vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

307 articole
Eveniment

Rata populației active, scăzută în România

Rata populației active, scăzută în România. România se află printre țările cu cea mai scăzută rată a populației active din Uniunea Europeană, având doar 66% dintre persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani încadrate în această categorie, față de media europeană de 74%. Aceste date sunt prezentate în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Rata populației active, scăzută în România Potrivit raportului, această situație este determinată de mai mulți factori. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Printre aceștia se numără emigrarea masivă a forței de muncă, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor inactive din motive medicale, scăderea natalității în ultimele decenii și procesul de îmbătrânire a populației. Conform Eurostat, dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii. Această proporție este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 74%. Spre comparație, Suedia înregistrează o rată a populației active de 84%, iar în Polonia și Bulgaria acest indicator depășește pragul de 70%. Rata de ocupare a forței de muncă Populația activă, conform definiției Eurostat, include atât persoanele angajate în mod oficial, cât și pe cele care se află în căutarea unui loc de muncă. În România, dintre cele 8,06 milioane de persoane active în 2023, doar 6,5 milioane aveau un loc de muncă oficial, restul fiind fie persoane cu activități neremunerate, fie lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 54%, sub media europeană de 60%. Cele mai ridicate rate de ocupare se înregistrează în Suedia și Germania, unde peste 70% dintre persoanele din această categorie au un loc de muncă oficial, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania au o rată de aproximativ 60%. Lucrătorii neremunerați și economia informală Diferența dintre populația activă și cea angajată oficial este dată de persoanele ocupate, dar neangajate în sistemul formal. Printre acestea se numără lucrătorii casnici neremunerați, care în România depășesc 200.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul acestor lucrători la nivel european. De asemenea, populația ocupată include aproximativ 840.000 de lucrători pe cont propriu, categorie dominată de agricultorii de subzistență, dintre care aproape 70% se află în risc de sărăcie. Evoluția pieței muncii Evoluția pieței muncii din România indică un trend pozitiv, dar încă persistă vulnerabilități importante. În 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în 2023 acesta s-a redus la 209.000. În același interval, numărul angajaților oficiali a crescut de la 5,8 milioane la 6,5 milioane. Această dinamică reflectă o îmbunătățire a situației, însă persistă probleme semnificative, România având una dintre cele mai ridicate rate ale populației inactive din Uniunea Europeană. Cine face parte din populația inactivă? Populația inactivă este formată din persoanele care nu sunt disponibile pentru muncă din diverse motive. Aceasta include tineri aflați în sistemul de educație sau în programe de formare profesională fără remunerație, pensionari anticipați, persoane cu dizabilități sau afecțiuni medicale grave și indivizi care îngrijesc membri ai familiei fără a fi plătiți. Soluții pentru creșterea ratei de ocupare în România Pentru a îmbunătăți această situație, sunt necesare măsuri eficiente de stimulare a angajării, integrarea lucrătorilor pe cont propriu în economia formală și sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a avea acces mai facil la locuri de muncă. România trebuie să găsească soluții concrete pentru a se apropia de standardele europene și pentru a reduce decalajele existente pe piața muncii.

Rata populației active, scăzută în România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina. Statele Unite au transmis guvernelor europene un set de întrebări esențiale despre măsurile necesare pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate eficiente, relatează Reuters. Washingtonul a subliniat că așteaptă ca Europa să preia conducerea în stabilirea unui cadru de securitate durabil și așteaptă propunerile aliaților săi. Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina Potrivit documentului consultat de Reuters, întrebările adresate de SUA guvernelor europene sunt următoarele: Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți 1) Ce consideraţi că este o garanţie de securitate sau o asigurare (ce pot fi) susţinute de Europa care ar servi drept un factor de descurajare suficient pentru Rusia, asigurând în acelaşi timp că acest conflict se încheie cu un acord de pace durabil? 2) Ce ţări europene şi/sau terţe credeţi că ar putea sau vor participa la un astfel de acord? Există ţări care credeţi că ar fi indispensabile? Ar fi ţara dumneavoastră dispusă să îşi desfăşoare trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace? 3) Dacă forţe militare ale unor ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, care aţi considera că este dimensiunea necesară a unei astfel de forţe conduse de Europa? Cum şi unde vor fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp? 4) Ce acţiuni trebuie să fie pregătiţi să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia atacă aceste forţe? 5) Ce cerinţe de sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesare pentru participarea sa la aceste aranjamente de securitate? Mai precis, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA? 6) Ce capabilităţi suplimentare, opţiuni de echipamente, mentenanţă şi întreţinere este pregătit guvernul dumneavoastră să ofere Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei? Ce mai este pregătit să facă guvernul dumneavoastră pentru a-şi creşte sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin o aplicare mai strictă a sancţiunilor şi o mai bună vizare a ţărilor terţe care îi permit Rusiei să activeze la nivel global.

O Europă mai activă în NATO (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

O Europă mai activă în NATO

O Europă mai activă în NATO. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă necesitatea ca Europa să își asume un rol mai activ în cadrul NATO și să colaboreze strâns cu Statele Unite pentru a asigura securitatea Ucrainei. Declarațiile sale vin într-un moment tensionat al geopoliticii internaționale și al relațiilor transatlantice. Miza unității transatlantice Într-un mesaj ferm, Starmer a afirmat că Marea Britanie va acționa pentru a menține unitatea dintre SUA și Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu vom permite nicio divizare care ar putea deturna atenția de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat premierul britanic, evidențiind riscurile unei Alianțe fragmentate. O Europă mai activă în NATO Premierul britanic a subliniat că Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, mai ales în contextul actualelor amenințări din partea Rusiei. „Acesta este un moment esențial pentru securitatea noastră națională. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a securiza viitorul Ucrainei și pentru a neutraliza pericolul pe care îl reprezintă Rusia”, a declarat Starmer, citat de BBC. Negocieri fără Europa? Declarațiile lui Keir Starmer vin în contextul în care un reprezentant al fostului președinte american Donald Trump a afirmat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Europa nu va fi inclusă la masa negocierilor pentru pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali ai administrației Trump, în zilele următoare ar urma să înceapă în Arabia Saudită discuții de pace între SUA, Rusia și Ucraina – fără participarea directă a Uniunii Europene. Summit european despre Ucraina În paralel, liderii europeni se pregătesc să dezbată situația din Ucraina luni, în cadrul unui summit informal organizat în Franța. Această reuniune va fi crucială pentru a defini poziția Europei în fața noilor evoluții geopolitice și pentru a stabili pașii următori în sprijinul Ucrainei.

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE. Uniunea Europeană riscă să își agraveze problemele economice prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, a avertizat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Tass, oficialul rus a transmis că această strategie va avea un impact negativ asupra economiei comunitare, care se află deja în pragul unei crize. Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE "Actuala creștere a cheltuielilor militare pune deja economia europeană într-o zonă de grave probleme economice, aproape de o criză", a afirmat Peskov. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "Este clar că o nouă creștere a cheltuielilor va avea un impact foarte negativ și va duce la o deteriorare suplimentară a economiei europene", a adăugat acesta. UE își intensifică strategia de apărare Declarațiile oficialului rus vin după reuniunea informală de luni a liderilor statelor membre UE la Bruxelles, unde s-a discutat despre consolidarea capacităților de apărare. Printre temele abordate s-au numărat identificarea celor mai urgente necesități militare ale UE și modalități de finanțare și dezvoltare comună a industriei de apărare. De asemenea, a fost abordată tema întăririi alianțelor internaționale în contextul amenințărilor de securitate, în special din partea Rusiei Liderii europeni au cerut Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, să prezinte o strategie de consolidare a apărării europene. Aceasta ar putea include o creștere a cheltuielilor militare peste pragul de 2% din PIB în statele membre. Rusia acuză lipsa de dialog cu UE Peskov a criticat abordarea liderilor europeni, considerând că accentul pus pe cheltuielile militare și pe alianțele strategice este o strategie eronată. "În loc să se gândească dacă nu ar merita să ia în considerare preocupările Rusiei referitoare la securitatea sa și să înceapă un dialog cu Moscova, Uniunea Europeană alege o abordare extrem de miopă și dezastruoasă, care va afecta toți contribuabilii europeni", a concluzionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să impună măsuri restrictive și sancțiuni țintite împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko, după ceea ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit o „mascaradă” electorală. „Democrația cere alegeri libere, echitabile și transparente. Nu este cazul în Belarus”, a declarat aceasta într-un comunicat oficial. UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus Kaja Kallas a subliniat că reprimarea continuă și fără precedent a drepturilor omului, restricțiile asupra participării politice și accesul limitat la mass-media independentă au lipsit procesul electoral de orice legitimitate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de atacuri hibride asupra vecinilor săi. Eliberarea deținuților politici Bruxellesul cere cu fermitate eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici. Printre aceștia, peste o mie sunt încarcerați arbitrar, inclusiv un angajat al delegației UE. Lukașenko, al șaptelea mandat Duminică, în cadrul unui scrutin prezidențial lipsit de suspans, Aleksandr Lukașenko urmează să obțină cel de-al șaptelea mandat consecutiv, menținându-se la putere din 1994. Opoziția din exil a calificat alegerile drept o „farsă”, iar criticile internaționale continuă să crească.

Călin Georgescu, aberații în serie despre UE și NATO Foto: Captură video
Politică

Călin Georgescu, aberații în serie

Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american, pro-Putin, Alex Jones: „Uniunea Europeană este arma politică a globaliștilor și NATO este cea militară”, a spus, printre altele fostul candidat. Alex Jones a pierdut recent un proces civil și are de plătit milioane de dolari familiilor din Sandy Hook, Texas. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În interviul către Jones, Georgescu a atacat NATO, pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca țările membre să crească alocarea pentru apărare, dar, de fapt, a încurajat ieșirea SUA din NATO - exact ceea ce și-ar dori Rusia. Călin Georgescu, aberații în serie „Uniunea Europeană este arma politică a globaliștilor și NATO este cea militară. Mai mult decât atât, Ursula von der Leyen a fost implicată (în anularea alegerilor - n.r.). De asemenea, avem dovezi despre conversațiile unor membri ai PNL, avem dovezi despre asta. Sunt disperați de ideea că cineva ca mine ar putea opri războiul din Ucraina. Pentru că aceasta este cea mai importantă parte din schema care a expus corupția, ceea ce voiau să facă”, a susținut Georgescu. În plus, el a încercat o divizare a NATO de SUA. „Vreau să vă spun că am descoperit, vă spun oficial, că NATO a preluat conducerea militară de la SUA în ceea ce privește sprijinirea și ajutorul Ucrainei. Cu alte cuvinte, cel mai important aspect pe care vreau să îl subliniez este că NATO se uită la noi ca și cum am fi divizați în două părți. Pentru că președintele Trump caută pacea. Corect? A spus asta mereu. Ei vor să facă ceva diferit, în sensul că vor să dividă NATO, astfel încât NATO să fie susținută de Uniunea Europeană pentru a obține controlul asupra situației din Ucraina. Acesta este un aspect foarte periculos. Dacă ei fac asta, pot să spun că e o situație dramatică. Uitați-vă, vor să facă asta înainte ca Trump să fie numit oficial președinte”, a susținut Georgescu.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Gigi Becali laudă UE și NATO (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Gigi Becali laudă UE și NATO

Gigi Becali laudă UE și NATO. În emisiunea „Culisele fotbalului”, Becali a intervenit telefonic și i-a ținut lui Dan Diaconescu, prezent în platou, un curs scurt despre UE și NATO. Becali a făcut o pledoarie pentru UE și NATO. „Nu mai vorbiți aiurea” Becali a explodat când Diaconescu a invocat faptul că în România nu s-a făcut nimic de 35 de ani. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Băi, nu mai vorbi aiurea, ma, Dane. Nu mai vorbiți aiurea, mă! Păi, bă, Dane, bă! Băi, băi, băi, gândește-te. Tu aveai vreodată, te gândeai vreodată să ai vreun milion de euro? Tu? Acum ai mai multe milioane. Eram primitivi, eram țărănoi și primitivi. Hai să vedem adevărul să nu mai vorbim prostii. Băi, Dane, aveam un buget de 60 de miliarde. Acum avem 300 de miliarde. PIB-ul mai mare! Băi, Dane, noi am întrecut Polonia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor. Hai, mă, să vedem realitatea totuși!”. Gigi Becali laudă UE și NATO În aceeași emsiune, George Becali a amintit de beneficiile României din aderarea la UE. „Bă, Dane, dacă nu era Uniunea Europeana eram niște primitivi, niște săraci lipiți pământului! Tu ascultă ce spun. Băi, nu te mai lua dupa toți nebunii, după toți proștii care vorbesc aiurea! Fără Uniunea Europeana eram vai de capul nostru! Amârâți lipiți pământului eram. Ce zici că au băgat ăștia bani în noi și că au făcut proiectele alea europene și s-a dezvoltat România? Hai, bă, Dane, hai, hai, hai să spun ceva. Bine, mă, hai să văd că voi nu le intelegeti, atunci sa va… Bine, explic băbeste, da, băbește, da. Bine, hai să-ți explic băbește, acolo unde tu… Înainte să intrăm in Uniunea Europeana, terenul era 5 dolari metrul. Da, după ce am intrat în Uniunea Europeana, s-a făcut 500 dolari metrul, imediat, în doi ani. Da, deci de 100 de ori mai mult. Deci tu, ca să înțelegi, casa mea din Pipera, eu am 3 ha. Când, înainte să fiu în Uniunea Europeana, 3 ha cu 10 dolari metrul, 300.000 dolari făcea. Nu, casa, terenul meu, proprietatea mea, da, curtea. Da, acum ea face cu 500 dolari, face 15 milioane, numai. Deci eu sunt mai bogat cu 15 milioane numai că sunt în Uniunea Europeana, terenul casei mele. (…) Eu spun de orice om care e împotriva Uniunii Europene, e prea dobitoc, și prea sărac, și prea prost, și prea înapoiat, și prea sărac întocmai, așa spun.” NATO ne apără de ruși În ce privește NATO, Becali a subliniat faptul că atât timp cât suntem în alianță, suntem în siguranță. „Bă, bă, Dane, acuma să spun eu ce e un lucru că suntem noi în NATO, avem vreo teama noi, are cineva curaj? (…) Rusia, niciodată în viața ta, Rusia n-o să atace un milimetru din pământul României, în primul rând că-i NATO, și în al doilea rând e țară ortodoxa, nu se va atinge. Vine Rusia vreodată să atace? Rusia, România, niciodată în viața ta. Ca atare, ești în NATO, stai domnule liniștit. UE și NATO, „mană cerească” „Eu spun NATO si NATO și Uniunea Europeana pentru noi sunt mană cerească și cu asta vorbesc”, a continuat Becali. „Păi, atunci, deci, cine spune altfel e un prost. E, nu, că e dobitoc, că e prea prost, prea dobitoc și prea idiot, pentru că mă, vrei să spun ceva, mă, Dane, știi ce ne costă, mă? 2% din PIB. Da, până la urmă ce ne costă, mă, 2% din PIB, adică asta și înseamnă… din 300 de miliarde, înseamnă de două ori 6, înseamnă 6 miliarde, da, 6 miliarde de euro contează la un stat ca să fie apărat, să stea cetățeanul pe pământ să doarmă liniștit. Și până la urma, că nu plătim, plătim și cumpărăm, cum ar veni, da, luăm niște ceva, nu-i dăm cadou cuiva să ne apere, că nu dăm camată Americii, înțelegi? Investițiile străine Becali a vorbit și despre investițiile străine în România. (…) Bă, suntem în NATO, băi, noi, dacă suntem în NATO, noi, investițiile străine sunt mult mai multe, de mari miliarde, mă, dacă avem pe teritoriul nostru baze americane, că spun, unii, domnule, cum, teritoriu, baze americane, nu vrem noi. Bă, dobitocule, prostule, bă, când dai baze americane pe teritoriul României, vin investitorii, investesc bani mulți, bă. Băi, dar sunt prea idioți, mă…” Mesaj pentru Georgescu În stilul său, Becali i-a transmis un mesaj și lui Călin Georgescu. "(…) Băi, Georgescu, ce să-i impui tu lui NATO, mă? Băi, vezi de treaba ta, mă, stai puțin.”

Uniunea Europeană își va apără granițele(sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Uniunea Europeană își va apără granițele

Uniunea Europeană își va apără granițele. Declarațiile lui Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, vin în contextul afirmațiilor controversate ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda. Ambițiile expansioniste ale lui Trump Donald Trump a stârnit îngrijorări internaționale după ce a refuzat să excludă utilizarea mijloacelor militare sau economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Această insulă strategică, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, devine un subiect fierbinte în politica globală. Totodată, președintele ales al SUA a menționat și Canalul Panama ca parte a intereselor sale declarate. Uniunea Europeană își va apără granițele Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat poziția fermă a Uniunii Europene. „Nu există nicio îndoială că UE nu va lăsa alte națiuni să îi atace granițele suverane”, a declarat Barrot în cadrul unui interviu pentru France Inter. Acesta a evidențiat puterea și coeziunea continentului european în fața unor posibile amenințări. Noile provocări globale Barrot a afirmat că nu crede într-o invazie a Groenlandei de către SUA, dar a avertizat asupra unui nou context geopolitic. „Am intrat într-o epocă a supraviețuirii celui mai puternic”, a spus ministrul francez. Acest punct de vedere reflectă temerile crescânde legate de o posibilă agendă expansionistă a administrației Trump. Apel la consolidare în Uniunea Europeană Ministrul francez a concluzionat printr-un apel către Uniunea Europeană de a-și consolida poziția. „UE nu trebuie să se lase intimidată, ci să devină mai puternică și mai unită”, a subliniat Barrot. Declarațiile sale vin în contextul apropierii ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie. Provocările viitoare ale Uniunii Pe măsură ce lumea intră într-o nouă eră geopolitică, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de apărarea valorilor și granițelor sale. Declarațiile ministrului francez de externe evidențiază nevoia de unitate și vigilență în fața unor posibile provocări internaționale.

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion (sursa: Facebook/Georgia Today)
Internațional

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion. Zeci de mii de manifestanți pro-europeni s-au adunat în fața Parlamentului georgian din Tbilisi, în noaptea de Anul Nou, transformând cea de-a 34-a zi consecutivă de proteste împotriva deciziei guvernului de a suspenda procesul de aderare la UE într-o celebrare a unității naționale. Suspendarea negocierilor de aderare la UE Protestele au început după decizia guvernului din 28 noiembrie de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Guvernul partidului Visul Georgian este acuzat de derivă autoritară și pro-rusă, o direcție care contravine obiectivului constituțional al Georgiei de integrare europeană. Decizia a stârnit manifestații zilnice, susținute de opoziția pro-occidentală și de o populație în mare parte pro-europeană. Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion Pe bulevardul principal din Tbilisi, în seara de Revelion, manifestanții au creat o atmosferă festivă. Drapelele UE și ale Georgiei au fost fluturate cu mândrie. O masă de sărbătoare lungă a fost amenajată sub luminile de Crăciun, simbolizând unitatea poporului. Ilia Darsavelidze, unul dintre protestatari, a declarat: „Poporul georgian nu va permite unui guvern pro-rus să transforme țara noastră într-un despotism.” Președinta Zurabișvili: „2025 va fi anul victoriei noastre” Președinta în funcție, Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu partidul de guvernământ, s-a alăturat manifestanților. Ea a declarat că mandatul său rămâne legitim până la reorganizarea alegerilor din octombrie. „2024 a fost anul unității noastre, iar 2025 va fi anul victoriei noastre,” a spus aceasta mulțimii. Alegeri controversate și acuzații de autoritarism Mandatul lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, când Mihail Kavelașvili, membru al partidului Visul Georgian, a preluat funcția de președinte. Opoziția și președinta contestă legitimitatea acestuia, denunțând fraudele electorale. Guvernul este acuzat că a folosit violențe și tactici represive împotriva protestatarilor. Violențele poliției și condamnarea internațională Protestele inițiale au fost reprimate cu brutalitate. Poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Peste 400 de persoane au fost arestate, iar Amnesty International a acuzat autoritățile de tortură. Washingtonul și mai multe state europene au impus sancțiuni împotriva responsabililor guvernamentali. Soluția internațională: Noi alegeri pentru ieșirea din criză Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au solicitat autorităților georgiene să organizeze noi alegeri, ca soluție pentru criza politică. Susținerea integrării europene este în continuare larg răspândită, cu peste 80% din populație favorabilă aderării la UE. Între Europa și influența Rusiei Criza din Georgia evidențiază divizarea politică profundă a țării, aflată între aspirațiile europene ale populației și presiunile politice interne de orientare pro-rusă. Viitorul său european depinde acum de soluționarea conflictelor interne și de sprijinul comunității internaționale.

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei (sursa: X/Suomen poliisi)
Internațional

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a tras un semnal de alarmă privind „flota fantomă” a Rusiei, în contextul avarierii unor cabluri submarine în Marea Baltică. Recent, cablul Estlink 2, care leagă Estonia și Finlanda, a fost secționat, iar autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj. Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei În urma incidentului, a fost arestat petrolierul Eagle S, navigând sub pavilionul Insulelor Cook, despre care se crede că a avariat cablul cu ancora sa. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul Potrivit Uniunii Europene, această navă ar putea face parte din „flota fantomă” rusă, utilizată pentru a eluda sancțiunile internaționale. Baerbock a evidențiat pericolele reprezentate de această flotă, descrisă ca fiind compusă din petroliere și nave-cargo folosite de Moscova în mod neoficial. „Această flotă învechită rusă reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea europeană și pentru mediu. Ea este utilizată pentru a finanța războiul ilegal de agresiune în Ucraina,” a declarat Annalena Baerbock. Cablurile submarine, în era digitalizării În cadrul unei declarații acordate grupului media Funke Mediengruppe, Baerbock a subliniat că incidentele repetate de avariere a cablurilor submarine în Marea Baltică nu par a fi simple coincidențe: „Echipajele navelor coboară ancorele în apă, le trag pe fundul mării pe lungimi de kilometri și apoi le lasă în urmă. Este greu de crezut că aceste evenimente sunt întâmplătoare.” Ea a subliniat importanța cablurilor submarine, descriindu-le drept „arterele de comunicații care țin lumea noastră unită” într-o eră digitalizată. Sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei În urma acestor incidente, Annalena Baerbock a solicitat Uniunii Europene să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei. Această măsură ar viza nu doar flota fantomă, ci și alte practici rusești care pun în pericol stabilitatea europeană și siguranța comunicațiilor globale. Avertismentele șefei diplomației germane evidențiază o amenințare complexă ce combină riscuri de securitate, mediu și infrastructură. Solicitarea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei reflectă o abordare fermă pentru protejarea cablurilor submarine și a intereselor europene în Marea Baltică.

UE încearcă să contracareze sabotajul rusesc (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE încearcă să contracareze sabotajul rusesc

UE încearcă să contracareze sabotajul rusesc. Uniunea Europeană a anunțat luni adoptarea primelor sancțiuni ca răspuns la acțiuni hibride desfășurate pe teritoriul său. Sancțiunile vizează agenți ruși acuzați de destabilizare în statele membre UE, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. UE încearcă să contracareze sabotajul rusesc "Aceste acțiuni sunt un răspuns la acțiunile răuvoitoare ale Rusiei și la lipsa sa de respect pentru ordinea internațională bazată pe reguli și legea internațională," se precizează în document. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) Măsuri stricte au fost luate împotriva persoanelor și entităților implicate Sancțiunile includ înghețarea activelor în UE, interdicția de a călători pe teritoriul Uniunii și interzicerea finanțării de către companii europene. În total, 16 indivizi și trei entități sunt vizate. Printre acestea se află unitatea 29155 a GRU, serviciul rus de informații militare, cunoscută pentru implicarea în asasinate externe și atacuri cibernetice. Operațiuni cibernetice și dezinformare Mai mulți indivizi sancționați sunt acuzați că au transmis informații clasificate către FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. În plus, UE acuză Rusia de atacuri cibernetice, sabotaje și campanii de dezinformare, inclusiv în timpul alegerilor europene. "Europenii sunt vizați de campanii de manipulare digitală, precum Doppelganger, care promovează discursuri proruse," explică autoritățile UE. Ingerințele Rusiei în Africa Pe lista sancțiunilor se află și organizații acuzate de propagandă rusă în Africa, cum ar fi „Grupul panafrican pentru comerț și investiții” și „Inițiativa africană”. Aceste entități sunt suspectate de diseminarea dezinformării în țări precum Republica Centrafricană și Burkina Faso. Rusia, acuzată de destabilizare globală Potrivit documentului există tentative de destabilizare în Europa și SUA UE menționează campanii care urmăresc destabilizarea societăților europene, inclusiv acțiuni recente precum vandalizarea simbolurilor evreiești în Franța, coordonată de cetățeni moldoveni sub influența agenților ruși. Aceste atacuri au fost organizate în contextul escaladării conflictelor internaționale, pentru a semăna discordie între comunitățile locale. Răspuns la agresiunile rusești Aceste măsuri fac parte dintr-un regim de sancțiuni adoptat în octombrie 2024, distinct de cel impus pentru invazia Ucrainei. UE și NATO colaborează strâns pentru a contracara tacticile hibride ale Rusiei, vizând atât actori individuali, cât și structuri organizaționale. Noile sancțiuni subliniază determinarea Europei de a proteja securitatea și stabilitatea regiunii în fața amenințărilor externe.

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, îl va primi miercuri, 18 decembrie, la Bruxelles, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de mai mulți lideri europeni, pentru a discuta despre sprijinul continuu pentru Ucraina. Întâlnirea, la care nici un oficial român nu va fi prezent, are loc într-un context sensibil, cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump în SUA. Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă Printre liderii europeni care vor participa la reuniune se numără președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul polonez Donald Tusk și premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia De asemenea, Antonio Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, sunt așteptați să li se alăture. România nu are nici un reprezentant oficial. Sprijinirea Ucrainei, prioritatea discuțiilor Reuniunea va pune accent pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei și pe susținerea acesteia în războiul împotriva Rusiei. Oficialii europeni își reafirmă angajamentul de a sprijini Kievul, în contextul îngrijorărilor legate de posibilitatea suspendării ajutorului militar american odată cu instalarea administrației Trump. Temerile Ucrainei Donald Trump a promis în repetate rânduri că va aduce pacea în Ucraina „în 24 de ore”, fără a oferi detalii concrete despre planurile sale. Această retorică a amplificat temerile Kievului că ar putea fi presat să accepte un acord care nu respectă cerințele sale legate de suveranitate și securitate. Discuții despre trupe europene de menținere a păcii Franța și Germania au început să ia în considerare posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina pentru a garanta un eventual armistițiu. Cu toate acestea, liderii europeni subliniază că prioritatea actuală este întărirea sprijinului militar, astfel încât Ucraina să fie într-o poziție de forță în eventualitatea unor negocieri. Declarațiile șefei diplomației europene „Trebuie să fie pace pentru a trimite soldați ai păcii, dar Rusia nu vrea pace”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a îndemnat la intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina, în contextul escaladării conflictului și a incertitudinilor geopolitice. Importanța reuniunii NATO Această întâlnire crucială subliniază unitatea Europei și a NATO în sprijinirea Ucrainei, în ciuda provocărilor globale. Discuțiile de la Bruxelles vor fi decisive pentru conturarea strategiei viitoare, inclusiv în ceea ce privește ajutorul militar și diplomatic destinat Kievului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră