duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

463 articole
Internațional

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba echilibrul din UE

Bulgaria votează din nou, duminică, după ani de instabilitate politică, într-un scrutin care ar putea redesena echilibrul de putere din țară. Favorit în sondaje, fostul președinte Rumen Radev promite să răstoarne sistemul, însă victoria sa ridică întrebări serioase despre direcția politică a Bulgariei în privința UE, și capacitatea de a forma un guvern stabil. Alegeri în Bulgaria: Radev conduce detașat Bulgaria intră duminică, 19 aprilie 2026, în al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani, semn al unei crize politice devenite aproape structurale. Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În centrul acestei campanii nu se află doar un partid, ci un om: fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat în ianuarie, înainte de finalul mandatului, pentru a reintra în jocul politic cu o formațiune nouă, „Bulgaria Progresistă”. Toate marile institute de sondare îl dau favorit clar, cu un avans consistent în fața GERB, partidul lui Boiko Borisov, însă întrebarea reală nu mai este dacă Radev câștigă, ci dacă va putea transforma victoria într-o majoritate funcțională. Cine este Rumen Radev și de ce contează atât de mult Rumen Radev nu este un outsider clasic. Este un politician cu nouă ani de președinție în spate, fost pilot militar și fost comandant al Forțelor Aeriene, care a cultivat constant imaginea unui om de stat aflat deasupra partidelor, dar în conflict deschis cu establishmentul. Presa bulgară observă că, spre deosebire de alți lideri apăruți rapid pe scena politică, Radev intră în această cursă cu un capital de notorietate deja format: popularitate personală, experiență instituțională și o lungă istorie de confruntări cu partidele care au guvernat țara în succesiuni fragile și alianțe de circumstanță. Noua sa platformă electorală este construită aproape integral în jurul propriei imagini. BNT a remarcat că prioritățile anunțate de „Bulgaria Progresistă” sunt „demontarea modelului oligarhic”, reforma procuraturii, alegerea unui nou procuror general legitim, transparentizarea proprietății media și accelerarea dezvoltării economice.  Radev și-a prezentat proiectul politic drept o tentativă de a rupe legăturile dintre oligarhie, corupție și putere. De ce are priză la electorat Explicația succesului său ține în mare măsură de oboseala publică. După ani de parlamente fragmentate, coaliții improbabile și guverne scurte, o parte a electoratului caută mai degrabă un lider recognoscibil decât o formulă ideologică limpede. Tocmai aici excelează Radev: oferă imaginea unui centru de gravitație într-un sistem perceput ca haotic. Sondajele prezentate de Mediapool, Alpha Research, Trend și Market Links îl plasează în jurul a 31-34% din intențiile de vot, în timp ce GERB rămâne la aproximativ 19-20%, iar PP-DB, alianța reformistă și proeuropeană, la 11-13%. DPS este și el în zona 9-10%, iar alte partide oscilează în jurul pragului parlamentar. Pe scurt, Radev captează două tipuri de nemulțumire: furia față de corupție și deziluzia față de vechile partide. Tocmai această suprapunere îi explică forța electorală, dar și ambiguitatea. Portretul politic: între discurs anticorupție și reflexe suveraniste Presa bulgară îl descrie pe Radev drept un lider cu un mesaj deliberat "elastic".  El încearcă să țină împreună un bazin eterogen: alegători exasperați de corupție, foști votanți socialiști, segmente conservatoare și electorat cu reflexe pro-ruse. Campania sa este construită mai puțin pe claritate doctrinară și mai mult pe opoziția față de „modelul Borissov-Peevski”, adică rețeaua de influență asociată vechilor centre de putere. În ultimele zile de campanie, Radev a promis chiar că nu va face coaliție cu GERB și DPS, dar a lăsat o ușă întredeschisă pentru discuții pe politici comune cu PP-DB, fără a clarifica până unde poate merge această deschidere. Această flexibilitate îi aduce voturi, dar și suspiciuni. Criticii spun că „Bulgaria Progresistă” este mai degrabă un vehicul personal decât un partid doctrinar coerent. Marile controverse: Rusia, Ucraina, euro Aici începe partea cea mai complicată a portretului lui Radev. Dacă susținătorii îl văd drept un patriot pragmatic, adversarii îl consideră politicianul care a normalizat ambiguitatea pro-rusă în centrul politicii bulgare. Controversa majoră ține de pozițiile sale privind Rusia și războiul din Ucraina. Mediapool a relatat chiar vineri, 17 aprilie, că Radev și-a apărat vechea formulă „Crimeea este rusă”, numind-o o „poziție realistă”, deși a insistat că el se consideră pro-bulgar și proeuropean. Acest episod reînvie una dintre cele mai sensibile dispute din cariera sa: refuzul de a adopta o linie fermă anti-Kremlin, chiar și atunci când Bulgaria, stat membru UE și NATO, era așteptată să o facă mai clar. Criticile nu vin doar din partea adversarilor de partid. În 2025, Atlantic Council Bulgaria l-a acuzat deschis că „servește interesul rusesc” prin opoziția față de planul european ReArm Europe și prin retorica sa despre securitatea continentală. Chiar dacă această poziție aparține unei organizații și nu este un fapt juridic, ea arată cât de polarizant a devenit Radev în tabăra euro-atlantică. Al doilea mare nod controversat este euro. Radev s-a opus grăbirii integrării monetare și a fost asociat, încă din 2025, cu ideea unui referendum privind moneda unică. Pentru electoratul anxios în fața inflației, acest mesaj poate fi eficient. Pentru proeuropeni, însă, alimentează temerea că fostul președinte joacă periculos cu sensibilități anti-occidentale într-un moment strategic pentru Bulgaria. Argumentele pro și contra În favoarea lui Radev se invocă trei lucruri. Primul: are autoritate publică reală și este perceput de mulți alegători drept ultima figură politică importantă care nu s-a compromis complet în ciclul interminabil al coalițiilor. Al doilea: a înțeles mai bine decât ceilalți că principalele angoase sociale sunt inflația și corupția. Al treilea: reușește să vorbească pe înțelesul unui electorat care nu mai crede în formule tehnocrate. Împotriva lui se adună însă contraargumente la fel de puternice. Este acuzat că mizează pe ambiguitate strategică, că evită să spună limpede unde se poziționează în raport cu Rusia, că a construit mai degrabă o mișcare personală decât un partid și că, în lipsa unor alianțe naturale, poate duce Bulgaria spre încă o perioadă de blocaj parlamentar. Mai mult, unii comentatori bulgari se întreabă dacă mesajul său anticorupție poate fi credibil pe termen lung în lipsa unei echipe politice solide și omogene. Cine sunt rivalii și ce șanse au Principalul contracandidat rămâne GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov. Este partidul cu cea mai puternică structură teritorială și cu experiență mare de guvernare, dar vine erodat de uzură și de imaginea unui vechi sistem pe care tocmai Radev îl denunță. În sondaje, GERB este clar pe locul al doilea, la mare distanță de lider. Șansa reală a lui Borisov nu este să câștige scrutinul, ci să fie indispensabil la formarea unei majorități. Pe locul următor se află PP-DB, alianța liberală, reformistă și ferm proeuropeană. Este singura forță care poate revendica serios tema anticorupției fără bagajul geopolitic al lui Radev, dar are o bază electorală mai îngustă și pare incapabilă, de una singură, să concureze pentru primul loc. Șansa alianței este să devină pivot de coaliție, deși diferențele de politică externă față de Radev sunt reale și pot bloca orice colaborare durabilă. DPS, partidul asociat cu influența lui Delyan Peevski, rămâne relevant ca scor, dar profund toxic pentru o parte importantă a electoratului și pentru partidele care și-au construit campania tocmai împotriva „oligarhiei”. Tocmai de aceea, deși are pondere parlamentară, este greu de imaginat ca partener declarat într-o formulă stabilă fără costuri mari de imagine. În fine, partidele mici pot complica decisiv ecuația. P Presa bulgară notează că există formațiuni aflate la limită, iar numărul lor va conta enorm: cu cât intră mai multe în parlament, cu atât devine mai greu de construit o majoritate. Ce e de urmărit după vot Dacă sondajele se confirmă, Rumen Radev va ieși din alegeri ca marele câștigător simbolic al momentului. Dar victoria sa ar putea fi, paradoxal, incompletă. El poate domina scrutinul și totuși să descopere că nu are parteneri naturali, că este prea pro-rus pentru liberalii proeuropeni și prea anticorupție pentru vechile rețele de putere. Miza alegerilor de duminică nu este doar cine iese primul, ci dacă Bulgaria intră într-o nouă etapă politică sau într-un nou cerc de instabilitate.

Alegeri în Bulgaria, Rumen Radev e favorit (sursa: Facebook/Румен Радев)
Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE (sursa: Pexels/Anatolii Hrytsenko)
Internațional

Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE: bilanțul dur al Brexit și scenariile unei reintegrări

La un deceniu de la Brexit, majoritatea britanicilor se declară favorabili revenirii în Uniunea Europeană, pe fondul unui bilanț tot mai critic al ieșirii. Costurile economice, de la scăderea investițiilor la reducerea comerțului, și tensiunile politice persistente au transformat Brexitul într-un subiect care continuă să fragmenteze scena publică și să pună presiune pe decidenți. În acest context, revine în prim-plan întrebarea esențială: cum ar putea Marea Britanie să se reintegreze în UE și care ar fi pașii concreți ai unui asemenea proces? Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE La un deceniu de la referendumul pentru Brexit, tot mai mulți britanici susțin revenirea în Uniunea Europeană, nu doar reintegrarea în piața unică. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Potrivit unei analize realizate de Best for Britain, peste 80% dintre votanții laburiști, liberal-democrați și verzi susțin această opțiune. În total, 53% dintre alegători ar vota pentru o revenire completă în UE. Laburiștii, prinși între două tipuri de electorat Experții avertizează că poziția „de mijloc” adoptată de Partidul Laburist riscă să erodeze sprijinul atât în rândul alegătorilor progresiști, cât și în zonele tradițional muncitorești, cunoscute drept „red wall”. Deși 61% dintre britanici susțin actuala abordare a guvernului privind relațiile cu UE, doar 19% o fac cu convingere, ceea ce indică o susținere fragilă. Sprijin puternic pentru revenire în rândul alegătorilor de stânga Datele arată un consens clar în rândul electoratului de stânga: 83% dintre votanții laburiști, 84% dintre cei liberal-democrați și 82% dintre alegătorii verzi susțin reintegrarea în UE. Chiar și în rândul conservatorilor și al susținătorilor Reform, există deschidere, cu 39%, respectiv 18% favorabili acestei idei. Riscurile „soluțiilor de compromis” și dilema suveranității Tom Brufatto, reprezentant al Best for Britain, avertizează că soluțiile intermediare pot deveni riscante pe termen lung. Scenariile analizate includ menținerea acordului negociat de Boris Johnson, divergența față de UE sau reintegrarea în uniunea vamală și piața unică. Această din urmă opțiune ar presupune cedarea unor competențe de reglementare, redeschizând dezbaterea sensibilă despre suveranitate. Marea Britanie, între aliniere și lipsa influenței Strategia laburiștilor de aliniere la piața unică fără aderare ar transforma Regatul Unit într-un „preluator de reguli”, fără putere reală de decizie. Un exemplu este acordul sanitar și fitosanitar (SPS), care urmărește reducerea barierelor comerciale pentru exporturile agricole, dar implică adaptarea la reguli europene fără participare la elaborarea lor. Critici la adresa „strategiei tăcerii” privind Brexit Sociologul John Curtice a criticat lipsa unei poziții ferme a laburiștilor, numind-o „strategia tăcerii”. El avertizează că pierderea electoratului liberal ar putea fi mai gravă decât cea a votanților pro-Brexit, în condițiile în care partidul pierde mai mulți alegători către liberal-democrați și verzi decât către formațiunile eurosceptice. Brexit, văzut tot mai mult ca o eroare Fostul lider laburist Neil Kinnock consideră că Brexit a produs daune majore și crede că, în timp, opinia publică va susține revenirea în UE. În același timp, analistul Anand Menon subliniază contradicțiile din strategia actuală: un cost economic estimat la 8% din PIB este contrabalansat de beneficii modeste, de aproximativ 1% creștere. Presiuni politice și costuri administrative în creștere În contextul presiunilor venite din partea partidelor rivale, strategia de aliniere treptată riscă să crească dependența de regulile europene și să genereze costuri administrative semnificative. Monitorizarea constantă pentru evitarea deviațiilor de la standardele UE devine o necesitate, iar, în opinia experților, situația actuală este „foarte inconfortabilă” din punct de vedere administrativ. Brexit, un experiment economic și politic costisitor La aproape un deceniu de la Brexit, bilanțul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană este tot mai clar conturat. Dincolo de promisiunile inițiale privind „recâștigarea controlului”, Brexit s-a dovedit un experiment cu efecte economice semnificative și consecințe politice complexe, care continuă să redefinească poziția Regatului Unit în lume. Costul economic: o economie mai mică și mai puțin competitivă Majoritatea analizelor economice converg către o concluzie clară: Brexit a redus dimensiunea economiei britanice. Estimările recente indică o scădere a PIB-ului cu aproximativ 6%–8% față de scenariul în care Marea Britanie ar fi rămas în UE. Această pierdere nu s-a produs brusc, ci gradual, pe fondul incertitudinii, al noilor bariere comerciale și al reorientării investițiilor. Studiile arată că investițiile companiilor sunt cu 12%–18% mai mici decât ar fi fost în absența Brexitului, în timp ce productivitatea și ocuparea forței de muncă au fost, de asemenea, afectate. În termeni concreți, impactul se traduce prin venituri mai mici pentru stat și pentru cetățeni. Analize ale Parlamentului britanic indică pierderi de până la 90 de miliarde de lire anual din venituri fiscale, precum și o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor cu mii de lire. Comerțul: ruptura cu principalul partener economic Una dintre cele mai vizibile consecințe ale Brexitului este scăderea intensității comerciale. Regatul Unit a devenit o economie mai puțin deschisă, iar ponderea comerțului în PIB a scăzut cu aproximativ 12% după 2019, mult peste media altor economii G7. Exporturile britanice rămân semnificativ sub nivelurile pre-Brexit, iar noile proceduri vamale și reglementările au crescut costurile pentru companii. Studiile arată că aceste bariere au afectat în special întreprinderile mici, multe dintre ele renunțând complet la comerțul cu UE. Deși acordurile comerciale cu alte state au fost prezentate ca o soluție, impactul lor economic este limitat: unele estimări guvernamentale indică beneficii de doar 0,1% din PIB pe termen lung. Investiții și productivitate: efectele „invizibile” ale incertitudinii Unul dintre cele mai profunde efecte ale Brexitului a fost reducerea încrederii investitorilor. Incertitudinea prelungită privind reglementările și accesul la piața europeană a determinat companiile să amâne sau să redirecționeze investițiile. Datele arată că investițiile în Marea Britanie au rămas constant sub nivelul altor economii comparabile, ceea ce a afectat capacitatea de creștere pe termen lung. Acest fenomen are consecințe structurale: productivitate mai scăzută, inovare redusă și o economie mai puțin competitivă. Practic, Brexit nu a produs doar un șoc punctual, ci o „eroziune lentă” a potențialului economic. Costul politic: o societate fragmentată Dincolo de economie, Brexit a lăsat în urmă o societate profund divizată. Referendumul din 2016 a creat o falie între generații, regiuni și niveluri de educație, iar aceste tensiuni persistă și astăzi. Politic, Brexit a reconfigurat scena britanică. Partidele au fost obligate să își redefinească identitatea în raport cu Europa, iar tema a devenit un marker ideologic central. În același timp, relația cu UE a rămas o sursă constantă de tensiune în politica internă. Criticii susțin că ieșirea din UE a redus influența globală a Regatului Unit, care nu mai participă direct la deciziile europene, deși este afectat de acestea. Suveranitate vs. influență: un echilibru fragil Unul dintre argumentele centrale ale susținătorilor Brexitului a fost recâștigarea suveranității. În practică, însă, situația este mai nuanțată. Deși Marea Britanie are acum control formal asupra legislației sale, în multe domenii este nevoită să se alinieze la standardele europene pentru a putea exporta pe piața UE. Acest fenomen, numit „rule-taking”, presupune adoptarea regulilor fără a avea un cuvânt de spus în elaborarea lor. Astfel, suveranitatea câștigată juridic este, în anumite sectoare, limitată economic. Cum s-ar putea reintegra Marea Britanie în UE Discuția despre o eventuală revenire în UE este din ce în ce mai prezentă, dar procesul ar fi complex și de durată. Există mai multe scenarii posibile: 1. Reintegrarea în piața unică și uniunea vamală Aceasta ar reduce semnificativ barierele comerciale, dar ar presupune acceptarea regulilor europene și a jurisdicției instituțiilor UE. Din punct de vedere politic, este o opțiune dificilă, deoarece ar redeschide dezbaterea despre suveranitate. 2. Acorduri sectoriale Marea Britanie ar putea negocia acorduri specifice, de exemplu în domeniul agriculturii sau energiei. Acestea ar aduce beneficii limitate, dar ar evita compromisurile majore. 3. Revenirea completă în UE Aceasta ar implica reluarea procesului de aderare, cu toate condițiile aferente: acceptarea acquis-ului comunitar, contribuții la bugetul UE și, posibil, angajamente privind libera circulație. În plus, revenirea ar necesita un consens politic intern și, probabil, un nou referendum. Între costuri și oportunități La 10 ani de la Brexit, bilanțul este mai degrabă unul al costurilor decât al beneficiilor. Economia britanică este mai mică, comerțul mai slab, iar influența politică mai limitată. Cu toate acestea, dezbaterea rămâne deschisă. Brexit nu este un eveniment încheiat, ci un proces în desfășurare, ale cărui efecte continuă să se acumuleze. Întrebarea esențială nu mai este dacă Brexit a avut un cost, ci dacă Marea Britanie va decide, în timp, să îl corecteze și în ce formă.

Cazul Oliver Varhelyi, UE finalizează ancheta (sursa: X/Oliver Varhelyi)
Internațional

Ungaria, nou caz de spionaj la vârful UE: ancheta se apropie de final în cazul comisarului Varhelyi

Ancheta deschisă de Comisia Europeană în cazul comisarului ungar Oliver Varhelyi, vizat de suspiciuni privind posibile acțiuni de spionaj în interiorul instituțiilor europene, se apropie de final, potrivit unui anunț oficial. Citește și: Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire interceptată între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov Investigația, lansată în octombrie, ar putea fi finalizată în perioada următoare, iar concluziile ar urma să fie prezentate Parlamentul European. Un subiect sensibil Executivul european a tratat până acum dosarul cu discreție, pe fondul riscului ca subiectul să fie exploatat politic în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria. Citește și: Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă” Între timp, scrutinul a fost câștigat de Peter Magyar, care l-a învins pe premierul în exercițiu Viktor Orban. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, au fost înregistrate progrese în anchetă, iar Parlamentul va fi informat după finalizarea procedurilor administrative. Cazul are la bază relatări din presa europeană potrivit cărora, între 2012 și 2018, autoritățile ungare ar fi exercitat presiuni asupra unor angajați ai instituțiilor UE pentru a furniza informații sensibile. Cazul Oliver Varhelyi Ancheta declanșată de Comisia Europeană în cazul comisarului ungar Oliver Varhelyi are la bază o serie de dezvăluiri jurnalistice privind posibile activități de spionaj desfășurate de autoritățile de la Budapesta în interiorul instituțiilor europene. Investigația europeană, lansată în octombrie 2025, este considerată una dintre cele mai sensibile din ultimii ani la nivelul Uniunii Europene, întrucât vizează potențiale ingerințe ale unui stat membru în propriile structuri comunitare. Scandalul a izbucnit după publicarea unei anchete realizate de platforma de investigații Direkt36, în colaborare cu publicații precum Der Spiegel și De Tijd. Potrivit acestor surse, serviciile de informații ungare ar fi desfășurat, începând cu anii 2010, operațiuni de colectare de informații la Bruxelles, vizând în special instituțiile Uniunii Europene. Jurnaliștii au relatat că agenți ai serviciilor ungare ar fi acționat sub acoperire diplomatică în cadrul reprezentanței permanente a Ungariei pe lângă UE. Aceștia ar fi încercat să recruteze cetățeni ungari angajați în instituțiile europene, pentru a obține informații sensibile despre procesele decizionale de la Bruxelles. Potrivit investigațiilor, metodele utilizate includeau întâlniri informale, apeluri la loialitatea națională sau promisiuni de sprijin profesional. În unele cazuri, oficialii europeni ar fi refuzat astfel de propuneri și ar fi raportat comportamentele suspecte. Perioada vizată și contextul politic Activitățile descrise ar fi avut loc în perioada 2012–2018, într-un context marcat de tensiuni crescute între guvernul condus de Viktor Orban și instituțiile europene. Disputele vizau, în principal, statul de drept, independența justiției și gestionarea fondurilor europene. Potrivit investigațiilor, serviciile de informații ungare ar fi urmărit să obțină informații interne pentru a anticipa deciziile Bruxelles-ului care ar fi putut afecta interesele politice și economice ale guvernului de la Budapesta. Rolul lui Oliver Varhelyi În centrul controversei se află poziția ocupată de Oliver Varhelyi în perioada investigată. Între 2015 și 2019, acesta a fost șeful reprezentanței permanente a Ungariei la Uniunea Europeană, având un rol-cheie în relația diplomatică dintre Budapesta și Bruxelles. Potrivit investigațiilor jurnalistice, o parte dintre agenții de informații ar fi operat chiar în cadrul acestei reprezentanțe, sub acoperire diplomatică. În unele relatări se menționează că aceștia ar fi fost sub autoritatea structurii conduse de Varhelyi în acea perioadă. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi publice care să ateste implicarea directă a comisarului în aceste activități. Varhelyi a negat orice cunoaștere a unor tentative de recrutare sau operațiuni de spionaj desfășurate în perioada în care ocupa funcția diplomatică. Reacția instituțiilor europene În urma acestor dezvăluiri, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei investigații interne, tratând acuzațiile ca pe o problemă de securitate. Un grup special a fost desemnat pentru a analiza informațiile și a evalua eventualele vulnerabilități ale instituțiilor europene. Cazul a generat reacții și la nivel politic. Mai mulți europarlamentari și organizații civice au cerut clarificări și chiar constituirea unei comisii de anchetă în cadrul Parlamentul European. Transparency International EU a avertizat că, dacă acuzațiile se confirmă, acestea ar reprezenta o amenințare directă la adresa integrității instituțiilor europene. Implicații instituționale și juridice Cazul ridică întrebări nu doar de ordin politic, ci și juridic. Unii experți au subliniat că, dacă suspiciunile privind activități de spionaj desfășurate sub autoritatea unui viitor comisar se confirmă, ar putea fi pusă în discuție chiar eligibilitatea acestuia pentru funcția europeană. Analize publicate în presa juridică europeană au arătat că situația ar putea reprezenta un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja propriile instituții și de a menține standarde ridicate de integritate în rândul oficialilor săi.

Liderii UE îl felicită pe Péter Magyar (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Victoria lui Péter Magyar: Nicușor Dan și liderii UE salută „revenirea Budapestei în inima Europei”

Victoria obținută de Péter Magyar și partidul Tisza în alegerile parlamentare din Ungaria a generat un val de reacții la nivel european. Lideri importanți ai Uniunii Europene au transmis mesaje de felicitare și au subliniat semnificația politică a votului exprimat de cetățenii maghiari. Nicușor Dan: „Poporul maghiar a vorbit clar și puternic” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat duminică seara noua conducere politică de la Budapesta, subliniind importanța votului popular. Citește și: Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav de FIDESZ Acesta a transmis că rezultatul alegerilor reflectă o voință clară a cetățenilor și a evidențiat relația strânsă dintre România și Ungaria, în calitate de state membre ale UE și NATO. Președintele României a transmis, într-un mesaj pe X: „Felicitări Peter Magyar şi Tisza pentru victoria voastră istorică! Poporul maghiar a vorbit cu o voce clară şi puternică. România şi Ungaria sunt vecini, parteneri şi membri ai UE şi NATO. Aştept cu nerăbdare să construim un nou capitol în relaţiile româno-ungare, bazat pe respect reciproc, dialog deschis şi angajamentul nostru comun faţă de valorile europene şi euroatlantice. Există oportunităţi extraordinare de a colabora în domeniul securităţii regionale, cooperării economice şi bunăstării popoarelor noastre. Felicitări! Gratulalok!” Ursula von der Leyen: „Inima Europei bate mai puternic în Ungaria” Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj simbolic, atât în engleză, cât și în limba maghiară. „În această seară, inima Europei bate mai puternic în Ungaria. Ungaria a ales Europa. Europa a ales-o întotdeauna pe Ungaria. O țară își redescoperă drumul spre Europa. Uniunea devine mai puternică. Ungaria a ales Europa. Europa a ales-o întotdeauna pe Ungaria. Împreună suntem mai puternici. O țară se întoarce pe drumul spre Europa. Uniunea devine mai puternică”, a transmis Ursula von der Leyen. Emmanuel Macron: apel la o Europă mai suverană Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că l-a felicitat personal pe Péter Magyar, salutând victoria ca pe un succes al participării democratice. „Tocmai am avut o ședință cu Peter Magyar pentru a-l felicita pentru victoria sa din Ungaria! Franța salută această victorie a participării democratice, a atașamentului poporului ungar față de valorile Uniunii Europene și a Ungariei în Europa. Împreună, să promovăm o Europă mai suverană, pentru securitatea continentului nostru, pentru competitivitatea noastră și pentru democrația noastră”. Roberta Metsola: „Ungaria este în inima Europei” Mesajul transmis de Roberta Metsola, președinta Parlamentul European, a fost unul concis, dar simbolic. „Felicitări eurodeputatului Peter Magyar pentru victoria obținută în alegerile naționale de astăzi din Ungaria. Locul Ungariei este în inima Europei”, a scris președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe X, cu un mesaj dublat în maghiară. Friedrich Merz: apel la colaborare pentru o Europă unită Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj de felicitare și a subliniat importanța colaborării viitoare. „Poporul maghiar s-a pronunțat. Felicitări din suflet pentru succesul electoral, dragă Peter Magyar. Aștept cu nerăbdare să colaborăm. Să ne unim forțele pentru o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită. Felicitări, dragă Péter Magyar!” Manfred Weber: victoria politicii de centru-dreapta Liderul grupului Partidul Popular European, Manfred Weber, a interpretat rezultatul alegerilor ca pe o confirmare a succesului politicilor de centru-dreapta. „Seara aceasta este victoria poporului maghiar! Aceasta confirmă faptul că politica noastră de centru-dreapta, care pune oamenii pe primul plan, câștigă alegerile. Conținut. Soluții. Unitate, nu slogane goale și temeri. Felicitări Tisza și EPP Group, europarlamentarul Peter Magyar!  Ungaria se află din nou în inima Europei.” Ce semnifică victoria lui Péter Magyar pentru Europa Rezultatul alegerilor din Ungaria este interpretat de liderii europeni ca un moment de cotitură, cu potențial de a redefini relațiile dintre Budapesta și Uniunea Europeană. Victoria lui Péter Magyar este văzută nu doar ca un succes electoral național, ci ca un semnal politic cu impact la nivel continental.

Canadienii susțin aderarea la UE (sursa: Pexels/Ali Kazal)
Internațional

Canadienii ar vrea să facă parte din UE, potrivit unui sondaj

Un număr tot mai mare de cetățeni din Canada consideră că aderarea țării la Uniunea Europeană este o opțiune viabilă, pe fondul tensiunilor generate de politica externă a președintelui american Donald Trump. Canadienii susțin aderarea la UE Potrivit unui sondaj realizat de Spark Advocacy pe un eșantion de 4.000 de persoane, 25% dintre respondenți consideră aderarea „o idee bună”, iar 58% spun că aceasta „merită cel puțin explorată”. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Doar 17% dintre participanți văd o eventuală integrare europeană ca fiind „o idee proastă”. Sprijin politic larg, dar rezerve în rândul conservatorilor Datele sondajului arată că ideea apropierii de UE este susținută de majorități din aproape toate spectrele politice, inclusiv liberali, conservatori, social-democrați și naționaliști din Quebec. Totuși, cea mai mare opoziție vine din zona conservatoare, unde 33% dintre respondenți consideră aderarea o idee proastă. Cu toate acestea, chiar și în rândul alegătorilor conservatori, 17% susțin că ar fi o idee bună, iar 50% cred că merită analizată. Brexit, perceput ca o greșeală majoră Percepția asupra relației cu Europa este influențată și de experiența Brexit, considerată de 64% dintre respondenți drept „o greșeală”.  Bruce Anderson, director de strategie la Spark Advocacy, a explicat că această tendință prin contextul geopolitic actual: „ostilitatea constantă a lui Trump faţă de NATO a contribuit la alimentarea dorinţei canadienilor pentru un viitor în care alegerile administraţiei SUA au un impact mai mic”. Anderson a adaugat: „Canadienii îşi văd ţara ca fiind mai bine poziţionată, având acces la vânzarea produselor noastre pe pieţele globale şi cred că suntem mai capabili să abordăm ameninţările la securitate şi problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, atunci când lucrăm cu alte ţări”.

Franța cere verificarea profitului rafinăriilor (sursa: Facebook/Roland Lescure)
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Germania vrea decizii în UE fără unanimitate (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Keir Starmer vrea relații mai strânse cu UE (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că instabilitatea globală generată de conflictul din Iran determină Regatul Unit să își reconfigureze poziția strategică, inclusiv printr-o apropiere mai clară de Uniunea Europeană în domeniul securității și economiei. Impact economic major: „ne va defini pentru o generație” În cadrul unei conferințe de presă, organizată pentru a calma temerile legate de creșterea prețurilor la carburanți, Keir Starmer a avertizat că efectele războiului ar putea fi de durată. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Impactul războiului ne va defini pentru o generație”, a declarat premierul britanic, comparând situația actuală cu criza energetică din anii 1970. Londra vrea relații mai strânse cu UE Șeful guvernului britanic a subliniat nevoia unei cooperări aprofundate cu Uniunea Europeană, atât pe plan economic, cât și în materie de securitate. „Vrem să fim mai ambițioși, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune și viitorul nostru comun”, a declarat Keir Starmer. Donald Trump critică aliații europeni Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Donald Trump a criticat din nou statele europene care au refuzat să sprijine militar SUA în războiul împotriva Iranului. Liderul american a vizat în mod special Regatul Unit și Franța, într-un moment în care relațiile transatlantice se deteriorează. Mai mult, acesta a lansat un avertisment dur: „Să înceapă să învețe cum să lupte pentru ele însele”, sugerând că Statele Unite „nu vor mai fi acolo să le ajute”. Brexitul, reconsiderat: „daune grave economiei” Guvernul laburist încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană, iar Keir Starmer a criticat acordul Brexit negociat de administrația conservatoare în 2020. Premierul a afirmat că acest acord a provocat „daune grave economiei” britanice, sugerând necesitatea unei noi abordări în relația Londrei cu UE.

UE comemorează masacrul de la Bucea (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Patru ani de la masacrul de la Bucea: Kallas și miniștri de Externe din UE, în Ucraina

Mai mulți miniștri de externe din state membre ale Uniunii Europene, alături de Kaja Kallas, au ajuns la Kiev pentru a aduce un omagiu victimelor civile ale masacrului de la Bucea, comis de armata rusă în primele zile ale invaziei. Vizita marchează solidaritatea europeană cu Ucraina și reafirmarea sprijinului politic și diplomatic. Vizita oficialilor europeni, confirmată de autoritățile ucrainene Prezența delegației europene a fost anunțată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, care i-a întâmpinat pe oficiali la Kiev. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acesta a publicat imagini cu sosirea demnitarilor, printre care Johann Wadephul și Antonio Tajani, fără a preciza numărul total al participanților sau lista completă a țărilor reprezentate. Polonia și România, prezente la reuniune Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și-a confirmat participarea, publicând o fotografie în care apare alături de omologi europeni, inclusiv Oana Țoiu. Oficialul polonez a anunțat și organizarea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, subliniind importanța momentului. Mesaj ferm: Rusia trebuie să răspundă pentru crimele comise Într-un mesaj public, Andrii Sibiga a evocat imaginile șocante care au făcut înconjurul lumii după descoperirea atrocităților din Bucea, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru crimele de război. Oficialul ucrainean a subliniat că eliberarea localității a marcat un punct de cotitură în contraofensiva ucraineană și începutul recuceririi regiunii din jurul capitalei, reafirmând încrederea că Ucraina poate câștiga acest conflict.

Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”, a spus el, la Antena 3. Președinta Parlamentului European, Robert Metsola, în scurta postare de pe Twitter unde consemna întâlnirea cu Grindeanu, a scris că a „subliniat nevoia de stabilitate”. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” „Dacă vezi și ajungi la concluzia că lucrurile nu merg în direcția bună, eu cred că e de datoria ta să încerci să le schimbi, să le faci să funcționeze, să meargă în direcția bună. Fiindcă altfel, dacă continuăm doar de dragul unei stabilități care poate fi, cum să spun, reinstaurată într-o perioadă foarte scurtă, s-ar putea să aduci mult mai mult daune întregului context, decât să iei o decizie poate dureroasă, poate care într-o săptămână aduce neclaritate, dar după aceea să mergi într-o direcție mai bună. Eu nu cred că trebuie să punem tot timpul această, să zicem, stabilitate – care e importantă; și nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu contează. Contează, efectiv contează. Asta am discutat și cu doamna președinte Metsola despre acest lucru. Dar mai pică guverne. Se mai întâmplă lucruri în Europa. În Danemarca au fost alegeri anticipate în plină criză legată de Groenlanda. Lucrurile țin atâta timp cât sunt în cadrul democratic. Cât sunt în limitele constituționale, sunt absolut în regulă. Și atâta timp cât se păstrează o linie pro-europeană într-o coaliție de partide pro-europene. Dacă în interiorul acestei coaliții încerci să faci rearanjări, eu cred că e un lucru bun, ca să faci lucrurile să funcționeze mai bine”, a declarat Grindeanu.   

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate (sursa: Facebook/Primăria Comunei Dolhești)
Economie

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate

Un contract cu statul a adus o firmă în pragul falimentului, după ce facturile au fost plătite cu mari întârzieri. Datorii către Fisc Din cauza blocajului financiar, administratorii au fost nevoiți să aducă bani de acasă și să își eșaloneze obligațiile fiscale, ajungând să plătească dobânzi și penalități chiar către statul care întârzia plata facturilor. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În cele din urmă, compania a dat în judecată Primăria Dolhești. Iar instanța a stabilit că întârzierile la plată au fost cauzate chiar de administrația locală, care nu a gestionat corect un contract finanțat din fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia apără Ungaria în scandalul spionajului (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia apără guvernul Viktor Orbán în scandalul scurgerilor de informații din UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

UE și Australia, acord istoric de liber schimb (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE și Australia încheie un acord istoric de liber schimb, după opt ani de negocieri

Uniunea Europeană și Australia au semnat marți, la Canberra, un acord de comerț liber amplu, finalizat după opt ani de negocieri intense. Documentul are ca obiectiv principal stimularea comerțului bilateral și consolidarea relațiilor economice dintre cei doi parteneri. Cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice Pe lângă componenta comercială, acordul prevede și întărirea cooperării în domeniul apărării, precum și facilitarea accesului Uniunii Europene la resursele de minerale critice din Australia. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Ursula von der Leyen a subliniat că, în ciuda distanței geografice, cele două părți împărtășesc o viziune comună asupra lumii și transmit un semnal puternic de cooperare internațională. Compromisuri privind denumirile geografice și produsele agricole Negocierile au fost deblocate după soluționarea unor puncte sensibile, precum utilizarea denumirilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața UE. Australia va putea folosi temporar termenul „prosecco” pe piața internă, dar nu și pentru export după zece ani, iar denumiri precum „feta” sau „gruyere” vor rămâne permise în anumite condiții. Avantaje economice pentru industrie și agricultură Producătorii auto europeni vor beneficia de facilități fiscale în Australia, inclusiv majorarea pragului taxei pentru mașinile electrice de lux. În același timp, exporturile UE către Australia ar putea crește cu o treime în următorul deceniu, cu avansuri semnificative în sectoarele auto și lactate. Creșterea cotelor pentru carne și impactul asupra pieței Acordul prevede majorarea semnificativă a cotei de carne de vită australiană acceptată în UE, până la 30.600 de tone, cu taxe reduse sau eliminate. De asemenea, va fi permisă importarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră, implementarea urmând să se facă gradual. Un parteneriat strategic cu impact economic major Acordul urmează să intre în vigoare după aprobarea Consiliului European și este așteptat să consolideze schimburile comerciale, care au atins deja zeci de miliarde de euro anual. În 2024, exporturile UE către Australia au inclus bunuri de 37 de miliarde de euro și servicii de 31 de miliarde de euro.

Ungaria, scurgere de informații către Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Orbán acuză UE și Ucraina de ingerință (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor acuză Bruxelles-ul și Kievul că încearcă să-i răstoarne guvernul

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor a lansat sâmbătă acuzații dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului, susținând că acestea încearcă să influențeze alegerile parlamentare din 12 aprilie pentru a provoca o schimbare de guvern la Budapesta. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut în fața liderilor ultraconservatori reuniți la Budapesta. „Democrația europeană este pe moarte”, susține liderul ungar În intervenția sa din cadrul Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), Orbán Viktor a criticat în termeni duri starea democrației în Uniunea Europeană. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Democrația europeană este pe moarte”, a afirmat premierul ungar, argumentând că problemele economice, cenzura politică și implicarea în alegeri naționale ar fi principalele cauze ale acestui declin. Potrivit lui Orbán, astfel de practici ar avea loc inclusiv în Ungaria, unde Bruxelles-ul ar susține instalarea unui guvern favorabil intereselor europene și ucrainene. Atac direct la Comisia Europeană Premierul ungar a continuat criticile, afirmând că instituțiile europene nu mai respectă rolul pentru care au fost create. „Bruxelles nu mai este gardianul tratatelor, ci le trădează”, a declarat Orbán, sugerând o deteriorare profundă a mecanismelor democratice la nivel european. CPAC Budapesta: lideri conservatori din întreaga lume Conferința CPAC s-a desfășurat pentru a cincea oară la Budapesta, reunind 667 de participanți din 51 de țări. Evenimentul a adus laolaltă figuri importante ale mișcării conservatoare internaționale. Printre invitați s-au numărat președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului Vox din Spania, Santiago Abascal, pe care Orban l-a elogiat public, afirmând că este un lider de referință. De asemenea, premierul ungar a avut cuvinte de apreciere și pentru Javier Milei, pe care l-a descris drept un exemplu de succes al politicilor de dreapta. Mesaj de susținere din partea lui Donald Trump Înaintea discursului lui Orbán, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar. Trump a declarat că îl sprijină pe Orbán Viktor la alegerile din 12 aprilie, descriindu-l drept „o persoană fantastică” și lăudând angajamentul participanților la valorile conservatoare. Liderul american a subliniat, de asemenea, că Statele Unite și Ungaria ar putea juca un rol esențial în redefinirea viitorului Occidentului. Campanie electorală tensionată în Ungaria Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Orbán Viktor își axează campania pe tema interferențelor externe, în special din partea Ucrainei. Premierul ungar îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că ar fi blocat reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de conflictul din regiune. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă, partidul Fidesz fiind amenințat de ascensiunea rivalului conservator Peter Magyar, liderul formațiunii Tisza. Organizația Freedom House clasifică Ungaria drept o țară „parțial liberă”, invocând modificările legislative și constituționale realizate în cei peste 15 ani de guvernare ai lui Orbán Viktor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră