sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lukoil

15 articole
Investigații

România alimentează forțele ruse din Transnistria

Anchetă realizată de Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon și Oleg Oganov (the English version of this story can be found here) O piesă importantă a angrenajului militar al Moscovei, deși aflată departe de teritoriul rusesc și izolată geografic complet de căi de comunicație cu Federația Rusă, este alimentată cu combustibil prin intermediul unor țări din Uniunea Europeană. Astfel, o forță impresionantă compusă din mașini de luptă și cantități enorme de muniție este în orice moment pregătită să ia parte la războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cartierul general al trupelor rusești din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Este vorba de așa-numita „republică transnistreană”, o fâșie de pământ care se întinde de-a lungul frontierei estice a Republicii Moldova și se învecinează direct cu Ucraina. Pe acel teritoriu, controlat de facto de loiali ai Moscovei încă din 1992, se află trupe rusești ale Armatei a 14-a, dar și imense depozite de armament și muniție. Fără combustibil, mașinile de luptă rusești din Transnistria ar fi doar fiare vechi. Dar, în ciuda sancțiunilor internaționale, o filieră extrem de bine pusă la punct asigură alimentarea cu combustibil a regiunii separatiste. Scandalos este că filiera care alimentează forța militară rusă din Transnistria este compusă din companii înregistrate în state ale Uniunii Europene, care funcționează la capacitate maximă încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Azi, Uniunea Europeană și NATO refuză să comenteze pe marginea acestei situații periculoase, invocând responsabilitatea acelor state membre ale UE și NATO care permit traficul de combustibil către Transnistria. La rândul lor, statele respective se ascund în spatele Republicii Moldova, o țară pe care o consideră singura în măsură să rezolve problema. Amenințarea militară transnistreană nu poate fi ignorată Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, teritoriul transnistrean era alimentat cu motorină, combustibilul folosit de mașinile de luptă, exclusiv din Federația Rusă, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova. După începutul luptelor pe teritoriul ucrainean, Kievul a securizat frontiera cu Moldova de-a lungul regiunii transnistrene, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual atac al forțelor ruse dinspre vestul Ucrainei. Chiar mai periculoasă decât un atac direct în vestul Ucrainei ar fi fost o joncțiune a forțelor militare din Transnistria cu trupele rusești care ar fi încercat să atace Odesa, dinspre sud. O astfel de mișcare de trupe ar fi fost devastatoare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, care ar fi devenit parte a teatrului de război. Indicator rutier din Tiraspol către Odesa (sursa: Vitalie Călugăreanu) Dar, se întreabă Artem Filipenko, expert al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, există amenințarea unui atac din partea forțelor transnistrene? „Ca forță militară, întregul contingent situat în regiunea transnistreană este semnificativ inferior unor părți ale forțelor armate ale Ucrainei și este puțin probabil să se aștepte un atac din partea regiunii. În plus, administrația regiunii transnistrene este controlată de o singură entitate economică - holdingul Sheriff. În consecință, nici proprietarii holdingului, nici protejații săi din administrația locală nu sunt interesați de escaladarea evenimentelor. Prin urmare, în ciuda diferitelor provocări, administrația transnistreană evită orice acțiune în legătură cu Ucraina. Intrarea în cartierul general al "armatei" transnistrene (sursa: Vitalie Călugăreanu) În același timp, Ucraina nu poate ignora prezența unui contingent militar rusesc în apropierea graniței de sud-vest. Amenințarea unei activități militare din partea Transnistriei a fost deosebit de acută la începutul invaziei la scară largă, când trupele rusești au încercat să captureze Mykolaiv și a existat o amenințare de debarcare amfibie în regiunea Odesa. În prezent, există mai degrabă o amenințare de acțiuni din partea regiunii (activități de informații, operațiuni de informare și psihologice, încercări de a influența starea de spirit a populației din zonele de frontieră etc.). Până în prezent, nu este vizibilă nicio activitate militară excesivă. Majoritatea activităților, de exemplu, exercițiile, se desfășoară într-un mod planificat. Un alt lucru este că Moscova și agenții săi din Moldova încearcă în mod constant să mențină tensiunile în jurul Transnistriei, invocând posibile provocări din partea Ucrainei. Scopul unor astfel de declarații nu este doar de a forța Ucraina să reacționeze, ci și de a pune presiune asupra Moldovei. În prezent, Rusia, cu ajutorul forțelor pro-ruse, încearcă să destabilizeze situația din această țară și să răstoarne conducerea pro-europeană a Moldovei. Amenințarea cu presupusa implicare a Moldovei în războiul ruso-ucrainean este una dintre acuzațiile aduse de partidele pro-ruse la adresa președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și a echipei sale.”, susține Filipenko. Moscova consideră regiunea separatistă parte a Federației Ruse Importanța strategică a Transnistriei a devenit foarte vizibilă chiar în ziua în care se împlinea un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Atunci, Ministerul de Externe de la Moscova a emis un avertisment către Occident. „Nimeni să nu se îndoiască: forţele armate ale Federaţiei Ruse vor replica într-o manieră adecvată oricărei provocări a regimului de la Kiev în Transnistria. Avertizăm Statele Unite, ţările membre ale NATO şi pe protejaţii lor ucraineni împotriva oricărei iniţiative aventuroase”, se arăta în comunicatul MAE rus. Potrivit aceluiași document, Armata rusă observase o „acumulare importantă de personal şi echipamente militare ucrainene în apropierea” frontierei cu regiunea transnistreană, „desfăşurarea artileriei pe poziţii de tragere” şi o „creştere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene deasupra teritoriului” republicii separatiste.MAE rus mai menţiona în comunicat că „orice acţiune care ameninţă securitatea trupelor rusești din Transnistria va fi considerată, în baza dreptului internaţional, un atac asupra Federaţiei Ruse”. Mai multă motorină importată după invadarea Ucrainei Documente vamale moldovenești consultate în exclusivitate de către echipa noastră de jurnaliști arată că izolarea Transnistriei nu a stopat și nici măcar diminuat fluxul de combustibil importat de „republica” cu capitala la Tiraspol. Dimpotrivă, cantitățile de motorină, combustibilul necesar pentru alimentarea tancurilor și a celorlalte echipamente militare motorizate, au crescut. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în Transnistria au intrat 31.348 de tone de motorină. În aceeași perioadă a anului precedent, 2022, cantitatea de motorină importată de Tiraspol a fost de numai 25.654 de tone. Calculul arată o creștere în 2023 de peste 22% doar pentru perioada ianuarie – mai. Practic, în medie lunară, în Transnistria au ajuns aproape 6.270 de tone de motorină în 2023. Prin comparație, media lunară de import de motorină în 2022 a fost de sub 4.100 de tone. Așadar, creșterea lunară a fost de peste 50% în 2023, ceea ce arată o nevoie urgentă de combustibil pentru mașinile de luptă. Când vine vorba de benzină, în 2023 s-au diminuat cantitățile importate în Transnistria față de 2022. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în regiunea transnistreană au ajuns 8,5 milioane de litri, față de 9,7 milioane de litri în aceeași perioadă a lui 2022. O scădere, așadar, de aproape 13%. Cât se poate de logic: tancurile nu sunt alimentate cu benzină. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, importurile rusești de combustibil și petrol către Uniunea Europeană au fost interzise. Măsuri similare a dispus și Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, sursa exclusivă de combustibil pentru „republica” separatistă până în acel moment a fost eliminată. În realitate, însă, sancțiunile internaționale nu au funcționat: Transnistria a continuat să primească combustibil, în special motorină pentru tancuri și alte mașini de luptă, prin intermediul unei filiere europene. În această filieră, un rol esențial l-a jucat compania privată rusească Lukoil, tolerată pe teritoriul UE și, mai ales, în România și Bulgaria, unde are operațiuni extinse și importante financiar. Sheriff & Tiroiltreid, importatorii de combustibil Capătul transnistrean al filierei combustibilul este reprezentat de două companii: Sheriff și Tiroil Treid. Doar aceste două companii importă motorină, benzină și GPL în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, ambele sunt controlate de oligarhul transnistrean Victor Gușan. El este beneficiarul efectiv. Ambele companii sunt „înregistrate provizoriu” în Registrul de Stat al Întreprinderilor din Moldova, fiindu-le atribuite coduri fiscale. „Înregistrarea provizorie” a agenților economici din Transnistria de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o invenție moldovenească legalizată prin Hotărârea Guvernului de la Chișinău nr. 815 din 02.08.2005, care le permite companiilor din regiunea transnistreană să beneficieze de cont bancar și să efectueze operațiuni de import-export fără nici un fel de obligații fiscale față de bugetul Republicii Moldova. Conform articolului 7 (6) al Codului fiscal al Republicii Moldova, „subdiviziunile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale al căror buget nu este parte componentă a bugetului public național achită impozitele și taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află reședința de bază a întreprinderii”. Altfel spus, prin această prevedere, Chișinăul a trimis companiile Sheriff și Tiroiltreid (dar și celelalte firme din Transnistria) să-și achite taxele la „autoritățile” separatiste de la Tiraspol. UE, principala piață pentru companiile din Tiraspol Sheriff a fost fondată în 1993, la un an de la încheierea războiului moldo-rus de la Nistru, soldat cu separarea de facto a Transnistriei de restul Republicii Moldova. Fondatorii erau Victor Gușan, Larisa Gușan și Ilya Kazmaly. Ultimul s-a retras din firmă în martie 2012. Conform situației la zi, unicul asociat al firmei Sheriff este Victor Gușan, care este și președinte al companiei. Supermarket Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Holding-ul Sheriff numără zeci de companii active care controlează toate segmentele economiei locale. Tiroiltreid este una din ele. Aceasta pare să fi fost creată pentru a mima concurența în cadrul licitațiilor de procurare a carburanților pentru necesitățile instituțiilor publice din Transnistria. Din documentele de licitație accesibile public se vede clar că la aceste licitații participă permanent doar două companii - Sheriff și Tiroiltreid. Încasările anuale ale companiei Sheriff sunt mai mari decât bugetul regiunii separatiste: sute de milioane de dolari. Benzinărie Sheriff în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fiind înregistrată provizoriu la autoritățile constituționale de la Chișinău, companiile lui Gușan profită din plin de Acordul de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Conform datelor statistice oficiale, în 2023, piața UE a absorbit 67% din exporturile regiunii transnistrene, dinamica fiind în creștere puternică. Gușan are parteneri de afaceri în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în est. Nu este clar în ce măsură războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei i-a afectat relațiile cu elitele politice de la Kiev (el fiind și cetățean ucrainean). Gușan nu a răspuns la setul de întrebări pe care echipa noastră de jurnaliști i l-a expediat. Intrarea stadionului Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Cert este că în perioada 2014-2017, pe fundalul operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Sheriff făcea afaceri cu producătorul de produse de cofetărie Roshen, deținut de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Conform datelor RISE Moldova, schimbul comercial dintre cele două companii a fost de aproximativ trei milioane de dolari. Marfa era expediată direct în Transnistria, fiind evitat controlul vamal al autorităților de la Chișinău. Sheriff s-a aflat de două ori în vizorul procurorilor din Republica Moldova, fiind suspectată de practicarea ilegală a activităţii comerciale și de contrabandă în proporții deosebit de mari. Cauzele penale au fost inițiate în 2004 și 2005, fiind ulterior conexate. În 2008, urmărirea penală a fost suspendată din cauza „imposibilității stabilirii persoanei care a comis infracțiunea”. Tiroiltreid era înregistrată până în 2014 pe aceeași adresă din Tiraspol unde își avea sediul compania Sheriff: strada Șevcenko 81/11. După ce a achiziționat 100% din pachetul de acțiuni al firmei Metan-Auto, Tiroiltreid s-a mutat pe strada Șevcenko 103. Metan-Auto este o altă companie din Transnistria care a beneficiat, până pe 08.11.2022, de licență pentru importul produselor petroliere, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău. Benzinărie Tiroiltreid în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Tiroiltreid, care are licență de la ANRE pentru importul produselor petroliere în Moldova, a fost fondată și administrată de Ilia Vasiliev, un businessman cu mandat și imunitate de „deputat” în mai multe legislaturi în pretinsul „parlament” de la Tiraspol. „Șeriful” Gușan, ca și Putin, a fost ofițer KGB Victor Gușan este beneficiarul efectiv al companiilor Sheriff, Serif și Tiroiltreid SRL – cum apar acestea în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău. Datele privind beneficiarii efectivi ai celor trei firme au fost actualizate ultima dată de ASP pe 02.02.2023. În toate trei cazuri în calitate de beneficiar efectiv apare Victor Gușan. Victor Gușan, într-o fotografie din tinerețe (sursa: fc-sheriff.com) Împreună cu Ilya Kazmaly – un alt oligarh conectat la schemele create de regimul separatist de la Tiraspol (cu ramificații și în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova) – Gușan, în vârstă de 60 de ani, este coproprietarul a zeci de companii fondate în Republica Moldova, Ucraina, în state membre ale UE (cele mai multe în Germania), dar și în paradisuri fiscale. La înregistrarea acestor companii a folosit acte de identitate eliberate de Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, el având cetățenia tuturor celor trei țări. În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de regimul separatist pro-rus, Victor Gușan controlează un grup mare de companii prin intermediul cărora menține sub influența sa întreaga economie a regiunii separatiste – de la comerțul cu produse alimentare, carburanți, medicamente și sport, până la telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și presă. Conform datelor din Registrul persoanelor juridice din Ucraina, la începutul anului 2016, Gușan figura ca proprietar și beneficiar efectiv al operatorului ucrainean de telefonie mobilă Intertelecom. În 2016, pe fundalul războiului cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, Intertelecom a devenit obiectul unei investigații desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Compania era suspectată că ar fi oferit serviciilor secrete ruse posibilitatea de a intercepta abonați de telefonie mobilă din Ucraina. În perioada URSS, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova, iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă. Toți politicienii lui Gușan, boss-ul de care UE nu se atinge Cei mai importanți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au fost și sunt produsul holdingului Sheriff, inclusiv așa-numita „majoritate parlamentară”. Prin intermediul lor, Gușan își asigură controlul administrativ absolut asupra regiunii transnistrene. "Parlamentul" și "guvernul" separatiste din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fostul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene, Evhenii Șevciuk, a fost vicedirector al companiei Sheriff. Actualul „președinte” al enclavei separatiste, Vadim Krasnoselski, a fost, în perioada 2012-2015 consilierul directorului companiei Interdnestrkom - operatorul de telefonie mobilă din stânga Nistrului, fondată tot de Gușan și Kazmaly. Astfel, întregul „aparat administrativ” al „republicii” separatiste lucrează în interesul imperiului boss-ului Sheriff. În 2003, ca urmare a unor abuzuri comise de administrația ilegală de la Tiraspol față de școlile cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului, UE a introdus restricții de viză împotriva mai multor exponenți ai regimului separatist. Anual, valabilitatea acestor restricții este prelungită de UE. Victor Gușan nu se regăsește însă în lista celor sancționați de UE. La Chișinău, doar ONG-urile (nu și autoritățile) cer includerea lui în lista de sancțiuni internaționale. În februarie 2023, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a adoptat o lege pentru combaterea separatismului. Aceasta prevede pedepse penale pentru separatism și instigare la separatism. Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, susține că în acest moment nu există nici o cauză penală pornită în baza noii prevederi introduce în Codul penal și că aceasta este „greu de aplicat”. Autoritățile constituționale nu au inițiat dosare penale pentru separatism sau uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național nici pe numele lui Gușan, nici pe numele pretinsului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. Totuși, contactat de echipa noastră de jurnaliști, Oleg Serebrian, vicepremierul moldovean pentru Integrare, a spus că "se discută acum intens această chestiune" (nominalizarea pe lista de sancțiuni internaționale a lui Gușan, Krasnoselski și alții din Transnistria). Lukoil, pompa principală a separatiștilor Principalul partener al companiilor Sheriff și Tiroiltreid, controlate de Victor Gușan, începând din martie 2022, este grupul rusesc Lukoil. Potrivit documentelor vamale ale Republicii Moldova consultate de echipa noastră de jurnaliști, 98% din cantitatea de motorină importată în Transnistria în 2023 provine de la rafinăria Lukoil din România. Tot în 2023, benzina importată în republica separatistă a provenit 100% de la rafinăria Lukoil din România. În 2022, benzina din enclava separatistă a Republicii Moldova a provenit, în proporție de 96%, din România. Tot în 2022, Lukoil (prin companiile din România, Bulgaria și Țările de Jos) a furnizat doar 30% din motorina pentru Transnistria. Restul de 70% a provenit de la companii mai mici, toate controlate de cetățeni ruși sau moldoveni. Toate aceste date se referă la companiile care au exportat combustibil în Transnistria. Țările de origine a combustibilului, însă, sunt în unele cazuri altele decât cele în care se află firmele exportatoare. În 2022, de exemplu, în Transnistria a ajuns motorină exportată prin firme din România, dar care își avea originea în șase țări (inclusiv Rusia) și Uniunea Europeană. Toate datele vor fi detaliate în paragrafele următoare. Micile cisterne bulgărești Documentele citate anterior arată că, în 2022, în Transnistria au intrat 49.049 tone de motorină. Aproape 70% din această cantitate, adică 33.804 tone, a fost importată de către compania Sheriff. Șase companii (două din Bulgaria, trei din România și una din SUA) au avut contracte de furnizare de motorină cu Sheriff. Cele două companii din Bulgaria au livrat aproximativ 2.800 de tone de motorină, adică în jur de 8% din cantitatea totală importată de Sheriff în 2022. Este vorba de două companii mici. Una dintre acestea, Agro 03, nu este specializată doar în vânzări de combustibili, ci de mărfuri generale. Cealaltă, GTA Petroleum, este un trader de produse petroliere activ pe piețele din Bulgaria, România, Grecia, Kosovo, Serbia. Țările de origine ale combustibilului livrat de cele două companii bulgare sunt România, Bulgaria și alte țări din Uniunea Europeană. Euronova Energies, filiera rusească Cea mai mare parte din motorină importată de Sheriff în 2022, 90% din cantitate, a provenit de la trei firme exportatoare înregistrate pe teritoriul României. De la aceste trei companii, Sheriff a importat 30.825 de tone de motorină. Țara de origine pentru aproape 70% din această motorină (20.990 tone) a fost Rusia. Responsabilă de importul de motorină din Rusia a fost o companie înregistrată în Elveția, dar pe care autoritățile vamale ale Republicii Moldova o consideră ca fiind exportator român. Compania se numește Euronova Energies SA, cu sediul la Geneva. A fost înființată în 2013. Și anterior anului 2022, această companie exporta combustibil rusesc în Transnistria. Filiera, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, pornea din portul rusesc Novorosiisk, traversa Marea Neagră până în portul românesc Constanța, unde era depozitat la compania Oil Terminal, apoi preluat de o firmă românească și transportat pe teritoriul Republicii Moldova, de unde ajungea în Transnistria. Euronova Energies SA se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piețele din sud-estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră (unde are un contract cu compania de stat Oil Terminal din Constanța) și la Marea Adriatică și practică și transportul de combustibili pe Dunăre. Compania mai are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad. A câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft. Matrioșka Gazprom și spionajul pentru resurse în România Euronova Energies SA are legături indirecte și cu gigantul Gazprom. Potrivit rapoartelor de activitate ale companiei sârbești NIS, deținute de Gazprom, Euronova Energies este al doilea furnizor al companiei sârbești, după proprietarul Gazprom. În prezent, Euronova Energies este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și franco-elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner. Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București, dar închisă între timp. Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović. Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil. Acum câțiva ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică. Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele lui Sardarov. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacente. Perović a fost cel care s-a ocupat și de aducerea vaccinului anti-COVID Sputnik și a mai multor investiții rusești în Republica Srpska. Duško Perović mai este acționar și în offshore-urile din Insulele Virgine Britanice Brokly Alliance Inc și Elnasort Financial Inc (firmă care, la rândul ei, a fost acționar la compania Comsar a rusului Sardarov). În cea de-a doua firmă, asociat îi este sârbul Aleksandar Andrejević. Și de la acest personaj se deschide un păienjeniș de firme offshore în care sunt implicați mai mulți ruși și foști politicieni sârbi. Numele lui Aleksandar Andrejević este legat de mai multe scandaluri ca reprezentant al firmei elvețiene Mineco AG. De altfel, el a fost acuzat în Serbia, alături de alte persoane, pentru fraudă în privatizarea unei fabrici de alcool. În timp ce se ascundea de autoritățile sârbe, în 2012, Andrejević se întâlnea la București cu Iacob Chişărău, pe atunci director al companiei româneşti Moldomin, şi Dan Adrian Rus, reprezentantul filialei Mineco din România. Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari, care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească. Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea. Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați. Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra. Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012. Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă. Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco. Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin. După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată, devenind o catastrofă ecologică. Mărunțiș: un moldovean și un dobrogean Celelalte două firme românești care au exportat motorină în 2022 în Transnistria sunt Bitum Logistics Co SRL și Marsala Koncept SRL. În total, cele două au trimis în „republica” separatistă aproximativ 3.600 de tone de motorină. Bitum Logistics Co a vândut către Sheriff Tiraspol doar 533 de tone de motorină. Firma a fost înființată în 2020. În nici trei ani, cifra de afaceri a crescut de 88 de ori iar profitul, de cinci ori (la aproape patru sute de mii de euro). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, societatea comercială a intrat în insolvență. Proprietarul și administratorul actual al Bitum Logistics Co SRL este Grigore Cechină, cetățean român născut în Republica Moldova acum 58 de ani. Istoricul firmei Bitum Logistics Co SRL este unul destul de stufos având în vedere scurta sa viață. În septembrie 2020, societatea comercială a fost fondată, alături de Grigore Cechină, de polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, românii Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș și moldoveanul Iurie Ivanov. Polonezii sunt implicați în afaceri cu energie și cu combustibili și la ei acasă, în Polonia, iar Konstanty a fost inclusiv reprezentantul firmei rusești DelkOil În martie 2021, românii se retrag din firmă și asociați rămân Grigore Cechină, polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, precum și cetățeanul moldovean Iurie Ivanov. În iunie 2021, Cechină a devenit unic asociat iar în martie 2023 a cerut intrarea firmei în insolvență. Marsala Koncept, o firmă înființată în 2014, a exportat către Sheriff Tiraspol peste 3.000 de tone de motorină. Unicul asociat și administrator al societății de comerț cu combustibili din Constanța este Elbis Osman. Într-o conversație telefonică cu un membru al echipei noastre de jurnaliști, Elbis Osman a admis că a lucrat cu compania Sheriff: ”Continuăm să exportăm în Republica Moldova, dar nu mai facem afaceri cu Sheriff pentru că nu este o companie serioasă. În momentul de față, Moldova are un mare deficit de combustibil având în vedere situația actuală.”. Osman a precizat că Marsala Koncept achiziționează combustibilul de la ”mai mulți furnizori de pe piața românească. Nu avem un furnizor anume, dedicat. Luam de la cine oferă un preț mai bun.”. Întrebat dacă știe că este posibil ca o parte din motorina exportată de către firma sa să ajungă și la trupele rusești din Transnistria, Osman a negat: ”Eu vând în condiții legale. Cine plătește mai bine acela este clientul. Nu stau să fac investigații să văd cine cui vinde mai departe. Se cumpără din Oil Terminal și se vinde mai departe clienților interni sau externi.”. Firmă din Miami, motorină din Belarus Compania americană care a exportat motorină în 2022 către Sheriff este doar un paravan al unui cetățean moldovean, Iuri Blincov. Acesta a înființat în 2013, la Miami, compania Prime H.M. Exim Inc. Potrivit documentelor consultate de echipa noastră de jurnaliști, țara de origine a motorinei facturate de Prime H.M. Exim Inc este Belarus. Cantitatea exportată: doar 184 de tone. Conform portalului de investigații RISE Moldova, Blincov apare şi într-un litigiu contra aşa-zisului comitet vamal din regiunea separatistă, figurând ca furnizor de motorină pentru compania Sheriff. Aceeași sursă citează și documente ale Trezoreriei SUA (dezvăluite prin proiectul internațional FinCENFiles), potrivit cărora, în 2017, Bank of China Limited, cu sediul la New York, a raportat suma de două milioane de dolari, virată de Sheriff Tiraspol din conturile deținute la o bancă rusească către mai multe firme din Polonia, Lituania, Ucraina și SUA. În SUA banii au fost transferaţi firmei Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil România, rafinăria preferată a Tiraspolului În 2022, și Tiroiltreid a importat motorină în Transnistria. Cantitatea: 15.245 de tone. Cea mai mare parte a motorinei importate de Tiroiltreid, 12.258 de tone, a provenit de la rafinăria Petrotel Lukoil din România, dar vânzătorul motorinei a fost, în acte, compania elvețiană Litasco, trader-ul oficial al grupului Lukoil. Alte aproape 3.000 de tone de motorină au fost cumpărate de Tiroiltreid de la Lukoil Bulgaria și Lukoil Benelux. În 2023, perioada ianuarie – mai, în Transnistria au ajuns 31.348 tone de motorină. Cea mai mare parte din această cantitate, 30.737 tone de motorină, echivalentul a 98%, a fost livrată de Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar originea combustibilului a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2022, în Transnistria au ajuns 30,3 milioane de litri de benzină. Sheriff a importat o cantitate de puțin peste un milion de litri de benzină, integral din Belarus. Restul cantității, de 29,3 milioane de litri, a fost importat de Tiroiltreid de la rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2023, perioada ianuarie – mai, doar Tiroiltreid a importat benzină în Transnistria: 8,5 milioane de litri. Vânzătorul combustibilului a fost Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar sursa benzinei a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. Grupul Lukoil nu a răspuns la nici una din întrebările care i-au fost trimise de către echipa noastră de jurnaliști. Tancurile alimentează la PECO Gușan Orice beneficiar de combustibil din Transnistria – fie că este cetățean privat, companie sau instituție – este client al uneia din cele două companii controlate de Viktor Gușan, Sheriff și Tiroiltreid, singurele importatoare de motorină, benzină și GPL. Când vine vorba de instituțiile publice ale „republicii” transnistrene, Sheriff și Tiroiltreid sunt singurele companii care depun oferte la simulacrele de licitații publice. Este, evident, și cazul forțelor armate de pe teritoriul Transnistriei. Inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei arată, într-o notă publicată de anticoruptie.md, că „O bună parte din motorina dar și benzina importată în Transnistria (...) este utilizată de către GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) care staționează în stânga Nistrului pentru a apăra depozitele de armament de la Cobasna. De asemenea GOTR adesea efectuează și exerciții militare, care au drept scop prezentarea capacității forțelor separatiste și intimidarea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.”. Două întrebări pentru UE, NATO și câteva guverne Două întrebări sunt esențiale în contextul alimentării cu combustibil a mașinii de război rusești din Transnistria: Cum a fost posibil ca peste 20.000 de tone de motorină din Rusia să ajungă la forțele militare rusești din Transnistria după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei, prin intermediul unor companii din UE (cazul Euronova Energies), în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar asupra petrolului rusesc? Cum a fost posibil ca peste 55.000 de tone de motorină și 38 de milioane de litri de benzină produse în UE (marea majoritate, în România, dar și în Bulgaria și în alte țări din blocul comunitar) să ajungă în Transnistria și, implicit, la forțele militare controlate de Moscova, în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar persoanelor și entităților care sprijină invazia rusească? UE și NATO se ascund după guverne, care se ascund după Republica Moldova Echipa noastră de jurnaliști a adresat aceste întrebări tuturor guvernelor țărilor UE în care sunt înregistrate companiile implicate în filiera transnistreană, dar și Uniunii Europene și NATO. Toate răspunsurile primite au fost eschive de PR. Comisia Europeană a răspuns, la întrebarea 1, că doar „pe baza informațiilor limitate furnizate în legătură cu bunurile și entitățile implicate, UE nu poate comenta și nici evalua dacă sancțiunile UE au fost încălcate sau ocolite”. NATO a răspuns chiar mai sec: „Vom trimite întrebările dvs. autorităților din țările respective, care sunt cele mai în măsură să răspundă”. Răspunsul Guvernului de la București a pasat întreaga responsabilitate Guvernului de la Chișinău, deși Republica Moldova nu este stat membru al UE: „Regimul importurilor (licențiere, tarife, nomenclator de produse etc) în Republica Moldova este stabilit prin reglementările adoptate de autoritățile acestui stat. Aceste reglementări privesc ansamblul teritoriului și totalitatea operatorilor economici din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Autoritățile române nu dețin și nu compilează date cu privire la categoriile de produse, originea, specificațiile, valoarea acestora etc., importate în Republica Moldova.”. Răspunsul Guvernului de la Sofia pare copiat de la omologii de la București, în fond, deși cuvintele folosite sunt altele: „Considerăm Transnistria ca o parte integrantă a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Autoritățile Republicii Moldova sunt cele care exercită controlul asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra punctelor vamale. Nu avem nici o notificare de la autoritățile Republicii Moldova care să aibă legătură cu ipotezele susținute de dvs.”. Chișinăul a interzis kerosenul pentru Transnistria, care nu are avioane Răspunsul Guvernului de la Chișinău a evitat, de asemenea, problema de fond: „Importurile de petrol și motorină ce au ca destinație regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt permise strict pentru uz civil, fiind restricționate categoriile de produse petroliere sensibile (de exemplu: benzine pentru aviație, de tip ,,jet fuel” sau echivalente). După declanșarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a fost suspendată. Implicit, autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova monitorizează integral toate tranzacțiile de import efectuate de către companiile din raioanele de est ale țării, desfășurate exclusiv la posturile controlate de autoritățile constituționale. Conform analizei autorităților, în anul 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, nu s-au atestat fluctuații semnificative în partea ce privește importurile de petrol și motorină în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. (...) Toate categoriile de mărfuri interzise pe teritoriul țării, incluse în lista sancțiunilor internaționale, inclusiv din Federația Rusă, precum și cele cu potențial uz militar ce au ca destinație regiunea transnistreană nu sunt autorizate pentru import în Republica Moldova. Potrivit prevederilor Legii nr. 1163/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 606/2002 importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor cu dublă destinație este posibil doar în urma autorizațiilor emise de Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În cazul importurilor efectuate în regiunea transnistreană a țării noastre se aplică o monitorizare și o verificare sporită, iar în cazul constatării potențialului uz al mărfii în scopuri militare sau paramilitare, este refuzată autorizarea tranzacției, indiferent de categoria mărfii (echipamente electronice, software, produse chimice sau alte categorii). În procesul de examinare a seturilor de acte depuse de către solicitanți se verifică dacă categoria de marfă importată nu figurează în liste de sancțiuni internaționale sau în nomenclatoare interzise agreate pe bilaterală/multilaterală cu statele sau organizațiile internaționale partenere cu Republica Moldova. (...)”. Realizarea acestei investigații a fost sprijinită printr-un grant IJ4EU. International Press Institute IPI, European Journalism Centre EJC și orice alt partener al IJ4EU nu sunt responsabili de conținutul publicat sau de utilizarea acestuia în orice fel.

România alimentează forțele ruse din Transnistria. În imagine, un tanc dezafectat folosit drept monument public în Tiraspol, august 2023 (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR

Speță civilă cu foarte multe semne de întrebare la Înalta Curte: cu numai câteva zile înainte de ultimul termen de judecată, o parte în dosar a pus 100.000 de euro cash pe masa unei case de avocatură în care activează unii dintre foștii colegi ai actualilor judecători ai instanței supreme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asociată în casa de avocatură este o fostă judecătoare de la Înalta Curte, admisă în Baroul București în septembrie 2022. Mai mult, la aceeași casă de avocatură este partener chiar fostul președinte al fostei Secții comerciale de la Înalta Curte, precum și un alt fost judecător de la ÎCCJ, admis în Baroul București în anul 2018. Faliment în instanță din 2011 În 2011, o companie înregistrată în România, Inter Distribution Company (IDC) SRL, controlată din Chișinău (de persoane cunoscute a avea legături cu cercurile politice înalte din Rusia), și-a cerut insolvența în instanță. Deși au trecut aproape 12 ani, dosarul de faliment nu a ajuns la final, iar luptele între creditori sunt dure. Alte procese civile au fost deschise pe lângă procesul principal. Într-unul din aceste procese secundare, unul dintre creditori, compania Lukoil România, se luptă cu IDC pentru rezilierea unui contract. Procesul se află în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. La penultimul termen de judecată, în octombrie 2022, în procedura de filtru, s-a decis ca termenul următor să aibă loc pe 1 martie 2023. Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR + 7% Cu câteva zile înainte de termenul de pe 1 martie, termen de pronunțare, adică pe 22 februarie a.c., principalul creditor al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL (firmă de asemenea controlată din Chișinău) a propus "angajarea POPESCU & ASOCIAȚII S.p.a.r.l., conform condițiilor din Contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 și Anexei la contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 (publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3486/24.02.2023), onorariul forfetar de 100.000 euro +TVA urmând a fi plătit către casa de avocatură de către societatea Big Logistic SRL în calitate de unic asociat al societății Inter Distribution Company SRL.". În plus, în contract se prevede și un bonus de succes de 7%, adică peste un milion de euro. Toate aceste sume uriașe au fost contractate pentru reprezentarea la un singur termen de judecată, deși dosarul în cauză se află în fața instanțelor din 2015. Suma enormă, doar pentru prezență la proces După ce propunerea a fost aprobată, casa de avocatură a fost angajată pentru un onorariu de 100.000 de euro (la care se adaugă TVA) și 7% bonus de succes. Suma enormă a fost stabilită pentru ca avocații să reprezinte Inter Distribution Company SRL în instanță cu câteva zile înainte de termen. Inexplicabil, câtă vreme recursul fusese deja redactat de reprezentantul legal al IDC cu mult timp înainte, la ultimul termen de judecată nemaiputându-se formula noi motive de recurs sau dezvolta apărări noi. În cele din urmă, pronunțarea a fost amânată pentru 15 martie a.c. Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul în care sunt părți Lukoil România SRL și Inter Distribution Company SRL este judecat de către un complet al Secției a II-a Civile. Șapte ani de succes de business Inter Distribution Company SRL (IDC), înființată la sfârșitul lui 2004 în București, a avut în primii ani de activitate cifre de afaceri de peste 100 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și nimic nu prevestea ce avea să urmeze după 2010. Activitățile principale ale companiei erau de comerț en-gros, în principal, și en-detail în patru supermarketuri, dar și de vânzări de bunuri alimentare și nealimentare și închirierea spațiului publicitar în stațiile de alimentare cu combustibil sub brand Lukoil. La jumătatea lui 2011, însă, Inter Distribution Company SRL și-a cerut insolvența în instanță, potrivit Newsweek România. Conform lichidatorului judiciar Delta IPURL, "efectele crizei s-au făcut resimțite în special în activitatea comercială, respectiv comerțul și serviciile prestate populației, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate în toate sistemele economice". Lichidatorul judiciar, suspect pentru ANAF Conform tabelului final al creditorilor, datoriile totale ale IDC erau de aproape 26 de milioane de lei, atât către stat, cât și către privați, în cea mai mare parte. Statul, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a avut de la bun început suspiciuni în legătură cu toată procedura. În primă fază, ANAF nu a fost de acord nici măcar cu desemnarea Delta IPURL ca lichidator judiciar. Spre deosebire de creditorul Mizara Impex SRL (o companie din cercul de interese al lui Vladislav Chetrar, care are sediul la aceeași adresă cu asociatul unic al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL), care a votat, ca lichidator judiciar, "pentru DELTA IPURL și propunem onorariul de 4.500 lei+TVA/lună și un onorariu de succes de 7% din contravaloarea sumelor recuperate și a bunurilor aduse în averea debitoarei, precum și 10% din valoarea bunurilor valorificate aflate în averea debitoarei", ANAF s-a opus. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public "ANAF solicită schimbarea lichidatorului judiciar DELTA IPURL desemnat provizoriu de judecătorul sindic cu practicianul în insolvență selectat de Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, respectiv Management Reorganizare Lichidare SPRL cu onorariu lunar de 0 lei și onorariul de succes 1,5% din sumele obținute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA", arată un Buletin al Procedurilor de Insolvență din 2011.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Încă un oligarh rus, Ravil Maganov, moare în condiții bizare Foto: Twitter
Internațional

Oligarh rus moare în condiții bizare

Încă un oligarh rus moare în condiții bizare: șeful consiliului de administrație al Lukoil, Ravil Maganov, a căzut pe fereastra spitalului unde era internat. Cel puțin șapte oligarhi ruși, inclusiv un membru al CA-ului Lukoil, au murit în condiții suspecte după începerea invaziei din Ucraina. Încă un oligarh rus moare în condiții bizare Șeful consiliului de administrație, prim-vicepreședintele executiv al LUKOIL, Ravil Maganov, a murit după ce a căzut de la fereastra Spitalului Clinic Central al Administrației Prezidențiale din Moscova, a declarat pentru RBC o sursă apropiată de Direcția Principală a Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei. Anterior, au relatat această sinucidere și canalele Telegram Mash și 112. Ravil Maganov, head of Russian oil producer Lukoil, one of the few that criticised Putin’s invasion of Ukraine, has died after “falling from a window in a hospital in Moscow”Observers of such matters know that faulty windows are extremely common in the vicinity of Putin critics— nazir afzal (@nazirafzal) September 1, 2022 Ulterior, RBC a confirmat decesul lui Ravil Magaev la Spitalul Clinic Central, fără a preciza ce s-a întâmplat exact. Potrivit RBC, incidentul s-a produs în jurul orei 7:30 dimineața, când un manager de top a căzut de la o fereastră situată la etajul 6. Sursa a precizat că polițiștii lucrează la fața locului, intervievând tura de serviciu a lucrătorilor din spital și a pacienților. Potrivit acestuia, anchetatorii vor trebui să examineze înregistrările de la camerele de luat vederi. Potrivit agenției Interfax, Maganov în anii 1980 a lucrat la Langepasneftegaz, care mai târziu a devenit parte a LUKOIL. De la înființarea societății pe acțiuni, a ocupat funcții de conducere în LUKOIL. În 2020, după decesul președintelui consiliului de administrație al companiei petroliere, Valery Graifer, a condus consiliul de administrație. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr Alt șef Lukoil se trata, la șaman, cu otravă de la o broască În mai, Alexander Subbotin, manager de top al companiei rusești Lukoil a murit în împrejurări bizare, fiind suspectată otrăvirea cu veninul de la o specie de broască. Potrivit presei rusești, urmase o procedură anti-mahmureală, la care s-a folosit și venin. Șamanul și soția sa „au făcut o incizie în piele, au picurat veninul broaștei și după ce a vomitat, starea pacientului s-ar fi îmbunătățit”, potrivit The Independent care citează Telegram. În decembrie 2021, Yegor Prosvirnin fondatorul proiectului mediatic ”Sputnik și Pogrom”, aflat pe lista neagră a autorităților ruse de reglementare în domeniul comunicațiilor. El a căzut, de la etajul 4, pe fereastra unei clădiri cu mai multe etaje de pe bulevardul Tverskoy, și a murit înainte de sosirea ambulanței. Unii martori oculari susțin că defunctul avea un cuțit în mâini, un spray paralizant cu piper fiind găsit de anchetatori nu departe de cadavru.

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia (sursa: Facebook/Enel)
Eveniment

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia. Grupul energetic Italian Enel a anunţat că vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, după ce a semnat acorduri de vânzare cu PJSC Lukoil şi cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia ”Enel S.p.A. informează că a semnat astăzi acordurile de vânzare a întregii sale participaţii la PJSC Enel Rusia. Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil şi, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia pentru vânzarea întregii sale deţineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacţiei”, anunţă Enel. Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia Prin această tranzacţie, Enel vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, care include centrale convenţionale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW şi proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activităţii pentru clienti şi angajaţi. ”Tranzacţia este în conformitate cu politica grupului de a-şi concentra activităţile în special în ţările în care deţinerea unei poziţii integrate pe tot lanţul valoric poate genera creştere şi obţinerea de valoare adăugată din oportunităţile oferite de tranziţia energetică. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Este important de menţionat că Enel a adoptat şi promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităţilor de management şi coordonare în relaţia cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenţi, de naţionalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naţionalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situaţiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaţionale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcţiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel”, anunţă Enel. Tranzacţia, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de aşteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a grupului şi un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente. Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiţii, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investiţiilor străine şi a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia (sursa: energynomics.ro)
Internațional

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia. Rusia ar trebui să reducă producţia de petrol cu 20%-30%, de la 10 milioane de barili pe zi în prezent până la şapte-opt milioane de barili pe zi, pentru a obţine un preţ mai bun şi a evita vânzarea cu discount, susţine vicepreşedintele Lukoil, Leonid Fedun, într-un articol publicat luni în publicaţia rusească RBC, preluat de Reuters. Sancţiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina au izolat sectorul financiar rusesc de sistemul global şi au pus presiune asupra producţiei şi vânzărilor de petrol, deoarece cumpărătorii au refuzat ţiţeiul rusesc sau au căutat să obţină reduceri de preţ. Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia "De ce ar trebui ca Rusia să menţină producţia de petrol la 10 milioane de barili pe zi dacă putem (mai) eficient să consumăm şi să exportăm şapte până la opt milioane de barili pe zi fără pierderi la bugetul de stat?", scrie Fedun, cel care împreună cu Vagit Alekperov a înfiinţat Lukoil în 1991, în articolul publicat de RBC. "Ce este mai bine - să vinzi 10 barili de ţiţei pentru 50 de dolari sau şapte barili, dar pentru 80 de dolari?", se întreabă Fedun, care a adăugat că este extrem de important pentru Rusia să păstreze acordul de limitare a producţiei convenit cu alţi mari producători de petrol în cadrul OPEC+. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar De asemenea, vicepreşedintele Lukoil a cerut mai multe investiţii în flota de tancuri petroliere a Rusiei, inclusiv tancuri petroliere capabile să navigheze pe râuri, spunând că sancţiunile au crescut costurile de transport naval iar Rusia trebuie să pună la punct coridoare alternative de transport pentru a exporta ţiţei până în Turcia, Iran şi ţările din Asia Centrală, potrivit Agerpres. Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil Foto: Facebook GSP
Politică

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom”, se arată într-o investigație Rise Project. Articolul vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), „contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat”. Cât despre cel definit de Rise Project drept „omul Gazprom”, acesta este Iulian Iancu, fost deputat PSD și cel care, acum câteva săptămâni, era susținut de formațiunea lui Ciolacu, pentru a prelua conducerea ANRE. Numirea a fost însă amânată, întrucât PSD a solicitat SRI informații despre Iancu. Investigația susține că Gabriel Comănescu este „beneficiar economic major al Legii Offshore” și arată legătura dintre cei doi. „Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale”, scrie Rise Project. Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil În articol se arată că Gabriel Comănescu este asociat cu Lukoil și a beneficiat de un contract de 269 de milioane de euro cu Gazprom, în 2009. Firma sa, GSP, ar fi avut datorii la stat, dar a beneficiat de numeroase reeșalonări. Profitând de o portiță legislativă, firma a primit credite de la EximBank - bancă de stat - și a primit contracte cu statul. Presa din Constanța scria, acum două săptămâni: „GSP Offshore SRL, vizată de o nouă cerere de insolvență!”. Aceeași publicație, Ziua de Constanța, scria acum câteva zile că o persoană fizică cere insolvența Grup Servicii Petroliere Offshore SRL. În iunie 2021, G4Media titra: „Compania magnatului Gabriel Comănescu va fi beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP, singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei să primească bani europeni fără licitație”. Ulterior, după ce a izbucnit un scandal, firma a dispărut din documentele PNRR. Oamenii lui Comănescu, poziții cheie în guvernul Dăncilă În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business, a mai arătat G4Media. Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Foto: Captură video Ziarul Financiar „Comănescu este conectat la mai bine de 50 de firme românești, dar banii lui se mișcă într-o rețea cu cel puțin 22 de companii offshore, ramificată din Caraibe până în Pacificul de Sud. Prin aceste căsuțe poștale a fost asociat cu diferite personaje controversate, precum sindicalistul Liviu Luca și mogulul Sorin Ovidiu Vîntu, condamnați pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani (dosarul Petromservice)”, mai scrie Rise Project. Puteți citi aici întreaga investigație: „Calul troian din independența noastră energetică”

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill (sursa: danelis.ru)
Internațional

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill. Stilul de viață al patriarhului Kirill al Rusiei este departe de modestia și cumpătarea clamate de ortodoxismul creștin. Avere personală: patru miliarde de dolari Fost agent KGB, Kirill a subordonat Biserica Ortodoxă Rusă și mai mult Kremlinului decât aceasta era deja. Anti-occidental și loial până la slugărnicie lui Vladimir Putin, patriarhul rus trăiește ca un oligarh. O analiză a Forbes din 2009, când Kirill a fost instalat în fruntea Bisericii, arăta că averea personală a lui Kirill era, deja, în 2006, de patru miliarde de dolari. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kirill: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Îmbogățirea începuse în anii '90, când Biserica a primit dreptul de a vinde alcool și tutun fără taxe. Ceasurile pe care Kirill le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kirill cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public. Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill Un bun anume din colecția aflată la dispoziția lui Kirill, însă, are o poveste spectaculoasă. Este vorba despre un yacht evaluat la patru milioane de dolari numit "Pallada". Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante.

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești (sursa: nsenergybusiness.com)
Internațional

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești. Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat luni că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată, transmite Reuters. Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare... Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Sofia cere să se facă rezerve de grâu Guvernul său va începe, de asemenea, să cumpere 1,5 milioane de tone de grâu pentru a-şi consolida aprovizionarea cu alimente până la recolta de anul viitor şi pentru a evita riscurile care ar putea apărea ca urmare a oricărui posibil accident la centralele nucleare din Ucraina. Bulgaria, care a produs peste şapte milioane de tone de grâu anul trecut, nu intenţionează să interzică exporturile de grâu, a spus Petkov, adăugând că statul îşi va consolida, de asemenea, rezervele de porumb şi seminţe de floarea soarelui. Premierul Kiril Petkov a mai declarat că Bulgaria îşi menţine pentru moment ţinta de aderare la zona euro în ianuarie 2024. El a spus că inflaţia în Bulgaria ar urma să fie similară cu cea a ţărilor din zona euro.

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom (sursa: gazprom.ru)
Eveniment

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom. Pe 3 martie, board-ul companiei Lukoil a postat pe site-ul gigantului petrolier un comunicat care cerea, fără ocolișuri, încetarea războiului din Ucraina. Lukoil a cerut încetarea conflictului Potrivit comunicatului, board-ul Lukoil susține "încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia printr-un proces serios de negociere și prin mijloace diplomatice". Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Documentul mai vorbește despre "evenimentele tragice din Ucraina". La câteva ore după postarea comunicatului, site-ul lukoil.com a fost sabotat și nu a putut fi accesat aproape 24 de ore. În seara de vineri, 4 martie, site-ul Lukoil a redevenit funcțional. Comunicatul dat cu o zi înainte se regăsește încă pe lukoil.com. Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom Mai mult, un alt comunicat, dat cu numai o zi înainte, dezvăluie că Vagit Alekperov, președintele companiei ruse, se aflase la Sankt Petersburg. Și nu întâmplător, ci pentru a se întâlni cu Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Potrivit comunicatului mai degrabă laconic, cei doi au discutat "chestiuni de cooperare". Singurul amănunt concret se referă la un subiect abordat: "current situation and development prospects for Vaneyvisskoye and Layavozhskoye fields in the Nenets Autonomous District". Așadar, afaceri ca de obicei, între Lukoil și compania deținută de statul rus, Gazprom, companie folosită pentru toate jocurile strategice ale Kremlinului.

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei (sursa: lukoil.com)
Internațional

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei. Lukoil a cerut, joi seara, oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Într-o declarație publică, compania a anunțat că board-ul ei susține "încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice". Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei "Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice", afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front Anunțul companiei a fost menționat de mari instituții media mondiale, precum BBC sau Financial Times. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. La câteva ore după postarea anunțului, site-ul companiei nu mai putea fi accesat. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc”

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina
Eveniment

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina Într-o declarație publică, compania anunță că boardul ei susține „încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice”. „Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice”, afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. În România, Lukoil/ Petrotel a avut în 2020 o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și 2.109 angajați. Ziarul Financiar scria, acum câteva zile, cum i-au afectat pe oligarhii ruși sancțiunile internaționale: „Cel mai afectat a fost Vagit Alekperov, preşedintele Lukoil, a cărui avere a scăzut cu o treime într-o singură zi, pe fondul unui declin de 32% înregistrat de companie pe bursă. Averea lui Alekperov se situează astăzi la 13 miliarde de dolari, în scădere de la 19,2 miliarde de dolari”. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” În plus, Alekperov a fost nevoit să-și refugieze superiahtul în Muntenegru, de teamă că va fi confiscat. Galactica Super Nova, nava lui Vagit Alekperov, președintele Lukoil, a fugit de la Barcelona într-un port din Muntenegru.

Principalele companii rusești care acționează în România Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Principalele companii rusești care acționează în România

Principalele companii rusești care acționează în România au afaceri de 15 miliarde de lei şi circa 8.000 de angajaţi, arată presa economică. Fostul premier Florin Cîțu a cerut sancționarea acelor firme care au legături cu oligarhii ruși care-l susțin pe Putin, precum și retragerea României din toate băncile cu acționariat rusesc. Principalele companii rusești care acționează în România Potrivit datelor furnizate de Ziarul Financiar, Lukoil/ Petrotel a avut în 2020 o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și 2.109 angajați. Pe locul II se află ALRO: cifră de afaceri de trei miliarde de lei și peste 3.000 de angajați. Pe III, ca cifră de afaceri, este TMK, care produce țevi la reșița și Slatina: 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri și circa 2.100 de angajați. Pe locul IV, Gazprom, care deține mai multe benzinării în România, a avut o cifră de afaceri de 0,8 miliarde de lei și avea circa 1.000 de angajați, în 2020. Citește și: De la Netflix, Disney și Pornhub la Mercedes, Maersk și Exxon: lista companiilor care au ieșit sau au anunțat că pleacă de pe piața rusească „Suntem îngrijoraţi, con­duc firma de 30 de ani. Acest război nedrept în Ucraina are consecinţele sale, dar de aici până la a instiga la oprirea ne­con­diţionată a activităţilor din România doar pentru că într-un moment din istorie statul român a decis să le vândă unor entităţi controlate din Rusia este mult. Aceste declaraţii publice ne sperie clienţii, furnizorii, băncile cu care lucrăm“, a spus Adrian Popescu, directorul TMK România. Cîțu cere sancțiuni împotriva companiilor oligarhilor Florin Cîțu a declarat, luni, la RFI, că România trebuie neapărat să implementeze sancțiunile impuse Rusiei la nivel european. Potrivit președintelui PNL, în țara noastră "sunt în jur de 600 companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin". "Trebuie neapărat să punem sancțiuni și să implementăm sancțiunile care au fost impuse la nivel european pentru toate companiile care au legătură cu Rusia. În România, din ce știu eu, sunt în jur de șase companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin și, aici, vă dați seama că acestea o să fie costuri pentru economie și de aceea ar fi fost bine să fie o economie mai puternică", a precizat Cîțu, într-un interviu acordat sursei citate. Președintele PNL Florin Cîțu susține că este necesar ca Guvernul să facă o analiză urgentă a celor peste 600 de companii cu acționariat rusesc din România. România a uitat că are acțiuni la o bancă rusească „Este urgent ca guvernul, sper că a și început acest lucru, dacă nu trebuie să înceapă urgent, analiza celor peste 600 de companii care sunt cu acționariat rusesc în România. Eu am cerut acest lucru de săptămâna trecută, sper să se întâmple ceva. Și decizia cu banca (...) este doar una, de fapt, ele sunt două și este inadmisibil ca la nivelul Guvernului să mai uităm că avem o bancă și să nu începem demersul ca să ieșim și din acea Bancă rusească, deci sunt două bănci din care trebuie să ieșim”, a spus luni Florin Cîțu. El susține că Ministerul Finanțelor are datoria să facă această analiză. „Să vă dau un exemplu, România a trimis ajutoare către Ucraina de 3 milioane de euro. Haideți să ne uităm ce ajutoare de stat dăm acestor oligarhi, în acest moment, sute de milioane de euro. Nu este normal acest lucru, trebuie să oprim acest lucru. Mai bine dădeam banii către ajutoare către Ucraina, decât să dăm banii către oligarhii ruși. Aici, o analiză trebuie făcută rapid, urgent. Trebuie văzut și Ministerul de Finanțe are această datorie, Guvernul are această datorie. În același timp, aceste resurse pot să fie folosite pentru a-i ajuta pe refugiați în România și o să vedeți că o să avem nevoie de resurse în perioada următoare”, a mai spus liderul PNL.

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE, Transgaz (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE. Asito Kapital, firma de asigurări înființată de compania rusească Lukoil, a vândut polițe de asigurare Băncii Naționale a României, Transgaz și Ministerului Afacerilor Externe. Firma de asigurări a fost preluată de la ruși de Moldasig, cea mai mare societate de asigurări din Republica Moldova. Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE Pachetul majoritar de acțiuni al Modasig este disputat de Comisia Națională a Piețelor Financiare și controversatul afacerist Veaceslav Platon, implicat în "Landromatul rusesc", cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. Compania de asigurări Asito Kapital a fost înființată în iulie 1998 sub numele de Lukoil Asito, parte a grupului petrolier rusesc Lukoil, controlat de oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin. Asito Kapital, de la oamenii lui Putin la moldoveni În anul 2011, Asito Kapital a fost preluată de liderul pieței de asigurări din Republica Moldova, Moldasig. Cu trei ani înainte de această preluare, societatea Moldasig era controlată de cea mai mare companiei de asigurări din Rusia, Rosgosstrakh, prin subsidiara cipriotă Linekers. Ulterior, pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de mai multe companii off shore controlate de afaceristul moldovean Veaceslav Platon. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a obligat firmele controlate de Veaceslav Platon să își vândă acțiunile pentru că ar fi acționat concentrat. Mai mult, le-a suspendat dreptul de vot din Consiliul de Administrație. Decizia a fost contestată de acționari, care consideră că măsura este ilegală. Judecătoria din Chișinău a decis, după câțiva ani de procese, ca acțiunile să revină firmelor controlate de Veaceslav Platon. Dar, în iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie irevocabilă prin care a stabilit ca pachetul majoritar de acțiuni (75%) să fie gestionat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Asito Kapital asigură 721 de mașini ale MAE Compania de asigurări și reasigurări Asito Kapital a câștigat în anul 2021 un contract pe trei ani pentru a asigura 721 de mașini aflate în parcul auto al Ministerului Afacerilor Externe. Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Firma familei Gheorghiu a încheiat separat peste 50 de contracte prin care vând polițe de asigurare mai multor instituții publice și companii de stat printre care se află Ministerul Apărării Naționale, Compania Națională Aeroporturi București și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Imobilele BNR, asigurate facultativ de Asito Kapital Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a cumpărat asigurări facultative pentru sediul central, dar și pentru cele județene. De exemplu, sediul central al Băncii Naționale a României de pe strada Doamnei, din București, are o poliță de asigurare facultativă semnată cu asocierea dintre Fast Brokers și Eurolife FHH Asigurări Generale SA în valoare de 54.634 lei. Cele două firme au asigurat facultativ și sediul din strada Lipscani 25. Sediul de pe strada Lipscani 16 și imobilul din Strada Negru Vodă au fost asigurate facultativ de Asito Kapital împreună cu Fast Brokers. Tot această asociere a vândut polițe de asigurare pentru sediile din Iași, Gorj, Galați, Cluj Timișoara, vila de la Păltiniș, Brașov, Cluj, Bihor, Argeș, Brăila, Buzău și Maramureș. Valoarea cumulată a asigărilor facultative cumpărate de BNR este de aproximativ 165.000 de lei. Contract de 5 milioane de euro de la Transgaz Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, condusă de controversatul Ion Sterian, a atribuit un contrat de 5.000.000 de euro firmelor Asito Kapital și Medical Ocupational SRL pentru servicii de asigurare voluntară a angajaților. Acordul cadru a fost semnat pe 10 septembrie 2018. Până în prezent au fost semnate contracte subsecvente în valoare de 4,14 milioane euro. Ultimul contract subsecvent de peste 1.000.000 de euro a fost semnat anul trecut. Firma Medical Ocupational este deținută în mod egal de Alon Schifter și Eugenia Ruxandra Belicciu. De administrarea societății se ocupă Iuliana Hertzanu.

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. În imagine, Alekperov (stânga), Putin și Chuck Schumer, la deschiderea unei benzinării Lukoil în New York (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. Oligarhul Vagit Alekperov, președintele companiei petroliere Lukoil, a pierdut peste șase miliarde de dolari după deprecierea bursieră a companiei sale, ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. O decizie luată de prietenul său, Vladimir Putin. România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil Alekperov, însă, știe că afacerea îi merge la fel de bine în țări ca România, de exemplu. Și nu neapărat din vânzări la pompă, ci din contracte cu statul. Printre instituțiile-cheie care au semnat contracte cu Lukoil se află Ministerul Apărării Naționale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Serviciul de Pază și Protecție. Alte sute de contracte au fost semnate cu administrațiile locale și companiile de stat românești. Citește și: Lavrov „justifică” ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a acuzat mai multe firme din grupul Lukoil de evaziune fiscală și spălare de bani, operațiuni în urma cărora s-ar fi pierdut urmele a două miliarde de euro. Banii au fost plimbați prin mai multe state din Europa pentru ca în final să ajungă în conturile unor companii offshore pentru a evita plata impozitelor. IGSU, 98,7 milioane lei pentru Lukoil și OMV Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a atribuit în aprilie 2018 un contract cadru de peste 98,7 milioane de lei companiilor Lukoil România și OMV Petrom Marketing, în baza căruia cumpărau motorină și benzină. IGSU este condus de generalul Dan Paul Iamani și coordonat de secretarul de stat la Interne Raed Arafat. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona De atunci au fost semnate nu mai puțin de 55 de contracte subsecvente la acordul cadru. Ultimele două contracte subsecvente au fost semnate doar cu Lukoil România, pe 17 ianuarie 2022, și au o valoare cumulată de aproximativ 7,2 milioane de lei. Adică, în jur de 1,46 milioane de euro. Armata, contracte de zeci de milioane de lei cu Lukoil Acesta este unul din sutele de contracte pe care Lukoil România le are cu statul român. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei Lukoil un contract cadru de 19,3 milioane de lei în mai 2019. În baza acestui contract, compania rusească urma să livreze combustibil pe bază de card cu plata la postlivrare. O unitate a Ministerului Apărării Naționale, UM 01836, a atribuit firmei Lukoil un contract cadru estimat la puțin peste 1.000.000 de lei. Ulterior, mai multe unități militare au semnat contracte pentru carburant cu Lukoil cu valori cuprinse între 200.000 și 580.000 de lei. 2,24 milioane de lei și de la SPP pentru ruși Serviciul de Pază și Protecție, condus de generalul Lucian Pahonțu, se află pe lista instituțiilor-cheie care folosește carburant de la Lukoil România. Pe 17 aprilie 2019 s-a semnat un acord cadru de livrare de carburant pe bază de card de credit în valoare de 1,12 milioane lei. În aceeași zi, s-a mai semnat un contract cadru cu OMV Petrom Marketing în valoare de 2,62 milioane de lei. La fel ca în cazul contractului cu Lukoil România, OMV urma să livreze carburanul pe bază de card de credit. Câteva luni mai târziu, pe 17 noiembrie 2019, Serviciul de Pază și Protecție a atribuit un contract identic firmei Lukoil România. Valoarea contractului a fost și de această dată tot 1,12 milioane lei. În total, contractele primite de Lukoil România de la SPP au avut o valoare cumulate de 2,24 milioane de lei. DIICOT acuză o evaziune fiscală de două miliarde de euro Grupul Lukoil deține zeci de companii în 39 de state din Europa, Asia, America și Africa. De exemplu, Lukoil România este deținută de Lukoil Europe Holdings, din Olanda, și Lukoil International Gmbh, din Austria. În 2014, procurorii români au anunțat că șase companii din cadrul Lukoil România sunt acuzate de evaziune și spălare de bani. Paguba: 230 milioane euro. În anul 2015, rușii de la Petrotel Lukoil au fost acuzați că au spălat aproximativ două miliarde de euro, printr-un circuit financiar în care au fost implicate mai multe societăți din grupul rusesc. „Pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan (…), se interpun şi alte societăţi pe lanțul de tranzacționare din țări membre UE având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari”, se menționează în rechizitoriu. Dosarul încă se judecă. Alekperov, demnitar URSS și prieten al lui Putin Vagit Alekperov a fost la începutul anilor 1990 deputat și ministru adjunct, responsabil cu industria de petrol și gaze a URSS. Apoi a preluat trei câmpuri petroliere controlate de minister și a înființat compania Lukoil. Numele lui Alekperov a fost inclus în anul 2018 pe lista neagră a oligarhilor aflați sub influența Kremlinului, respectiv a lui Vladimir Putin. De strategia de dezvoltare a companiei Lukoil s-a ocupat Igor Ivanov, fost ministru de Externe al Rusiei în perioada 1998-2004. Președintele Vladimir Putin l-a numit pe Ivanov secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Cu o zi înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, Vagit Alekperov avea o avere estimată la 19 miliarde de euro. Oligarhul a pierdut atunci în jur de șase miliarde de euro într-o singură zi, adică o treime din averea sa, în urma prăbușirii prețului la acțiunile Lukoil. Bursele internaționale au anunțat că acțiunile Lukoil au scăzut cu 46%, în timp ce acțiunile Gazprom au scăzut cu 55%. Lukoil, 40% din contractele publice din România În perioada 2011 – 2017, Lukoil a încasat peste 535 de milioane de euro din contracte cu statul român. În aceeași perioadă, OMV Petrom, companie deținută majoritar de către austriecii de la OMV și minoritar de către statul român, a încasat doar 280 de milioane de euro din contracte publice pentru combustibil, după cum arate baza de date ELVIS a contractelor publice din Europa. Lukoil România a încasat 535 de milioane de euro dintr-un pot de 1,28 miliarde de euro, deci cam 40% din piața contractelor publice în perioada menționată. Lukoil România a avut venituri din vânzări la pompă de 5,97 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) și un profit de 85,74 milioane de lei (18,63 milioane de euro), după ani de pierderi. Rompetrol, însă, a raportat venituri la pompă de 9,05 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) și un profit de 168,54 milioane de lei (36,63 milioane de euro). OMV Petrom, de departe, a fost campioana veniturilor la pompă, cu 15,2 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro) și un profit de 320,51 milioane de lei (69,67 milioane de euro) în perioada de referință. Pe scurt, pe o piață în care deține 20% din vânzările la pompă, Lukoil a luat 40% din contractele de stat, de două ori mai mult decât OMV Petrom. DNA, client Lukoil, se scuză: Legea nu ne dă voie să-i respingem Cel mai mare plătitor public la Lukoil este Inspectoratul General al Poliției Române care a încheiat, din 2011 în 2017 inclusiv, patru contracte cu compania rusă în valoare de 350 de milioane de euro. Pe locul al doilea, la aproape o zecime din suma Poliției, vine Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații a Autorității Naționale a Penitenciarelor, cu 38 de milioane de euro. Până și Direcția Națională Anticorupție are contracte de două milioane de euro cu Lukoil. La cererea presei, DNA a explicat că sistemul de achiziții publice din România nu-i permite să excludă din licitație o companie care este cercetată penal (cum Lukoil era la data achiziției) și că, mai mult, criteriul de selecție fiind prețul cel mai mic, rușii au luat contractul cât se poate de legal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră