miercuri 16 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

332 articole
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană (sursa: Pexels/H.Emre)
Internațional

Elvețienii preferă Europa în privința securității și resping avioanele de luptă americane F-35

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană. Un sondaj publicat duminică de grupul de presă Tamedia arată că elvețienii sunt tot mai favorabili unei apropieri de Uniunea Europeană și NATO în domeniul apărării, în contextul tensiunilor internaționale accentuate. Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană Potrivit datelor colectate online între 31 martie și 1 aprilie, pe un eșantion de 35.132 de persoane, 77% dintre respondenți susțin o cooperare mai strânsă în materie de securitate cu UE, în timp ce doar 21% se opun acestei direcții. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Sondajul mai relevă că 71% dintre elvețieni privesc cu ochi buni o colaborare consolidată cu NATO. Totuși, o majoritate (56%) se opune aderării oficiale la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 37% ar sprijini un astfel de pas. Această atitudine reflectă o nuanțare a poziției elvețiene tradiționale de neutralitate, fără a renunța complet la principiile sale istorice. Echipamente militare europene, nu americane Un aspect important al sondajului este legat de preferințele privind înzestrarea armatei. Nu mai puțin de 82% dintre respondenți consideră că Elveția ar trebui să se doteze militar din Europa, și nu din Statele Unite. În acest context, 66% dintre cei intervievați resping decizia Consiliului Federal din 2022 privind achiziția de avioane de luptă americane F-35, preferând opțiuni europene precum Rafale (Franța) sau Eurofighter (consorțiu european). Sondajul indică și un sprijin majoritar pentru creșterea cheltuielilor militare: două treimi dintre participanți susțin această direcție, în timp ce doar 18% ar dori o reducere a bugetului apărării.

UE introduce taxe pentru produse americane (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE i-a răspuns lui Trump cu tarife pe mai multe mărfuri americane, de la motociclete până la migdale

UE introduce taxe pentru produse americane. Uniunea Europeană a adoptat primele măsuri de represalii comerciale față de tarifele vamale impuse de președintele american Donald Trump, vizând o serie de produse americane, printre care motocicletele, carnea de pasăre și soia, a anunțat Comisia Europeană. Bruxelles-ul consideră tarifele americane nejustificate Executivul comunitar a transmis că tarifele impuse de SUA sunt „nejustificate și dăunătoare”, provocând pierderi economice ambelor părți și afectând comerțul global. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” „UE și-a exprimat clar dorința de a ajunge la un acord echilibrat și reciproc avantajos cu Statele Unite”, a precizat Comisia Europeană. UE introduce taxe pentru produse americane În urma unui vot al celor 27 de state membre, UE va aplica tarife suplimentare de până la 25% pentru produse americane estimate la peste 20 de miliarde de euro. Pe lista vizată se află: produse agricole: soia, carne de pasăre, orez, fructe produse industriale: lemn, produse plastice, echipamente electronice bunuri de consum: motociclete, produse cosmetice În urma unor negocieri interne, bourbon-ul american a fost exceptat de la măsurile europene, după ce Italia și Franța, mari exportatoare de vin, au avertizat că Washingtonul ar putea riposta cu tarife de până la 200% pentru băuturile spirtoase europene. Tarifele vizează strategic statele republicane Strategia Bruxelles-ului a fost construită pentru a afecta economic statele americane dominate de Partidul Republican, formațiunea politică a lui Donald Trump. Astfel se mizează pe o presiune internă în SUA care să încurajeze renegocierea tarifelor. Măsurile intră în vigoare în mai și decembrie Majoritatea tarifelor europene vor fi aplicate începând cu mijlocul lunii mai, în timp ce altele – precum cele pentru migdalele americane – vor intra în vigoare abia în decembrie. Comisia Europeană urmează să anunțe săptămâna viitoare măsurile de răspuns la tarifele americane aplicate automobilelor și altor produse europene.

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Donanemab, tratamentul speranță pentru pacienții cu Alzheimer, blocat de autoritățile europene

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer. Donanemab este unul dintre cele mai promițătoare medicamente, care pot încetini progresul Alzheimer. Deși este aprobat în SUA, Japonia, China și Marea Britanie, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a refuzat aprobarea acestuia în Uniunea Europeană. Donanemab încetinește cu 60% progresia Alzheimer Donanemab este un medicament dezvoltat de compania Eli Lilly, care a demonstrat o reducere cu 60% a progresiei bolii Alzheimer la pacienții aflați în stadii timpurii, conform celor mai recente rezultate clinice. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Compania a prezentat datele complete ale studiului clinic de fază 3 TRAILBLAZER-ALZ 2, care confirmă că Donanemab încetinește semnificativ declinul cognitiv și funcțional la persoanele diagnosticate cu Alzheimer într-un stadiu precoce. Rezultatele au fost făcute publice în cadrul Conferinței Internaționale a Asociației Alzheimer (AAIC) din 2023 și au fost simultan publicate în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA), consolidând astfel importanța și rigoarea cercetării. EMA respinge aprobarea Donanemab Potrivit experților EMA, beneficiile potențiale ale medicamentului nu compensează riscurile serioase pe care le presupune. Autoritatea europeană, cu sediul la Amsterdam, a transmis că posibilele efecte secundare, inclusiv edeme cerebrale și hemoragii, sunt considerate prea periculoase pentru a recomanda utilizarea medicamentului în UE. Medicamentul, aprobat în alte țări Donanemab, cunoscut comercial sub numele de Kisunla, este deja aprobat în Statele Unite, Japonia, China și Marea Britanie. Medicamentul nu vindecă Alzheimerul și nici nu îl oprește, dar poate încetini progresia bolii în stadiile timpurii. Cu toate acestea, EMA rămâne reticentă în privința autorizării, din cauza posibilelor efecte adverse severe. UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer Până în prezent, Uniunea Europeană nu a aprobat niciun medicament care să acționeze direct asupra evoluției bolii Alzheimer. Singura excepție recentă este Lecanemab, un alt anticorp care a primit aviz favorabil din partea EMA, dar care încă așteaptă decizia finală a Comisiei Europene. Inițial, și în cazul Lecanemab, EMA a considerat că riscurile depășesc beneficiile. Totuși, după modificarea dosarului de aprobare și reevaluarea datelor, specialiștii au concluzionat că, pentru o populație restrânsă de pacienți, beneficiile sunt mai mari decât riscurile. La prima evaluare, nu fuseseră luate în calcul analizele pe subgrupuri, aspect remediat ulterior.

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan susține că aderarea Republicii Moldova la UE va fi o prioritate a mandatului său

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat duminică, după o întâlnire cu susținătorii din Chișinău, că sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate absolută a mandatului său, în cazul în care va fi ales președinte al României. Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE „Republica Moldova este cel mai apropiat aliat al nostru. Aderarea sa la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută a mandatului meu de președinte”, a transmis el într-o postare pe Facebook. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue susținerea Chișinăului în drumul său european: „Este esenţial ca România să susţină în continuare Republica Moldova pe drumul său european.” El a amintit că peste un milion de moldoveni sunt și cetățeni români, ceea ce întărește și mai mult responsabilitatea României în consolidarea relațiilor bilaterale. Măsuri propuse: investiții, energie și cetățenie Pentru a întări legăturile dintre cele două țări, Nicușor Dan a propus și un set de măsuri concrete. Printre acestea, intensificarea schimburilor economice, culturale și academice. Simplificarea birocrației vamale și a procedurilor pentru redobândirea cetățeniei române. Crearea unui fond de garantare a investițiilor românești în Republica Moldova. Extinderea interconectării energetice cu sistemul european. „Este imperios să extindem interconectarea energetică, pentru ca Republica Moldova să fie conectată la sistemul energetic european”, a punctat candidatul. România, potențială putere regională cu sprijin pentru Chișinău În viziunea lui Nicușor Dan, relația cu Republica Moldova este esențială pentru poziționarea strategică a României în regiune: „România are oportunitatea de a deveni o putere regională în Europa, iar relaţia cu Republica Moldova este esenţială pentru acest obiectiv.” El consideră că o Românie democratică și orientată spre valorile occidentale reprezintă un pilon de stabilitate pentru Chișinău: „O Românie puternică, cu o direcţie occidentală şi valori democratice, reprezintă o garanţie de securitate pentru Republica Moldova.”

Kit de supraviețuire recomandat de UE (sursa: pexels/Julia M Cameron)
Eveniment

UE recomandă un kit de supraviețuire în cazul unui război. Ce ar trebui să conțină acesta

Kit de supraviețuire recomandat de UE. Uniunea Europeană îndeamnă cetățenii din toate statele membre să își pregătească un kit de supraviețuire care să le permită să supraviețuiască în mod autonom timp de 72 de ore în cazul unui război, al unei catastrofe naturale sau al altor crize majore. Kit de supraviețuire recomandat de UE Potrivit Politico, un document de 17 pagini emis de Comisia Europeană detaliază această recomandare și evidențiază nevoia de a avea suficiente rezerve de alimente și provizii esențiale. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Documentul este intitulat Strategia de pregătire a Uniunii și subliniază: „În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.” Crizele recente – fie pandemii, inundații, atacuri cibernetice sau conflicte militare – au demonstrat că Europa nu își mai permite să rămână într-o stare de reacție. Strategia urmărește crearea unei Uniuni sigure și reziliente, capabilă să anticipeze și să gestioneze pericolele, indiferent de natura sau sursa lor. Ce ar trebui să conțină acest kit? Pe platforma X, comisara europeană Hadja Lahbib a publicat o versiune specială a videoclipului „What’s in my bag”, prezentând conținutul geantei sale de urgență în varianta „ediție de supraviețuire”: ochelari, acte de identitate, o lanternă. Hadja Lahbib scoate succesiv o brichetă, apoi o sticlă de apă, un cuțit elvețian și medicamente esențiale. Kitul trebuie să mai conțină mâncare neperisabilă, bani cash și un încărcător de telefon sunt, de asemenea, în trusa sa de supraviețuire. "Pregătit pentru orice. Acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european", a scris ea în subtitrarea videoclipului ei. Ghiduri pentru cetățeni Un oficial european citat de Euronews a declarat că obiectivul este ca „toată lumea, la niveluri diferite, să dețină, într-un fel, un manual despre ce trebuie făcut când pornesc sirenele de alarmă”. Unele state europene, precum Suedia, au început deja să distribuie ghiduri de pregătire pentru populație, în special în eventualitatea unui conflict armat.  

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE

Pe șest, Marcel Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Lucian Romașcanu, pe un post gras la UE: deși nu are nici o competență în acest domeniul, el va face parte din Curtea de Conturi a Uniunii, de unde va supraveghea utilizarea corectă a banilor europeni. Însă numirea sa efectivă încă nu a fost finalizată.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Guvernul sau PSD n-au comunicat nimic despre această propunere, ea apare într-un document al Parlamentului European.  Fostul director de tabloid Romașcanu, post gras la UE Lucian Romașcanu este din Buzău, ca și premierul Ciolacu, cu care este bun prieten. Soția sa este director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat.  Romașcanu a fost, din 2009 în 2012, directorul tabloidului CanCan. El a fost ministru al Culturii în cabinetul Tudose, din iunie 2016 în ianuarie 2018, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, și, din 2021 în 2023, a deținut aceeași poziție în guvernul Ciucă. În iunie 2024 el a fost ales președinte al Consiliului Județean Buzău.  În august 2020, el a fost înregistrat în timp ce înjura ziariștii care nu veniseră la conferința sa de presă: „O să mai primească o p*l* în c*r toţi”. Ulterior, și-a cerut scuze, dar a încercat să minimalizeze fapta sa: „Se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid am avut o reacţie exagerată care, totuşi, fiind în SPAŢIU PRIVAT şi într-o CONVERSAŢIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică şi, în consecinţă, îmi prezint SCUZELE de rigoare”.  Parlamentul European urmează să emită un aviz asupra candidaturii sale, decizia finală aparţinând Consiliului UE.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Crin Antonescu transmite mesaje „suveraniste” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Antonescu, mesaje „suveraniste”: o atacă pe von der Leyen și îl vrea drept consilier pe Dungaciu

Candidatul PSD-PNL la președinția României, Crin Antonescu, lansează mesaje „suveraniste”: o atacă pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și îl vrea drept consilier pe Dan Dungaciu, susținător AUR, cu dosar penal. Antonescu a făcut aceste afirmații la podcastul lui Robert Turcescu. Crin Antonescu, mesaje „suveraniste” „Ursula von der Leyen, care putea fi judecată cu bune cu rele, cu reuşite, cu mai puţine reuşite în primul mandat, nu trebuia, după părerea mea, să mai ia încă un mandat. Asta nu este vina Ursulei von der Leyen, asta este vina, în primul rând, a PPE-ului”, a spus el despre șefa Comisiei Europene. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Soția sa a fost comisar pentru Transporturi în Comisia Europeană condusă de von der Leyen. „Nu îi împărtăţesc neapărat toate estimările, toate analizele, dar eu, pe un om ca domnul Dungaciu, l-aş vrea, ca să spun aşa, în anturajul meu de lucru, pentru că este bun (...) Nu e putinist, după părerea mea. Dan Dungaciu este un om pe care, repet, uneori pot să fiu de acord sau nu, sunt zone pe care omul le cunoaşte”, a mai afirmat candidatul PSD-PNL la președinție.  Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. În vara lui 2021, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „ Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. În februarie 2022, Dan Dungaciu era frecvent invitat la diferite televiziuni, unde apăra poziția Moscovei, chiar înainte de invazia din Ucraina. „Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat politologul Dan Dungaciu la Europa FM.

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București Foto: Mobilitate.eu
Politică

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București, până vin banii de la UE

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București, până vin banii de la UE, a arătat, azi, Nicușor Dan, într-un mesaj pe Facebook. Primarul general al Capitalei a arătat că această situație se datorează faptului că „bugetul Capitalei a fost drastic diminuat de Guvern”.  Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București „Am avut o întâlnire importantă la sediul Primăriei Capitalei cu membrii conducerii companiei austriece PORR, care a câștigat 3 contracte esențiale pentru reabilitarea infrastructurii de tramvai din București, în valoare de 974 milioane de lei. Aceste proiecte vor moderniza 21,4 km de linii de tramvai din zone strategice ale orașului, precum: Bd. Theodor Pallady, Bd. Basarabia, Calea Călărașilor, Bd. Corneliu Coposu, Bd. Expoziției și Bd. Timișoara. Aceste lucrări vor aduce un real progres pentru mobilitatea bucureșteană și vor contribui semnificativ la dezvoltarea infrastructurii orașului nostru.   Pentru că bugetul Primăriei Capitalei a fost drastic diminuat de Guvern și pentru că nu ne permitem să amânăm lucrări de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea orașului, am găsit, împreună cu reprezentanții PORR, o soluție alternativă : aceștia au acceptat să finanțeze lucrările pe care le vor executa în 2025, până la momentul în care noi vom obține fondurile europene dedicate mobilității.   Vom depune cererile de finanțare în luna iunie prin Programul Operațional Regional pentru reabilitarea celor 14 loturi de infrastructură de tramvai”, a scris primarul general al Capitalei pe Facebook. 

Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice Foto: The White House
Economie

Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice dacă nu elimină taxele vamale pentru whisky

Președintele SUA, Donald Trump, ameninţă UE că-i va taxa cu 200% băuturile alcoolice.  Citește și: Un sinecurist PSD, ex-jurnalist, a ajuns administrator special la uzina de blindate Moreni Comisia Europeană a anunţat miercuri că UE va impune taxe vamale asupra unor importuri americane în valoare de 26 de miliarde de euro începând din aprilie, ca represalii după ce Statele Unite au instituit taxe vamale generale asupra importurilor de oţel şi aluminiu. Pe o lungă listă cu produse americane ce urmează să fie astfel taxate de UE se regăseşte şi whisky-ul. Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice  "Uniunea Europeană, una dintre cele mai ostile şi abuzive autorităţi fiscale şi tarifare din lume, care a fost creată doar cu scopul de a profita de pe urma SUA, tocmai a pus o taxă vamală urâtă de 50% pe whisky", a scris preşedintele american pe reţeaua de socializare Truth Social."Dacă această taxă nu este eliminată imediat, SUA vor pune curând o taxă vamală de 200% pe toate vinurile, şampaniile şi băuturile alcoolice venite din Franţa şi alte ţări reprezentate în UE. Asta va fi minunat pentru afacerile cu vin şi şampanie din SUA", a indicat liderul de la Casa Albă în acelaşi mesaj."Vom câştiga această bătălie financiară cu UE", a promis el miercuri. UE caută "să atace întreprinderile americane, ceea ce nu este corect", iar în acelaşi timp "nu cumpără maşinile noastre", a adăugat Trump. "Nu sunt mulţumit de această bătălie financiară dusă de UE", a mai spus preşedintele american.Prin decizia acestuia, în SUA sunt în vigoare de miercuri taxe vamale de 25% asupra tuturor importurile de oţel şi aluminiu, indiferent de ţara de provenienţă, Trump declanşând astfel un război comercial global, în care UE şi Canada au recurs la măsuri de retorsiune.Totuşi, executivul comunitar a transmis că rămâne deschis la negocieri cu Washingtonul şi a susţinut că astfel de măsuri comerciale protecţioniste nu sunt în interesul nimănui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră