duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

99 articole
Eveniment

Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări

Idolul lui Șoșoacă și Simion, Viktor Orban, ridică abia acum ultimele reglementări privind obligativitatea purtării măştii sanitare. Ungaria ridică obligativitatea purtării măştii sanitare în spitale de la 1 mai, anunță Centrul Naţional de Sănătate Publică (NNK), preluat de agenția maghiară de stat MTI. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie” Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări Începând de luni, 1 mai, în Ungaria, nici angajaţii instituţiilor sanitare şi de asistenţă socială, nici vizitatorii, vor mai trebui să poarte măşti în aceste locuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conducerea spitalelor va avea însă în continuare autoritatea de a ordona purtarea măştilor sanitare în spitale sau în anumite secţii din cadrul acestora. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” În Ungaria, s-a ridicat obligativitatea purtării măștilor sanitare în spații închise din 7 martie 2022, dar aceasta trebuia păstrată în spitale și instituții sociale.

Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări privind purtarea măștii Foto: Facebook
Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria (sursa: pexels.com/LilacDragonfly)
Eveniment

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria. Cele două țări au decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, au declarat sâmbătă cele două guverne, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că "rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene. Prea multe grâne ucrainene Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie. "Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)", a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia "de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri", va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el. Kaczynski a declarat: "Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi". Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor. Pentru Ungaria, decizia a fost simplă Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema."Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment", se arată într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie. Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare Foto: Facebook
Eveniment

Ungaria plafonarea preţurilor produsele alimentare

Eșec al guvernării Viktor Orban: Ungaria va elimina gradual plafonarea preţurilor la produsele alimentare de bază sub pretextul reducerii inflației. Însă, în februarie, inflația anuală era de 25,4%. Anunțul privind eliminarea plafonării prețurilor la produse alimentare a fost făcut de premierul Viktor Orban, care însă nu a oferit un calendar exact. Orban se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de când a venit la putere, în 2010, deoarece economia încetineşte semnificativ, ratele dobânzililor sunt la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar rata anuală a inflaţiei depăşeşte 25%. Plafonarea preţurilor introdusă de Guvern a fost "utilă" în lupta contra inflaţiei dar a cauza perturbări pe piaţă iar Executivul lucrează la planuri de eliminare a măsurii, a explicat Orban. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare "În privinţa produselor alimentare, în urma incetinirii inflaţiei vom retrage actualele plafonări ale preţurilor şi, în mod similar, plafonarea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare", a declarat premierul la postul naţional de radio. Acesta a adăugat: "Dacă inflaţia scade sub un anumit nivel, va trebui să luăm decizii de renunţare la mecanismele de apărare pe care le-am introdus din cauza inflaţiei ridicate". În decembrie, Guvernul de la Budapesta a eliminat brusc plafonarea preţurilor la carburanţi, în condiţiile în care mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente. Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru. Companiile străine şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 forinţi (1,22 dolari) pe litru. Guvernatorul Băncii Naționale cere Guvernului să reducă inflația Pentru prima dată de la mijlocul lui 2021, rata anuală a inflaţiei în Ungaria a încetinit uşor, la 25,4%, în februarie, iar Banca Naţională a Ungariei a menţinut nemodificată rata dobânzii, în linie cu estimările, şi a anunţat că va înăspri şi mai mult condiţiile de lichiditate, sfidând presiunile Guvernului de a reduce costurile de împrumut, în contextul încetinirii creşterii economiei. Comisia Europeană previzionează că anul acesta rata inflaţiei în Ungaria se va situa la 16,4%, cel mai ridicat nivel din UE. Citește și: Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a cerut Guvernului premierului Viktor Orban să contribuie la eforturile de reducere a inflaţiei, spunând că ţara se confruntă cu riscuri, de la creşterea costurilor serviciului datoriei la o convergenţă mai lentă. El a cerut la începutul anului eliminarea tuturor plafoanelor de preţ deoarece ar fi adăugat inflaţiei încă 3% - 4%, iar bugetul pe 2023 este afectat din cauza presiunilor inflaţioniste.

Ungaria: cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Cel ridicat ritm creştere preţului producţiei agricole

Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole, arată datele prezentate azi de Eurostat. Datele se referă la trimestrul IV din 2022, comparat cu același trimestru din 2021. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Potrivit Eurostat, invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat semnificativ pieţele agricole globale în 2022. Rusia şi Ucraina erau exportatori majori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte, când a izbucnit războiul. Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole în această perioadă a fost observat în Ungaria (53%) şi Polonia (44%). Urmează nouă ţări cu creşteri între 30% şi 40%: Germania, Slovacia, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Luxemburg, Portugalia şi România. Grafica: Eurostat Cele mai reduse rate de creştere au fost în Malta (4%), Franţa (14%), Cipru şi Italia (ambele cu 15%). Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al mijloacelor de producţie care nu au legătură cu investiţiile s-a înregistrat în Lituania (51%), Ungaria (47%) şi Slovacia (39%), iar cel mai redus în Malta (7%), Portugalia (17%) şi Luxemburg (20%). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Ungaria, supermarke­turi­le sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc. După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii. Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. La 7 decembrie 2022, Ungaria a eliminat plafonarea prețului la carburanți, după ce măsura a provocat o criză de aprovizionare.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Orban băgat Ungaria recesiune tehnică

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin Foto: Twitter
Eveniment

Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin

Ministrul ungar de Externe, controversatul Peter Szijjarto, decorat de Rusia, este în vizită la aliatul cel mai apropait al lui Putin, Aleksandr Lukașenko. Însă pe rețelele sociale se arată că, din monitorizarea datelor publice de trafic aerian, la Minsk a sosit și un avion al guvernului Rusiei, în aceeași zi în care venea Szijjarto în vizită oficială. Picture one: Hungary’s MFA, Péter Szijjártó, landed in Belarus, a country assisting Russia in the war against Ukraine.Picture two: his flight to Belarus.Picture three: Russian delegation on the way to the same location.Question: wtf Hungary is doing in the EU and NATO? pic.twitter.com/iydS3stGZj— Mykhailo Lavrovskyi (@Lavrovskyi) February 13, 2023 Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin „Evident, mulți mă vor ataca pentru această vizită, dar poziția noastră este clară: canalele de comunicare trebuie să fie menținute deschise. Dacă nu am fi făcut acest lucru, nu aș fi putut transmite mesajul unui apel la pace”, a afirmat Szijjártó, într-o postare pe Facebook. ❗️Hungarian Foreign Minister Arrives in Belarus ?? Péter Szijjártó arrived in Minsk saying that he would present Budapest's position on the peace talks on Ukraine.This is the first visit of an ?? FM to ?? for many months. pic.twitter.com/ivpermCcgD— Enrico Farabollini (@EnricoFaraboll1) February 13, 2023 Și minsterul de Externe de la Minsk a anunțat vizita, spunând că Szijjarto va discuta cu Serghei Aleinik, șeful diplomației din Belarus. Până acum nu există date despre ce se va discuta sau dacă omul lui Viktor Obran va fi primit și de Aleksandr Lukașenko. Citește și: Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. Șeful diplomației, Péter Szijjártó, reia tezele propagandei Kremlinului În ianuarie, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom.

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez, Gwendoline Delbos-Corfield, care este raportor al legislativului de la Strasbourg în chestiuni legate de Ungaria. Gwendoline Delbos-Corfield este membru al Partidului Verzilor. Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși „Delbos-Corfield a declarat că serviciile secrete maghiare au divulgat deliberat anumite date rușilor, dar nu a oferit detalii suplimentare. Raportorul UE consideră că Ungaria reprezintă o amenințare pentru Uniunea Europeană, deoarece rușii influențează semnificativ guvernul țării. Europarlamentarul a participat la o discuție la Bruxelles, unde a vorbit despre aceste probleme împreună, printre alții, cu Gergely Karácsony, primarul Budapestei. Delbos-Corfield a spus că Ungaria este problematică nu doar din cauza corupției sau a statului de drept, ci și pentru că serviciile secrete maghiare și unele instituții guvernamentale au scurgeri de informații către ruși, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității”, relatează Daily News Hungary, citând site-ul Euronews în maghiară. Europarlamentarul și-a exprimat surprinderea că nimeni din Consiliul European - conducerea politică a UE - nu reacționează la această situație. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc? În decembrie 2022, Deutsche Welle titra: „Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc în UE?” Postul german relata că, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus la granița dintre Ucraina și Ungaria. Bărbatul încercase să introducă ilegal informații secrete în Ungaria, stat membru al UE, pe o unitate flash pe care ar fi ascuns-o în anus. Unitatea flash conținea informații personale furate despre persoane de rang înalt și personal din cadrul serviciului secret intern ucrainean SBU și al serviciului de informații militare ucrainean GUR, precum și date sensibile privind bazele armatei ucrainene, armele și logistica. După cum s-a dovedit, spionul intenționa să predea unitatea la Ambasada Rusiei din capitala Ungariei, Budapesta. Peste 50 de diplomați acreditați lucrează în prezent la Ambasada Rusiei din Budapesta, în timp ce puțin peste 20 lucrează la Praga, Varșovia și Bratislava la un loc. Dar personalul Ambasadei Rusiei nu este singurul care se bucură de imunitate; personalul Băncii Internaționale de Investiții (IIB), care a fost fondată în perioada sovietică, beneficiază și el de imunitate. În urmă cu trei ani, banca și-a mutat sediul central de la Moscova la Budapesta. Acest lucru înseamnă că nu are de ce să se teamă din partea autorității de reglementare financiară și a sistemului judiciar din Ungaria și nu trebuie să se îngrijoreze de anchete penale, mai arată Deutsche Welle, citând un jurnalist maghiar de investigații, Szabolcs Panyi.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cehia plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia, arată o analiză analiză a Ziarului Financiar. Acum trei zile, EFE scria că Republica Cehă şi-a redus cu 95% dependenţa de gazele ruseşti în ultimele opt luni, datorită importurilor din Norvegia şi a celor de gaze naturale lichefiate din Ţările de Jos. Cehia plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria Cehia şi-a redus cu 19% consumul de gaze, anul trecut, datorită şi climei temperate, ceea ce a diminuat presiunea asupra preţurilor. Acest consum mai mic a făcut şi ca rezervele de gaze să ajungă în prezent la circa 74%, nivelul cel mai ridicat din ultimii ani în această perioadă a anului. În plus, Cehia are rezervată în terminalele de gaze naturale lichefiate olandeze o cantitate de gaze echivalentă cu 40% din consumul anual. „Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi”, scrie Ziarul Financiar. Hahaha, how’s Hungary’s price of gas doing, signing separate deals with Russian dictators instead of joining the EU common market?? Not so good it seems.— ThinkMagazine (@ThinkPrague) January 29, 2023 Portfolio.hu a observat că, deşi cantitatea de gaze ruseşti li­vrate prin conducte s-a prăbuşit cu peste 80%, Gazprom încă realizează venituri conside­rabile din exporturile către UE deoarece pre­ţurile sunt de circa trei ori mai mari decât de obicei. HU already pays higher prices for Russian gas than others, Orbán is not blackmailed with threat of increased energy prices, he voluntarily helps Russia's ambitions. He think Putin will win this war and HU can profit of it. My interview on @EURACTIVhttps://t.co/ScKVOvQfiA— Benedek Jávor (@javorbenedek) February 2, 2023 Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Ungurii trec granița să ia carburant (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Economie

Ungurii trec granița să ia carburant

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut  Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro, arată datele portalului bank360.hu. Inflația din Ungaria continuă să fie cea mai ridicată în Europa. După 22,5% în noiembrie, luna trecută a urcat la 24,5%. Creșterea se datorează și eliminării plafonului pentru prețurile la carburanți, dar nu numai. Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut „Potrivit datelor de la Banca Centrală a Ungariei, fondurile de pensii facultative au suferit o pierdere de 187,33 miliarde HUF (N.Red: circa 470 de milioane de euro) până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă un record istoric. De atunci, piața s-a corectat oarecum, dar scăderea este încă uriașă”, scrie bank360.hu. Rezultatele fondurilor de pensii facultative Grafică: bank360.hu În 2022, niciun fond de pensii din Ungaria nu a obținut randamente reale (adică câștigul să depășească inflația) și există, de asemenea, pierderi uriașe. Potrivit calculelor portalului Bank360.hu, se pare că niciun fond de pensii nu a realizat un randament real în 2022. Pierderea poate fi măsurată în sute de miliarde de forinţi, iar pierderea procentuală ar putea fi chiar de până la „două cifre minus”. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Nici anul 2021 nu a fost prea promițător, iar apoi a venit și „gaura neagră” din 2022, când majoritatea celor peste un milion de membri ai fondurilor de pensii facultative au fost dezamăgiți și abia acum se confruntă cu rezultatele. Fondurile mai puțin riscante au avut cele mai bune rezultate, cei care au ales investiții mai riscante au fost victimele obligațiunilor guvernamentale și ale cotărilor la bursă.

Mașinile administrației din  Kübekháza se vor aproviziona din România Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Mașinile administrației Kübekháza aproviziona România

Primarul unei localități de graniță din Ungaria, Kübekháza, a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină, scrie index.hu. Presa din Ungaria relatează că șoferii din această țară își fac plinul în România și Croația, unde carburanții sunt mult mai ieftini. Dacă se aprovizionează din România, un șofer maghiar câștigă circa un sfert de euro la litrul de carburant - depinde de tipul acestuia. Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România „Dacă cineva locuiește în imediata apropiere a graniței și are cu un rezervor gol sau aproape gol și îi face plinul, poate realiza economii de 5-6 mii de forinți”, a spus un șofer maghiar care face naveta. Primarul din Kübekháza a relatat că locuitorii de aici, pe lângă realimentarea cu carburanți, își fac adesea cumpărăturile în România datorită prețurilor mai mici. „Tot ce pot adăuga este că și municipalitatea noastră va alimenta de acolo începând de săptămâna viitoare. Vom alimenta în România”, a spus primarul, citat de index.hu. În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzi­na şi motorina s-au scumpit atât de munt încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţarile vecine. Croaţia, de acum ţară membră a zonei euro, este un exemplu, scrie Ziarul Financiar. Maghiarii au acum cei mai scumpi carbu­ranţi din regiune şi de aceea cei care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor. Se întorc acasă şi cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, scrie Daily News Hungary, pre­luând postul public de televiziune din Croaţia. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Situaţia aminteşte de cea în care românii şi alţi vecini ai Ungariei fugeau să cum­pere benzină la benzină­riile ungare pentru a pro­fita de preţurile plafonate de acolo. Răspunsul gu­ver­nului maghiar a fost să interzică cetăţenilor străini să cumpere carburanţi la preţuri mici.

Ungaria: jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor
Internațional

Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață

În Ungaria, peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se mai găsesc pe piața oficială, arată un sondaj Publicus Research, publicat ieri de Nepszava. Când a luat măsura plafonării prețurilor la alimente de bază, guvernul Viktor Orban a subliniat că măsura nu are sens dacă va duce la o penurie de produse. Acum, cabinetul de la Budapesta dă vina pe sancțiunile impuse Rusiei pentru lipsa produselor de bază. Jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor „Ungurii consideră că forințul depreciat, prețurile mari la energie și politica economică defectuoasă sunt cauza inflației alimentare, care este campioana europeană. Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situația în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56% dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22% li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie”, scrie această publicație. Nepszava amintește că, la eliminarea plafonării prețurilor la combustibil, la 6 decembrie, șeful de cabinet al premierului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat că o plafonare a prețurilor are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă se ajunge ca produsul să nu poată fi asigurat familiilor, atunci plafonarea își pierde sensul, a explicat demnitarul maghiar. Cu toate acestea, pe rețelele sociale din Ungaria aparv frecvent relatări despre faptul că din magazinele din Ungaria lipsesc zahărul, uleiul sau laptele UHT cu 2,8% grăsime, scrie publicația de la Budapesta. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie - pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime - și la ouă și cartofi. Iar la mijlocul lunii decembrie măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor. Propaganda guvernului Orban dă vina pe sancțiuni Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63% din opoziție și 67% dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preț plafonat, în timp ce doar 41% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) se confruntă cu o situație similară. În general, 81% dintre alegătorii partidelor de opoziție, 84% dintre indeciși și 69% dintre simpatizanții partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la prețuri plafonate. Potrivit propagandei guvernamentale, notează Népszava, doar Bruxelles-ul și sancțiunile „greșite” sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente. „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” - aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naționale, lansată de Guvernul ungar, întrebare care a sugerat imediat și răspunsul. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia. Centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria a semnat în această săptămână un acord cu Westinghouse Electric Sweden pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear a Unităţii 5, de 1.000 de megawaţi, de construcţie rusească, acesta fiind un prim pas pentru diversificarea aprovizionării dincolo de Rusia, transmite Reuters, citat de news.ro. Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Kozlodui intenţionează să semneze un acord şi cu compania franceză Framatome, o divizie a grupului EDF, pentru un alt reactor, Unitatea 6. ?? #Bulgaria: Westinghouse Fuel Deal Marks New Era For #Nuclear Sector, Says Energy MinisterSofia hails ‘major step forward’ in moving crucial reactor supplies away from #Russiahttps://t.co/0IZSQm9RoI— NucNet Nuclear News (@NucNetNews) December 23, 2022 "Am făcut, în sfârşit, un pas către diversificarea combustibilului nuclear pentru centrala noastră. În acest fel ne asigurăm securitatea energetică", a declarat joi CEO-ul Kozlodui, Georgi Kirkov. Ministrul bulgar al Energiei, Rossen Hristov, a declarat că în prezent livrările de combustibil nuclear din Rusia sunt neclare, astfel că noul contract pe 10 ani cu Westinghouse a contribuit la asigurarea funcţionării centralei. Noul combustibil va fi folosit de la jumătatea anului 2024, a spus el, în timp ce rezervele actuale de combustibil pot fi folosite până atunci. Centrala produce circa 35% din electricitatea ţării, iar în prezent foloseşte combustibil nuclear furnizat de compania rusă Rosatom. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile În paralel, Ungaria merge mai departe cu proiectul Paks 2, unde se vor construi două noi reactoare, cu tehnologie rusească și prin cooperare cu RosAtom. Contractul a fost acordat fără licitație. We're doing our utmost to guarantee Hungary's energy security!That's why we've signed a megadeal to build an underwater pipeline transporting electricity from AZ to HU via GE & RO.However, HU's energy independence lies in nuclear, thus it can't be guaranteed without Paks II! pic.twitter.com/LWNn6hrZ9k— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) December 23, 2022 Conform acordului semnat în 2014 între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%. #Paks II: Hungary's risky bet on Russia's #nuclear power"the Russian war in Ukraine is making the new power station less likely by the day"#Rosatom project - company hijacked #Zaporizhzhia nuclear and blackmails+tortures staff#SanctionRosatomhttps://t.co/5YqggMx8em pic.twitter.com/OMZVWSLJYo— Reinhard Uhrig (@reinharduhrig) December 16, 2022

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră