sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ue

488 articole
Internațional

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii

Securitatea și competitivitatea ocupă un loc central în negocierea bugetului european pentru 2028–2034. Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare și în capacitatea economiei de a dezvolta tehnologii și produse, concomitent cu păstrarea finanțării pentru agricultură și regiuni. Poziția leagă protecția cetățenilor de existența unei baze industriale capabile să producă echipamente, să susțină inovarea și să limiteze dependențele strategice. Comisia propune un Fond european pentru competitivitate, coordonat cu programul de cercetare Orizont Europa. Mecanismele ar trebui să faciliteze finanțarea pe parcursul dezvoltării unei tehnologii, de la cercetare până la producție și utilizare. Proiectul bugetar nu reprezintă însă o listă de contracte atribuite. Dimensiunea fondurilor și regulile finale depind de negocierile dintre instituțiile UE și de acordul statelor membre. [2] [3] Ce ar finanța Fondul pentru competitivitate Propunerea legislativă a Comisiei prevede 234,3 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru Fondul european pentru competitivitate. Separat, pentru Orizont Europa sunt propuse 175 de miliarde. Împreună, cele două componente însumează aproximativ 409 miliarde de euro. Această precizare evită dublarea sumelor: cele 175 de miliarde pentru cercetare sunt incluse în pachetul combinat de aproximativ 409 miliarde, nu se adaugă încă o dată acestuia. Fondul ar reuni 14 instrumente existente într-un cadru cu reguli comune și un punct unic de acces pentru solicitanți. Domeniile propuse sunt tranziția curată și decarbonizarea industrială; sănătatea, biotehnologia, agricultura și bioeconomia; tehnologiile digitale; reziliența și securitatea, industria de apărare și spațiul. Obiectivul declarat este reducerea fragmentării finanțării și atragerea capitalului privat alături de resursele publice. Consiliul și-a adoptat poziția parțială asupra fondului la 16 iunie 2026. Mandatul include măsuri destinate IMM-urilor și solicită o implicare mai mare a statelor în administrarea programului. Acordul exclude chestiunile financiare și orizontale, care sunt negociate în cadrul bugetului general. Astfel, stabilirea unei poziții asupra regulilor nu echivalează cu aprobarea definitivă a sumei propuse de Comisie. Cercetarea și transformarea ei în activitate economică Propunerea pentru Orizont Europa păstrează sprijinul pentru cercetarea de excelență și prevede finanțarea colaborării, inovării și infrastructurilor științifice. Comisia urmărește reducerea intervalului dintre închiderea apelurilor și semnarea granturilor. Programul ar include și sprijin pentru întreprinderi care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală, civilă și militară, alături de cercetarea în domenii cu impact economic și social.  Legătura dintre cercetare și competitivitate depinde de etapele ulterioare descoperirii. Un rezultat științific poate necesita testare, demonstrare și investiții pentru a deveni un produs. Comisia propune proiecte ample, finanțate prin combinarea resurselor europene, naționale și private, în domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau energia de fuziune. În această abordare, finanțarea urmărește continuitatea dezvoltării, fără ca succesul comercial al fiecărui proiect să fie garantat. Pentru o întreprindere, existența mai multor instrumente coordonate poate reduce dificultatea identificării finanțării potrivite etapei sale de dezvoltare. Totuși, participarea va depinde de condițiile apelurilor și de evaluarea proiectelor. Consiliul subliniază sprijinul pentru IMM-uri și atragerea investițiilor private. Aceste obiective trebuie transpuse în reguli aplicabile, înainte ca o companie să poată considera finanțarea viitoare drept o resursă disponibilă pentru propriul plan de afaceri. Apărarea industrială și infrastructura de transport În proiectul Fondului pentru competitivitate, componenta pentru reziliență și securitate, industria de apărare și spațiu are o alocare propusă de 125,2 miliarde de euro. Suma nu reprezintă exclusiv achiziții de armament și nu este bugetul total de apărare al statelor membre. Ea acoperă domenii distincte ale finanțării europene propuse, care trebuie diferențiate de cheltuielile militare naționale. O altă componentă este mobilitatea militară. Comisia propune 17,65 miliarde de euro pentru următoarea perioadă bugetară, destinate infrastructurii de transport cu utilizare duală. Podurile, tunelurile, porturile și aeroporturile trebuie să poată susține deplasarea echipamentelor și a personalului, alături de utilizările civile. Programul urmărește reducerea blocajelor care pot întârzia transporturile și consolidarea conexiunilor dintre state. Finanțarea infrastructurii este însoțită de discuții despre procedurile de trecere a frontierelor și coordonarea dintre autorități. Comisia arată că diferențele dintre regulile naționale pot întârzia operațiunile. În consecință, construcția sau modernizarea unei infrastructuri trebuie corelată cu reguli care permit utilizarea ei eficientă. Pentru statele de la frontiera estică, inclusiv România, această relație este relevantă pentru planificarea legăturilor de transport, fără a presupune finanțarea automată a unui proiect anume. Ce instrumente există deja SAFE este un mecanism deja adoptat, separat de negocierea viitorului cadru financiar. Consiliul l-a aprobat în mai 2025, cu o capacitate de până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele participante. Banii susțin achiziții de apărare, în principiu realizate în comun, iar statele beneficiare trebuie să îi ramburseze. Prin urmare, valoarea SAFE nu poate fi prezentată ca o alocare de granturi nerambursabile.  Un alt instrument este Programul privind industria europeană de apărare, EDIP, aprobat definitiv de Consiliu la 8 decembrie 2025, după votul Parlamentului. Acesta prevede granturi de 1,5 miliarde de euro pentru 2025–2027, dintre care 300 de milioane pentru sprijinirea industriei de apărare ucrainene. Programul finanțează cooperarea la achiziții, consolidarea producției și proiecte industriale comune, în condițiile regulamentului adoptat. EDIP include condiții privind originea componentelor. Potrivit Consiliului, componentele provenite din afara UE și a țărilor asociate vizate nu trebuie să depășească 35% din costul total al componentelor produsului final, cu reguli specifice pentru instrumentul destinat Ucrainei. Cerința urmărește consolidarea lanțului european de aprovizionare. Așadar, eligibilitatea finanțării depinde și de structura producției, nu numai de utilitatea militară a echipamentului. Programul prevede, totodată, acțiuni care facilitează accesul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la piața apărării. Pentru furnizori, cooperarea industrială poate implica participarea la proiecte comune și adaptarea la cerințele produselor finanțate. Aceste oportunități sunt supuse regulilor programului și selecției acțiunilor eligibile; adoptarea EDIP nu atribuie automat contracte unei companii. PPE a susținut EDIP, iar reprezentanții săi François-Xavier Bellamy și Michael Gahler au participat la negocierile parlamentare. Grupul a prezentat adoptarea drept un pas pentru consolidarea bazei industriale europene, semnalând totodată distanța dintre ambițiile programului și resursele alocate. Rezultatul legislativ aparține procedurii comune a Parlamentului și Consiliului; rolul PPE poate fi descris prin contribuția sa documentată la negociere și susținerea politică. Pentru evaluarea finanțării securității și competitivității, distincțiile dintre programe rămân decisive. Granturile EDIP, împrumuturile SAFE și alocările propuse pentru perioada de după 2027 au baze juridice, calendare și beneficiari diferiți. Ele pot susține obiective complementare, dar nu formează o singură sumă disponibilă în aceleași condiții. Bugetul viitor va stabili ce resurse suplimentare vor putea susține cercetarea, industria și infrastructura europeană. Siegfried Mureșan: „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României” „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României. Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, o rezoluție prin care cerem creșterea sprijinului european pentru România în fața atacurilor rusești din Marea Neagră și a încălcărilor spațiului aerian al României. În rezoluție, cerem: ➡️ Folosirea fondurilor SAFE încă neutilizate pentru întărirea capacității de apărare a României și Bulgariei. ➡️ Operaționalizarea rapidă a Centrului pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră, cu centre la Constanța și Varna, și asigurarea resurselor necesare funcționării sale. ➡️ Finanțare pentru securitatea la Marea Neagră în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Sunt exact cele trei lucruri pe care le-am cerut și eu în intervenția mea din plen, în dezbaterea care a pregătit această rezoluție. În plus, Parlamentul European cere evaluarea posibilității unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră și sprijin pentru România în detectarea și combaterea dronelor, supravegherea spațiului aerian și protejarea comunităților din Delta Dunării. Rezoluția solicită și întărirea protecției porturilor și a infrastructurii energetice, inclusiv a proiectului Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică a României. Mesajul este clar: România și Bulgaria nu pot fi lăsate singure în fața acestor amenințări. Rolul nostru în apărarea Europei trebuie susținut prin finanțare, echipamente și măsuri concrete.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din PE, pe 22 octombrie a.c. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii
INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare
Politică

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare

Bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene este dezbătut pe toate fronturile la Bruxelles iar o versiune finală este departe de a fi stabilită. Unul din cei mai importanți actori ai negocierilor pe viitorul buget multianual este Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Grupului PPE (Popularii Europeni) din Parlamentul European, dar și coraportor pentru viitorul buget european. DeFapt.ro i-a adresat lui Mureșan mai multe întrebări în legătură cu stadiul negocierilor, cu alocările propuse, cu criticile Parlamentului European și cu sumele pe care le-ar putea primi România. În calitate de coraportor pentru viitorul cadru financiar multianual, ați atras atenția în repetate rânduri asupra propunerilor de compromis ale Consiliului, argumentând că acestea reduc finanțarea pentru noile priorități și lasă fermierii și regiunile subfinanțate. Având în vedere acest blocaj, care sunt liniile roșii absolute ale PPE în negocieri pentru a ne asigura că fondurile pentru coeziune și agricultură nu vor fi sacrificate în favoarea securității, apărării și competitivității? Linia noastră roșie este clară: nu vom finanța noile priorități prin sacrificarea politicilor care au făcut Europa mai puternică, precum agricultura și coeziunea. Acestea sunt și principalele politici din care România primește fonduri europene, iar obiectivul meu este să asigurăm o finanțare adecvată pentru ele și în următorii ani. Ca atare, poziția noastră este că agricultura și coeziunea trebuie să beneficieze de finanțări adecvate, distincte și protejate. Nu vom accepta ca fermierii să concureze cu regiunile pentru aceiași bani și nici ca agricultura și coeziunea să concureze cu apărarea și competitivitatea. Pe de altă parte, susținem nevoia de a finanța noile priorități: apărarea și competitivitatea. Sunt foarte importante și pentru România. Europa are nevoie de toate aceste politici. De aceea, soluția este un buget european mai puternic și introducerea unor noi resurse proprii, nu împărțirea unui buget care este deja insuficient. În cadrul dezbaterilor din plenul Parlamentului European din octombrie 2026, ați declarat ferm că „orice reducere a bugetului care ar slăbi Europa în anii următori nu va constitui o bază pentru aprobarea Parlamentului”. Dacă Consiliul și statele membre vor continua să insiste pe o politică de austeritate bugetară, cum intenționează Grupul PPE și majoritatea proeuropeană din Parlament să își folosească dreptul de veto pentru a impune un buget cu adevărat ambițios? Acordul Parlamentului European nu este o formalitate. Pentru aprobarea bugetului sunt necesare cel puțin 361 de voturi. Toate partidele guvernamentale din cele 27 de state membre reprezentate în Consiliu numără puțin peste 270 de eurodeputați. Deci Consiliul European nu ar putea controla majoritatea din Parlament nici dacă ar vrea. Noi, Grupul PPE, împreună cu liderii celorlalte grupuri politice proeuropene – S&D, Renew Europe și Verzii –, am transmis că reducerile aflate acum pe masă nu pot constitui baza acordului Parlamentului.Consiliul European nu a reușit să ajungă la un acord, în timp ce Parlamentul are o poziție adoptată cu o majoritate puternică încă de acum șase luni. Vrem să adoptăm bugetul la timp, pentru ca fermierii, regiunile, întreprinderile și cercetătorii din România și din întreaga Europă să poată beneficia de finanțare de la 1 ianuarie 2028. Dar nu vom accepta un buget slab, prezentat pe ultima sută de metri și negociat în grabă.Dacă principalele cerințe ale Parlamentului nu sunt incluse, Consiliul nu va putea obține majoritatea necesară pentru aprobarea bugetului. Ați subliniat public faptul că, pentru a finanța bunurile publice europene și noile priorități fără a crește povara directă asupra bugetelor naționale, Uniunea trebuie să găsească noi resurse proprii. Care sunt mecanismele concrete sau taxele la nivelul UE pe care PPE le susține cu prioritate în acest moment și cum plănuiți să depășiți reticența miniștrilor de finanțe de la nivel național? Comisia Europeană a propus un pachet de noi resurse proprii estimat la 57,4 miliarde de euro anual. Noi, Parlamentul, am propus trei resurse suplimentare: o contribuție digitală din partea marilor companii, o resursă bazată pe criptoactive și o contribuție aplicată jocurilor de noroc și pariurilor online. În funcție de forma lor finală, acestea ar putea genera între 18 și 32 de miliarde de euro anual. Numai contribuția digitală ar putea aduce până la 25 de miliarde de euro pe an. Mesajul nostru pentru guverne este simplu: cu cât avem mai multe resurse proprii, cu atât presiunea asupra bugetelor naționale este mai mică. Noile resurse proprii sunt puntea dintre dorința unor state de a-și limita contribuțiile naționale și nevoia Europei de a avea un buget capabil să finanțeze toate prioritățile. Nu le putem explica oamenilor de ce reducem fondurile pentru fermieri, regiuni, securitate și cercetare, în timp ce marile corporații tehnologice globale, din afara Europei, beneficiază gratuit de acces la piața unică europeană. Parlamentul European – dar și dumneavoastră personal – a insistat ca viitorul MFF (buget multianual) 2028–2034 să fie definit prin viteză, substanță și, mai ales, flexibilitate pentru a reacționa rapid la dezastre naturale sau crize geopolitice. Din perspectiva Grupului PPE, cum ar trebui să arate o structură bugetară ideală care să permită o reacție rapidă în caz de criză, fără a fi nevoie de revizuiri birocratice constante care să blocheze fondurile alocate proiectelor pe termen lung? Avem nevoie de predictibilitate pentru investițiile pe termen lung și de flexibilitate pentru situațiile de criză. Fondurile destinate agriculturii, coeziunii, cercetării și infrastructurii trebuie protejate. Un fermier, un primar sau o întreprindere din România nu poate planifica o investiție dacă banii sunt mutați permanent de la un program la altul. În același timp, bugetul trebuie să conțină rezerve reale și instrumente speciale care să poată fi mobilizate rapid în cazul incendiilor, inundațiilor, crizelor energetice sau amenințărilor de securitate. Pentru România, acest lucru este deosebit de important. Suntem expuși atât dezastrelor naturale, cât și riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de situația de la Marea Neagră. Ca atare, flexibilitatea trebuie să însemne bani suplimentari disponibili rapid în situații de criză, dar nu prin realocarea fondurilor deja promise fermierilor, regiunilor sau cercetătorilor. Apărarea, protecția frontierelor, competitivitatea și reconstrucția Ucrainei necesită toate finanțări substanțiale. Cum ar asigura PPE că aceste noi provocări nu se vor face în detrimentul politicii de coeziune și al fondurilor de convergență destinate regiunilor din Europa Centrală și de Est? România demonstrează cel mai bine de ce alegerea dintre securitate și coeziune este una falsă. Investițiile în autostrăzi, căi ferate, energie, porturi și dezvoltarea comunităților contribuie atât la economie, cât și la securitate. Infrastructura construită prin politica de coeziune poate fi folosită inclusiv pentru mobilitate militară și pentru reacția rapidă în situații de criză. Regiunile aflate la frontiera cu Ucraina nu vor deveni mai sigure dacă le reducem investițiile și le lăsăm în urmă. De aceea, apărarea, protecția frontierelor și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie finanțate suplimentar, printr-un buget mai puternic și noi resurse proprii, nu prin reducerea fondurilor de coeziune de care România și celelalte state din regiune au nevoie. România este atât un beneficiar important al fondurilor de coeziune și al celor din cadrul PAC, cât și un stat situat în prima linie a securității europene. Puteți să vă angajați că Grupul PPE nu va susține un acord privind CFM care să reducă, în termeni reali, alocările destinate României din fondurile de coeziune sau din fondurile agricole pentru a finanța noi priorități în domeniul apărării și al competitivității? Voi continua să apăr, ca și până acum, în calitate de coraportor al Parlamentului European și vicepreședinte al Grupului PPE, o finanțare adecvată pentru România din politica agricolă și politica de coeziune. Poziția de buget a Parlamentului – deci și a Grupului PPE – este cea mai favorabilă României dintre toate variantele aflate pe masă. În propunerea Comisiei, alocarea țării noastre este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro. Poziția Parlamentului ar putea crește această sumă la aproximativ 66 de miliarde de euro. Țara noastră nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. Fiind la frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, România are nevoie atât de fonduri pentru agricultură și coeziune, cât și de investiții suplimentare în apărare, protecția frontierelor și infrastructură strategică. În același timp, România poate beneficia de mai multe fonduri, per total, și prin accesarea banilor pentru apărare, competitivitate, cercetare și Erasmus+. Aceste fonduri beneficiază de creșteri importante în buget atât în propunerea de buget a Comisiei, cât și în propunerea Parlamentului și s-ar adăuga anvelopei de 60–66 de miliarde de euro a României. Domnule Mureșan, noua arhitectură bugetară propusă pentru MFF 2028–2034 prevede integrarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii într-un singur instrument gigantic numit Fondul pentru Parteneriat Național și Regional. Există temeri legitime că această comasare va reduce finanțarea reală și va lăsa agricultura expusă altor priorități. Cum se va asigura Grupul PPE că fondurile destinate fermierilor vor rămâne strict protejate și că nu vom asista la o descentralizare birocratică ce va lăsa fermele de familie fără sprijin direct? Poziția noastră este foarte clară și a fost aprobată de Parlament încă din aprilie: viitorul buget trebuie să finanțeze adecvat Politica Agricolă Comună și să prevadă fonduri distincte și protejate pentru subvențiile agricole, pentru zonele rurale, pentru investițiile în modernizarea agriculturii, precum și pentru politica de coeziune. Comasarea acestor politici într-un singur fond comun ar crea riscul ca fermierii, comunitățile rurale și regiunile să concureze între ele pentru aceleași fonduri europene. Nu putem accepta acest lucru. Agricultura și coeziunea trebuie să aibă alocări distincte, clar identificate și protejate. În același timp, autoritățile locale, regiunile și reprezentanții fermierilor trebuie implicați direct în stabilirea și implementarea investițiilor. Simplificarea trebuie să însemne mai puțină birocrație pentru beneficiari, nu mai multă putere discreționară pentru guvernele naționale, în detrimentul beneficiarilor finali ai fondurilor europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE
Internațional

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE

Politica de coeziune finanțează investiții menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. În negocierea bugetului pentru 2028–2034, discuția privește atât volumul resurselor, cât și puterea autorităților locale și regionale de a decide cum sunt folosite. Grupul PPE susține păstrarea unei politici distincte, cu finanțare identificabilă și participarea regiunilor. Comisia propune reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat. Pentru România, dezbaterea are relevanță prin amploarea investițiilor susținute de această politică. La aprobarea acordului de parteneriat pentru 2021–2027, Comisia a anunțat o alocare de 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune. Suma privește perioada actuală și reprezintă finanțare programată, nu dovada că toate fondurile au fost deja absorbite. Ea nu trebuie prezentată drept alocare confirmată pentru bugetul care va începe în 2028. De ce coeziunea este și o politică economică Investițiile regionale pot sprijini transportul, serviciile publice, digitalizarea, cercetarea sau dezvoltarea întreprinderilor. În cazul României, acordul actual prevede finanțări pentru competitivitatea IMM-urilor și colaborarea dintre întreprinderi și universități. Sunt vizate și tranziția energetică, infrastructura de mediu și mobilitatea urbană. Efectul urmărit este dezvoltarea capacității economice a teritoriilor, împreună cu îmbunătățirea condițiilor de viață.  O analiză realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, JRC, și de serviciile pentru politică regională estimează efecte economice care depășesc regiunile beneficiare. Modelarea investițiilor de coeziune din perioadele 2014–2020 și 2021–2027 indică aproximativ 1,3 euro de PIB suplimentar până în 2030 pentru fiecare euro investit și aproape trei euro până în 2043. Sunt rezultate ale unui model economic, nu randamente garantate pentru fiecare proiect. Studiul explică faptul că beneficiile se pot transmite prin relațiile comerciale dintre regiuni. O investiție într-o zonă mai puțin dezvoltată poate genera cerere pentru produse și servicii din alte state. Efectele diferă însă în funcție de structura economiei și de calitatea implementării. De aceea, justificarea politicii de coeziune trebuie însoțită de evaluarea proiectelor și de verificarea modului în care acestea răspund nevoilor locale. Ce propune reorganizarea fondurilor Noua arhitectură discutată pentru 2028–2034 ar reuni într-un plan al fiecărui stat intervenții care sunt acum organizate separat: coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate, alături de Fondul social pentru climă. Consiliul a convenit o poziție parțială asupra regulamentului planurilor naționale și regionale la 16 iunie 2026. Scopul declarat este simplificarea finanțării și corelarea mai bună a investițiilor cu reformele. Caracterul parțial al poziției este important: acordul respectiv exclude chestiuni financiare și orizontale negociate în cadrul bugetului general. Prin urmare, existența unui mandat al Consiliului asupra unor reguli nu înseamnă că sunt fixate definitiv sumele pentru toate regiunile. O autoritate locală trebuie să urmărească atât cadrul european, cât și modul în care viitorul plan național va reflecta prioritățile teritoriului său. La 29 iunie 2026, Consiliul a adoptat și poziții parțiale asupra regulilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Mandatul clarifică domeniile de sprijin și urmărește păstrarea vizibilității politicii de coeziune. Aceste documente permit avansarea negocierilor legislative, însă bugetele programelor rămân dependente de acordul asupra cadrului financiar multianual. Ce cere PPE pentru autoritățile locale Documentul PPE privind politica regională susține menținerea coeziunii ca pilon distinct al viitorului buget, cu resurse și mecanisme de administrare dedicate. Grupul cere ca nevoile să fie identificate pornind de la situația teritoriilor și ca autoritățile locale și regionale să participe la proiectarea și implementarea programelor. Sunt susținute gestionarea partajată și implicarea partenerilor economici și a societății civile. Pentru o primărie sau o administrație regională, participarea poate influența alegerea investițiilor eligibile, calendarul apelurilor și adaptarea condițiilor de finanțare. O regiune afectată de depopulare are alte nevoi decât un centru urban în creștere. Poziția PPE pledează tocmai pentru posibilitatea diferențierii intervențiilor, în limitele obiectivelor europene. În acest model, simplificarea trebuie să reducă dificultățile administrative fără a îndepărta deciziile de comunitățile vizate.  Regiunile de frontieră și cooperarea între state PPE solicită sprijin adaptat regiunilor de la frontiera estică a Uniunii, afectate de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Poziția grupului menționează presiuni economice și nevoia unor instrumente flexibile pentru stabilitate și dezvoltare. Pentru România, această orientare este relevantă în evaluarea proiectelor din teritoriile de frontieră, dar nu stabilește, prin ea însăși, o alocare financiară pentru un anumit județ. Cooperarea teritorială are și reguli specifice. În mandatul Consiliului din iunie 2026, Interreg ar dispune de un plan separat de planurile naționale și regionale, deoarece implică mai mulți parteneri și, în unele cazuri, cooperarea cu state din afara UE. Această particularitate arată că proiectele transfrontaliere necesită proceduri adaptate organizării lor. Bugetul și forma finală a regulilor rămân subiecte ale procesului legislativ. Ce ar trebui să arate rezultatele finanțării Pentru cetățeni, relevanța fondurilor se vede în serviciile și capacitățile create: acces mai bun, infrastructură utilizabilă, întreprinderi mai productive sau competențe care permit ocuparea unui loc de muncă. Modelarea JRC arată că administrarea politicilor influențează efectele investițiilor. În termeni practici, capacitatea instituțiilor de a pregăti și urmări proiecte contează alături de dimensiunea alocării. Cheltuirea fondurilor trebuie legată de obiectivul pentru care au fost acordate. Negocierile vor decide câtă autonomie vor avea regiunile și cât de clar vor fi protejate finanțările dedicate. Pentru beneficiarii români, este necesară diferențierea între proiectele actuale, finanțate în cadrul 2021–2027, și oportunitățile viitoare.  Mureșan vrea șase miliarde de euro în plus pentru România „Fondurile europene au schimbat atât de mult în bine România, încât a devenit noua normalitate să vedem autostrăzi noi, blocuri reabilitate și școli modernizate, împreună cu plăcuța aferentă care arată sursa banilor: bugetul Uniunii Europene. Beneficiile sunt atât de evidente, încât nici euroscepticii nu le pot nega, oricât și-ar dori. România gri, a subdezvoltării, a rămas în trecutul anilor ’90 și, din fericire, noua generație nici nu a cunoscut-o. Nivelul de trai din România, deși nu este încă la nivelul celui din vestul Europei, este mult mai aproape de cel din Germania sau Austria decât de cel din multe state europene care încă nu au aderat la UE. Beneficiile vor continua și în anii următori, dar trebuie să ne asigurăm că vor fi la același nivel. De aceea, în aceste săptămâni, prioritatea zero este să apărăm un nivel cât mai ridicat al viitorului buget al Uniunii Europene, care să poată finanța adecvat politica de coeziune, prin care s-au construit drumuri și s-au modernizat școli în România. Ca negociator-șef al Parlamentului European, obiectivul meu este să apăr fondurile europene și poziția Parlamentului, care prevede o creștere cu 10% a bugetului, ceea ce ar însemna, doar pentru România, șase miliarde de euro în plus.”, a scris recent pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din parlamentul European. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Două miliarde de euro, alocate de UE pentru combaterea cancerului - propunere a europarlamentarului Dan Motreanu
Eveniment

Două miliarde de euro, alocate de UE pentru combaterea cancerului - propunere a europarlamentarului Dan Motreanu

Comisia Europeană sprijină îmbunătățirea tratamentului oncologic prin finanțarea cercetării, dezvoltarea medicinei personalizate și cooperarea dintre centrele specializate. Aceste intervenții fac parte din Planul european de combatere a cancerului, lansat în 2021, care include prevenția, depistarea precoce, diagnosticul, tratamentul și calitatea vieții pacienților. Inițiativa „Diagnostic și tratament pentru toți” O componentă este rețeaua europeană a centrelor oncologice integrate, lansată în noiembrie 2025. Obiectivul este ca, până în 2030, 90% dintre pacienții eligibili să aibă acces la asemenea centre. Cooperarea urmărește îmbunătățirea îngrijirii, pregătirii profesionale, cercetării și participării la studii clinice, prin colaborare între echipe multidisciplinare. Prin inițiativa „Diagnostic și tratament pentru toți”, Comisia susține utilizarea secvențierii genetice pentru identificarea caracteristicilor tumorilor și orientarea tratamentului personalizat. Schimbul rezultatelor între centre poate facilita abordări similare pentru pacienți cu profiluri oncologice comparabile. În ianuarie 2026 a început o acțiune comună destinată extinderii medicinei oncologice personalizate, inclusiv în țările unde aceasta este mai puțin dezvoltată. Imagistica în domeniul cancerului Tehnologiile digitale reprezintă altă direcție. Inițiativa europeană privind imagistica în domeniul cancerului urmărește folosirea datelor și a instrumentelor digitale pentru decizii medicale mai rapide și mai precise. Complementar, programul eCAN Plus, lansat în iunie 2025, susține telemedicina și monitorizarea la distanță, pentru consolidarea capacității digitale a serviciilor oncologice. Cercetarea este finanțată și prin Misiunea UE privind cancerul, din programul Orizont Europa. Apelurile publicate pentru 2026 includ studii clinice pentru optimizarea imunoterapiei în cancerele rezistente la tratament, îngrijiri paliative oferite mai devreme și intervenții pentru calitatea vieții pacienților vârstnici. Sunt direcții de cercetare, ale căror rezultate necesită evaluare clinică. Măsurile vizează și sprijinul acordat după diagnostic: informare, sănătate mintală, recuperare și îngrijire continuă. Rețelele europene de expertiză includ domenii precum cancerele complexe, îngrijirile paliative și supraviețuirea după cancer.  Motreanu cere două miliarde de euro pentru 2028-2034 „Toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la tratament împotriva cancerului, indiferent de regiunea în care locuiesc. Am solicitat Comisiei Europene, alături de mai mulți europarlamentari, măsuri pentru sprijinirea pacienților diagnosticați cu forme rare de cancer, inclusiv tumori cerebrale. ℹ Prin scrisoarea trimisă Comisiei Europene, am cerut revizuirea criteriilor europene de certificare a centrelor oncologice. Expertiza și cercetarea în domeniul cancerelor rare, inclusiv al tumorilor cerebrale, trebuie să fie recunoscute corespunzător. Aceste centre riscă să nu beneficieze de o recunoaștere suficientă în cadrul actual. ℹ Am întrebat Comisia dacă prioritățile identificate de aceste centre sunt integrate în programul Orizont Europa și în Misiunea privind Cancerul, inclusiv prin acordarea unui sprijin pentru studiile clinice multinaționale și pentru metodologiile adaptate cancerelor rare și grupurilor mici de pacienți. ℹ Astfel de măsuri vor fi de ajutor și pentru pacienții români, care trebuie să aibă acces la expertiza medicală și la oportunitățile de tratament disponibile la nivel european. ℹ În calitate de europarlamentar, am propus alocarea a cel puțin două miliarde de euro pentru combaterea cancerului în viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. ℹ Am depus amendamente pentru asigurarea unei finanțări specifice destinate prevenției, screeningului, depistării precoce, îngrijirii oncologice, inovării medicale și cooperării între statele membre.”, a scris europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu pe Facebook.

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate
Internațional

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate

Uniunea Europeană negociază bugetul care va finanța politicile comune între 2028 și 2034, într-un context în care apărarea, competitivitatea și sprijinul pentru Ucraina solicită resurse suplimentare. Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține majorarea fondurilor, concomitent cu păstrarea sprijinului pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor. Discuția privește atât dimensiunea bugetului, cât și regulile prin care banii vor ajunge la beneficiari. În prezent, negocierile nu sunt încheiate.  Ce stabilește cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual, abreviat CFM, fixează limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Aceste plafoane organizează finanțarea politicilor comune și oferă beneficiarilor un orizont de planificare. Bugetele anuale se înscriu în limitele respective. Pentru o autoritate care pregătește o investiție de durată, existența unui cadru multianual permite corelarea etapelor proiectului cu disponibilitatea finanțării.  În acest sistem, angajamentele și plățile au sensuri diferite. Angajamentele reprezintă obligațiile juridice pe care Uniunea le poate asuma, inclusiv prin contracte de finanțare. Plățile reprezintă sumele efectiv achitate într-un anumit an. Un proiect contractat într-un exercițiu bugetar poate genera plăți în anii următori. Astfel, aprobarea unei alocări europene nu echivalează cu transferul sumei către beneficiari.  Bugetul anual pentru 2026 oferă un exemplu concret al acestei diferențe: Consiliul indică 192,8 miliarde de euro în angajamente și 190,1 miliarde în plăți. Acordul dintre Consiliu și Parlament a fost încheiat în noiembrie 2025. Aceste valori se referă la un singur an din actualul cadru 2021–2027 și nu pot fi comparate direct cu totalul propus pentru următorii șapte ani.  În același buget anual, aproximativ 715,7 milioane de euro au fost păstrate ca marjă sub plafoanele angajamentelor, pentru nevoi neprevăzute. Exemplul arată că planificarea financiară include și spațiu pentru reacție la evenimente care nu pot fi anticipate integral. Negocierea unui cadru mai flexibil presupune stabilirea regulilor prin care asemenea resurse pot fi utilizate și a instituțiilor care decid asupra destinației lor. Propunerea Comisiei și mandatul Parlamentului Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială la 16 iulie 2025 și a completat pachetul legislativ în septembrie. Valoarea anunțată este de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe perioada 2028–2034. Propunerea urmărește o organizare mai flexibilă a programelor, stimularea investițiilor și diversificarea veniturilor europene.  Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Poziția cere un buget pentru politici de 1,27% din venitul național brut, iar serviciul datoriei NextGenerationEU, estimat la încă 0,11%, să fie tratat în afara plafoanelor respective. Împreună, componentele reprezintă 1,38% din venitul național brut.  Diferența față de propunerea Comisiei este de aproximativ 175 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Parlamentul prezintă suplimentarea drept o creștere de circa 10%, destinată priorităților de politică publică, fără o majorare suplimentară pentru administrație. Raportul parlamentar a fost coordonat de Siegfried Mureșan, din PPE, și Carla Tavares, din grupul Socialiștilor și Democraților. Mandatul adoptat este poziția instituției, rezultată din votul plenului.  Dincolo de marile alocări economice, propunerea Comisiei continuă finanțarea competențelor, educației, culturii și valorilor europene. Erasmus+ este prezentat ca instrument al investiției în oameni. Pentru beneficiari, dimensiunea totală a bugetului trebuie citită împreună cu distribuția între programe: creșterea ansamblului nu stabilește, prin ea însăși, finanțarea fiecărei activități, iar efectul se vede în regulile și alocările concrete. Ce solicită Grupul PPE În poziția comunicată în aprilie 2026, PPE susține că finanțarea noilor priorități trebuie să fie însoțită de resurse suficiente pentru politicile consacrate. Grupul cere fonduri dedicate agricultorilor și regiunilor, argumentând că alocările identificabile le oferă beneficiarilor predictibilitate. De asemenea, solicită venituri europene suplimentare, pentru ca finanțarea politicilor și rambursarea datoriei să nu depindă exclusiv de contribuții naționale mai mari.  Poziția pune în discuție și arhitectura propusă pentru fondurile administrate în statele membre. Comisia dorește reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat, pentru a coordona investițiile cu reformele. Pentru cetățeni, întrebarea practică este dacă noua organizare va face finanțarea mai accesibilă și dacă proiectele locale vor păstra suficientă stabilitate pe întreaga perioadă de implementare. Aceste efecte depind de regulile finale.  La 7 octombrie 2026, PPE a cerut accelerarea negocierilor între guverne. Siegfried Mureșan a argumentat că adoptarea la timp trebuie însoțită de un nivel de finanțare adecvat. Grupul a anunțat că nu va susține un compromis pe care îl consideră insuficient pentru apărare, competitivitate, regiuni și agricultori. Aceasta este o condiție politică exprimată pentru negocieri, nu o decizie definitivă asupra viitorului buget.  Pe 16 octombrie, Mureșan s-a declarat dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. De ce cifrele trebuie comparate în aceleași prețuri Sumele prezentate în dezbatere folosesc uneori baze diferite. Prețurile curente includ valoarea nominală a banilor în anii respectivi. Prețurile constante, raportate la un an de referință, permit compararea puterii de cumpărare. Curtea de Conturi Europeană explică această distincție în analiza pachetului bugetar. Compararea unei sume în prețuri curente cu una în prețurile anului 2025 poate crea o impresie eronată despre amploarea creșterii.  Contează, de asemenea, includerea rambursărilor aferente instrumentului de redresare. O sumă totală mai mare poate cuprinde obligații financiare care nu reprezintă investiții noi. De aceea, poziția Parlamentului separă finanțarea programelor de serviciul datoriei NextGenerationEU. Pentru evaluarea propunerilor, trebuie urmărite simultan totalul, baza de preț și destinația banilor, astfel încât bugetele comparate să acopere aceleași categorii de cheltuieli. Unde se află negocierile Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie 2026 o nouă variantă de negociere. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, aceasta reduce cu aproximativ 8%, respectiv 141 de miliarde de euro, nivelul propus de Comisie. Documentul președinției organizează discuțiile între guverne; el nu reprezintă bugetul adoptat al Uniunii. Divergențele privesc atât plafonul general, cât și distribuirea resurselor.  Aceeași analiză arată că liderii PPE, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzilor au criticat propunerea comun, la 12 octombrie. Cooperarea între grupuri contează deoarece aprobarea cadrului financiar necesită consimțământul Parlamentului. Sprijinul pentru un buget mai mare depășește, astfel, poziția unei singure familii politice, chiar dacă grupurile pot avea priorități diferite pentru utilizarea banilor. La reuniunea din 15–16 octombrie, Consiliul European a discutat elementele unui compromis și a cerut continuarea negocierilor. Concluziile precizează că un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea beneficiarilor să poată continua din ianuarie 2028. Pentru instituțiile publice, fermieri și întreprinderi, calendarul influențează pregătirea proiectelor și certitudinea accesului la următoarea generație de fonduri europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor
Justiție

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor

Comisia Europeană lucrează la prima strategie anticorupție a Uniunii Europene, un document care ar urma să ofere o abordare comună pentru prevenirea și combaterea corupției în toate statele membre. Strategia este gândită ca o completare a noilor norme europene în materie penală și urmărește să transforme angajamentele politice ale UE în măsuri concrete pentru protejarea democrației, statului de drept și libertăților fundamentale. Călătoriile sponsorizate ale politicienilor, în vizor „Uniunea Europeană își întărește legislația anticorupție. Am votat rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia anticorupție pe care o va prezenta Comisia Europeană. ℹ️ Solicităm armonizarea standardelor de integritate la nivelul UE, în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, ospitalitatea, declarațiile de avere și de interese, precum și călătoriile sponsorizate, pentru toți aleșii și demnitarii de rang înalt. Susținem efectuarea de verificări și aplicarea sancțiunilor în cazul încălcării acestor standarde. ℹ️ Comisia trebuie să promoveze standarde care să garanteze independența operațională, financiară și funcțională a organismelor specializate în combaterea corupției, precum și asigurarea unor resurse umane și financiare adecvate. ℹ️ Solicităm o cooperare consolidată între statele membre și agențiile UE în combaterea corupției transfrontaliere și a criminalității organizate. ℹ️ Susținem o protecție mai puternică pentru avertizorii de integritate, jurnaliștii de investigație și societatea civilă. ℹ️ În luna martie, am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE în ceea ce privește intensificarea luptei împotriva corupției. Am aprobat definiții comune la nivelul UE ale infracțiunilor de corupție, inclusiv darea sau luarea de mită, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență, exercitarea ilegală a atribuțiilor, îmbogățirea ilicită prin corupție.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu pe acest subiect. Directiva 2026/1021 Noua strategie vine într-un context în care Uniunea Europeană și-a modernizat cadrul legislativ anticorupție. Directiva 2026/1021 privind combaterea corupției a intrat în vigoare la 31 mai 2026 și stabilește standarde comune la nivel european. Actul armonizează definițiile unor infracțiuni precum mita, deturnarea de fonduri, traficul de influență, exercitarea nelegală a funcției publice, obstrucționarea justiției și îmbogățirea legată de fapte de corupție. Directiva introduce și reguli minime privind sancțiunile pentru persoane fizice și companii. Un element important este prevenția. Statele membre trebuie să adopte măsuri de integritate și strategii naționale anticorupție, iar anchetatorii și procurorii trebuie să aibă instrumentele necesare pentru investigarea eficientă a faptelor de corupție. Directiva prevede și termene de prescripție suficiente pentru ca dosarele să poată ajunge în fața justiției. Responsabilitatea politică pentru această agendă îi revine comisarului european Michael McGrath, care are în atribuții dezvoltarea unei abordări clare a UE în domeniul anticorupției și utilizarea fondurilor europene pentru sprijinirea măsurilor naționale anticorupție. Parlamentul European a cerut ca viitoarea strategie să includă cartografierea riscurilor de corupție, reguli mai solide pentru achiziții publice, granturi și transparență, precum și răspunsuri la noile riscuri generate de criminalitatea organizată și de schimbările tehnologice.

Meloni îl promovează pe Nicușor Dan: împreună, au coagulat un grup de 17 șefi de stat și de guvern din UE se opun Germaniei și „statelor frugale” care vor tăierea fondurilor de coeziune
Politică

Meloni îl promovează pe Nicușor Dan: împreună, au coagulat un grup de 17 șefi de stat și de guvern din UE se opun Germaniei și „statelor frugale” care vor tăierea fondurilor de coeziune

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a consemnat pe Twitter faptul că, împreună cu Nicușor Dan, au strâns un grup de 17 șefi de state și de guvern din UE care să se opună reducerii fondurilor pentru agricultură și de coeziune, așa cum vor Germania și alte așa-numite „state frugale”, Danemarca, Finlanda, Olanda și Austria.  Citește și: Nou nume pe lista potențialilor premieri: răspuns evaziv când a fost întrebat de această perspectivă. „La această întrebare va răspunde președintele” Meloni și Nicușor Dan vs Germania și alte state bogate din UE „Împreună cu Nicusor Dan, am reunit 17 state membre ale UE din grupul «Friends of Cohesion» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul buget european, asigurând în același timp resurse adecvate pentru a face față noilor provocări ale Europei. Credem cu tărie că acest lucru este posibil – și am adresat o scrisoare comună către Micheál Martin (N.red: premierul Irlandei), în calitate de președinte al Consiliului UE în 2026, în perspectiva următoarelor etape ale negocierilor privind CFM (N.Red: Cadrul Financiar Multianual)”, a scris Meloni, pe Twitter.  Together with @NicusorDanRO 🇷🇴, we united 17 Friends of Cohesion EU Member States around a common objective: preserving Agriculture and Cohesion as central priorities in the next European budget, while ensuring adequate resources to address Europe’s new challenges.We strongly… pic.twitter.com/HLPsaPmBAS — Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) October 3, 2026 „Ne propunem menţinerea nivelului global al finanţării pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună, precum şi alocarea de resurse suplimentare priorităţilor de importanţă majoră, precum securitatea şi apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică şi rezilienţa. În acelaşi timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naţionale”, a scris și Nicușor Dan, pe Facebook.  Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu a avertizat, tot sâmbătă, că vor urma negocieri dure şi complicate în cadrul Uniunii Europene. ”Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislaţia de aplicare şi finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanţări”, a arătat Naumescu. Grupul „Prietenii Coeziunii” va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European, programat în perioada 15-16 octombrie. În scrisoarea celor 17 „prieteni ai coeziunii” se arată: „Prin urmare, considerăm că finanţarea totală destinată Politicii de coeziune şi PAC trebuie menţinută în următorul CFM”.  Printre semnatari se numără Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE
Eveniment

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE

Medicii români din străinătate ar trebui să fie stimulați să se întoarcă în țară, a decis Parlamentul European, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Criză a forței de muncă în sănătate „Uniunea Europeană trebuie să sprijine întoarcerea personalului medical în țările de origine, o măsură care ar fi extrem de importantă pentru România. Am aprobat rezoluția Parlamentului European privind planul UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății. ℹ️ Am solicitat demararea unor programe prin care să facilităm revenirea voluntară și reintegrarea în țările de origine a medicilor sau asistenților medicali care lucrează în alte state membre sau în afara UE. ℹ️ Astfel de programe trebuie să beneficieze de finanțare din fonduri UE, prin programe precum Fondul Social European+, EU4Health, Horizon Europe și prin fondurile politicii de coeziune. ℹ️ Parlamentul sprijină recunoașterea statutului muncitorilor informali. Aceștia trebuie să beneficieze de plată pentru munca lor și de acces la protecție socială. În majoritate femei, îngrijesc persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, dar de multe ori munca lor nu este recunoscută. ℹ️ Zonele fără medici suficienți trebuie sprijinite prin măsuri privind atragerea și păstrarea personalului medical și prin finanțarea infrastructurii medicale. ℹ️ Medicii care aleg mediul rural și zonele cu deficit de personal trebuie să beneficieze de sprijin pentru locuințe, burse, granturi de cercetare, facilități fiscale. ℹ️ Am cerut finanțarea stagiilor și a practicii clinice, condiții de muncă și formare corecte pentru rezidenți, mentorat și investiții mai mari în educația medicală.”, a scris Motreanu pe Facebook. Mai mulți pacienți, mai puțini medici Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit persistent de profesioniști în sănătate, problemă care afectează accesul pacienților la servicii și capacitatea sistemelor publice de a răspunde unei cereri tot mai mari. Potrivit raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, 20 de state membre au semnalat lipsuri de medici, iar 15 au raportat deficit de asistenți medicali în 2022 sau 2023. Pe baza pragurilor minime necesare pentru acoperirea universală a serviciilor, deficitul estimat în UE era de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în 2022. Cifra este o estimare a necesarului, nu numărul posturilor vacante. Una dintre cauzele principale este „dubla provocare demografică”. Populația europeană îmbătrânește și are nevoie de mai multe servicii medicale, în timp ce o parte importantă a personalului se apropie de pensionare. Peste o treime dintre medicii din UE și aproximativ un sfert dintre asistenții medicali aveau peste 55 de ani. În paralel, ponderea populației de cel puțin 65 de ani a crescut de la 16% în 2000 la 21% în 2023 și ar putea ajunge aproape de 30% până în 2050. Presiunea este amplificată de condițiile dificile de muncă, turele prelungite, epuizarea profesională, diferențele salariale și oportunitățile inegale de dezvoltare. Lipsa personalului mărește volumul de muncă al angajaților rămași, favorizând plecările și creând un cerc vicios. Interesul tinerilor pentru profesia de asistent medical a scăzut în mai mult de jumătate dintre statele UE între 2018 și 2022. Mobilitatea internațională oferă o soluție rapidă, dar poate transfera deficitul dintr-o țară în alta. În 2022, intrările de medici formați în străinătate au fost cu 17% mai mari decât în 2019, iar cele ale asistenților medicali cu 72%. În interiorul statelor persistă și dezechilibre între orașe, regiuni rurale și specialități. Consecințele includ timpi mai mari de așteptare, dificultăți în menținerea unor servicii locale și inegalități de acces. Această situație poate limita și investițiile în prevenție, cercetare sau inovare, deoarece resursele sunt direcționate către acoperirea nevoilor operaționale urgente. Răspunsurile recomandate combină extinderea formării, păstrarea personalului prin salarii și condiții mai bune, reorganizarea atribuțiilor profesionale și folosirea atentă a tehnologiilor digitale. Comisia Europeană și OMS Europa derulează și inițiativa „Nursing Action”, finanțată prin EU4Health, pentru recrutarea și menținerea asistenților medicali. Totuși, politicile de personal rămân în principal responsabilitatea statelor membre, iar rezultatele depind de planificarea pe termen lung și de adaptarea măsurilor la nevoile fiecărei regiuni.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială
Eveniment

Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială

Iașiul figurează în raportarea pentru 2025 cu 857 de hectare de spații verzi, echivalentul a 26,15 metri pătrați pe locuitor. Valoarea depășește ușor pragul legal de 26 mp, însă suprafața verde accesibilă efectiv populației ar putea coborî sub 18 mp pe locuitor. Diferența apare deoarece evidențele oficiale, bazate pe Registrul spațiilor verzi din 2011, includ păduri periferice și cimitire, care nu funcționează precum parcurile, scuarurile sau zonele verzi dintre blocuri, relatează Ziarul de Iași. Cât verde au ieșenii în apropierea locuinței Alexandrina Dingă, președintele executiv al Asociației „Civica”, avertizează că indicatorii oficiali nu arată cât de apropiate și accesibile sunt spațiile verzi. Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său Regula 3-30-300 recomandă ca fiecare locuitor să vadă trei arbori de la fereastră, cartierul să aibă 30% acoperire cu arbori, iar cel mai apropiat parc să fie la maximum 300 de metri. Bahluiul, posibil coridor verde-albastru Strategiile municipale prevăd creșterea suprafeței verzi la 30 mp pe locuitor până în 2035 și accesul la un astfel de spațiu în cel mult zece minute de mers. Printre soluțiile propuse se numără conectarea parcurilor, plantarea străzilor și transformarea Bahluiului într-un coridor verde-albastru.

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util
Eveniment

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util

Cardul european de sănătate este documentul gratuit prin care românii asigurați pot primi servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în UE, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit. Valabil nu doar în UE „Cardul european de sănătate permite accesul la servicii medicale în străinătate. Este valabil în toate țările UE, precum și în Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. ℹ Pe baza cardului, cetățenii UE beneficiază de servicii medicale asigurate de stat, în aceleași condiții și la același cost ca persoanele asigurate în țara pe care o vizitează. ℹ Sistemele de sănătate din statele UE sunt diferite și unele servicii care sunt gratuite într-o țară pot fi contra cost în altă țară. ℹ Folosind acest card, cetățenii UE pot solicita rambursarea costurilor de la instituția națională din țara lor.”, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu într-o postare de Facebook. Cardul european de sănătate se folosește în spitale sau cabinete din sistemul public ori aflate în contract cu sistemul public din țara respectivă, în aceleași condiții ca pentru cetățenii acelui stat. Cardul nu acoperă tratamente planificate, servicii medicale private, repatriere sau transport medical, pentru care este nevoie de asigurare separată. Se solicită de la casa de asigurări de sănătate unde este înscris titularul, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană
Economie

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

O resursă subterană extrem de importantă va fi extrasă din nou în România datorită banilor europeni, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Materii critice „România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ️ Proiectul este în valoare de 200 de milioane de euro și implică extracția și procesarea șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Compania de stat Salrom urmează să extragă 15.000 de tone de minerale în fiecare an.  ℹ️ Grafitul este un minereu strategic, fiind folosit pentru panouri solare, baterii sau în industria auto. România este printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii. După exploatare, este important să dezvoltăm prelucrarea in România și industriile din zonă. ℹ️ Reluarea activității miniere poate genera companiei Salrom venituri anuale semnificative, ceea ce va însemna și o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor și redevențelor și a dividendelor. ℹ️ În cadrul efortului european de asigurare a materiilor critice mai sunt finanțate din România mina de cupru de la Rovina și un zăcământ de magneziu în județul Bihor.”, a arătat Motreanu într-o postare de Facebook.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești
Eveniment

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești

Europarlamentarii PNL, partid membru al PPE, au cerut Comisiei Europene să acorde sprijin României pentru a se apăra de atacurile cu drone rusești, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Există deja o rezoluție a PE din 2025 „Delegația PNL în Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine România și celelalte state membre afectate de incidentele cu drone. ℹ Împreună cu colegii din delegația PNL, am solicitat Comisiei să ne comunice ce măsuri suplimentare va propune pentru consolidarea securității frontierelor externe ale UE, în special în statele membre aflate în prima linie a conflictului. ℹ Am întrebat Comisia ce instrumente financiare, operaționale și de coordonare are în vedere pentru a sprijini România în consolidarea capacităților de supraveghere, detectare și răspuns la amenințările aeriene. ℹ În doar trei zile consecutive, trei drone au fost doborâte pe teritoriul României. Anterior, numeroase drone au traversat teritoriul României, cel mai grav eveniment având loc la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, rănind o mamă și copilul acesteia. ℹ România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Vom solicita și Parlamentului European să adopte o rezoluție de sprijin pentru consolidarea securității frontierei estice a UE. ℹ Parlamentul European a aprobat anul trecut o rezoluție privind un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. M-am numărat printre inițiatorii rezoluției, alături de mai mulți colegi europarlamentari. ℹ Comisia Europeană a lansat în februarie un plan de contracarare a amenințării pe care dronele o reprezintă la adresa securității UE.”, a scris Motreanu pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră