joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

415 articole
Internațional

Delcy Rodriguez, noul lider al Venezuelei, pe lista de sancțiuni a UE din 2018

Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și persoana desemnată de administrația americană să gestioneze noua relație bilaterală și tranziția politică, se află printre cele 69 de persoane sancționate de Uniunea Europeană. Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE Rodríguez este acuzată de acțiuni împotriva democrației și statului de drept, încălcări ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției politice Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni împotriva Venezuelei în noiembrie 2017. Numele lui Delcy Rodríguez a fost adăugat în iunie 2018 pe lista persoanelor vizate. Ce presupun sancțiunile europene împotriva oficialilor venezueleni În prezent, sancțiunile UE vizează 69 de persoane, majoritatea oficiali de rang înalt apropiați de Nicolas Maduro. Măsurile includ: înghețarea activelor interdicția de a primi fonduri sau resurse economice interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene La 15 decembrie, miniștrii de externe ai statelor UE au decis prelungirea sancțiunilor până la 10 ianuarie 2027, în contextul crizei politice prelungite din Venezuela. Alți oficiali venezueleni incluși pe lista de sancțiuni Pe lângă Delcy Rodríguez, pe lista UE se mai regăsesc: Diosdado Cabello – ministrul de interne Tibisay Lucena Ramirez – fosta președintă a Consiliului Național Electoral (decedată între timp) Antonio José Benavides Torres – fost comandant al Gărzii Naționale Bolivariene Maikel José Moreno Pérez – fost președinte al Curții Supreme Tarek William Saab Halab – procuror general De ce a decis UE sancțiuni împotriva Venezuelei Potrivit Consiliului UE, sancțiunile sunt răspuns la subminarea democrației și a statului de drept a încălcări repetate ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice. De asemenea, vizează și nereguli legate de alegerile prezidențiale din 28 iulie 2024. Bruxellesul subliniază că scopul măsurilor restrictive este: „sprijinirea unei soluții negociate și democratice la criza din Venezuela”. Recursurile depuse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul depus de Delcy Rodríguez împotriva sancțiunilor din 2018, confirmând responsabilitatea sa pentru subminarea democrației și a statului de drept. Instanța de la Luxemburg a respins și recursurile altor zece persoane apropiate regimului Maduro, printre care și Diosdado Cabello. Singura excepție a fost Maikel Moreno, fostul președinte al Curții Supreme. CJUE a decis că includerea lui pe lista de sancțiuni nu fusese suficient fundamentată.

Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Reacția României după capturarea lui Nicolás Maduro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Capturarea lui Maduro, reacții internaționale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană Foto: Newsmaker/news.ro
Eveniment

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană, anunță Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Ei pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană „Noul an începe cu un semnal clar: țara noastră este tot mai conectată la spațiul european, iar beneficiile integrării se resimt direct în viața de zi cu zi a cetățenilor. Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova beneficiază de integrarea în zona de roaming a Uniunii Europene la tarifele de pe piața națională („roam like at home”). Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în Republica Moldova, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.   Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.   Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a Uniunii Europene, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri”, anunță Ministerul Afacerilor Externe ale Republicii Moldova. 

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

Proiect turistic european, transformat în fast-food (sursa: Facebook/Primăria Mironeasa)
Eveniment

Bani UE pentru turism, folosiți acum pentru fast-food. Cât de legală e schimbarea destinației

Un centru de informare turistică realizat cu aproape 100.000 de euro din fonduri europene, în comuna Mironeasa din județul Iași, urmează să fie transformat într-un fast-food, situație care ridică semne de întrebare privind legalitatea folosirii banilor UE. Proiect turistic european, transformat în fast-food Proiectul, finanțat în principal prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și inaugurat în 2015 pentru „încurajarea activităților turistice”, a funcționat doar șase ani din cauza lipsei de personal și a interesului scăzut al turiștilor. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene La zece ani de la demararea investiției, Primăria Mironeasa a scos clădirea la licitație publică, criteriul de atribuire fiind chiria cea mai mare. Imobilul, situat în satul Schitu Hadâmbului, a fost închiriat firmei Almaryo Ograda Tâmplarului SRL, specializată în activități de restaurant fast-food. Continuarea, în Ziarul de Iași

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Foto:presamil.ro
Eveniment

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare. În afară de eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană, Parlamentul European mai cere modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Potrivit rezoluției adoptate de Parlamentul European, statele UE ar trebui să se asigure că trupe pentru reacție rapidă pot trece frontierele interne din UE în 72 de ore pe timp de pace și în 24 de ore în timpul unei situații de criză. Planul simplifică sistemul de permisiuni pentru deplasarea trupelor, statele membre ale UE fiind obligate să aprobe tranzitul în termen de 3 zile în timp de pace și de 6 ore în situații de urgență. Acesta îmbunătățește răspunsul în situații de urgență prin intermediul sistemului EMERS, acordând prioritate accesului militar la infrastructura civilă, cum ar fi drumurile și căile ferate. Coordonarea se îmbunătățește prin intermediul coordonatorilor naționali și al unui fond de solidaritate pentru bunurile comune. Permisiunile pentru tranzitul echipamentelor militare nu mai necesită reînnoiri anuale și rămân valabile până la revocare, extinzându-se în unele cazuri și la statele non-UE. Formalitățile vamale sunt simplificate printr-un formular unic de cerere și procese digitale, cum ar fi formularul UE 302. Normele civile de transport pentru mărfuri periculoase se adaptează acum cu scutiri specifice pentru nevoile militare.    

AfD salută viziunea apocaliptică a lui Trump (sursa: Facebook/Markus Frohnmaier - AfD)
Internațional

Extremiștii AfD glorifică documentul lui Trump care prevede o Europă în colaps civilizațional

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a anunțat miercuri că o delegație formată din aproximativ 20 de parlamentari va efectua o vizită în Statele Unite pentru întrevederi cu reprezentanți ai Partidului Republican. Anunțul vine în contextul în care AfD salută noul document al administrației Trump, care avertizează asupra unei posibile „dispariții civilizaționale” a Europei. AfD salută noua strategie de securitate a lui Trump AfD, principalul partid de opoziție din Germania și beneficiar al sprijinului politic al taberei Trump în campania legislativă germană, consideră că pozițiile Washingtonului confirmă propriile sale direcții ideologice. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis „AfD luptă, alături de prietenii săi internaționali, pentru o renaștere conservatoare în America de Nord și în Europa”, a declarat deputatul Markus Frohnmaier, responsabil de politica externă a formațiunii. Delegatie de 20 de parlamentari, întâlniri la Washington Frohnmaier va conduce delegația în capitala americană, unde este programată o serie de întrevederi „cu reprezentanți ai Partidului Republican și cu alți parteneri politici”. Grupul va include parlamentari din Bundestag, legislaturi regionale și Parlamentul European. Potrivit oficialului AfD, aceste contacte urmăresc „stabilirea unor parteneriate solide cu forțele care apără suveranitatea națională, identitatea culturală și o politică realistă privind securitatea și imigrația”. Sprijinul primit de AfD în campania electorală germană În timpul campaniei pentru alegerile legislative din Germania, relațiile AfD cu tabăra Trump s-au intensificat. Vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a întâlnit la München cu candidata AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel. Tot el a cerut public celorlalte partide germane să înceteze izolarea formațiunii de extremă dreapta, în cadrul unui eveniment internațional supranumit „Davosul pentru apărare”. Relațiile SUA–Germania, tot mai tensionate Sprijinul pe care AfD îl primește de la Washington contrastează cu răcirea relațiilor oficiale dintre Germania și Statele Unite. Cancelarul conservator Friedrich Merz a catalogat marți drept „inacceptabile pentru Europa” unele elemente ale noii strategii de securitate promovate de Donald Trump.

UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” (sursa: Facebook/Kai Pro)
Eveniment

Burgerul vegetarian, bătălie pe viață și pe moarte la Bruxelles în jurul denumirii

Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii reiau miercuri negocierile privind interzicerea unor denumiri precum „burger vegetarian” sau „cârnați vegetali”, măsură cerută insistent de crescătorii de animale. UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” Parlamentul European a alimentat disputa în octombrie, când a votat pentru eliminarea termenilor asociați tradițional cu produsele din carne în cazul alternativelor pe bază de plante. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Inițiatoarea proiectului, eurodeputata Celine Imart, afirmă că dorește să evite confuzia și să protejeze munca fermierilor, insistând pe utilizarea „corectă” a etichetelor alimentare. Rezistență puternică din partea Germaniei și a retailerilor Negocierile sunt complicate de reticența unor state membre, în special Germania, cea mai mare piață europeană pentru produsele vegetariene. Lanțuri precum Lidl și Aldi se opun interdicției, susținând că termenii sunt deja familiari consumatorilor și că schimbarea lor ar afecta vânzările. Controversa atrage și sprijin internațional: Paul McCartney și un grup de parlamentari britanici au semnat o scrisoare în apărarea etichetelor pe bază de plante, argumentând că publicul nu confundă aceste produse cu carnea și că legislația actuală este suficientă. Producătorii de carne cer restricții, instanțele intervin Asociațiile din industria cărnii, precum Interbev, reclamă că alternativele vegetale „slăbesc recunoașterea” produselor naturale și folosesc terminologia cărnii în scop de marketing. Franța a încercat în 2024 să interzică etichetarea vegetală prin decret, însă Consiliul de Stat a anulat măsura la începutul lui 2025, după o decizie a Curții de Justiție a UE. La Bruxelles, schimbarea echilibrului politic în favoarea dreptei și extremei drepte a permis revigorarea proiectelor de restricționare a denumirilor. Dezbatere intensă între eurodeputați și impactul pieței vegetariene Chiar și în rândul grupurilor conservatoare există opoziție: Manfred Weber, liderul PPE, a respins ideea interdicției, spunând că „nu este o prioritate” și că „consumatorii nu sunt proști”. Ecologiștii au acuzat influența puternică a „lobby-ului cărnii”, în timp ce produsele vegetale care imită carnea continuă să câștige teren, susținute de interesul pentru alimentație sănătoasă și reducerea impactului asupra mediului, într-un sector unde creșterea animalelor rămâne o sursă majoră de emisii de CO2.

Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

Federica Mogherini, arestată pentru corupție (sursa: Facebook/Federica Mogherini)
Internațional

Șoc la Bruxelles: Federica Mogherini, ex-șefă a diplomației UE, arestată pentru corupție

Fosta șefă a diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a fost reținută marți în cadrul unei anchete desfășurate în Belgia, vizând suspiciuni de fraudă în utilizarea fondurilor europene. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, instituție direct vizată de investigație. Suspiciuni legate de programul de formare pentru tineri diplomați Ancheta se referă la presupuse fraude legate de programul de formare al tinerilor diplomați finanțat de UE. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană În același dosar au fost reținute două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei Europene, în urma unor operațiuni desfășurate la Bruxelles. Programul investigat este Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un curs de nouă luni atribuit Colegiului Europei în perioada 2021–2022, după o procedură de licitație lansată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Percheziții ale EPPO la Bruges și Bruxelles Parchetul European (EPPO) a confirmat efectuarea unor percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la sediul SEAE din Bruxelles. Acțiunile au fost realizate de Poliția Federală belgiană, cu sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în baza unui mandat aprobat de judecătorul de instrucție. Au fost percheziționate mai multe clădiri ale instituțiilor vizate, precum și locuințele persoanelor suspectate în dosar. Suspiciuni privind accesul la criteriile licitației Investigația urmărește să determine dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la criteriile de selecție ale licitației și dacă au știut că vor primi proiectul înainte de publicarea oficială a anunțului de către SEAE. Există suspiciuni că ar fi fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar al UE privind concurența loială, iar informații confidențiale ar fi fost partajate cu unul dintre candidații la licitație. Fraudă, corupție și conflict de interese EPPO a solicitat anterior ridicarea imunității pentru mai mulți suspecți, iar cererea a fost aprobată. Faptele semnalate inițial către OLAF ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional. Ancheta este în derulare, autoritățile europene încercând să clarifice circumstanțele atribuirii contractului și eventualele infracțiuni comise.

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră