duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ue

480 articole
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială
Eveniment

Iașiul raportează mai mult spațiu verde decât media europeană: cifrele ascund însă o diferență esențială

Iașiul figurează în raportarea pentru 2025 cu 857 de hectare de spații verzi, echivalentul a 26,15 metri pătrați pe locuitor. Valoarea depășește ușor pragul legal de 26 mp, însă suprafața verde accesibilă efectiv populației ar putea coborî sub 18 mp pe locuitor. Diferența apare deoarece evidențele oficiale, bazate pe Registrul spațiilor verzi din 2011, includ păduri periferice și cimitire, care nu funcționează precum parcurile, scuarurile sau zonele verzi dintre blocuri, relatează Ziarul de Iași. Cât verde au ieșenii în apropierea locuinței Alexandrina Dingă, președintele executiv al Asociației „Civica”, avertizează că indicatorii oficiali nu arată cât de apropiate și accesibile sunt spațiile verzi. Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său Regula 3-30-300 recomandă ca fiecare locuitor să vadă trei arbori de la fereastră, cartierul să aibă 30% acoperire cu arbori, iar cel mai apropiat parc să fie la maximum 300 de metri. Bahluiul, posibil coridor verde-albastru Strategiile municipale prevăd creșterea suprafeței verzi la 30 mp pe locuitor până în 2035 și accesul la un astfel de spațiu în cel mult zece minute de mers. Printre soluțiile propuse se numără conectarea parcurilor, plantarea străzilor și transformarea Bahluiului într-un coridor verde-albastru.

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util
Eveniment

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util

Cardul european de sănătate este documentul gratuit prin care românii asigurați pot primi servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în UE, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit. Valabil nu doar în UE „Cardul european de sănătate permite accesul la servicii medicale în străinătate. Este valabil în toate țările UE, precum și în Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. ℹ Pe baza cardului, cetățenii UE beneficiază de servicii medicale asigurate de stat, în aceleași condiții și la același cost ca persoanele asigurate în țara pe care o vizitează. ℹ Sistemele de sănătate din statele UE sunt diferite și unele servicii care sunt gratuite într-o țară pot fi contra cost în altă țară. ℹ Folosind acest card, cetățenii UE pot solicita rambursarea costurilor de la instituția națională din țara lor.”, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu într-o postare de Facebook. Cardul european de sănătate se folosește în spitale sau cabinete din sistemul public ori aflate în contract cu sistemul public din țara respectivă, în aceleași condiții ca pentru cetățenii acelui stat. Cardul nu acoperă tratamente planificate, servicii medicale private, repatriere sau transport medical, pentru care este nevoie de asigurare separată. Se solicită de la casa de asigurări de sănătate unde este înscris titularul, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană
Economie

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

O resursă subterană extrem de importantă va fi extrasă din nou în România datorită banilor europeni, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Materii critice „România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ️ Proiectul este în valoare de 200 de milioane de euro și implică extracția și procesarea șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Compania de stat Salrom urmează să extragă 15.000 de tone de minerale în fiecare an.  ℹ️ Grafitul este un minereu strategic, fiind folosit pentru panouri solare, baterii sau în industria auto. România este printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii. După exploatare, este important să dezvoltăm prelucrarea in România și industriile din zonă. ℹ️ Reluarea activității miniere poate genera companiei Salrom venituri anuale semnificative, ceea ce va însemna și o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor și redevențelor și a dividendelor. ℹ️ În cadrul efortului european de asigurare a materiilor critice mai sunt finanțate din România mina de cupru de la Rovina și un zăcământ de magneziu în județul Bihor.”, a arătat Motreanu într-o postare de Facebook.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești
Eveniment

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești

Europarlamentarii PNL, partid membru al PPE, au cerut Comisiei Europene să acorde sprijin României pentru a se apăra de atacurile cu drone rusești, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Există deja o rezoluție a PE din 2025 „Delegația PNL în Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine România și celelalte state membre afectate de incidentele cu drone. ℹ Împreună cu colegii din delegația PNL, am solicitat Comisiei să ne comunice ce măsuri suplimentare va propune pentru consolidarea securității frontierelor externe ale UE, în special în statele membre aflate în prima linie a conflictului. ℹ Am întrebat Comisia ce instrumente financiare, operaționale și de coordonare are în vedere pentru a sprijini România în consolidarea capacităților de supraveghere, detectare și răspuns la amenințările aeriene. ℹ În doar trei zile consecutive, trei drone au fost doborâte pe teritoriul României. Anterior, numeroase drone au traversat teritoriul României, cel mai grav eveniment având loc la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, rănind o mamă și copilul acesteia. ℹ România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Vom solicita și Parlamentului European să adopte o rezoluție de sprijin pentru consolidarea securității frontierei estice a UE. ℹ Parlamentul European a aprobat anul trecut o rezoluție privind un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. M-am numărat printre inițiatorii rezoluției, alături de mai mulți colegi europarlamentari. ℹ Comisia Europeană a lansat în februarie un plan de contracarare a amenințării pe care dronele o reprezintă la adresa securității UE.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Economie

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Sprijinul se poate tripla „Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Am votat în favoarea acestor măsuri în plenul Parlamentului European, în regim de urgență, ceea ce va permite ca banii să ajungă mai repede la cei afectați. ℹ️ Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. În acest fel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro. ℹ️ Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte. ℹ️ Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). ℹ️ Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC. ℹ️ Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. ℹ️ Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027. ℹ️ Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul
Economie

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul

Parlamentul European a aprobat reguli noi pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Cine plătește șomajul unui român care muncește în altă țară UE „Am aprobat în Parlamentul European reguli mai echitabile pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români. ℹ️ Am clarificat modul se stabilește dreptul la asigurare de șomaj, ținând cont de perioadele în care o persoană a muncit în diferite state membre. ℹ️ Responsabilitatea va reveni țării în care un cetățean a lucrat sau a fost asigurat ultima dată, cel puțin o lună de zile. ℹ️ Persoanele care se mută într-un alt stat membru al UE pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea primi indemnizația de șomaj din statul de origine timp de șase luni. Această perioadă poate fi prelungită până la expirarea dreptului lor la indemnizație. ℹ️ Un lucrător transfrontalier care rămâne fără loc de muncă va primi indemnizația de șomaj din partea statului membru în care a lucrat, a desfășurat o activitate independentă sau a fost asigurat timp de cel puțin 22 de săptămâni consecutive. ℹ️ Lucrătorii detașați într-un alt stat pentru o perioadă de până la 24 de luni  își păstrează asigurarea în statul membru al UE în care este stabilit angajatorul sau în care își desfășoară, în mod obișnuit, activitatea. Pentru a reduce fraudele și erorile, aceștia trebuie să fi fost asigurați cel puțin trei luni înainte de detașare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale
Economie

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale

Refacerea infrastructurii afectate de inundațiile grave din 2025 va fi finanțată și din Fondul de Solidaritate al UE, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Dezastru după inundațiile din 2025 „Am susținut alocarea a 14,3 milioane de euro pentru a oferi sprijin României în urma daunelor cauzate de inundațiile din 2025. Am participat la ședința coordonatorilor din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, în calitate de vice-coordonator al Grupului PPE. ℹ Banii vor proveni din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. ℹ Inundațiile din mai și iunie 2025 au afectat o serie de zone din regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est ale României. Au fost avariate locuințe, drumuri, poduri, lucrări hidrotehnice și alte infrastructuri publice esențiale. ℹ Salina Praid a fost grav afectată după ce apele râului Corund au erodat o parte a albiei. Din cauza inundațiilor, au fost avariate lucrări de protecție și au apărut întreruperi ale alimentării cu energie electrică în zonă. ℹ Banii vor putea fi utilizați pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru serviciile esențiale. ℹ Acești bani pot fi accesați mai rapid, după ce am aprobat, în 2024, în Parlamentul European, reguli noi pentru utilizarea fondurilor UE pentru gestionarea impactului dezastrelor naturale, precum inundațiile și incendiile de vegetație. ℹ Fondul de Solidaritate al UE a oferit peste 10 miliarde de euro în asistență pentru 147 de situații de dezastru, inclusiv 127 de dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare, în 25 de state membre și șase țări candidate la aderare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice. România, pe locul II în ceea ce privește scăderea PIB-ului
Economie

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice. România, pe locul II în ceea ce privește scăderea PIB-ului

PIB-ul Bulgariei a crescut în primul trimestru din 2026 cu 2,9%, față de primul trimestru din 2025, arată Eurostat. Doar Cipru a înregistrat o creștere mai mare, cu 3%. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele Economia Spaniei a crescut cu 3%.  Economia Bulgariei duduie, în pofida instabilității politice În schimb, PIB-ul României a scăzut cu 1,5%. Cea mai drastică scădere a produsului intern a fost înregistrată de Irlanda, cu 6,3%. O astfel de evoluție a PIB-ului în Irlanda nu înseamnă neapărat că întreaga economie internă s-a prăbușit; ea poate reflecta practicile contabile ale multinaționalelor, calendarul exporturilor, activitățile legate de proprietatea intelectuală sau fluctuațiile de producție din cadrul câtorva mari întreprinderi.  Bulgaria a adoptat euro, la începutul acestui an. Pe de altă parte, Bulgaria a organizat 8 runde de alegeri parlamentare în ultimii 5 ani. Ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, desfășurate pe 19 aprilie 2026, au fost câștigate detașat de partidul „Bulgaria Progresistă” (PB), condus de fostul președinte Rumen Radev. Acesta are o orientare politică descrisă ca fiind de centru-stânga, populistă și naționalist moderată, definită în special prin poziții sceptice față de Occident și favorabile Rusiei.  Consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice din Bulgaria, susținut de creșterea salariilor, a pensiilor și a cheltuielilor din sectorul public, care au început deja să-și facă simțită prezența în economie. Investițiile au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă, formarea brută de capital înregistrând o creștere de 8,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar Banca Națională a Bulgariei (BNB) anticipase deja că investițiile și consumul vor susține creșterea economică până în 2026.  Însă rata anuală a inflației în Bulgaria a crescut la 6,8% în aprilie 2026, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (NSI). În timp ce indicatorul național (CPI) indică 6,8% - 7,1%, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (HICP) calculat de Eurostat plasează inflația la 6,2%, transformând Bulgaria în țara cu cea mai mare inflație din zona euro pentru luna respectivă.

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro
Politică

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducerea companiei a ratat finanțări UE de 196 milioane euro. Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Lorena Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova „De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.   𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. 𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.   𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?   România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.   𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁? datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an; compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an; instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult; iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.   𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?   Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).   𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?   După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.   În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a explicat Gheorghiu. 

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat
Internațional

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că Statele Unite vor majora la 25% taxele vamale pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, într-o mișcare care riscă să tensioneze relațiile comerciale transatlantice. Măsura ar urma să intre în vigoare chiar de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor oficiale. Washingtonul acuză UE că nu respectă acordul comercial Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a susținut că Uniunea Europeană nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului comercial cu SUA. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Liderul american nu a oferit însă detalii concrete despre presupusele încălcări, menținând o doză ridicată de incertitudine în jurul deciziei. Acordul SUA–UE: plafon de 15% pentru taxele vamale Anul trecut, Trump a ajuns la un acord comercial de principiu cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Înțelegerea prevedea un plafon de 15% pentru taxele aplicate importurilor de produse europene în SUA, inclusiv pentru automobile și componente auto. Implementare întârziată și tensiuni politice Aplicarea acordului a fost însă amânată, pe fondul unor noi amenințări tarifare lansate de administrația Trump. Printre factorii care au complicat relația comercială s-au numărat și declarațiile controversate ale președintelui american privind intenția de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcii. Decizia Curții Supreme amplifică incertitudinea Incertitudinea privind politica tarifară a SUA a fost accentuată și de o decizie a Curții Supreme, care a stabilit că o parte dintre taxele vamale introduse anterior de Donald Trump au fost impuse ilegal. Această hotărâre ridică semne de întrebare asupra sustenabilității noilor măsuri și asupra direcției viitoare a politicii comerciale americane. Impact potențial: escaladarea unui conflict comercial Majorarea taxelor la 25% ar putea declanșa reacții din partea Uniunii Europene și riscă să escaladeze un nou conflict comercial între cele două mari blocuri economice. Decizia vine într-un moment sensibil pentru economia globală, în care tensiunile comerciale și politice influențează direct piețele și lanțurile de aprovizionare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră