duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

ue

483 articole
Justiție

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor

Comisia Europeană lucrează la prima strategie anticorupție a Uniunii Europene, un document care ar urma să ofere o abordare comună pentru prevenirea și combaterea corupției în toate statele membre. Strategia este gândită ca o completare a noilor norme europene în materie penală și urmărește să transforme angajamentele politice ale UE în măsuri concrete pentru protejarea democrației, statului de drept și libertăților fundamentale. Călătoriile sponsorizate ale politicienilor, în vizor „Uniunea Europeană își întărește legislația anticorupție. Am votat rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia anticorupție pe care o va prezenta Comisia Europeană. ℹ️ Solicităm armonizarea standardelor de integritate la nivelul UE, în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, ospitalitatea, declarațiile de avere și de interese, precum și călătoriile sponsorizate, pentru toți aleșii și demnitarii de rang înalt. Susținem efectuarea de verificări și aplicarea sancțiunilor în cazul încălcării acestor standarde. ℹ️ Comisia trebuie să promoveze standarde care să garanteze independența operațională, financiară și funcțională a organismelor specializate în combaterea corupției, precum și asigurarea unor resurse umane și financiare adecvate. ℹ️ Solicităm o cooperare consolidată între statele membre și agențiile UE în combaterea corupției transfrontaliere și a criminalității organizate. ℹ️ Susținem o protecție mai puternică pentru avertizorii de integritate, jurnaliștii de investigație și societatea civilă. ℹ️ În luna martie, am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE în ceea ce privește intensificarea luptei împotriva corupției. Am aprobat definiții comune la nivelul UE ale infracțiunilor de corupție, inclusiv darea sau luarea de mită, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență, exercitarea ilegală a atribuțiilor, îmbogățirea ilicită prin corupție.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu pe acest subiect. Directiva 2026/1021 Noua strategie vine într-un context în care Uniunea Europeană și-a modernizat cadrul legislativ anticorupție. Directiva 2026/1021 privind combaterea corupției a intrat în vigoare la 31 mai 2026 și stabilește standarde comune la nivel european. Actul armonizează definițiile unor infracțiuni precum mita, deturnarea de fonduri, traficul de influență, exercitarea nelegală a funcției publice, obstrucționarea justiției și îmbogățirea legată de fapte de corupție. Directiva introduce și reguli minime privind sancțiunile pentru persoane fizice și companii. Un element important este prevenția. Statele membre trebuie să adopte măsuri de integritate și strategii naționale anticorupție, iar anchetatorii și procurorii trebuie să aibă instrumentele necesare pentru investigarea eficientă a faptelor de corupție. Directiva prevede și termene de prescripție suficiente pentru ca dosarele să poată ajunge în fața justiției. Responsabilitatea politică pentru această agendă îi revine comisarului european Michael McGrath, care are în atribuții dezvoltarea unei abordări clare a UE în domeniul anticorupției și utilizarea fondurilor europene pentru sprijinirea măsurilor naționale anticorupție. Parlamentul European a cerut ca viitoarea strategie să includă cartografierea riscurilor de corupție, reguli mai solide pentru achiziții publice, granturi și transparență, precum și răspunsuri la noile riscuri generate de criminalitatea organizată și de schimbările tehnologice.

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor
Meloni îl promovează pe Nicușor Dan: împreună, au coagulat un grup de 17 șefi de stat și de guvern din UE se opun Germaniei și „statelor frugale” care vor tăierea fondurilor de coeziune
Politică

Meloni îl promovează pe Nicușor Dan: împreună, au coagulat un grup de 17 șefi de stat și de guvern din UE se opun Germaniei și „statelor frugale” care vor tăierea fondurilor de coeziune

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a consemnat pe Twitter faptul că, împreună cu Nicușor Dan, au strâns un grup de 17 șefi de state și de guvern din UE care să se opună reducerii fondurilor pentru agricultură și de coeziune, așa cum vor Germania și alte așa-numite „state frugale”, Danemarca, Finlanda, Olanda și Austria.  Citește și: Nou nume pe lista potențialilor premieri: răspuns evaziv când a fost întrebat de această perspectivă. „La această întrebare va răspunde președintele” Meloni și Nicușor Dan vs Germania și alte state bogate din UE „Împreună cu Nicusor Dan, am reunit 17 state membre ale UE din grupul «Friends of Cohesion» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul buget european, asigurând în același timp resurse adecvate pentru a face față noilor provocări ale Europei. Credem cu tărie că acest lucru este posibil – și am adresat o scrisoare comună către Micheál Martin (N.red: premierul Irlandei), în calitate de președinte al Consiliului UE în 2026, în perspectiva următoarelor etape ale negocierilor privind CFM (N.Red: Cadrul Financiar Multianual)”, a scris Meloni, pe Twitter.  Together with @NicusorDanRO 🇷🇴, we united 17 Friends of Cohesion EU Member States around a common objective: preserving Agriculture and Cohesion as central priorities in the next European budget, while ensuring adequate resources to address Europe’s new challenges.We strongly… pic.twitter.com/HLPsaPmBAS — Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) October 3, 2026 „Ne propunem menţinerea nivelului global al finanţării pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună, precum şi alocarea de resurse suplimentare priorităţilor de importanţă majoră, precum securitatea şi apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică şi rezilienţa. În acelaşi timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naţionale”, a scris și Nicușor Dan, pe Facebook.  Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu a avertizat, tot sâmbătă, că vor urma negocieri dure şi complicate în cadrul Uniunii Europene. ”Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislaţia de aplicare şi finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanţări”, a arătat Naumescu. Grupul „Prietenii Coeziunii” va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European, programat în perioada 15-16 octombrie. În scrisoarea celor 17 „prieteni ai coeziunii” se arată: „Prin urmare, considerăm că finanţarea totală destinată Politicii de coeziune şi PAC trebuie menţinută în următorul CFM”.  Printre semnatari se numără Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE
Eveniment

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE

Medicii români din străinătate ar trebui să fie stimulați să se întoarcă în țară, a decis Parlamentul European, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Criză a forței de muncă în sănătate „Uniunea Europeană trebuie să sprijine întoarcerea personalului medical în țările de origine, o măsură care ar fi extrem de importantă pentru România. Am aprobat rezoluția Parlamentului European privind planul UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății. ℹ️ Am solicitat demararea unor programe prin care să facilităm revenirea voluntară și reintegrarea în țările de origine a medicilor sau asistenților medicali care lucrează în alte state membre sau în afara UE. ℹ️ Astfel de programe trebuie să beneficieze de finanțare din fonduri UE, prin programe precum Fondul Social European+, EU4Health, Horizon Europe și prin fondurile politicii de coeziune. ℹ️ Parlamentul sprijină recunoașterea statutului muncitorilor informali. Aceștia trebuie să beneficieze de plată pentru munca lor și de acces la protecție socială. În majoritate femei, îngrijesc persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, dar de multe ori munca lor nu este recunoscută. ℹ️ Zonele fără medici suficienți trebuie sprijinite prin măsuri privind atragerea și păstrarea personalului medical și prin finanțarea infrastructurii medicale. ℹ️ Medicii care aleg mediul rural și zonele cu deficit de personal trebuie să beneficieze de sprijin pentru locuințe, burse, granturi de cercetare, facilități fiscale. ℹ️ Am cerut finanțarea stagiilor și a practicii clinice, condiții de muncă și formare corecte pentru rezidenți, mentorat și investiții mai mari în educația medicală.”, a scris Motreanu pe Facebook. Mai mulți pacienți, mai puțini medici Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit persistent de profesioniști în sănătate, problemă care afectează accesul pacienților la servicii și capacitatea sistemelor publice de a răspunde unei cereri tot mai mari. Potrivit raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, 20 de state membre au semnalat lipsuri de medici, iar 15 au raportat deficit de asistenți medicali în 2022 sau 2023. Pe baza pragurilor minime necesare pentru acoperirea universală a serviciilor, deficitul estimat în UE era de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în 2022. Cifra este o estimare a necesarului, nu numărul posturilor vacante. Una dintre cauzele principale este „dubla provocare demografică”. Populația europeană îmbătrânește și are nevoie de mai multe servicii medicale, în timp ce o parte importantă a personalului se apropie de pensionare. Peste o treime dintre medicii din UE și aproximativ un sfert dintre asistenții medicali aveau peste 55 de ani. În paralel, ponderea populației de cel puțin 65 de ani a crescut de la 16% în 2000 la 21% în 2023 și ar putea ajunge aproape de 30% până în 2050. Presiunea este amplificată de condițiile dificile de muncă, turele prelungite, epuizarea profesională, diferențele salariale și oportunitățile inegale de dezvoltare. Lipsa personalului mărește volumul de muncă al angajaților rămași, favorizând plecările și creând un cerc vicios. Interesul tinerilor pentru profesia de asistent medical a scăzut în mai mult de jumătate dintre statele UE între 2018 și 2022. Mobilitatea internațională oferă o soluție rapidă, dar poate transfera deficitul dintr-o țară în alta. În 2022, intrările de medici formați în străinătate au fost cu 17% mai mari decât în 2019, iar cele ale asistenților medicali cu 72%. În interiorul statelor persistă și dezechilibre între orașe, regiuni rurale și specialități. Consecințele includ timpi mai mari de așteptare, dificultăți în menținerea unor servicii locale și inegalități de acces. Această situație poate limita și investițiile în prevenție, cercetare sau inovare, deoarece resursele sunt direcționate către acoperirea nevoilor operaționale urgente. Răspunsurile recomandate combină extinderea formării, păstrarea personalului prin salarii și condiții mai bune, reorganizarea atribuțiilor profesionale și folosirea atentă a tehnologiilor digitale. Comisia Europeană și OMS Europa derulează și inițiativa „Nursing Action”, finanțată prin EU4Health, pentru recrutarea și menținerea asistenților medicali. Totuși, politicile de personal rămân în principal responsabilitatea statelor membre, iar rezultatele depind de planificarea pe termen lung și de adaptarea măsurilor la nevoile fiecărei regiuni.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială
Eveniment

Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială

Iașiul figurează în raportarea pentru 2025 cu 857 de hectare de spații verzi, echivalentul a 26,15 metri pătrați pe locuitor. Valoarea depășește ușor pragul legal de 26 mp, însă suprafața verde accesibilă efectiv populației ar putea coborî sub 18 mp pe locuitor. Diferența apare deoarece evidențele oficiale, bazate pe Registrul spațiilor verzi din 2011, includ păduri periferice și cimitire, care nu funcționează precum parcurile, scuarurile sau zonele verzi dintre blocuri, relatează Ziarul de Iași. Cât verde au ieșenii în apropierea locuinței Alexandrina Dingă, președintele executiv al Asociației „Civica”, avertizează că indicatorii oficiali nu arată cât de apropiate și accesibile sunt spațiile verzi. Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său Regula 3-30-300 recomandă ca fiecare locuitor să vadă trei arbori de la fereastră, cartierul să aibă 30% acoperire cu arbori, iar cel mai apropiat parc să fie la maximum 300 de metri. Bahluiul, posibil coridor verde-albastru Strategiile municipale prevăd creșterea suprafeței verzi la 30 mp pe locuitor până în 2035 și accesul la un astfel de spațiu în cel mult zece minute de mers. Printre soluțiile propuse se numără conectarea parcurilor, plantarea străzilor și transformarea Bahluiului într-un coridor verde-albastru.

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util
Eveniment

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util

Cardul european de sănătate este documentul gratuit prin care românii asigurați pot primi servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în UE, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit. Valabil nu doar în UE „Cardul european de sănătate permite accesul la servicii medicale în străinătate. Este valabil în toate țările UE, precum și în Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. ℹ Pe baza cardului, cetățenii UE beneficiază de servicii medicale asigurate de stat, în aceleași condiții și la același cost ca persoanele asigurate în țara pe care o vizitează. ℹ Sistemele de sănătate din statele UE sunt diferite și unele servicii care sunt gratuite într-o țară pot fi contra cost în altă țară. ℹ Folosind acest card, cetățenii UE pot solicita rambursarea costurilor de la instituția națională din țara lor.”, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu într-o postare de Facebook. Cardul european de sănătate se folosește în spitale sau cabinete din sistemul public ori aflate în contract cu sistemul public din țara respectivă, în aceleași condiții ca pentru cetățenii acelui stat. Cardul nu acoperă tratamente planificate, servicii medicale private, repatriere sau transport medical, pentru care este nevoie de asigurare separată. Se solicită de la casa de asigurări de sănătate unde este înscris titularul, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană
Economie

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

O resursă subterană extrem de importantă va fi extrasă din nou în România datorită banilor europeni, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Materii critice „România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ️ Proiectul este în valoare de 200 de milioane de euro și implică extracția și procesarea șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Compania de stat Salrom urmează să extragă 15.000 de tone de minerale în fiecare an.  ℹ️ Grafitul este un minereu strategic, fiind folosit pentru panouri solare, baterii sau în industria auto. România este printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii. După exploatare, este important să dezvoltăm prelucrarea in România și industriile din zonă. ℹ️ Reluarea activității miniere poate genera companiei Salrom venituri anuale semnificative, ceea ce va însemna și o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor și redevențelor și a dividendelor. ℹ️ În cadrul efortului european de asigurare a materiilor critice mai sunt finanțate din România mina de cupru de la Rovina și un zăcământ de magneziu în județul Bihor.”, a arătat Motreanu într-o postare de Facebook.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești
Eveniment

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești

Europarlamentarii PNL, partid membru al PPE, au cerut Comisiei Europene să acorde sprijin României pentru a se apăra de atacurile cu drone rusești, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Există deja o rezoluție a PE din 2025 „Delegația PNL în Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine România și celelalte state membre afectate de incidentele cu drone. ℹ Împreună cu colegii din delegația PNL, am solicitat Comisiei să ne comunice ce măsuri suplimentare va propune pentru consolidarea securității frontierelor externe ale UE, în special în statele membre aflate în prima linie a conflictului. ℹ Am întrebat Comisia ce instrumente financiare, operaționale și de coordonare are în vedere pentru a sprijini România în consolidarea capacităților de supraveghere, detectare și răspuns la amenințările aeriene. ℹ În doar trei zile consecutive, trei drone au fost doborâte pe teritoriul României. Anterior, numeroase drone au traversat teritoriul României, cel mai grav eveniment având loc la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, rănind o mamă și copilul acesteia. ℹ România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Vom solicita și Parlamentului European să adopte o rezoluție de sprijin pentru consolidarea securității frontierei estice a UE. ℹ Parlamentul European a aprobat anul trecut o rezoluție privind un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. M-am numărat printre inițiatorii rezoluției, alături de mai mulți colegi europarlamentari. ℹ Comisia Europeană a lansat în februarie un plan de contracarare a amenințării pe care dronele o reprezintă la adresa securității UE.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Economie

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Sprijinul se poate tripla „Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Am votat în favoarea acestor măsuri în plenul Parlamentului European, în regim de urgență, ceea ce va permite ca banii să ajungă mai repede la cei afectați. ℹ️ Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. În acest fel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro. ℹ️ Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte. ℹ️ Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). ℹ️ Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC. ℹ️ Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. ℹ️ Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027. ℹ️ Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul
Economie

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul

Parlamentul European a aprobat reguli noi pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Cine plătește șomajul unui român care muncește în altă țară UE „Am aprobat în Parlamentul European reguli mai echitabile pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români. ℹ️ Am clarificat modul se stabilește dreptul la asigurare de șomaj, ținând cont de perioadele în care o persoană a muncit în diferite state membre. ℹ️ Responsabilitatea va reveni țării în care un cetățean a lucrat sau a fost asigurat ultima dată, cel puțin o lună de zile. ℹ️ Persoanele care se mută într-un alt stat membru al UE pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea primi indemnizația de șomaj din statul de origine timp de șase luni. Această perioadă poate fi prelungită până la expirarea dreptului lor la indemnizație. ℹ️ Un lucrător transfrontalier care rămâne fără loc de muncă va primi indemnizația de șomaj din partea statului membru în care a lucrat, a desfășurat o activitate independentă sau a fost asigurat timp de cel puțin 22 de săptămâni consecutive. ℹ️ Lucrătorii detașați într-un alt stat pentru o perioadă de până la 24 de luni  își păstrează asigurarea în statul membru al UE în care este stabilit angajatorul sau în care își desfășoară, în mod obișnuit, activitatea. Pentru a reduce fraudele și erorile, aceștia trebuie să fi fost asigurați cel puțin trei luni înainte de detașare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale
Economie

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale

Refacerea infrastructurii afectate de inundațiile grave din 2025 va fi finanțată și din Fondul de Solidaritate al UE, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Dezastru după inundațiile din 2025 „Am susținut alocarea a 14,3 milioane de euro pentru a oferi sprijin României în urma daunelor cauzate de inundațiile din 2025. Am participat la ședința coordonatorilor din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, în calitate de vice-coordonator al Grupului PPE. ℹ Banii vor proveni din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. ℹ Inundațiile din mai și iunie 2025 au afectat o serie de zone din regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est ale României. Au fost avariate locuințe, drumuri, poduri, lucrări hidrotehnice și alte infrastructuri publice esențiale. ℹ Salina Praid a fost grav afectată după ce apele râului Corund au erodat o parte a albiei. Din cauza inundațiilor, au fost avariate lucrări de protecție și au apărut întreruperi ale alimentării cu energie electrică în zonă. ℹ Banii vor putea fi utilizați pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru serviciile esențiale. ℹ Acești bani pot fi accesați mai rapid, după ce am aprobat, în 2024, în Parlamentul European, reguli noi pentru utilizarea fondurilor UE pentru gestionarea impactului dezastrelor naturale, precum inundațiile și incendiile de vegetație. ℹ Fondul de Solidaritate al UE a oferit peste 10 miliarde de euro în asistență pentru 147 de situații de dezastru, inclusiv 127 de dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare, în 25 de state membre și șase țări candidate la aderare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră