miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

136 articole
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Orbán declară Ucraina „dușman” al Ungariei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit controverse majore după ce a catalogat Ucraina drept „inamic” al propriei țări. Afirmația a fost făcută duminică, în timpul unui discurs de campanie electorală susținut în orașul Szombathely, din vestul Ungariei. Orbán acuză Ucraina de presiuni la Bruxelles În discursul său, liderul de la Budapesta a criticat în mod direct autoritățile ucrainene, acuzându-le că solicită constant, la nivelul Uniunii Europene, deconectarea Ungariei de la energia rusească, mai ieftină. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Ucrainenii trebuie să înceteze să mai ceară constant la Bruxelles ca Ungaria să fie deconectată de la energia ieftină rusească. Atâta timp cât Ucraina face asta, este duşmanul nostru”, a declarat Orbán, potrivit agenției ungare de presă MTI. Declarația vine în contextul în care Ucraina este ținta unui război declanșat de Rusia, iar majoritatea statelor membre UE sprijină Kievul atât politic, cât și energetic. Relația privilegiată cu Moscova și dependența energetică Viktor Orbán este considerat cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al președintelui rus Vladimir Putin. Ungaria continuă să depindă într-o mare măsură de gazele și petrolul din Rusia, spre deosebire de alte state europene care au accelerat procesul de diversificare energetică după invazia Ucrainei. Sub conducerea lui Orbán, Budapesta nu a făcut eforturi semnificative pentru a reduce această dependență, poziție care a generat tensiuni repetate cu instituțiile europene. Alegeri parlamentare decisive în Ungaria Declarațiile premierului ungar vin într-un moment politic sensibil. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar pentru prima dată în cei 16 ani de putere, Viktor Orbán se confruntă cu o opoziție puternică. Partidul Tisza, în avantaj în sondaje Partidul Respectului și Libertății, cunoscut sub numele de partidul Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar, este creditat cu un avans consistent în sondajele de opinie. Formațiunea îl devansează de peste un an pe partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orbán. Pe fondul acestor evoluții, retorica dură la adresa Ucrainei este interpretată de analiști drept o strategie electorală menită să mobilizeze electoratul naționalist și eurosceptic.

Alegerile din Ungaria, Tisza, în fața Fidesz (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Orbán, pe cale să piardă puterea la Budapesta: partidul de opoziție Tisza, 8% în față

Partidul de opoziție de centru-dreapta Tisza își menține un avans de opt puncte procentuale în fața formațiunii aflate la guvernare, Fidesz, potrivit unui sondaj de opinie publicat la finalul lunii ianuarie. Datele apar cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Rezultatul confirmă o tendință observată încă din decembrie și sugerează cea mai serioasă provocare electorală pentru premierul Viktor Orbán de la venirea sa la putere, în 2010, chiar dacă deznodământul scrutinului rămâne incert. Cine este Tisza și ce promite partidul lui Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar, fost apropiat al guvernului Orban, devenit între timp una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Acesta susține că formațiunea sa va avea ca priorități combaterea corupției, relansarea economiei și recâștigarea accesului la fondurile europene înghețate. Magyar promite că o eventuală guvernare Tisza va ancora ferm Ungaria în Uniunea Europeană și va restabili relațiile tensionate cu Bruxelles-ul. Alegerile din aprilie, miză majoră pentru Europa Scrutinul din Ungaria este urmărit cu atenție la nivel european, având implicații semnificative pentru echilibrul politic din UE și pentru ascensiunea forțelor de extremă dreapta pe continent. De-a lungul anilor, Viktor Orbán a intrat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, pe fondul acuzațiilor privind erodarea statului de drept și a valorilor democratice. Premierul ungar respinge aceste critici, susținând că sunt motivate politic. În paralel, Orban a menținut relații cordiale cu Rusia și a adoptat poziții critice față de Ucraina, fapt care a amplificat tensiunile cu partenerii occidentali. Rezultatele sondajului Publicus: Tisza – 48%, Fidesz – 40% Sondajul realizat de Institutul Publicus între 21 și 24 ianuarie, la comanda cotidianului Nepszava, arată că 48% dintre alegătorii hotărâți ar vota cu Tisza, în timp ce 40% ar susține partidul de guvernământ Fidesz. În afara celor două formațiuni majore, doar partidul naționalist Mi Hazank („Patria noastră”) ar reuși să depășească pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Nemulțumirea socială crește, inclusiv în rândul pensionarilor Potrivit aceluiași sondaj, 63% dintre respondenți consideră că Ungaria se îndreaptă într-o direcție greșită. Procentul crește la 71% în rândul pensionarilor, un segment electoral important, vizat recent de guvern prin majorări ale pensiilor. Nemulțumirile sunt alimentate de stagnarea economică și de inflația ridicată, Ungaria înregistrând cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană după invazia Rusiei în Ucraina. Sondaje divergente Deși majoritatea sondajelor independente arată un avantaj constant pentru Tisza, există și institute apropiate guvernului care prezintă o imagine diferită. Un exemplu este Institutul Nezopont, considerat proguvernamental, care îi atribuie lui Orban un sprijin de 46%, față de 35% pentru Peter Magyar.

Ungaria, „la masa noii ordini mondiale” (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, mai aproape de China decât de Bruxelles: atacul lui Peter Szijjarto la adresa UE

Ungaria participă activ la conturarea unei noi ordini mondiale, spre deosebire de Europa, care „nu mai stă la masa unde se scriu regulile”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, vineri, la Gyor, cu prilejul inaugurării Institutului Confucius la Universitatea Szechenyi. Critici dure la adresa Bruxelles-ului Șeful diplomației ungare a criticat Bruxelles-ul, afirmând că Uniunea Europeană este „captivă unor ideologii învechite” care au dus la izolarea continentului. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Potrivit lui Szijjarto, Europa nu doar că nu influențează noua ordine mondială, dar nici măcar nu participă la procesele decizionale globale. China, jucător dominant în noua ordine globală Referindu-se la China, ministrul ungar a susținut că aceasta a devenit un actor dominant pe scena internațională, în contextul creșterii accelerate a rolului Asiei. El a amintit strategia de deschidere spre est adoptată de Ungaria în 2010, care a stat la baza unui parteneriat strategic amplu cu China, ce acoperă toate domeniile de cooperare. Investițiile chineze, motor economic pentru Ungaria Szijjarto a subliniat că 31% din investițiile străine directe ale companiilor chineze în Europa au ajuns în Ungaria, contribuind la crearea a zeci de mii de locuri de muncă. Oficialul ungar a prezentat cooperarea cu China drept o oportunitate strategică, spre deosebire de abordarea dominantă la nivel european, care consideră Beijingul un „rival sistemic”.

Zelensky, ironie dură către premierul Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: într-un discurs ținut la Davos, președintele Ucrainei a spus ce merită „fiecare Viktor” care vinde interesele europenilor. „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a afirmat Zelenski. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Discursul său, în care a criticat lipsa de unitate a Europei, a fost primit cu aplauze puternice. Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor „Vedem, de asemenea, că forțele care încearcă să distrugă Europa nu pierd nici măcar o zi. Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare «Viktor» care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a declarat președintele Ucrainei.  Ce alte declarații a mai făcut Zelenski la Davos, după ce s-a întâlnit cu președintele Trump: „Belarusul din 2020 este cel mai frapant exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul său. Iar acum racheta rusă Oreshnik, cu o rază de acțiune care acoperă majoritatea capitalelor europene, este staționată acolo. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020”. „Europa nu spune nimic, America nu spune nimic, iar Putin continuă să construiască rachete” „Europa are nevoie de forțe armate unificate. NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor veni să ajute. Și dacă nu o vor face?” „De ce Trump poate opri tancurile flotei fantomă și confisca petrolul, iar Europa nu? „Cine va răspunde (N.Red: unei agresiuni) dacă Putin va ataca Lituania sau Polonia?” „Europa trimite 30 de soldați în Groenlanda. Pentru ce? Ce mesaj transmite acest lucru?” „Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat.” Tot în acest discurs, el a anunțat o trilaterală Rusia-SUA-Ucraina, în Emiratele Arabe Unite, pentru vineri 23 ianuarie: „Documentele privind încheierea războiului sunt aproape gata, dar Rusia trebuie să fie și ea pregătită pentru acest lucru”.   

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Foto: Facebook
Eveniment

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”, scrie site-ul vg.hu. Jurnaliștii maghiari arată că inaugurarea a avut loc în această săptămână și că decizia ar fi fost luată pentru a respecta termenele de eligibilitate impuse de finanțarea europeană. Însă autostrada s-a deschis fără spații de odihnă și servicii. „Asta se întâmplă doar în România: nu este încă terminată, dar noua autostradă a fost deja deschisă traficului – nu au vrut să piardă finanțarea UE”, titrează vg.hu. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Tronsonul a fost predat marți, iar de acum putem parcurge 250 de kilometri fără întrerupere. Odată cu deschiderea sa, rețeaua de autostrăzi din România s-a extins la 1.416 kilometri, dintre care 146 de kilometri au fost predate în acest an. Potrivit Pro Infrastructura, care monitorizează investițiile majore în transporturi, tronsonul Focșani-Adjud nu este încă finalizat, deoarece zonele de odihnă nu au fost terminate, iar alte proiecte de construcție au fost suspendate din cauza deschiderii din acest an. Conform raportului portalului de specialitate, autostrada A7 este construită în principal de grupul UMB, deținut de antreprenorul român în construcții Dorinel Umbrarescu. UMB a sacrificat mai multe proiecte paralele pentru ca tronsonul Focșani–Adjud să poată fi finalizat în acest an. Pro Infrastructura a subliniat că, pe baza contractelor semnate în 2022, autostrada A7 ar fi trebuit să ajungă deja în zona Paşcani. Cu toate acestea, în starea actuală a lucrurilor, este discutabil dacă tronsonul lipsă de 120 de kilometri va fi finalizat până la sfârşitul anului 2026, chiar dacă este construit tot de UMB”, arată vg.hu.    

Neptun Deep, nouă miză pentru Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, interesată să importe gaz românesc din Marea Neagră (Neptun Deep)

Ungaria și-a exprimat oficial interesul pentru importul de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de energie. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului exterior, Peter Szijjarto, în cadrul unei conferințe de presă pe teme energetice susținute la București. Ungaria, interesată să importe gaz românesc Peter Szijjarto a subliniat că decizia privind structura consumului intern și cantitățile de gaz destinate exportului din Neptun Deep aparține exclusiv României. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Totuși, în cazul în care gazul românesc ar fi disponibil pentru export, Ungaria și-ar dori să îl importe, cu condiția încheierii unui acord comercial avantajos între MVM (compania energetică maghiară) și OMV Petrom. „Suntem interesați de diversificare, suntem interesați să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este comercială și ține de o decizie națională a României”, a declarat ministrul ungar. Rusia, considerată în continuare un furnizor de încredere Întrebat despre posibilitatea ca MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil, Szijjarto a spus că negocieri ar putea exista, însă este încă prematur. El a reiterat că Ungaria continuă să importe petrol de la Lukoil și consideră Rusia un partener energetic de încredere. „Toate alternativele sunt mai puțin de încredere sau mai scumpe”, a afirmat ministrul, justificând menținerea cooperării energetice cu Rusia. Posibilă implicare a Ungariei în zăcământul Trident Ministrul a fost întrebat și despre un interes potențial al Ungariei pentru participația Lukoil din perimetrul Trident din Marea Neagră. Szijjarto a menționat că MOL, companie maghiară privată, ia decizii comerciale independente și ar putea negocia dacă tranzacțiile sunt profitabile. Perimetrul Trident este deținut în proporție de 87,8% de Lukoil și 12,2% de Romgaz. Estimările preliminare indică rezerve potențiale de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, însă datele nu sunt încă confirmate prin foraje. Cooperare energetică româno-ungară: un model regional Peter Szijjarto a elogiat cooperarea energetică dintre România și Ungaria, considerând-o „exemplară” și „bazată pe pragmatism și bun-simț”. El a subliniat importanța colaborării de bună vecinătate pentru securitatea energetică regională. „Cooperarea energetică dintre România și Ungaria este cu adevărat perfectă”, a spus oficialul, menționând că interconectorul de gaze a fost extins la o capacitate de 2,7 miliarde de metri cubi. Ungaria se bazează pe viitoare livrări de gaze prin România, în contextul în care țara noastră este văzută ca un viitor furnizor-cheie de energie pentru regiune.

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Blikk, vândut unui grup pro-Orbán (sursa: Facebook/Iván Nagy)
Internațional

Cel mai citit ziar din Ungaria, Blikk, cumpărat de apropiații lui Orbán. Redactorul-șef demisionează

Redactorul-șef al ziarului Blikk, Iván Nagy, și-a anunțat demisia la doar câteva zile după ce publicația a fost cumpărată de grupul Indamedia, considerat apropiat de premierul Viktor Orbán. Plecarea sa survine într-un moment tensionat pentru presa maghiară, cu doar șase luni înainte de alegerile legislative din 2025, în care opoziția conduce în sondaje. Blikk, de la grupul elvețian Ringier la Indamedia Vineri, grupul media elvețian Ringier a anunțat vânzarea diviziei sale din Ungaria, care include Blikk, ziarul său duminical Vasárnapi Blikk, un portal de sănătate și mai multe reviste, către Indamedia, un conglomerat media cu legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Noul proprietar nu ne vrea, dar e în regulă — intențiile noastre coincid”, a scris redactorul-șef Iván Nagy pe Facebook, anunțând și plecarea colegului său Peter Szigeti, responsabil de conținut editorial. Preluare controversată înainte de alegeri Tranzacția a stârnit îngrijorări legate de independența presei, fiind percepută ca o nouă etapă în consolidarea controlului mediatic de către cercul lui Viktor Orbán. Săptămânalul HVG a relatat că o bancă asociată cu László Mészáros, prieten și aliat apropiat al premierului, a acordat un împrumut de 33 de milioane de euro companiei Indamedia chiar înainte de achiziție — indiciu al unui sprijin politic indirect. Blikk, cel mai citit ziar din Ungaria Blikk este cel mai popular ziar din Ungaria și una dintre primele cinci publicații online din țară, cu aproximativ trei milioane de cititori lunar, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Comunicații și Media (NMHH). Publicația, lansată în 1994, s-a remarcat prin tonul tabloid, dar și prin abordarea critică la adresa guvernului, ceea ce a făcut-o una dintre ultimele voci independente din presa de mare tiraj. Ringier invocă „motive economice” Într-un comunicat, reprezentanții Ringier au declarat că sunt „conștienți de sensibilitatea subiectului independenței presei în Ungaria”, însă decizia de vânzare a fost luată exclusiv din rațiuni economice: „Am căutat un proprietar pe termen lung și profesionist. Decizia noastră se bazează pe considerente strategice și pe dorința de a ne concentra pe activitățile digitale de bază.” Controlul mediatic sub Viktor Orbán De la revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010, Ungaria a cunoscut o centralizare masivă a presei. Numeroase redacții independente au fost închise, cumpărate sau transformate în portavoce pro-guvernamentale, iar mass-media publică a devenit un instrument de propagandă al partidului Fidesz. Conform organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), peste 80% din peisajul mediatic maghiar era deja controlat de persoane sau grupuri apropiate premierului înainte de achiziția Blikk. Un nou pas în erodarea pluralismului mediatic Demisia redactorului-șef Iván Nagy simbolizează sfârșitul unei redacții independente într-o țară unde libertatea presei a fost progresiv restrânsă. Preluarea Blikk de către Indamedia este privită de analiști drept o mișcare strategică a guvernului Orbán înaintea alegerilor, menită să limiteze spațiul de exprimare critică și să uniformizeze discursul mediatic în favoarea puterii.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Foto: Visit Estonia
Economie

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I

Indicele competitivității fiscale 2025: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I pentru al 12-lea an consecutiv. Indicele este alcătuit de Tax Foundation, un think tank din Washington DC, și face un clasament doar pentru statele membre ale OECD, deci situația României nu este evaluată. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Letonia este pe locul II în clasament, Lituania - locul cinci, iar Ungaria - care de asemeena are cotă unică - este pe locul nouă, o ușoară cădere față de 2024. Statele OECD cu cele mai proaste sisteme fiscale - care afectează competitivitatea lor - sunt Franța și Italia. Tax Foundation scrie că Franța și-a înrăutățit situația, crescând rata impozitului pe profit.  Cum explică Tax Foundation prezența pe primul loc al Estoniei: „În primul rând, are o rată de impozitare de 22% asupra veniturilor corporative, care se aplică numai profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit fix (Nota red: cotă unică) de 22% asupra veniturilor individuale, care nu se aplică veniturilor personale din dividende. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valorii terenurilor, și nu valorii bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile din străinătate obținute de societățile naționale de la impozitarea internă, cu puține restricții”.  Letonia, care este locul II în clasament, „a adoptat recent sistemul estonian de impozitare a societăților comerciale, dispune, de asemenea, de un sistem relativ eficient de impozitare a veniturilor din muncă”, arată Tax Foundation.  De ce este Lituania pe locul cinci? „Rata impozitului pe profit în Lituania este de 16%, cu mult sub media OCDE de 24,2%. Impozitele pe muncă în Lituania sunt mai mici decât media, ceea ce permite guvernului să obțină venituri din impozitele pe salarii cu foarte puține distorsiuni”, arată Tax Foundation.  Ungaria a căzut de pe locul șapte, în 2024, pe nouă, în 2025. Tax Foundation arată că are un TVA foarte mare, de 27%, acesta fiind una din slăbiciunile sistemului de taxare. Însă: „Ungaria are cea mai mică rată de impozitare a societăților comerciale din OCDE, de 9%. Venitul personal este impozitat cu o rată fixă de 15%”.  De ce Franța este pe ultimul loc „Franța are cel mai puțin competitiv sistem fiscal din OCDE. Are cea mai mare rată maximă a impozitului pe profit din OCDE, de 36,13 %, incluzând multiple suprataxe și impozite distorsionante pe producție. De asemenea, aplică multiple impozite distorsionante pe proprietate, cu taxe separate pe proprietăți imobiliare, active bancare și tranzacții financiare, pe lângă un impozit pe avere aplicat bunurilor imobiliare”, se arată în clasament.  Italia este pe penultimul loc. Locurile 33-36 sunt ocupate de: Portugalia, Spania, Polonia și Columbia.  „Un cod fiscal competitiv este unul care menține rate marginale de impozitare scăzute. În lumea globalizată de astăzi, capitalul este extrem de mobil. Companiile pot alege să investească în orice număr de țări din întreaga lume pentru a găsi cea mai mare rată de rentabilitate. Acest lucru înseamnă că companiile vor căuta țări cu rate de impozitare mai mici asupra investițiilor pentru a-și maximiza rata de rentabilitate după impozitare. Dacă rata de impozitare a unei țări este prea mare, aceasta va determina investițiile să se îndrepte către alte țări, ceea ce va duce la o creștere economică mai lentă. În plus, ratele marginale de impozitare ridicate pot împiedica investițiile interne și pot duce la evitarea impozitelor”, scrie Tax Foundation.   

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene (sursa: Facebook/Gulyás Gergely)
Internațional

Război online între Ucraina și Ungaria: blocări reciproce de site-uri și acuzații de cenzură

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene. Guvernul ungar a anunțat luni blocarea accesului la 12 site-uri de știri ucrainene, după ce Kievul a luat măsuri similare în septembrie. Atunci, autoritățile ucrainene, la cererea serviciilor de securitate, blocaseră mai multe portaluri acuzate că difuzează puncte de vedere pro-ruse, inclusiv opt site-uri în limba maghiară. Printre acestea s-a numărat și origo.hu, un portal pro-guvernamental considerat popular. Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, a explicat pe Facebook că „o țară suverană trebuie să reacționeze proporțional la orice atac nejustificat”. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Potrivit acestuia, Ucraina ar fi blocat portalurile ungare deoarece acestea criticau sancțiunile impuse Rusiei, sprijinul militar acordat Kievului și politicile Uniunii Europene și NATO. Printre site-urile blocate de Ungaria se numără publicații foarte citite în Ucraina, precum Pravda Europeană, care monitorizează îndeaproape demersurile de aderare la Uniunea Europeană și opoziția Budapestei față de acestea. Gulyas a adăugat că portalurile ungare au fost interzise deoarece „au îndrăznit să relateze despre activitățile de influență ale Fundației Soros”. Context politic și criticile la adresa lui Soros Reuters reamintește că George Soros, magnat de origine ungară și promotor al unor vederi liberale, se află de peste un deceniu în colimatorul partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Premierul ungar este cunoscut pentru poziția sa sceptică față de sprijinul militar occidental pentru Ucraina și pentru relațiile mai cordiale cu Vladimir Putin decât restul liderilor europeni. Până în prezent, Kievul nu a reacționat la decizia Budapestei.

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ungaria nu va înceta să cumpere petrol din Rusia, chiar dacă președintele american Donald Trump, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, va solicita acest lucru. Ungaria nu renunță la petrolul rusesc Declarația a fost făcută marți seară de ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care a invocat constrângerile geografice ale unei țări fără ieșire la mare. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Donald Trump a declarat la Națiunile Unite, după întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, că ar putea folosi relația sa bună cu Viktor Orban pentru a-i cere să oprească achizițiile de țiței rusesc. Cu toate acestea, șeful diplomației de la Budapesta a respins clar această posibilitate. Dependența energetică a Ungariei „Ar fi minunat dacă am avea acces la mare, am putea construi o rafinărie sau un terminal GNL pe coastă și am putea accesa întreaga piață globală. Dar nu este cazul”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat ATV. Oficialul a subliniat că, din cauza lipsei unei alternative viabile, Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc. Poziția ambiguă a lui Orban între Moscova și Washington Comentariile lui Szijjarto reflectă dilema Ungariei, în timp ce premierul Viktor Orban încearcă să mențină legături apropiate atât cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin. Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a impune sancțiuni mai stricte din cauza opoziției exprimate de Budapesta și Bratislava. Bruxelles analizează sancțiuni suplimentare Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează noi măsuri care să vizeze importurile de petrol prin conducta Drujba, ce aprovizionează Ungaria și Slovacia. Cele două state au blocat anterior restricții suplimentare, susținând că acestea ar pune în pericol securitatea lor energetică. Critici privind lipsa de diversificare Criticii acuză guvernul Orban că și-a dublat achizițiile de petrol și gaze naturale rusești după invazia din 2022 și că a evitat alternativele prin Croația pe motiv de costuri ridicate și capacitate insuficientă. În mod similar, Slovacia a cerut existența unor alternative clare înainte de a elimina treptat energia rusească. Scutiri temporare și noi sancțiuni UE Atât Ungaria, cât și Slovacia beneficiază în prezent de scutiri temporare de la sancțiunile europene asupra petrolului rusesc transportat prin conducte. Între timp, Uniunea Europeană pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul petrolier al Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră