțional organizat. Acuzații de „vânătoare de vrăjitoare” și dispute politice Atât Marcin Romanowski, cât și Zbigniew Ziobro susțin că sunt victime ale unei „vânători de vrăjitoare” cu motivație politică. La rândul său, guvernul ungar a acuzat în mai multe rânduri actuala putere de la Varșovia că își persecută adversarii politici. Autoritățile poloneze resping aceste acuzații și susțin că demersurile judiciare au ca scop exclusiv aplicarea legii.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

Orbán declară Ucraina „dușman” al Ungariei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit controverse majore după ce a catalogat Ucraina drept „inamic” al propriei țări. Afirmația a fost făcută duminică, în timpul unui discurs de campanie electorală susținut în orașul Szombathely, din vestul Ungariei. Orbán acuză Ucraina de presiuni la Bruxelles În discursul său, liderul de la Budapesta a criticat în mod direct autoritățile ucrainene, acuzându-le că solicită constant, la nivelul Uniunii Europene, deconectarea Ungariei de la energia rusească, mai ieftină. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Ucrainenii trebuie să înceteze să mai ceară constant la Bruxelles ca Ungaria să fie deconectată de la energia ieftină rusească. Atâta timp cât Ucraina face asta, este duşmanul nostru”, a declarat Orbán, potrivit agenției ungare de presă MTI. Declarația vine în contextul în care Ucraina este ținta unui război declanșat de Rusia, iar majoritatea statelor membre UE sprijină Kievul atât politic, cât și energetic. Relația privilegiată cu Moscova și dependența energetică Viktor Orbán este considerat cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al președintelui rus Vladimir Putin. Ungaria continuă să depindă într-o mare măsură de gazele și petrolul din Rusia, spre deosebire de alte state europene care au accelerat procesul de diversificare energetică după invazia Ucrainei. Sub conducerea lui Orbán, Budapesta nu a făcut eforturi semnificative pentru a reduce această dependență, poziție care a generat tensiuni repetate cu instituțiile europene. Alegeri parlamentare decisive în Ungaria Declarațiile premierului ungar vin într-un moment politic sensibil. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar pentru prima dată în cei 16 ani de putere, Viktor Orbán se confruntă cu o opoziție puternică. Partidul Tisza, în avantaj în sondaje Partidul Respectului și Libertății, cunoscut sub numele de partidul Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar, este creditat cu un avans consistent în sondajele de opinie. Formațiunea îl devansează de peste un an pe partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orbán. Pe fondul acestor evoluții, retorica dură la adresa Ucrainei este interpretată de analiști drept o strategie electorală menită să mobilizeze electoratul naționalist și eurosceptic.

Alegerile din Ungaria, Tisza, în fața Fidesz (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Orbán, pe cale să piardă puterea la Budapesta: partidul de opoziție Tisza, 8% în față

Partidul de opoziție de centru-dreapta Tisza își menține un avans de opt puncte procentuale în fața formațiunii aflate la guvernare, Fidesz, potrivit unui sondaj de opinie publicat la finalul lunii ianuarie. Datele apar cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Rezultatul confirmă o tendință observată încă din decembrie și sugerează cea mai serioasă provocare electorală pentru premierul Viktor Orbán de la venirea sa la putere, în 2010, chiar dacă deznodământul scrutinului rămâne incert. Cine este Tisza și ce promite partidul lui Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar, fost apropiat al guvernului Orban, devenit între timp una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Acesta susține că formațiunea sa va avea ca priorități combaterea corupției, relansarea economiei și recâștigarea accesului la fondurile europene înghețate. Magyar promite că o eventuală guvernare Tisza va ancora ferm Ungaria în Uniunea Europeană și va restabili relațiile tensionate cu Bruxelles-ul. Alegerile din aprilie, miză majoră pentru Europa Scrutinul din Ungaria este urmărit cu atenție la nivel european, având implicații semnificative pentru echilibrul politic din UE și pentru ascensiunea forțelor de extremă dreapta pe continent. De-a lungul anilor, Viktor Orbán a intrat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, pe fondul acuzațiilor privind erodarea statului de drept și a valorilor democratice. Premierul ungar respinge aceste critici, susținând că sunt motivate politic. În paralel, Orban a menținut relații cordiale cu Rusia și a adoptat poziții critice față de Ucraina, fapt care a amplificat tensiunile cu partenerii occidentali. Rezultatele sondajului Publicus: Tisza – 48%, Fidesz – 40% Sondajul realizat de Institutul Publicus între 21 și 24 ianuarie, la comanda cotidianului Nepszava, arată că 48% dintre alegătorii hotărâți ar vota cu Tisza, în timp ce 40% ar susține partidul de guvernământ Fidesz. În afara celor două formațiuni majore, doar partidul naționalist Mi Hazank („Patria noastră”) ar reuși să depășească pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Nemulțumirea socială crește, inclusiv în rândul pensionarilor Potrivit aceluiași sondaj, 63% dintre respondenți consideră că Ungaria se îndreaptă într-o direcție greșită. Procentul crește la 71% în rândul pensionarilor, un segment electoral important, vizat recent de guvern prin majorări ale pensiilor. Nemulțumirile sunt alimentate de stagnarea economică și de inflația ridicată, Ungaria înregistrând cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană după invazia Rusiei în Ucraina. Sondaje divergente Deși majoritatea sondajelor independente arată un avantaj constant pentru Tisza, există și institute apropiate guvernului care prezintă o imagine diferită. Un exemplu este Institutul Nezopont, considerat proguvernamental, care îi atribuie lui Orban un sprijin de 46%, față de 35% pentru Peter Magyar.

Ungaria, „la masa noii ordini mondiale” (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, mai aproape de China decât de Bruxelles: atacul lui Peter Szijjarto la adresa UE

Ungaria participă activ la conturarea unei noi ordini mondiale, spre deosebire de Europa, care „nu mai stă la masa unde se scriu regulile”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, vineri, la Gyor, cu prilejul inaugurării Institutului Confucius la Universitatea Szechenyi. Critici dure la adresa Bruxelles-ului Șeful diplomației ungare a criticat Bruxelles-ul, afirmând că Uniunea Europeană este „captivă unor ideologii învechite” care au dus la izolarea continentului. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Potrivit lui Szijjarto, Europa nu doar că nu influențează noua ordine mondială, dar nici măcar nu participă la procesele decizionale globale. China, jucător dominant în noua ordine globală Referindu-se la China, ministrul ungar a susținut că aceasta a devenit un actor dominant pe scena internațională, în contextul creșterii accelerate a rolului Asiei. El a amintit strategia de deschidere spre est adoptată de Ungaria în 2010, care a stat la baza unui parteneriat strategic amplu cu China, ce acoperă toate domeniile de cooperare. Investițiile chineze, motor economic pentru Ungaria Szijjarto a subliniat că 31% din investițiile străine directe ale companiilor chineze în Europa au ajuns în Ungaria, contribuind la crearea a zeci de mii de locuri de muncă. Oficialul ungar a prezentat cooperarea cu China drept o oportunitate strategică, spre deosebire de abordarea dominantă la nivel european, care consideră Beijingul un „rival sistemic”.

Zelensky, ironie dură către premierul Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: într-un discurs ținut la Davos, președintele Ucrainei a spus ce merită „fiecare Viktor” care vinde interesele europenilor. „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a afirmat Zelenski. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Discursul său, în care a criticat lipsa de unitate a Europei, a fost primit cu aplauze puternice. Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor „Vedem, de asemenea, că forțele care încearcă să distrugă Europa nu pierd nici măcar o zi. Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare «Viktor» care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a declarat președintele Ucrainei.  Ce alte declarații a mai făcut Zelenski la Davos, după ce s-a întâlnit cu președintele Trump: „Belarusul din 2020 este cel mai frapant exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul său. Iar acum racheta rusă Oreshnik, cu o rază de acțiune care acoperă majoritatea capitalelor europene, este staționată acolo. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020”. „Europa nu spune nimic, America nu spune nimic, iar Putin continuă să construiască rachete” „Europa are nevoie de forțe armate unificate. NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor veni să ajute. Și dacă nu o vor face?” „De ce Trump poate opri tancurile flotei fantomă și confisca petrolul, iar Europa nu? „Cine va răspunde (N.Red: unei agresiuni) dacă Putin va ataca Lituania sau Polonia?” „Europa trimite 30 de soldați în Groenlanda. Pentru ce? Ce mesaj transmite acest lucru?” „Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat.” Tot în acest discurs, el a anunțat o trilaterală Rusia-SUA-Ucraina, în Emiratele Arabe Unite, pentru vineri 23 ianuarie: „Documentele privind încheierea războiului sunt aproape gata, dar Rusia trebuie să fie și ea pregătită pentru acest lucru”.   

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Foto: Facebook
Eveniment

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”, scrie site-ul vg.hu. Jurnaliștii maghiari arată că inaugurarea a avut loc în această săptămână și că decizia ar fi fost luată pentru a respecta termenele de eligibilitate impuse de finanțarea europeană. Însă autostrada s-a deschis fără spații de odihnă și servicii. „Asta se întâmplă doar în România: nu este încă terminată, dar noua autostradă a fost deja deschisă traficului – nu au vrut să piardă finanțarea UE”, titrează vg.hu. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Tronsonul a fost predat marți, iar de acum putem parcurge 250 de kilometri fără întrerupere. Odată cu deschiderea sa, rețeaua de autostrăzi din România s-a extins la 1.416 kilometri, dintre care 146 de kilometri au fost predate în acest an. Potrivit Pro Infrastructura, care monitorizează investițiile majore în transporturi, tronsonul Focșani-Adjud nu este încă finalizat, deoarece zonele de odihnă nu au fost terminate, iar alte proiecte de construcție au fost suspendate din cauza deschiderii din acest an. Conform raportului portalului de specialitate, autostrada A7 este construită în principal de grupul UMB, deținut de antreprenorul român în construcții Dorinel Umbrarescu. UMB a sacrificat mai multe proiecte paralele pentru ca tronsonul Focșani–Adjud să poată fi finalizat în acest an. Pro Infrastructura a subliniat că, pe baza contractelor semnate în 2022, autostrada A7 ar fi trebuit să ajungă deja în zona Paşcani. Cu toate acestea, în starea actuală a lucrurilor, este discutabil dacă tronsonul lipsă de 120 de kilometri va fi finalizat până la sfârşitul anului 2026, chiar dacă este construit tot de UMB”, arată vg.hu.    

Neptun Deep, nouă miză pentru Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, interesată să importe gaz românesc din Marea Neagră (Neptun Deep)

Ungaria și-a exprimat oficial interesul pentru importul de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de energie. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului exterior, Peter Szijjarto, în cadrul unei conferințe de presă pe teme energetice susținute la București. Ungaria, interesată să importe gaz românesc Peter Szijjarto a subliniat că decizia privind structura consumului intern și cantitățile de gaz destinate exportului din Neptun Deep aparține exclusiv României. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Totuși, în cazul în care gazul românesc ar fi disponibil pentru export, Ungaria și-ar dori să îl importe, cu condiția încheierii unui acord comercial avantajos între MVM (compania energetică maghiară) și OMV Petrom. „Suntem interesați de diversificare, suntem interesați să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este comercială și ține de o decizie națională a României”, a declarat ministrul ungar. Rusia, considerată în continuare un furnizor de încredere Întrebat despre posibilitatea ca MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil, Szijjarto a spus că negocieri ar putea exista, însă este încă prematur. El a reiterat că Ungaria continuă să importe petrol de la Lukoil și consideră Rusia un partener energetic de încredere. „Toate alternativele sunt mai puțin de încredere sau mai scumpe”, a afirmat ministrul, justificând menținerea cooperării energetice cu Rusia. Posibilă implicare a Ungariei în zăcământul Trident Ministrul a fost întrebat și despre un interes potențial al Ungariei pentru participația Lukoil din perimetrul Trident din Marea Neagră. Szijjarto a menționat că MOL, companie maghiară privată, ia decizii comerciale independente și ar putea negocia dacă tranzacțiile sunt profitabile. Perimetrul Trident este deținut în proporție de 87,8% de Lukoil și 12,2% de Romgaz. Estimările preliminare indică rezerve potențiale de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, însă datele nu sunt încă confirmate prin foraje. Cooperare energetică româno-ungară: un model regional Peter Szijjarto a elogiat cooperarea energetică dintre România și Ungaria, considerând-o „exemplară” și „bazată pe pragmatism și bun-simț”. El a subliniat importanța colaborării de bună vecinătate pentru securitatea energetică regională. „Cooperarea energetică dintre România și Ungaria este cu adevărat perfectă”, a spus oficialul, menționând că interconectorul de gaze a fost extins la o capacitate de 2,7 miliarde de metri cubi. Ungaria se bazează pe viitoare livrări de gaze prin România, în contextul în care țara noastră este văzută ca un viitor furnizor-cheie de energie pentru regiune.

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră