Lukoil, ținta următorului pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire.

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil

Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina.

Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România

În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești.

Lukoil, companie privată cu benzinării în UE

Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene.

Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente.

Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată.

Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții

UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare.

Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba.

Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești

Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului.

Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni.

Reacții după cel mai amplu atac cu drone

Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului.

Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă.

Poziția Rusiei și reacția europeană

Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare.

Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul.

În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.