luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2537 articole
Internațional

Ucrainenii au produs distrugeri masive la importantul port rusesc Ust-Luga

Portul Ust-Luga, situat în Golful Finlandei, a fost afectat de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților ruse. Incendiu la terminalul portuar după atac Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat existența pagubelor, precizând că nu au fost înregistrate victime. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori "Există pagube în portul Ust-Luga. Nicio victimă", a scris guvernatorul pe Telegram. În urma atacului, un incendiu a izbucnit la terminalul portuar din Ust-Luga, intervenția fiind în desfășurare. Ulterior, Drozdenko a revenit cu informații suplimentare, anunțând că flăcările sunt stinse de echipele de pompieri. Apărarea rusă: zeci de drone doborâte Autoritățile ruse susțin că sistemele de apărare aeriană au reușit să limiteze impactul atacului. Potrivit guvernatorului, forțele ruse au doborât 36 de drone deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții. În paralel, Ministerul Apărării al Rusiei a raportat interceptarea unui număr total de 203 drone inamice la nivel național. Al doilea atac asupra portului Ust-Luga în această săptămână Acesta este al doilea atac ucrainean asupra portului Ust-Luga în decurs de câteva zile, ceea ce sugerează o intensificare a operațiunilor asupra infrastructurii strategice din Rusia. Portul reprezintă un punct logistic important pentru exporturi și transport maritim, fiind considerat o țintă de interes în contextul conflictului.

Atac ucrainean, portul rusesc Ust-Luga avariat (sursa: svoboda.org)
Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”, a spus el, la Antena 3. Președinta Parlamentului European, Robert Metsola, în scurta postare de pe Twitter unde consemna întâlnirea cu Grindeanu, a scris că a „subliniat nevoia de stabilitate”. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” „Dacă vezi și ajungi la concluzia că lucrurile nu merg în direcția bună, eu cred că e de datoria ta să încerci să le schimbi, să le faci să funcționeze, să meargă în direcția bună. Fiindcă altfel, dacă continuăm doar de dragul unei stabilități care poate fi, cum să spun, reinstaurată într-o perioadă foarte scurtă, s-ar putea să aduci mult mai mult daune întregului context, decât să iei o decizie poate dureroasă, poate care într-o săptămână aduce neclaritate, dar după aceea să mergi într-o direcție mai bună. Eu nu cred că trebuie să punem tot timpul această, să zicem, stabilitate – care e importantă; și nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu contează. Contează, efectiv contează. Asta am discutat și cu doamna președinte Metsola despre acest lucru. Dar mai pică guverne. Se mai întâmplă lucruri în Europa. În Danemarca au fost alegeri anticipate în plină criză legată de Groenlanda. Lucrurile țin atâta timp cât sunt în cadrul democratic. Cât sunt în limitele constituționale, sunt absolut în regulă. Și atâta timp cât se păstrează o linie pro-europeană într-o coaliție de partide pro-europene. Dacă în interiorul acestei coaliții încerci să faci rearanjări, eu cred că e un lucru bun, ca să faci lucrurile să funcționeze mai bine”, a declarat Grindeanu.   

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Foto: Captură video
Internațional

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus: fix 878$, potrivit unui interviu dat de Robert “Madyar” Brovdi publicației The Economist. Brovdi este comandantul sistemelor de drone ale Ucrainei. Înainte de agresiunea rusă era om de afaceri în sectorul agricol.  Citește și: Cea mai halucinantă solicitare către DeFapt.ro vine de la legendarul sinecurist PSD Hazem Kansou Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În declarațiile pentru The Economist, el a susținut că pierderile provocate armatei rusești de cea ucraineană sunt mai mari decât capacitatea Kremlinului de a înlocui soldații pierduți pe front. Potrivit lui Brovdi, dronele rusești au ucis sau incapacitat cu 8.776 mai mulți soldați ruși decât a putut Rusia să înlocuiască. El afirmă că Rusia pierde 400 de militari la un ucrainean Brovdi a calculat că toate cheltuielile pentru uciderea unui soldat rus - inclusiv echipamente, drone și muniție - sunt de 878 dolari americani.  Comandantul sistemelor de drone a explicat cum este organizat sistemul ucrainean: un ecosistem de 15 capacități interconectate, de la bruiaj la supraveghere și de la minare la producția de explozivi. The Economist scrie că generalii NATO trebuie încă să mai asimileze cum funcționează acest concept. Potrivit comandantului, generalii occidentali greșesc încercând să găsească „cea mai bună dronă”, în timp ce succesul depinde de întregul aparat de sprijin din spatele unui singur operator. Acest model permite atacuri împotriva infanteriei chiar și în condiții de lipsă de artilerie, creând o zonă de atac continuă la o adâncime de 3-5 km în spatele liniei frontului. Buncărul de comandă al sistemelor de drone are peste 100 de ecrane. Fiecare misiune este înregistrată și analizată de programe de „business intelligence”.  Potrivit lui Brovdi, doar 1% din operatorii ucraineni de drone și-au pierdut viața în conflictul cu Rusia.  În ciuda eficacității ridicate, Brovdi recunoaște că războiul a devenit o cursă tehnologică pentru supraviețuire, fără un final rapid în față. Protocoalele stricte de siguranță mențin pierderile operatorilor de drone la aproximativ 1%, ceea ce este esențial pentru conservarea personalului experimentat. Întregul proces de „mulgere” a inamicului are ca scop epuizarea critică a resurselor armatei ruse. Cu toate acestea, comandantul nu își face iluzii și se pregătește pentru o confruntare prelungită în care victoria va fi de partea ecosistemului industrial și software mai rezistent.

Spionaj pentru Rusia, româncă arestată în Germania (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență în sectorul energetic după avarierea unei linii electrice majore

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Rusia apără Ungaria în scandalul spionajului (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia apără guvernul Viktor Orbán în scandalul scurgerilor de informații din UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

Economia Rusiei e în declin, recunoaște Putin (sursa: tass.com)
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Atac ucrainean asupra Primorsk și Ust-Luga (sursa: Planet Labs/Radio Svoboda)
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

Ungaria, scurgere de informații către Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Atentat înscenat de Rusia asupra lui Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri

Serviciile de informații ruse ar fi analizat posibilitatea înscenării unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orbán, pentru a-i crește popularitatea înaintea alegerilor parlamentare decisive din aprilie, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post. Informațiile provin dintr-un document intern atribuit serviciilor de spionaj ruse, care ar fi fost autentificat de o agenție europeană de informații. Planul SVR: manipularea emoțională a electoratului Raportul aparține Serviciul de Informații Externe al Rusiei și ar conține o strategie menită să „schimbe radical paradigma campaniei electorale” din Ungaria. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit documentului, o tentativă de asasinat regizată ar putea muta atenția publică de la problemele socio-economice către teme emoționale, precum securitatea națională și stabilitatea politică. Scopul ar fi fost consolidarea imaginii lui Viktor Orbán ca lider capabil să protejeze statul într-un context de criză. Reacția Kremlinului: acuzații de „dezinformare” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile, calificând documentul drept „dezinformare”. De asemenea, SVR nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste dezvăluiri. Nu este clar nici dacă propunerea ar fi ajuns la niveluri superioare ale conducerii ruse. Susținere indirectă pentru Orbán: campanii online pro-Kremlin Potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității, Rusia ar fi sprijinit indirect campania lui Orbán prin acțiuni în mediul online. Acestea ar fi inclus campanii pe rețelele sociale, menite să transmită ideea că liderul ungar este singurul capabil să apere suveranitatea țării. Alegeri decisive în Ungaria: Orbán, în scădere în sondaje Documentul SVR ar fi fost elaborat pe fondul unei scăderi a popularității lui Viktor Orbán în sondaje. Alegerile parlamentare din aprilie se anunță cruciale, partidul său, Fidesz, riscând să piardă în fața formațiunii Tisza, condusă de rivalul conservator Peter Magyar. Orbán acuză interferențe externe în alegeri Premierul ungar a reacționat public, acuzând Uniunea Europeană și Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i înlătura guvernul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a liderilor ultraconservatori la Budapesta. Tensiuni geopolitice: Ungaria, între UE, Rusia și SUA Viktor Orbán este considerat un aliat important al Moscovei în interiorul structurilor occidentale, precum NATO și Uniunea Europeană. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat de administrația americană condusă de Donald Trump. În plan extern, Orbán continuă să blocheze anumite inițiative europene, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând interesele energetice ale Ungariei legate de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba.

Trump, bucuros de moartea lui Robert Mueller (sursa: NBC News)
Internațional

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia

Fostul procuror special Robert Mueller, cunoscut pentru investigarea presupuselor legături dintre Rusia și campania lui Donald Trump, a murit la vârsta de 81 de ani. Decesul său a fost confirmat de familie și relatat de publicații internaționale. Reacția președintelui american Donald Trump a generat însă un val de controverse, după un mesaj publicat pe rețeaua sa socială. Declarația lui Trump: „Sunt încântat că a murit” La scurt timp după anunțul decesului, Donald Trump a transmis un mesaj pe Truth Social, în care și-a exprimat satisfacția față de moartea fostului procuror. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Robert Mueller tocmai a murit. Bine. Sunt încântat că a murit. Nu va mai putea face rău celor nevinovați”, a scris liderul american. Declarația a fost rapid criticată în spațiul public, fiind considerată de mulți drept lipsită de decență în contextul dispariției unei personalități publice. Cine a fost Robert Mueller Robert Mueller a fost una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar american. A condus Federal Bureau of Investigation între 2001 și 2013, perioadă marcată de provocări majore în securitatea națională. În 2017, a fost numit procuror special pentru a investiga ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Ancheta rusă care a marcat mandatul lui Trump Timp de aproape doi ani, Mueller a coordonat o investigație amplă privind posibilele legături dintre Moscova și echipa de campanie a lui Donald Trump. Raportul final, publicat în aprilie 2019 și întins pe peste 400 de pagini, a confirmat eforturile Rusiei de a influența alegerile în favoarea lui Trump, dar nu a identificat dovezi clare ale unui complot între cele două părți. Ancheta a avut un impact major asupra începutului primului mandat prezidențial al liderului republican. O figură discretă, dar influentă Cunoscut pentru stilul său rezervat și profesionalismul riguros, Robert Mueller a evitat expunerea publică și a condus ancheta într-un climat de maximă discreție. Moartea sa marchează dispariția unei figuri-cheie din istoria recentă a justiției americane, dar și reaprinde tensiunile politice legate de unul dintre cele mai controversate episoade din politica SUA.

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk Foto: X Elon Musk
Internațional

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani s-a produs, în ultima lună, cu ajutorul lui Elon Musk, scrie Wall Street Journal. Ucraina ar fi recuperat circa 400 kilometri pătrați de teren după ce Musk a tăiat accesul Rusiei la sistemul de comunicații Starlink.  Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Este cea mai consistentă ofensivă ucraineană din ultimii doi ani. Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk „Avansurile ucrainene în urma pierderii de către Rusia a accesului la Starlink – serviciul de internet prin satelit al companiei SpaceX a lui Musk – subliniază cât de vital a devenit sistemul comercial de internet prin satelit în războiul modern – precum și controlul pe care Musk însuși îl poate exercita asupra conflictului. La începutul lunii februarie, SpaceX a pus în funcțiune un sistem care permitea accesul la internet în Ucraina doar sistemelor Starlink incluse pe o listă albă aprobată. Sistemele Starlink deținute de forțele ucrainene au fost aprobate, în timp ce cele rusești nu au fost. De atunci, Ucraina afirmă că a recucerit aproximativ 150 de mile pătrate de teritoriu în regiunile sudice Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, unde forțele ruse avansaseră rapid anterior. Februarie a fost prima lună din 2023 în care Kievul a recucerit mai mult teritoriu în Ucraina decât a pierdut, potrivit analiștilor din surse deschise. Pe întreaga linie a frontului, Rusia deține în continuare un avantaj, inclusiv un raport de 3 la 1 în ceea ce privește numărul de soldați”, explică WSJ.  Publicația arată că numărul dronelor utilizate de Rusia a scăzut dramatic după ce i s-a tăiat accesul la sistemul Starlink - pe care-l cumpăra prin intermediari.  „Pierderea rețelei Starlink a afectat și sistemul de comandă și control din cadrul unităților ruse, reducând capacitatea de supraveghere a trupelor de pe linia frontului. Potrivit soldaților ucraineni, comandanții ruși se bazau anterior pe Starlink pentru a monitoriza pozițiile și a coordona mișcările în timp real. «Cu Starlink, ei controlau strict unitățile... Fără acesta, acei soldați sunt izolați», a declarat un ofițer din Corpul de Voluntari Ruși din Ucraina. Forțele ucrainene au raportat că unele trupe ruse au rămas fără instrucțiuni clare sau fără cunoștințe despre situația generală de pe câmpul de luptă”, arată și Kyiv Independent.  Forțele ruse au încercat să compenseze pierderea Starlink prin instalarea de cabluri de comunicații între poziții, utilizarea rețelelor wireless cu rază scurtă și apelarea la sisteme satelitare alternative, inclusiv servicii rusești și chineze. Totuși, aceste soluții s-au dovedit mai puțin eficiente. Analiștii spun că nivelul de coordonare al rușilor și-a revenit doar până la aproximativ 60% din nivelurile anterioare.

Viața rușilor sub cenzura internetului (sursa: Pexels/Aghyad Najjar)
Internațional

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni

Cenzura internetului în Rusia atinge un nou nivel, pe fondul consolidării regimului autoritar al lui Vladimir Putin. Restricțiile impuse online nu mai vizează doar opoziția sau conținutul considerat periculos, ci afectează direct viața de zi cu zi a milioane de cetățeni. Revolta utilizatorilor Frustrarea populației este ilustrată de un videoclip devenit viral pe Instagram, chiar dacă platforma este blocată în Rusia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Un utilizator, Stanislav, critică vehement situația: „Plătesc pentru internet, plătesc pentru VPN, iar statul plătește ca să fie blocat. Plătim de două ori pentru un produs inferior. Banii mei lucrează împotriva mea!” Ulterior, videoclipul a fost ascuns, iar contul autorului a devenit privat, semn al temerii față de represalii. De la acceptare la restricții fără precedent Deși majoritatea rușilor au acceptat războiul din Ucraina și regimul autoritar, noile măsuri privind internetul marchează o schimbare semnificativă. Ultimele proteste majore au avut loc în urmă cu aproape patru ani, în contextul mobilizării rezerviștilor. Acum, însă, ingerințele statului în viața cotidiană ating un nivel fără precedent, chiar și pentru standardele Rusiei. Platformele occidentale, eliminate din spațiul digital Rețelele sociale occidentale precum X, Instagram sau Facebook sunt deja blocate. YouTube este sever limitat și devine aproape inutil fără utilizarea unui VPN – un serviciu plătit care redirecționează traficul prin servere externe. Noile măsuri merg însă mai departe decât atât. WhatsApp și Telegram, ținte ale noii cenzuri Autoritățile ruse au început să restricționeze și aplicațiile de mesagerie criptată, precum WhatsApp și Telegram. Utilizatorii se confruntă cu mesaje care nu mai ajung la destinație și apeluri care nu mai pot fi efectuate. Scopul este promovarea aplicației Max, un serviciu controlat de stat, care permite monitorizarea completă a comunicațiilor. Elevii, profesorii și angajații din sectorul public sunt obligați să instaleze și să utilizeze această aplicație. Criticile la adresa regimului, pedepsite penal Cenzura nu se limitează la infrastructura digitală. Orice critică la adresa Kremlinului sau a războiului poate atrage consecințe grave. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, aproximativ 1.400 de persoane au fost condamnate pentru „discreditarea armatei”. Dintre acestea, 357 au fost încarcerate, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info. Internetul, controlat până la nivel tehnic Statul rus nu se mai limitează la blocarea aplicațiilor, ci intervine direct asupra accesului la internet. La începutul lunii, internetul mobil din Moscova a fost întrerupt timp de o săptămână, iar de atunci funcționează instabil. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni. Consecințele sunt vizibile: aplicațiile de navigație nu mai funcționează, iar locuitorii capitalei revin la soluții tradiționale, cumpărând hărți pe hârtie și stații radio. Costuri economice și justificări oficiale Haosul digital are și un impact economic semnificativ, estimat la milioane de pierderi. Kremlinul justifică aceste măsuri prin „securitatea cetățenilor”, invocând necesitatea de a preveni atacurile cu drone și scurgerile de informații către Ucraina. Aceste metode drastice au fost utilizate pentru prima dată în urmă cu un an, dar acum sunt aplicate la scară mult mai largă. Influencerii și elitele, tot mai critice Chiar și susținători ai regimului încep să critice restricțiile. Influencerii se tem că își vor pierde audiența și veniturile din publicitate, iar unii consideră că blocarea Telegram avantajează inamicul. Aplicația este utilizată inclusiv de militarii ruși, în ciuda nemulțumirii Ministerului Apărării. Critici au apărut și din rândul elitei. Evgheni Primakov, șeful agenției Rossotrudnicestvo, a avertizat că închiderea Telegram ar fi celebrată de Ucraina drept „o zi a victoriei”. Presiuni politice înainte de alegeri Chiar și politicienii opoziției tolerate din Duma încearcă să se opună restricțiilor, în contextul alegerilor care se apropie. Comunicarea lor se bazează în mare parte pe Telegram. Partidul Comunist a propus măsuri împotriva blocării aplicației, însă fără succes până în prezent. Limitele tehnice ale cenzurii În ciuda controlului strict, sistemul de cenzură ar putea întâmpina obstacole tehnice. Potrivit ediției ruse a revistei Forbes, autoritatea de reglementare Roskomnadzor operează deja la limita capacităților sale, ceea ce ar putea duce la ridicarea parțială a unor restricții.

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Foto: X CINC_AFU
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

„Mr. Nobody Against Putin” criticat de Rusia (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

Rusia acuză documentarul Oscar despre îndoctrinare în școlile rusești: încalcă drepturile copiilor

Un documentar recent premiat cu Oscar, „Mr. Nobody Against Putin”, se află în centrul unei controverse după ce un organism oficial din Rusia a acuzat producția că ar fi folosit imagini cu minori fără acordul părinților. Filmul expune mecanismele de propagandă și îndoctrinare din școlile rusești. Acuzațiile Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Consiliul prezidențial rus pentru drepturile omului, un organism cu rol consultativ, a anunțat că a transmis solicitări către organizatorii Premiilor Oscar și către directorul general al UNESCO. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Instituția cere verificarea respectării normelor etice și juridice în acordarea premiului pentru acest documentar. Potrivit reprezentanților Consiliului, filmul ar include imagini cu minori realizate fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali. Aceștia susțin că materialele video ar fi fost inițial filmate în scop educațional, iar utilizarea lor într-un documentar ar depăși limitele legale și morale. Mai mult, autoritățile ruse afirmă că părinții copiilor care apar în film au sesizat instituțiile competente pentru a-și apăra drepturile. Povestea din spatele filmului: un profesor devenit avertizor de integritate Documentarul are la bază înregistrările realizate de Pavel Talankine, profesor într-o școală din Karabaș, o localitate din Munții Ural. În calitate de responsabil cu filmarea evenimentelor școlare, acesta a surprins modul în care propaganda autorităților ruse s-a intensificat în rândul elevilor după declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie 2022. Opoziția sa față de război l-a determinat pe Talankine să părăsească Rusia în vara anului 2024. El a luat cu sine hard-disk-urile care conțineau imaginile filmate, acestea devenind ulterior fundamentul documentarului. Filmul, cu o durată de 90 de minute, este co-regizat de Talankine și regizorul american David Borenstein și a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun documentar. Reacția Kremlinului și tăcerea oficială În ciuda controversei generate, Kremlinul a evitat să comenteze în mod direct conținutul documentarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că nu a vizionat filmul, evitând astfel o poziție oficială clară. De asemenea, agenția de presă rusă Ria Novosti nu a inclus documentarul în lista oficială a câștigătorilor Premiilor Oscar, publicată recent. Mesajul filmului: complicitatea tăcută și pierderea libertății La ceremonia de decernare a premiilor, regizorul David Borenstein a subliniat miza profundă a documentarului. Acesta a declarat că filmul explorează modul în care o societate își poate pierde libertatea prin gesturi aparent minore de complicitate. „Este vorba despre momentul în care nu reacționăm, când acceptăm abuzurile sau când controlul asupra mass-media devine normă”, a explicat regizorul, sugerând că tăcerea colectivă poate contribui la consolidarea unor regimuri autoritare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră