marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

441 articole
Politică

PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE

PSD, tot mai aproape de AUR: fostul ministru al Muncii Marius Budăi, acum deputat, cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE. Motivul invocat de acesta este o lege prin care etnicii români din Ucraina nu au drept la dublă cetățenie.  Citește și: SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant PSD a emis și o poziție oficială, a partidului, pe acest subeict, cerând intervenția șefului statului pe lângă autoritățile de la Kiev, dar nu a propus pedepsirea Ucrainei.  PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE „România trebuie să ia o poziție fermă, mergând până la suspendarea susținerii Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană! După tot ajutorul pe care l-am dat Ucrainei, este revoltător să primim acest răspuns usturător de la Kiev!   Măcar dacă regula ar fi fost pentru toate minoritățile din Ucraina. Dar când permiți acorduri de dublă cetățenie cu Polonia, Cehia sau Germania, dar excluzi România, atunci este clar o sfidare la adresa țării noastre și un tratament umilitor pentru familiile etnicilor români care au murit pe frontul ucrainean!   Îi cer domnului președinte Nicușor Dan și doamnei ministru de Externe, Oana Țoiu, să solicite urgent o întrevedere cu autoritățile ucrainene pentru a lămuri această situație!   Lucrurile nu pot rămâne așa!   Ori a fost o omisiune neintenționată, iar atunci regimul de la Kiev trebuie să îndrepte rapid lucrurile, ori, dacă omisiunea a fost deliberată, atunci România trebuie să reacționeze pentru a determina autoritățile ucrainene să trateze cum se cuvine minoritatea românească.   Un stat care discriminează minoritățile și desconsideră valorile multiculturale nu are ce căuta în Uniunea Europeană!”, a scris Budăi. 

PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE Foto: Facebook
Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii Foto: Administrația Prezidențială
Economie

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii - Eurostat

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. Astfel, în decembrie 2025, inflația a fost în România de 8,6%, în timp ce media UE a fost de doar 2,3%.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Slovacia avut o inflație de 4,1%, iar Estonia de 4%.  România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Față de noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,54 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,49 pp), produse industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,18 pp)”, arată Eurostat.     

România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025 Foto: 60m.ro
Economie

România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025, comparativ cu 2024 - Eurostat

România este una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025, comparativ cu 2024, arată datele Eurostat. Cealaltă țară unde turismul a scăzut este Irlanda.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Presa a relatat că, la acest început de ani, liderii PSD se află în vacanțe în Vietnam - Marcel Ciolacu și Sorina Docuz - sau Brazilia - Sorin Grindeanu.  România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025 „În comparație cu 2024, în 2025 numărul de nopți petrecute în unități de cazare turistică a crescut în aproape toate țările UE. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Malta (+10 %), Polonia (+7 %) și Letonia (+6 %). Scăderi ușoare au fost înregistrate în România (-1 %) și Irlanda (-2 %)”, arată statistica europeană.  În 2025, numărul estimat de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică din UE a ajuns la 3,08 miliarde, depășind cu 61,5 milioane, sau 2 %, cifra din anul precedent. Creșterea numărului de nopți petrecute în turism a fost determinată în principal de o creștere a numărului de nopți petrecute de oaspeții internaționali (+46,1 milioane), în timp ce numărul de nopți petrecute de oaspeții interni a înregistrat o creștere mai lentă (+15,4 milioane). În ansamblu, numărul de nopți petrecute în turism în UE a fost destul de echilibrat între oaspeții internaționali (49 %) și cei interni (51 %), mai explică Eurostat.  Și Statele Unite au înregistrat o scădere de 6% a numărului de vizitatori străini în 2025, chiar dacă turismul la nivel global a generat o creștere de 6,7% a cheltuielilor comparativ cu anul precedent, potrivit unui raport realizat de un grup din industrie. Pe măsură ce turismul străin în SUA a scăzut, țara, a treia cea mai vizitată din lume, a înregistrat cheltuieli cu 7% mai mici din partea turiștilor străini, din cauza scăderii sosirilor din Canada, Mexic și Europa, potrivit estimărilor WTTC. Totuși, cheltuielile turiștilor interni au compensat.   

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Nicușor Dan, îngrijorat de tensiunile transatlantice (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Tensiuni transatlantice: Nicușor Dan reacționează la amenințările comerciale ale lui Trump

Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat duminică „profunda îngrijorare” față de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici, în contextul tensiunilor recente generate de amenințările comerciale ale administrației de la Washington. Șeful statului cere reluarea discuțiilor la nivel diplomatic Într-un mesaj transmis public, Nicușor Dan a subliniat necesitatea reluării dialogului între aliați, la nivelurile diplomatice adecvate, pentru a evita deteriorarea relațiilor transatlantice. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE „Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, a transmis președintele României. Amenințările lui Donald Trump privind tarifele vamale și Groenlanda Reacția președintelui român vine după ce Donald Trump a amenințat, sâmbătă, mai multe state europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – cu impunerea unor tarife vamale suplimentare. Potrivit declarațiilor liderului de la Casa Albă, aceste taxe ar urma să fie aplicate până la încheierea „unui acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei”. Trump a precizat că suprataxa ar urma să fie de 10% începând cu 1 februarie, cu posibilitatea de a ajunge la 25% de la 1 iunie. Macron cere activarea instrumentului anti-coerciție al UE În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că se va afla „pe tot parcursul zilei în contact cu omologii săi europeni” și va solicita activarea instrumentului anti-coerciție al Uniunii Europene, în cazul în care amenințările cu tarife vamale vor fi puse în aplicare. Surse din anturajul liderului de la Élysée au precizat că Parisul ia în calcul un răspuns coordonat la nivel european. Giorgia Meloni: amenințările comerciale sunt „o eroare” Și premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reacționat dur la declarațiile lui Donald Trump, calificând drept „o eroare” amenințarea cu tarife vamale suplimentare la adresa statelor europene care se opun intenției Washingtonului de a-și extinde controlul asupra Groenlandei. Lidera de la Roma a declarat că i-a transmis direct președintelui american poziția sa, subliniind riscurile unei escaladări comerciale între aliați.

România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Foto: Inquam/George Calin
Economie

ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE

România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE, arată datele publice ale Ministerului de Finanțe.  De altfel situația a fost prezentată și de fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24. „Dobânda la împrumuturi crește cu o viteză impresionantă. Deci, anul acesta, în 2025, am plătit cam 11 miliarde de euro dobânzi. Iar perspectiva este de creștere, având în vedere dobânzile mari la care s-a făcut împrumutul. (...) Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună (Nota Redacției: probabil a vrut să spună „în fiecare an”)  ca dobânzi, practic, cele 60 de miliarde de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi”, a spus Băsescu. Citește și: VIDEO Un nepalez a salvat o fetiță din apele înghețate ale lacului din Parcul Romanescu, Craiova Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş afirma, în septembrie, că l-a anunţat de „cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024.   „Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloş. România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Ce arată datele ministerului de Finanțe la finalul primelor 11 luni din 2025: Cheltuielile cu dobânzile au fost de 48,8 miliarde de lei, deci circa 9,7 miliarde de euro - 2,6% din PIB. Estimarea pentru final de an este 55 de miliarde de lei, circa 11 miliarde de euro, așa cum spunea Băsescu. Față de 2024, cheltuielile cu dobânzile, în primele 11 luni din 2024, au fost cu 13,48 miliarde lei mai mari.  Toate sumele primite de la bugetul UE în primele 11 luni din 2025 au totalizat 7,67 miliarde euro, deci cu două miliarde euro mai puțin decât cheltuielile cu dobânzile. Estimarea pentru 2025 a fost de 13,15 miliarde de euro atrași din fonduri UE, dar este puțin probabil ca această țintă să fie atinsă. Din PNRR ar fi trebuit să fi atras 3,6 miliarde euro, dar după 11 luni erau doar 622,5 milioane de euro.  Ce a arătat, azi, Traian Băsescu, în ceea ce privește perspectivele de viitor. „Acest lucru poate genera o dificultate majoră la un moment dat, pentru că, vă dau un exemplu, în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, exercițiul financiar 2028-2034, avem circa 60 de miliarde. Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună (Nota Redacției: probabil a vrut să spună „în fiecare an”)  ca dobânzi, practic, cele 60 de miliarde de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi. Este aproape greu de imaginat cum o să ne descurcăm.  Deci încetezi să-ți crești datoria când ajungi la deficit bugetar zero. Cât timp ai deficit, fie și celebrul 3%, asta înseamnă că-ți crești datoria. Îți crești datoria, crești și dobânda pe care o plătești. Ori dacă datoria se rostogolește, dobânda nu se rostogolește, se plătește anual, se plătește cu precizie și riscul de a fi declarat în încetare de plăți vine de la neplata dobânzii, în principal, pentru că asta e, de fapt. Va trebui să împrumutăm nu numai pentru datorie, dar noi împrumutăm bani și ca să plătim dobânda”, a explicat fostul președinte al României. 

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Miza: fermierii

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

Racheta Oreșnik aproape de granițele UE (sursa: Telegram/SBU)
Internațional

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE

Atacul rusesc cu racheta balistică hipersonică Oreșnik a avut un caracter „demonstrativ” și a fost lansat foarte aproape de frontiera Ucrainei cu Uniunea Europeană, a declarat vineri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mesajul a fost transmis în discursul său zilnic către populație, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei. Amenințare directă pentru statele din estul Uniunii Europene Zelenski a avertizat că rachetele balistice cu rază medie de acțiune reprezintă o provocare directă pentru state membre ale UE precum Polonia, România și Ungaria. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Potrivit liderului ucrainean, utilizarea acestui tip de armament indică o escaladare periculoasă a conflictului și o extindere implicită a riscurilor de securitate în regiune. Atac asupra regiunii Liov, aproape de granița UE Atacul cu racheta Oreșnik a avut loc în noaptea de joi spre vineri și a vizat regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, o zonă situată în imediata apropiere a granițelor Uniunii Europene. Lovitura a amplificat temerile privind intenția Rusiei de a transmite un mesaj strategic către Occident. Diplomația ucraineană: „o amenințare globală” Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, a avertizat la rândul său asupra gravității atacului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acțiune în apropierea frontierelor UE și NATO. Oficialul ucrainean a catalogat acțiunea drept „o amenințare globală care necesită răspunsuri globale”. Apel la Washington pentru un răspuns ferm Anterior, Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să reacționeze clar la utilizarea de către Rusia a rachetei Oreșnik, capabilă să transporte focos nuclear. Președintele ucrainean a subliniat că Moscova reacționează la semnalele venite din partea Washingtonului și că lipsa unor consecințe încurajează escaladarea violenței. Atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei Potrivit lui Zelenski, în atacurile din noaptea de joi spre vineri forțele ruse au folosit 242 de drone, 22 de rachete de croazieră și 13 rachete balistice. Informațiile nu au putut fi confirmate imediat din surse independente, însă amploarea atacului indică o ofensivă aeriană de mare intensitate. Reacția Moscovei și precedentul Oreșnik Rusia a susținut că utilizarea rachetei Oreșnik în vestul Ucrainei a fost un răspuns la un presupus atac ucrainean asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, la finalul anului trecut. Anterior, Moscova mai folosise racheta Oreșnik o singură dată, într-un atac asupra orașului Dnipro, în noiembrie 2024.

PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Delcy Rodriguez, noul lider al Venezuelei, pe lista de sancțiuni a UE din 2018

Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și persoana desemnată de administrația americană să gestioneze noua relație bilaterală și tranziția politică, se află printre cele 69 de persoane sancționate de Uniunea Europeană. Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE Rodríguez este acuzată de acțiuni împotriva democrației și statului de drept, încălcări ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției politice Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni împotriva Venezuelei în noiembrie 2017. Numele lui Delcy Rodríguez a fost adăugat în iunie 2018 pe lista persoanelor vizate. Ce presupun sancțiunile europene împotriva oficialilor venezueleni În prezent, sancțiunile UE vizează 69 de persoane, majoritatea oficiali de rang înalt apropiați de Nicolas Maduro. Măsurile includ: înghețarea activelor interdicția de a primi fonduri sau resurse economice interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene La 15 decembrie, miniștrii de externe ai statelor UE au decis prelungirea sancțiunilor până la 10 ianuarie 2027, în contextul crizei politice prelungite din Venezuela. Alți oficiali venezueleni incluși pe lista de sancțiuni Pe lângă Delcy Rodríguez, pe lista UE se mai regăsesc: Diosdado Cabello – ministrul de interne Tibisay Lucena Ramirez – fosta președintă a Consiliului Național Electoral (decedată între timp) Antonio José Benavides Torres – fost comandant al Gărzii Naționale Bolivariene Maikel José Moreno Pérez – fost președinte al Curții Supreme Tarek William Saab Halab – procuror general De ce a decis UE sancțiuni împotriva Venezuelei Potrivit Consiliului UE, sancțiunile sunt răspuns la subminarea democrației și a statului de drept a încălcări repetate ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice. De asemenea, vizează și nereguli legate de alegerile prezidențiale din 28 iulie 2024. Bruxellesul subliniază că scopul măsurilor restrictive este: „sprijinirea unei soluții negociate și democratice la criza din Venezuela”. Recursurile depuse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul depus de Delcy Rodríguez împotriva sancțiunilor din 2018, confirmând responsabilitatea sa pentru subminarea democrației și a statului de drept. Instanța de la Luxemburg a respins și recursurile altor zece persoane apropiate regimului Maduro, printre care și Diosdado Cabello. Singura excepție a fost Maikel Moreno, fostul președinte al Curții Supreme. CJUE a decis că includerea lui pe lista de sancțiuni nu fusese suficient fundamentată.

Reacția României după capturarea lui Nicolás Maduro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Capturarea lui Maduro, reacții internaționale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană Foto: Newsmaker/news.ro
Eveniment

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană, anunță Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Ei pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană „Noul an începe cu un semnal clar: țara noastră este tot mai conectată la spațiul european, iar beneficiile integrării se resimt direct în viața de zi cu zi a cetățenilor. Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova beneficiază de integrarea în zona de roaming a Uniunii Europene la tarifele de pe piața națională („roam like at home”). Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în Republica Moldova, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.   Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.   Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a Uniunii Europene, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri”, anunță Ministerul Afacerilor Externe ale Republicii Moldova. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră