vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

336 articole
Politică

Lasconi: Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră

„Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră, putem face şi mai mult, şi mai bine, dar important este să ne menţinem drumul drept spre Vest”, a scris, pe Facebook, Elena Lasconi, președintele USR. La 25 aprilie se împlinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată „Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră” „Acum 20 de ani, România a ales un drum. Să-l păstrăm! Este drumul spre Vest, spre prosperitate. Azi se împlinesc 20 de ani de când a fost semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. De atunci, România s-a dezvoltat semnificativ. Eu ştiu foarte precis că la Câmpulung nu am fi putut moderniza canalizarea, policlinica, spitalul, şcolile fără bani europeni. Am accesat fonduri europene cât taxele cetăţenilor pe 40 de ani. Aşa este în toată România", a scris Elena Lasconi, pe Facebook.Ea a menţionat că România a primit 100 de miliarde de euro de la bugetul UE, fonduri nerambursabile. "Aşa am construit sute de kilometri de autostradă, peste 3 milioane de români au fost conectaţi la reţeaua de canalizare, salariul minim a crescut de peste 20 de ori ca valoare, peste 70% din schimburile comerciale ale ţării se realizează cu state membre ale UE, aproape 40 de miliarde de euro fonduri europene a primit agricultura românească de la aderare. Şi astea sunt doar câteva cifre, câteva exemple", a adăugat Lasconi.Potrivit acesteia, "datorită celui mai ambiţios PNRR din Europa", făcut de colegii ei din USR, România ar putut recupera şi mai mult din decalajele faţă de Occident, însă această şansă majoră "a cam fost risipită" de cei aflaţi la putere.

Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră, susține Lasconi Foto: captură video
Finanțarea trenului metropolitan de la Iași (sursa: Facebook/CFR Călători)
Eveniment

O nouă finanțare europeană, deraiată de statul român: trenul metropolitan de la Iași

Finanțarea trenului metropolitan de la Iași. Proiectul trenului metropolitan din Iași a fost relansat, dar cu o abordare mai realistă, adaptată constrângerilor birocratice și financiare. Finanțarea trenului metropolitan de la Iași Primăria Iași a inițiat o nouă licitație, în valoare de 8 milioane lei, pentru realizarea studiului de fezabilitate, care va acoperi doar liniile feroviare existente, excluzând conexiunea către Aeroport. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare a fost extins până în decembrie 2025, iar implementarea proiectului va continua în 2026, cu licitația pentru execuție și achiziția trenurilor. Primele curse ar putea circula în 2027, sub gestionarea Asociației Metropolitane de Transport Public Iași, care va utiliza rame proprii până la livrarea trenurilor noi. Continuarea, în Ziarul de Iași

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Foto: Facebook Centrul de Instruire Cincu
Politică

Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa

Trei ambasade din UE, Franța, Belgia și Luxembrug, cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor, aflate în România, să se poată deplasa corespunzător, arată o interpelare a lui George Simion către ministerul Dezvoltării. Drumurile ar fi necesare pentru desfășurarea în condiții adecvate a exercițiului militar Dacia Spring, care trebuia să se desfășoare în mai, dar a fost amânat. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Cele trei țări au trupe staționate la baza de la Cincu.  Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Și ministerul Apărării ar solicita aceste reparații, întrucât „drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență”.  „Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor: • drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;  • drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate; • drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla; • extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov. • podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu 2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale? 3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?”, se arată în interpelarea lui Simion. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană (sursa: Pexels/H.Emre)
Internațional

Elvețienii preferă Europa în privința securității și resping avioanele de luptă americane F-35

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană. Un sondaj publicat duminică de grupul de presă Tamedia arată că elvețienii sunt tot mai favorabili unei apropieri de Uniunea Europeană și NATO în domeniul apărării, în contextul tensiunilor internaționale accentuate. Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană Potrivit datelor colectate online între 31 martie și 1 aprilie, pe un eșantion de 35.132 de persoane, 77% dintre respondenți susțin o cooperare mai strânsă în materie de securitate cu UE, în timp ce doar 21% se opun acestei direcții. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Sondajul mai relevă că 71% dintre elvețieni privesc cu ochi buni o colaborare consolidată cu NATO. Totuși, o majoritate (56%) se opune aderării oficiale la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 37% ar sprijini un astfel de pas. Această atitudine reflectă o nuanțare a poziției elvețiene tradiționale de neutralitate, fără a renunța complet la principiile sale istorice. Echipamente militare europene, nu americane Un aspect important al sondajului este legat de preferințele privind înzestrarea armatei. Nu mai puțin de 82% dintre respondenți consideră că Elveția ar trebui să se doteze militar din Europa, și nu din Statele Unite. În acest context, 66% dintre cei intervievați resping decizia Consiliului Federal din 2022 privind achiziția de avioane de luptă americane F-35, preferând opțiuni europene precum Rafale (Franța) sau Eurofighter (consorțiu european). Sondajul indică și un sprijin majoritar pentru creșterea cheltuielilor militare: două treimi dintre participanți susțin această direcție, în timp ce doar 18% ar dori o reducere a bugetului apărării.

UE introduce taxe pentru produse americane (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE i-a răspuns lui Trump cu tarife pe mai multe mărfuri americane, de la motociclete până la migdale

UE introduce taxe pentru produse americane. Uniunea Europeană a adoptat primele măsuri de represalii comerciale față de tarifele vamale impuse de președintele american Donald Trump, vizând o serie de produse americane, printre care motocicletele, carnea de pasăre și soia, a anunțat Comisia Europeană. Bruxelles-ul consideră tarifele americane nejustificate Executivul comunitar a transmis că tarifele impuse de SUA sunt „nejustificate și dăunătoare”, provocând pierderi economice ambelor părți și afectând comerțul global. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” „UE și-a exprimat clar dorința de a ajunge la un acord echilibrat și reciproc avantajos cu Statele Unite”, a precizat Comisia Europeană. UE introduce taxe pentru produse americane În urma unui vot al celor 27 de state membre, UE va aplica tarife suplimentare de până la 25% pentru produse americane estimate la peste 20 de miliarde de euro. Pe lista vizată se află: produse agricole: soia, carne de pasăre, orez, fructe produse industriale: lemn, produse plastice, echipamente electronice bunuri de consum: motociclete, produse cosmetice În urma unor negocieri interne, bourbon-ul american a fost exceptat de la măsurile europene, după ce Italia și Franța, mari exportatoare de vin, au avertizat că Washingtonul ar putea riposta cu tarife de până la 200% pentru băuturile spirtoase europene. Tarifele vizează strategic statele republicane Strategia Bruxelles-ului a fost construită pentru a afecta economic statele americane dominate de Partidul Republican, formațiunea politică a lui Donald Trump. Astfel se mizează pe o presiune internă în SUA care să încurajeze renegocierea tarifelor. Măsurile intră în vigoare în mai și decembrie Majoritatea tarifelor europene vor fi aplicate începând cu mijlocul lunii mai, în timp ce altele – precum cele pentru migdalele americane – vor intra în vigoare abia în decembrie. Comisia Europeană urmează să anunțe săptămâna viitoare măsurile de răspuns la tarifele americane aplicate automobilelor și altor produse europene.

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Donanemab, tratamentul speranță pentru pacienții cu Alzheimer, blocat de autoritățile europene

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer. Donanemab este unul dintre cele mai promițătoare medicamente, care pot încetini progresul Alzheimer. Deși este aprobat în SUA, Japonia, China și Marea Britanie, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a refuzat aprobarea acestuia în Uniunea Europeană. Donanemab încetinește cu 60% progresia Alzheimer Donanemab este un medicament dezvoltat de compania Eli Lilly, care a demonstrat o reducere cu 60% a progresiei bolii Alzheimer la pacienții aflați în stadii timpurii, conform celor mai recente rezultate clinice. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Compania a prezentat datele complete ale studiului clinic de fază 3 TRAILBLAZER-ALZ 2, care confirmă că Donanemab încetinește semnificativ declinul cognitiv și funcțional la persoanele diagnosticate cu Alzheimer într-un stadiu precoce. Rezultatele au fost făcute publice în cadrul Conferinței Internaționale a Asociației Alzheimer (AAIC) din 2023 și au fost simultan publicate în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA), consolidând astfel importanța și rigoarea cercetării. EMA respinge aprobarea Donanemab Potrivit experților EMA, beneficiile potențiale ale medicamentului nu compensează riscurile serioase pe care le presupune. Autoritatea europeană, cu sediul la Amsterdam, a transmis că posibilele efecte secundare, inclusiv edeme cerebrale și hemoragii, sunt considerate prea periculoase pentru a recomanda utilizarea medicamentului în UE. Medicamentul, aprobat în alte țări Donanemab, cunoscut comercial sub numele de Kisunla, este deja aprobat în Statele Unite, Japonia, China și Marea Britanie. Medicamentul nu vindecă Alzheimerul și nici nu îl oprește, dar poate încetini progresia bolii în stadiile timpurii. Cu toate acestea, EMA rămâne reticentă în privința autorizării, din cauza posibilelor efecte adverse severe. UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer Până în prezent, Uniunea Europeană nu a aprobat niciun medicament care să acționeze direct asupra evoluției bolii Alzheimer. Singura excepție recentă este Lecanemab, un alt anticorp care a primit aviz favorabil din partea EMA, dar care încă așteaptă decizia finală a Comisiei Europene. Inițial, și în cazul Lecanemab, EMA a considerat că riscurile depășesc beneficiile. Totuși, după modificarea dosarului de aprobare și reevaluarea datelor, specialiștii au concluzionat că, pentru o populație restrânsă de pacienți, beneficiile sunt mai mari decât riscurile. La prima evaluare, nu fuseseră luate în calcul analizele pe subgrupuri, aspect remediat ulterior.

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan susține că aderarea Republicii Moldova la UE va fi o prioritate a mandatului său

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat duminică, după o întâlnire cu susținătorii din Chișinău, că sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate absolută a mandatului său, în cazul în care va fi ales președinte al României. Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE „Republica Moldova este cel mai apropiat aliat al nostru. Aderarea sa la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută a mandatului meu de președinte”, a transmis el într-o postare pe Facebook. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue susținerea Chișinăului în drumul său european: „Este esenţial ca România să susţină în continuare Republica Moldova pe drumul său european.” El a amintit că peste un milion de moldoveni sunt și cetățeni români, ceea ce întărește și mai mult responsabilitatea României în consolidarea relațiilor bilaterale. Măsuri propuse: investiții, energie și cetățenie Pentru a întări legăturile dintre cele două țări, Nicușor Dan a propus și un set de măsuri concrete. Printre acestea, intensificarea schimburilor economice, culturale și academice. Simplificarea birocrației vamale și a procedurilor pentru redobândirea cetățeniei române. Crearea unui fond de garantare a investițiilor românești în Republica Moldova. Extinderea interconectării energetice cu sistemul european. „Este imperios să extindem interconectarea energetică, pentru ca Republica Moldova să fie conectată la sistemul energetic european”, a punctat candidatul. România, potențială putere regională cu sprijin pentru Chișinău În viziunea lui Nicușor Dan, relația cu Republica Moldova este esențială pentru poziționarea strategică a României în regiune: „România are oportunitatea de a deveni o putere regională în Europa, iar relaţia cu Republica Moldova este esenţială pentru acest obiectiv.” El consideră că o Românie democratică și orientată spre valorile occidentale reprezintă un pilon de stabilitate pentru Chișinău: „O Românie puternică, cu o direcţie occidentală şi valori democratice, reprezintă o garanţie de securitate pentru Republica Moldova.”

Kit de supraviețuire recomandat de UE (sursa: pexels/Julia M Cameron)
Eveniment

UE recomandă un kit de supraviețuire în cazul unui război. Ce ar trebui să conțină acesta

Kit de supraviețuire recomandat de UE. Uniunea Europeană îndeamnă cetățenii din toate statele membre să își pregătească un kit de supraviețuire care să le permită să supraviețuiască în mod autonom timp de 72 de ore în cazul unui război, al unei catastrofe naturale sau al altor crize majore. Kit de supraviețuire recomandat de UE Potrivit Politico, un document de 17 pagini emis de Comisia Europeană detaliază această recomandare și evidențiază nevoia de a avea suficiente rezerve de alimente și provizii esențiale. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Documentul este intitulat Strategia de pregătire a Uniunii și subliniază: „În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.” Crizele recente – fie pandemii, inundații, atacuri cibernetice sau conflicte militare – au demonstrat că Europa nu își mai permite să rămână într-o stare de reacție. Strategia urmărește crearea unei Uniuni sigure și reziliente, capabilă să anticipeze și să gestioneze pericolele, indiferent de natura sau sursa lor. Ce ar trebui să conțină acest kit? Pe platforma X, comisara europeană Hadja Lahbib a publicat o versiune specială a videoclipului „What’s in my bag”, prezentând conținutul geantei sale de urgență în varianta „ediție de supraviețuire”: ochelari, acte de identitate, o lanternă. Hadja Lahbib scoate succesiv o brichetă, apoi o sticlă de apă, un cuțit elvețian și medicamente esențiale. Kitul trebuie să mai conțină mâncare neperisabilă, bani cash și un încărcător de telefon sunt, de asemenea, în trusa sa de supraviețuire. "Pregătit pentru orice. Acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european", a scris ea în subtitrarea videoclipului ei. Ghiduri pentru cetățeni Un oficial european citat de Euronews a declarat că obiectivul este ca „toată lumea, la niveluri diferite, să dețină, într-un fel, un manual despre ce trebuie făcut când pornesc sirenele de alarmă”. Unele state europene, precum Suedia, au început deja să distribuie ghiduri de pregătire pentru populație, în special în eventualitatea unui conflict armat.  

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE

Pe șest, Marcel Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Lucian Romașcanu, pe un post gras la UE: deși nu are nici o competență în acest domeniul, el va face parte din Curtea de Conturi a Uniunii, de unde va supraveghea utilizarea corectă a banilor europeni. Însă numirea sa efectivă încă nu a fost finalizată.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Guvernul sau PSD n-au comunicat nimic despre această propunere, ea apare într-un document al Parlamentului European.  Fostul director de tabloid Romașcanu, post gras la UE Lucian Romașcanu este din Buzău, ca și premierul Ciolacu, cu care este bun prieten. Soția sa este director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat.  Romașcanu a fost, din 2009 în 2012, directorul tabloidului CanCan. El a fost ministru al Culturii în cabinetul Tudose, din iunie 2016 în ianuarie 2018, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, și, din 2021 în 2023, a deținut aceeași poziție în guvernul Ciucă. În iunie 2024 el a fost ales președinte al Consiliului Județean Buzău.  În august 2020, el a fost înregistrat în timp ce înjura ziariștii care nu veniseră la conferința sa de presă: „O să mai primească o p*l* în c*r toţi”. Ulterior, și-a cerut scuze, dar a încercat să minimalizeze fapta sa: „Se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid am avut o reacţie exagerată care, totuşi, fiind în SPAŢIU PRIVAT şi într-o CONVERSAŢIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică şi, în consecinţă, îmi prezint SCUZELE de rigoare”.  Parlamentul European urmează să emită un aviz asupra candidaturii sale, decizia finală aparţinând Consiliului UE.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră