sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

99 articole
Economie

PIB-ul României, raportat puterea de cumpărare, depășit Ungariei

PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe cel al Ungariei, arată datele Eurostat publicate azi. România este locul șapte de la coada clasamentului, peste Grecia sau Croația. Bulgaria rămâne însă țara cea mai săracă din UE. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei „În 2023, s-au înregistrat diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare. Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri (140% și, respectiv, 112% peste media UE), cu mult înaintea Țărilor de Jos (30% peste media UE), Danemarcei (+28%) și Austriei (+23%). România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 66%. Polonia este la 80% din media UE, chiar înaintea României. În schimb, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu 36% sub media UE, urmată de Grecia (-33%) și Letonia (-29%)”, scrie Eurostat. PIB-ul ridicat pe cap de locuitor din Luxemburg se datorează în parte ponderii mari a lucrătorilor transfrontalieri în totalul ocupării forței de muncă din această țară. Deși contribuie la PIB, acești lucrători nu sunt luați în considerare ca făcând parte din populația rezidentă care este utilizată pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor, mai explică statistica europeană.

PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei Foto: Inquam/Laszlo Beliczay
Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană (sursa: Facebook/Mi Hazánk Dömsöd)
Internațional

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană. Partidul ungar Mi Hazánk (Patria noastră, de extremă dreapta), va revendica Transcarpatia, regiune în vestul Ucrainei, unde trăiesc circa 150.000 de etnici maghiari, dacă Ucraina îşi pierde statalitatea din cauza invaziei ruse, a declarat sâmbătă seara liderul partidului, Laszlo Toroczkai. Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană Toroczkai a făcut aceste remarci la o conferinţă în care partidul - care are şase parlamentari în legislativul ungar, cu 199 de legiuitori - a fost gazda, printre alţii, a unor lideri de extremă dreaptă din AfD din Germania şi din Forumul Olandez pentru Democraţie. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, mesajul nostru este foarte simplu: încetarea imediată a focului, pacea şi o soluţionare prin discuţii", a afirmat Toroczkai într-un video postat pe site-ul partidului său, în care cere autonomie pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei. "Dacă acest război se încheie cu pierderea statalităţii de către Ucraina, pentru că există şi această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziţie, permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia", a spus el, atrăgând aplauze din mulţime. Ministerul de Externe al Ungariei şi Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au făcut comentarii în legătură cu remarcile lui Torockzai. Premierul Orban nu e departe de retorica Mi Hazank Într-un interviu din decembrie la radioul public, premierul ungar Viktor Orban şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit unui rezumat al declaraţiilor sale publicat de purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs. Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, urmează să se întâlnească luni în vestul Ucrainei cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, şi cu prim-ministrul Denis Şmîhal, pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări. Budapesta a avut disensiuni cu Kievul din cauza faptului că, potrivit autorităţilor ungare, există restricţii ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-şi folosi limba maternă.

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina. Budapesta va rămâne neimplicată în livrările de arme către Ucraina şi nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nu va bloca alte ţări europene să le trimită Kievului dacă doresc acest lucru, a declarat luni la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina Statele membre ale UE "refuză în continuare să renunţe la strategia lor eşuată (...) Cu cât războiul se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mari vor fi distrugerile", a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă după o reuniune a miniştrilor europeni de Externe. Citește și: Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO. Ce nu spune Năstase: la Kiev era un regim corupt, dictatorial și pro-rus El a calificat drept "dezamăgitoare" şi "inacceptabilă" o propunere a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) ca statele UE să contribuie anul acesta la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace cu suma de cinci miliarde de euro pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei. Totuşi, Szijjarto, a salutat faptul că această propunere a fost "atenuată" faţă de cea iniţială, care cerea alocarea a cinci miliarde de euro pentru fiecare din următorii patru ani în contul acelui fond folosit pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Budapesta vrea negocieri de pace Din cele cinci miliarde, suma cu care ar trebui să contribuie Ungaria este de 60,1 de milioane de euro, a precizat ministrul ungar. "Să dăm un nou impuls livrărilor de arme (către Ucraina) este complet inacceptabil" pentru Ungaria, prin urmare Budapesta nu va contribui la acest demers, dar nici nu doreşte să blocheze alte guverne europene să ofere arme Ucrainei, însă în final fiecare va răspunde în faţa propriului electorat, a mai spus Peter Szijjarto. El a sugerat că UE ar trebui mai degrabă să deschidă canalele de comunicare, să facă demersuri pentru o încetare a focului şi lansarea negocierilor de pace. Szijjarto a mai menţionat că miniştrii europeni de Externe au discutat la reuniunea de luni al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, "deşi restricţiile impuse până în prezent au afectat în principal Europa şi nu au apropiat conflictul de o soluţionare". El a subliniat că şi-a atenţionat omologii europeni că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni care să vizeze sectorul nuclear, amintind că nici Washingtonul nu a impus astfel de sancţiuni Rusiei, care este în continuare principalul furnizor de uraniu îmbogăţit al SUA.

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial. Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene, a preluat la 1 ianuarie de la Spania preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Protecţie, consolidare, pregătire" Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” În următoarele şase luni, Belgia va prezida Consiliul UE pentru a 13-a oară, cu sloganul "Protecţie, consolidare, pregătire". Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă - Parlamentul European şi Consiliul UE. De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie. Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial O sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus. De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei. Secretariatul de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare a anunţat sâmbătă că trimite 20 de milioane de forinţi (52.356 de euro) drept ajutor de urgenţă după accidentul tragic de la internatul liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc, relatează MTI. Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei Ajutorul va fi furnizat prin alianţa profesorilor maghiari din România şi va fi destinat înlocuirii echipamentului tehnic avariat utilizat de elevi, menţionează un comunicat al Secretariatului de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Luni, un perete al internatului Liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit, sub dărâmături fiind prinşi patru elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Un băiat de 17 ani a decedat, iar trei fete au ajuns la spital, una dintre ele fiind încă în stare critică. Secţia de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a preluat dosarul. Au fost audiaţi o serie de martori şi au fost ridicate o serie de înscrisuri pentru a fi administrate ca probe la dosarul cauzei.

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE Foto: Facebook
Economie

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE

Nepszava, o publicație maghiară de opoziție, a scris, acum câteva zile, folosind datele Eurostat, că „Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, România este cu ani lumină înaintea noastră”. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, arată datele publicate la 23 octombrie de Eurostat. În plus, în septembrie aveau cea mai mare inflație, 12,2% în Ungaria și 9,2% în România. Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE „Eurostat: Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, anul trecut doar bulgarii au trăit mai rău decât noi”, este titlul articolului din Nepszava. „România este deja la ani lumină în fața noastră și există pericolul ca bulgarii să ne depășească în acest an”, se afirmă în subtitlu. „Anul trecut, populația Ungariei a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%. Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an”, scriu jurnaliștii de la Budapesta. Citește și: Mașina furată din Belgia și ajunsă la deputatul PSD Dan Șlincu a trecut prin puncte de frontieră românești de nenumărate ori în opt ani, fără probleme Procentul Ungariei a fost cu un punct mai bun decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Foto: Facebook
Eveniment

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit

România este, alături de Ungaria, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit pentru sprijin în războiul cu Rusia. Joi, 24 august, când Ucraina și-a marcat Ziua Independenței, Ministerul Apărării din Ucraina a inițiat un „maraton al recunoștinței pentru prietenii și partenerii care au venit în ajutorul țării noastre”. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Acum câteva zile, premierul Ciolacu posta, pe Facebook, o poză în care se afla alături de președintele Zelenski, într-o încăpere în care se aflau alți lideri europeni participanți la o întâlnire regională, la Atena. La aceeași reuniune regională, președintele Moldovei, Maia Sandu, a avut o întâlnire bilaterală cu Zelenski. Ciolacu și Zelenski, la Atena Maia Sandu și Zelenski, la Atena România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Însă, pe lista țărilor cărăra ministerul ucrainean le-a transmis mulțumiri, pe Twitter, la 24 august, nu se află România. #UkraineSaysThankYouOn the occasion of Ukraine's Independence Day, we initiated a marathon of gratitude for the friends and partners who came to the aid of our country. The people of Ukraine will always be grateful for this outpouring of support. pic.twitter.com/tGp3cXN3o4— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 Ucraina a mulțumit pentru ajutorul militar și umanitar oferit următoarelor state: Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Spania, Franța, Olanda, Luxemburg, Italia, Danemarca, Norvegia, Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Finlanda, arată Digi 24. Au fost aduse mulțumiri și unor state care nu sunt membre ale NATO, precum Australia, Japonia și Suedia. Thank you, Denmark ?????#UkraineSaysThankYou#UkraineIndependenceDay pic.twitter.com/AhrDZxe1Yx— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 În schimb, oficialii de la Kiev au ignorat 11 state NATO: Albania, Belgia, Croația, Grecia, Ungaria, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Slovenia și Turcia. În ceea ce privește Bulgaria, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, i-a mulțumit în 22 august omologului său de la Sofia. It was my pleasure to host my Bulgarian colleague Todor Tagarev @BulgariaMod in the south of Ukraine.I am grateful to the ?? Government for joining the G7 Declaration on the support of Ukraine, and for our productive cooperation in the Ramstein format. Bulgarian participation in… pic.twitter.com/kvwJ1yR2aa— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 22, 2023 „Participarea Bulgariei la inițiativa UE privind furnizarea de muniție de 155 mm și asistența directă în materie de securitate sunt esențiale pentru Ucraina. Am discutat, de asemenea, despre o potențială cooperare bilaterală pe câmpul de luptă și în regiunea Azov-Marea Neagră; consolidarea sistemelor de apărare aeriană; posibilitatea instruirii #UAarmy în Bulgaria; și perspectivele pentru reabilitarea soldaților noștri răniți în Bulgaria”, a scris Reznikov.

Până și maghiarii s-au săturat de Wizz Air Foto: Facebook
Eveniment

Până și maghiarii s-au săturat de Wizz Air

Până și maghiarii s-au săturat de propria lor linie aeriană, Wizz Air: „Compania aeriană low-cost maghiară Wizz Air a doborât un record negativ în această săptămână”, scria, acum două zile, Daily News Hungary. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu În Marea Britanie, Wizz Air a fost declarată, printr-un studiu printre pasageri, drept cea mai proastă linie aeriană. Până și maghiarii s-au săturat de Wizz Air „Luni, unul din două zboruri Wizz Air a aterizat la Budapesta cu o întârziere de cel puțin 30 de minute. Între timp, doar cinci din cele 32 de zboruri ale rivalului Ryanair au aterizat cu întârziere la Budapesta. Din păcate, situația se va înrăutăți la toamnă. După recordul său negativ, transportatorul low-cost se va confrunta cu o toamnă și mai grea. După cum am scris, programul său din septembrie-octombrie va fi perturbat din cauza reviziei motoarelor (...) În două zile, zborurile Wizz care aterizează pe aeroportul din Budapesta au acumulat 50 de ore de întârziere, potrivit site-ului oficial al aeroportului din Budapesta. Duminică, 13 din 35, iar luni, 16 din 32 de aeronave ale companiei aeriene care au sosit pe Aeroportul Internațional Liszt Ferenc au avut întârzieri de cel puțin 30 de minute. Luni au fost înregistrate în total 26 de ore de întârzieri, scrie Világgazdaság. Prin comparație, 12 din 33 de zboruri ale principalului rival Ryanair au aterizat cu cel puțin o jumătate de oră întârziere duminică și cinci din 32 luni. Compania aeriană irlandeză a avut "doar" 31 de ore de întârziere în cele două zile. Cele două companii aeriene low-cost reprezintă aproape jumătate din totalul zborurilor care sosesc pe aeroport”, scrie Daily News Hungary. Publicația maghiară explică faptul că Wizz Air urmează să verifice motoarele avioanelor, procedură care va dura circa 60 de zile, deci sunt estimate noi probleme pentru pasageri. Guvernul român se vaită la Bruxelles Ministrul român al Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Air și trimite pasagerii nemulțumiți la Comisia Europeană, respectiv la un site pe care pot depune reclamații. Însă, în Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În februarie 2023, o organizație a consumatorilor din Marea Britanie a decis că Wizz Air este cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește comfortul pasagerilor și îmbarcarea. Media întârzierilor, de 46 de minute, plasa compania tot pe locul I, al doilea an consecutiv.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului

Ungaria şi România au cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, în T1, arată Eurostat. Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2023 la 3,2% din PIB în zona euro şi la 3% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat în UE şi în zona euro o scădere a deficitelor, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în urma reducerii cheltuielilor totale, precum şi a creşterii PIB-ului nominal. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în primul trimestru din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. În primul trimestru din 2023, singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental erau Irlanda (3,1%), Danemarca (3% din PIB) şi Portugalia (2,8% din PIB). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date, cel mai ridicat deficit guvernamental în primul trimestru din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (11,1% din PIB) şi România (6% din PIB). România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB în trimestrul patru din 2022 şi un deficit de 6,6% din PIB în primele trei luni din 2022. În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,4% din PIB în primul trimestru din 2023, o scădere de la 46,2% din PIB în precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o scădere comparativ cu 50,7% din PIB în trimestrul precedent. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Eșecul politicilor economice ale lui Orban Foto: Facebook
Eveniment

Eșecul politicilor economice ale lui Orban

Eșecul politicilor economice ale premierului Viktor Orban, idolul lui Șoșoacă și Simion, este evidențiat de datele prezentate azi de Eurostat: economia Ungariei rămâne în recesiune tehnică. În trimestrul I din 2023, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de perioada similară din 2022. Eșecul politicilor economice ale lui Orban „Ungaria a înregistrat din nou o scădere trimestrială a PIB-ului, în primul trimestru din 2023. În prezent, vedem o șansă de aproximativ 50% ca economia maghiară să iasă din recesiunea tehnică înainte de trimestrul al treilea (...) Biroul de Statistică a subliniat în comunicatul său de presă că cel mai mare contribuitor la scăderea performanței economice a fost industria. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că industria a înregistrat scăderi de 6-10% de la an la an în volumele de producție pe tot parcursul primului trimestru. În plus, activitatea de investiții se prăbușește rapid din cauza nivelului ridicat al ratelor dobânzilor, astfel încât, din punctul de vedere al contribuției la PIB, ambele componente vor afecta probabil creșterea. Singura salvare ar putea fi exporturile nete, însă, judecând după recenta subperformanță a industriei, vedem puține șanse pentru o revenire timpurie în trimestrul al doilea. În opinia noastră, judecând după datele disponibile în prezent, ar fi considerată o surpriză pozitivă dacă economia ar reuși să evite o scădere trimestrială”, apreciază ING. „În timp ce PIB-ul Ungariei s-a contractat, economia României a crescut cu 2,8% pe an în primul trimestru. La nivel trimestrial, economia a avansat cu 0,1%. PIB-ul slovac a înregistrat, de asemenea, o creștere atât în termeni anuali, cât și trimestriali”, arată Reuters. Inflația în Ungaria este de 24%. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”.

SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă Foto: Twitter
Internațional

SUA, îngrijorate Zelenski putea lovi pe ruși la ei acasă

SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă: președintele Ucrainei plănuia atacuri dincolo de graniță și atacarea unei conducte care transporta petrol în Ungaria, scrie Washington Post, care citează documente secrete publicate pe Internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până acum, doar Marea Britanie a oferit Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, în timp ce SUA refuză constant acest lucru. SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă „În spatele ușilor închise, liderul Ucrainei a propus să meargă într-o direcție mai îndrăzneață - să ocupe sate rusești pentru a pune presiuni asupra Moscovei, să bombardeze o conductă care transferă petrol rusesc în Ungaria, membră NATO, și să dorească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte în interiorul granițelor Rusiei, potrivit unor documente secrete ale serviciilor secrete americane care detaliază comunicările sale interne cu consilieri de top și lideri militari. Documentele, care nu au fost dezvăluite anterior, fac parte dintr-o scurgere mai amplă de secrete americane care a circulat pe platforma de mesagerie Discord și a fost obținută de The Washington Post. Acestea dezvăluie un lider cu instincte agresive care contrastează puternic cu imaginea sa publică de om de stat calm și stoic care rezistă la atacul brutal al Rusiei. Informațiile au fost culese prin intermediul comunicațiilor digitale interceptate, oferind o privire rară asupra deliberărilor lui Zelenski în mijlocul barajelor de rachete rusești, al atacurilor asupra infrastructurii și al crimelor de război”, scrie Washington Post. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Ucraina dorea să-i taie petrolul lui Orban De exemplu, la mijlocul lunii februarie, la o ședință cu vicepremierul Iulia Svrîdenko, Zelenski a sugerat să fie "aruncată în aer" conducta Drujba, construită de sovietici, care furnizează petrol rusesc Ungariei. "Zelenski a subliniat că Ucraina ar trebui pur şi simplu să arunce în aer conducta şi să distrugă, probabil, industria lui Viktor Orban, care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc", se arată în document. În detalierea conversaţiei, oficialii serviciilor americane de informaţii notează că Zelenski "îşi exprima furia faţă de Ungaria şi, prin urmare, putea face ameninţări hiperbolice, fără sens", o caracterizare care nu însoţeşte celelalte relatări despre Zelenski care sugerează acţiuni militare îndrăzneţe. „Deşi Ungaria face oficial parte din alianţa vestică, Orban este considerat cel mai apropiat lider european de Kremlin”, notează Washington Post.

Ciolacu minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu minte din nou

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, minte din nou când spune: „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă, Rusia”. Datele publice arată că, în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă. Să mă ierte partenerii mei, nu înseamnă că s-a ales praful de liberalism. Cota unică nu mai există. Eu am spus foarte clar în spaţiul public, întâi trebuie să îşi facă statul român datoria şi ANAF-ul să colecteze mai bine ca să ajungem la o impozitare progresivă. Dar ca şi perspectivă nu este alta”, a declarat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3, conform News.ro. Acesta a adăugat că doar „Rusia mai are cotă unică”. „Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă. Mai mult, e o impozitare inegală între impozitarea de capital şi impozitarea muncii”, a mai afirmat șeful Camerei Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu minte din nou În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia - care are cotă unică de impozitare de 20% - ocupă primul loc. „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din cadrul OCDE. Punctajul său de top este determinat de patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare de 20% pentru veniturile societăților comerciale, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit forfetar de 20% pe venitul persoanelor fizice, care nu se aplică veniturilor din dividende personale. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valoarea terenurilor, și nu la valoarea bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile străine obținute de corporațiile naționale de impozitarea internă, cu puține restricții”, se arată în raportul care se referă doar la țările membre OECD. Potrivit acestui Indice al competitivității fiscale, Franța este pe ultimul loc între cele 38 de țări OECD. Germania este pe locul 15 din 38. Însă, mai au cotă unică de impozitare, în UE: Ungaria - 15% și Bulgaria - 10%. De altfel, Ungaria este pe locul șapte în indicele competitivității fiscale. Însă țara guvernată de Viktor Orban are cel mai mare TVA, de 27%. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În afara spațiului UE, Georgia are cotă unică de impozitare.

Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Franța asociază Rusia extinde centrala nucleară Paks

Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, în Ungaria, scrie Le Monde. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Implicarea companiei franceze Framatome în extinderea centralei nucleare de la Paks vine după ce Siemens a refuzat să se asocieze acestui proiect. Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks „Guvernul francez a aprobat participarea Framatome la construcția a două noi reactoare la centrala de la Paks, argumentând că industria nucleară nu este afectată de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. În plin război în Ucraina, implicarea unor companii franceze în construcția a două reactoare nucleare în Ungaria, condusă de grupul de stat rus Rosatom, poate părea inoportună. Cu toate acestea, problema a fost discutată discret între Paris și Budapesta și a fost chiar abordată în timpul unui dineu între Emmanuel Macron și premierul Viktor Orban la Palatul Elysée, la 13 martie. La scurt timp după aceea, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a confirmat că Ungaria conta pe ajutorul francez pentru a ocoli reticența germană de a livra sistemul de control al reactorului, încredințat inițial în 2019, unui consorțiu format din Siemens Energy și Framatome. «Deoarece guvernul german blochează din motive politice participarea contractuală a Siemens Energy, dorim să ne bazăm mai mult pe francezi», a declarat Szijjarto”, scrie Le Monde. French companies will participate in the construction of two reactors at the Hungarian Paks-2 nuclear power plant, together with the Russian Rosatom, the Le Monde newspaper reports.The approval was given by the Ministry of Energy Transition of France. pic.twitter.com/Ht2WB8QyFh— Spriter (@Spriter99880) April 28, 2023 Cooperativa Franța, Ungaria, Bulgaria Franța, Ungaria și Bulgaria nu susțin introducerea sancțiunilor împotriva companiei Rosatom din Rusia, blocându-le efectiv, deoarece introducerea de restricții necesită acordul tuturor celor 27 de membri ai Uniunii Europene, anunțau, în martie, sursele agenției poloneze de presă PAP. ‼️FM Szijjártó debunks #fakenews: "It is a lie that the government will stop working with Russia's @rosatom on the Paks expansion, the increase in @Framatome_'s involvement has to do with supplying control systems, as its German consortium partner @Siemens_Energy has not yet been… pic.twitter.com/lJU18j2lEz— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) March 28, 2023 În cazul fiecărei dintre aceste trei țări, jurnaliștii polonezi informează că Franța este "cel mai mare susținător al cooperării cu Rosatom", Ungaria, care este dependentă de sectorul nuclear rusesc, este țara "cea mai zgomotoasă" în această problemă, iar oficialii de la Budapesta își motivează dezacordul punând la înaintare securitatea națională a țării, în vreme ce Bulgaria, care depinde de combustibilul nuclear din Federația Rusă, "se declară îngrijorată de securitatea aprovizionării cu combustibil nuclear". Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană Prime Minister Orbán meets with President Putin in Moscow, Russia. (long table, lol) It was a peace mission plus they covered natural gas, infrastructure & the Paks II nuclear power plant. I wonder if they talked about Bitcoin. Paks and Hungary have some early miners & adopters. pic.twitter.com/rgbOTwPKOH— Gabor Gurbacs (@gaborgurbacs) February 2, 2022 Însă, în 20 aprilie, Politico arăta că crește presiunea asupra Franței pentru a rupe legăturile cu Rosatom.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră