marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2430 articole
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

Ucraina distruge un submarin rus (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia (sursa: Facebook/PussyRiot)
Internațional

Trupa punk Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Rusia lovește o navă civilă turcă (sursa: Facebook/ВМС ЗС України)
Internațional

VIDEO Rusia a lovit încă o navă civilă turcă în apele ucrainene, în ciuda protestelor lui Erdoğan

Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă, cu o dronă, o navă comercială a Turciei aflată în Marea Neagră. Incidentul a avut loc la doar o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat o altă navă turcească în apropierea portului Odesa, escaladând tensiunile din regiune și amplificând riscurile pentru navigația comercială. Detalii despre nava „VIVA” și încărcătura transportată Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate victime. În ciuda loviturii, cargoul și-a putut continua deplasarea. Atacul, produs în zona economică exclusivă a Ucrainei Marina ucraineană a mai transmis că nava a fost lovită în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, dar în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene. Cu o zi înainte, vineri, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea orașului Odesa, în portul ucrainean Ciornomorsk. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni masive desfășurate de Rusia, care a vizat regiunea Odesa cu drone și rachete, inclusiv infrastructuri energetice. Atacuri reciproce și tensiuni în apropierea coastelor Turciei În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere aparținând așa-numitei „flote din umbră”, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk. Amenințările lui Vladimir Putin privind navigația în Marea Neagră După atacurile asupra petrolierelelor rusești, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”. Liderul de la Kremlin a amenințat cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, evocând inclusiv posibilitatea blocării complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Erdogan cere un armistițiu limitat pentru protejarea infrastructurii Pe fondul escaladării militare, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întrevedere cu Vladimir Putin în Turkmenistan. După discuții, liderul turc a declarat că a cerut ambelor părți – Rusia și Ucraina – să accepte un „armistițiu limitat”, care să oprească atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime, în încercarea de a reduce riscurile pentru securitatea regională și comerțul internațional.

Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni Foto: Captură video
Eveniment

VIDEO Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a filmat, azi, la Kupiansk, orașul pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum trei săptămâni. Potrivit unor observatori independenți, el s-ar fi aflat, la momentul filmării, la doar 1,3 km de pozițiile rusești și la 0,5 km de zona gri a frontului.  Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Vladimir Putin a susținut din noiembrie că localitatea este sub ocupație rusă, iar la 2 decembrie invita presa în acest oraș.   Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni „Astăzi, sunt în sectorul Kupiansk, cu războinicii noștri care rezolvă problemele Ucrainei aici. Rușii au continuat să vorbească despre Kupiansk – realitatea vorbește de la sine. Am vizitat trupele noastre și i-am felicitat. Mulțumesc fiecărei unități, tuturor celor care luptă aici, tuturor celor care distrug ocupantul. Astăzi, obținerea rezultatelor pe front este crucială pentru ca Ucraina să poată obține rezultate în diplomație. Exact așa funcționează: toate pozițiile noastre puternice din țară se traduc în poziții puternice în negocierile de încetare a războiului.   Mulțumesc fiecărui războinic! Sunt mândru de tine! Și mulțumesc tuturor Forțelor Terestre – astăzi este ziua voastră exclusiv. Vă mulțumesc, băieți!   Slavă Ucrainei!”, a spus Zelenski în mesajul său.    Puțin după vizita lui Zelenski pe front, Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, a scris, pe X/Twitter: „ISW continuă să considere că linia frontului din Ucraina nu se confruntă cu un colaps iminent. Putin a organizat mai multe întâlniri cu comandanții militari ruși în ultimele săptămâni pentru a exagera în mod fals afirmațiile privind avansul rușilor în diferite sectoare ale frontului, inclusiv în direcția Kupyansk din estul regiunii Harkov, în direcția Vovchansk din nordul regiunii Harkov, în direcția Pokrovsk din regiunea Donețk și în direcția Hulyaipole din estul regiunii Zaporijia. Acești oficiali au făcut afirmații exagerate cu privire la avansurile înregistrate în cadrul fiecărei întâlniri, iar bloggerii militari ultranaționaliști ruși au respins multe dintre aceste afirmații ca fiind exagerate. Kremlinul încearcă să utilizeze aceste afirmații pentru a prezenta victoria militară rusă în Ucraina ca fiind inevitabilă, astfel încât Occidentul să înceteze să mai sprijine Ucraina și să o împingă să capituleze în fața cererilor Rusiei”.     

Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, moarte subită (sursa: TASS)
Internațional

Ciudatul deces al ambasadorului rus din Coreea de Nord. Moscova nu dezvăluie cauza morții

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat luni moartea „subită” a ambasadorului rus în Coreea de Nord, Aleksandr Mațegora, care ocupa funcția din 2014. Diplomatul, în vârstă de 70 de ani, a decedat pe 6 decembrie 2025, potrivit comunicatului oficial. Ministerul rus nu precizează cauza morții Fără a preciza cauza morții, MAE rus subliniază că Mațegora, vorbitor de coreeană, și-a început cariera la sfârșitul anilor ’70, contribuind constant la dezvoltarea cooperării economice și diplomatice dintre Coreea de Nord și Uniunea Sovietică, apoi Rusia. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Potrivit instituției, sub conducerea lui „s-au format mai multe generații de diplomați și specialiști în problematica Coreei”. Arhitect al apropierii Rusia–Coreea de Nord Diplomația rusă îl descrie pe Mațegora drept „o forță motrice” a eforturilor care au dus la consolidarea fără precedent a relațiilor bilaterale. Din 2024, cele două state sunt legate printr-un pact de apărare reciprocă, semnat după vizita lui Vladimir Putin la Phenian. Alianță consolidată militar și economic Rusia și Coreea de Nord au intensificat cooperarea diplomatică, militară și economică în ultimii ani. Phenianul a sprijinit direct efortul de război al Moscovei, trimițând mii de soldați care au participat la respingerea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, între sfârșitul lui 2024 și primăvara lui 2025. Coreea de Nord furnizează și arme și muniții Rusiei, potrivit autorităților sud-coreene, care suspectează că Moscova ar transfera în schimb tehnologii militare sensibile.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

Atac rusesc asupra scutului protector de la Cernobîl (sursa: Pexels/Gáspár Ferenc)
Internațional

Scutul protector de la Cernobîl, deteriorat de o dronă rusească, avertizează AIEA

Scutul de protecție al centralei nucleare de la Cernobîl, construit pentru a limita materialele radioactive provenite din dezastrul din 1986, nu își mai poate îndeplini funcția principală din cauza avariilor suferite în urma unui atac cu dronă atribuit Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Structura de izolare din oțel, finalizată în 2019, a fost inspectată recent, iar specialiștii au confirmat că impactul din februarie a compromis capacitatea de izolare, deși elementele de rezistență și sistemele de monitorizare nu au fost afectate permanent. Constatări ale AIEA și necesitatea reparațiilor complete Directorul general Rafael Grossi a precizat că unele reparații au fost realizate, dar restaurarea completă este esențială pentru prevenirea degradării suplimentare și pentru menținerea siguranței nucleare pe termen lung. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Incidentul a implicat o dronă cu focos exploziv puternic, care a lovit învelişul de protecție al reactorului numărul patru, distrus în 1986. Kiev acuză Rusia, Moscova neagă orice implicare Autoritățile ucrainene susțin că drona era rusească, în timp ce Moscova neagă atacul asupra centralei. Nivelurile de radiații au rămas stabile, fără scurgeri detectate, conform datelor ONU. Riscuri nucleare Dezastrul din 1986 a contaminat mare parte din Europa, iar ultimul reactor al centralei a fost închis în 2000. Rusia a ocupat zona Cernobîl în primele săptămâni ale invaziei din 2022, înainte de a se retrage. Inspecția AIEA a fost efectuată simultan cu investigațiile privind daunele provocate infrastructurii energetice de conflictul care se apropie de patru ani.

Comisia Europeană lovește financiar Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Comisia Europeană lovește financiar Moscova: include Rusia pe lista neagră a spălării de bani

Comisia Europeană a anunțat adăugarea Rusiei pe lista UE a jurisdicțiilor cu deficiențe strategice în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT). Decizia vine în urma unei evaluări tehnice extinse, realizate pe baza regulilor stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1393. Revizuirea țărilor terțe vizate de măsurile GAFI Regulamentul adoptat la 8 iulie 2025 obligă Executivul european să revizuiască până la sfârșitul anului 2025 țările terțe care nu se mai regăsesc pe lista GAFI din cauza suspendării calității lor de membru. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Rusia se încadrează în această categorie, ceea ce a determinat o evaluare detaliată a riscurilor sale în domeniul spălării banilor. Evaluarea tehnică a confirmat riscuri majore în regimul rus de prevenție Comisia a utilizat metodologii clare, date publice, informații de la statele membre și analize ale Serviciului European de Acțiune Externă pentru a evalua situația Rusiei. Concluzia a fost că regimul național al Moscovei prezintă deficiențe semnificative, îndeplinind criteriile pentru desemnarea ca țară terță cu grad ridicat de risc. UE își întărește protecția financiară Potrivit Directivei a 4-a privind combaterea spălării banilor, includerea Rusiei pe lista de risc obligă entitățile financiare europene să aplice măsuri sporite de verificare în tranzacțiile cu jurisdicții cu probleme. Comisarul pentru servicii financiare, Maria Luis Albuquerque, a subliniat că această decizie demonstrează determinarea UE de a proteja integritatea sistemului său financiar. Regulamentul va intra în vigoare după aprobarea Parlamentului și a Consiliului Regulamentul delegat va intra în vigoare după ce Parlamentul European și Consiliul își exprimă lipsa de obiecții în termen de o lună, termen care poate fi prelungit încă o lună. Comisia va continua să monitorizeze constant evoluțiile din toate jurisdicțiile aflate pe listă și progresul înregistrat de acestea.

WhatsApp, blocat în Rusia (sursa: Pexels/BM Amaro)
Internațional

Rusia acuză WhatsApp de scurgerea discuției dintre Witkoff și Ușakov și blochează aplicația

Deputatul rus Anton Gorelkin susține că scurgerea recentă de informații privind contactele dintre trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și reprezentanți ai Kremlinului ar fi contribuit decisiv la accelerarea măsurilor de blocare a WhatsApp în Rusia. Potrivit acestuia, dezvăluirile au determinat autoritățile să grăbească implementarea restricțiilor. Gorelkin: „Un factor declanșator important” „Din câte știu, recenta scurgere de informații despre negocierile diplomatice a constituit un factor declanșator suplimentar și important pentru accelerarea implementării unor măsuri drastice împotriva WhatsApp”, a afirmat deputatul în Duma de Stat Anton Gorelkin. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Declarația sa vine în contextul avertismentelor transmise de Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicațiilor, care a menționat posibilitatea blocării complete a platformei. Roskomnadzor avertizează: restricțiile vor continua Instituția de la Moscova a reamintit că limitarea treptată a apelurilor WhatsApp a început încă din august, într-un proces prezentat public. Autoritatea a precizat că restricțiile vor fi aplicate gradual pentru a permite utilizatorilor să migreze către platforme alternative, preferabil servicii naționale. De asemenea, Roskomnadzor a reiterat că orice aplicație de mesagerie care nu respectă legislația rusă va fi complet blocată. Acuzații privind utilizarea WhatsApp în „activități ilicite” Gorelkin afirmă că autoritățile ruse au analizat politicile WhatsApp și au ajuns la concluzia că proprietarii platformei ar ignora activitățile ilegale desfășurate pe aplicație, ba chiar ar participa la acestea. Deputatul justifică astfel măsurile dure anunțate împotriva serviciului de mesagerie. Reacția Kremlinului după scurgerile privind Steve Witkoff Kremlinul a criticat reacțiile din SUA care cereau înlocuirea lui Steve Witkoff din funcția de emisar special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Moscova, considerând că acestea urmăresc „să frâneze impulsul timid către o rezolvare pașnică” a conflictului. În paralel, autoritățile ruse au minimalizat importanța convorbirii telefonice în care Witkoff l-a contactat pe consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, pentru a discuta un plan de pace și pentru a transmite un mesaj privind situația din Gaza. WhatsApp a fost folosit în contactele diplomatice Publicarea de către Bloomberg a transcriptelor a două convorbiri purtate de Witkoff – una cu Ușakov și alta cu reprezentantul special Kirill Dmitriev – a dus la recunoașterea oficială a faptului că, pe lângă canalele securizate, Moscova și Washingtonul au utilizat WhatsApp pentru anumite comunicări. Această dezvăluire ar fi contribuit la grăbirea măsurilor restrictive din partea autorităților ruse. Vizita lui Witkoff și Jared Kushner la Moscova Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, împreună cu ginerele acestuia, Jared Kushner, au sosit marți la Moscova pentru discuții privind planul de pace promovat de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Cei doi oficiali urmau să fie primiți în cursul după-amiezii de președintele rus Vladimir Putin.

NATO, posibile „lovituri preventive” împotriva Rusiei (sursa: nato.int)
Internațional

NATO ia în calcul lovituri preventive împotriva Rusiei (șeful Comitetului Militar al Alianței)

Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că Alianța ia în considerare posibile „lovituri preventive” împotriva Rusiei. Acestea ar putea fi tratate drept „acțiuni defensive”, în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Moscovei. Oficialul a precizat că NATO ar putea adopta o abordare mai agresivă față de acțiunile Rusiei, menționând atacuri cibernetice, acte de sabotaj, dar și pătrunderi ale dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al Alianței. De la atacuri cibernetice la măsuri proactive Giuseppe Cavo Dragone a subliniat că NATO analizează toate tipurile de amenințări: „Studiem totul”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Potrivit acestuia, pe frontul cibernetic, Alianța este în prezent „reactivă”, însă ia în calcul o strategie mai proactivă și mai agresivă pentru a contracara Rusia. Oficialul a precizat că ideea loviturilor preventive reprezintă „o îndepărtare de modul normal de gândire”, dar rămâne pe masa de discuții a structurilor NATO. Reacția Moscovei: „O declarație extrem de iresponsabilă” Ministerul rus de Externe a condamnat ferm declarațiile amiralului NATO. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a calificat afirmațiile drept „un pas extrem de iresponsabil”, sugerând că acestea arată intenția Alianței de a escalada conflictul. Moscova consideră că asemenea poziții subminează deliberat eforturile internaționale de soluționare a crizei din Ucraina. Zaharova a avertizat că cei care lansează astfel de declarații „trebuie să fie conștienți de riscuri și consecințe, inclusiv pentru statele membre ale NATO”.

Sistemele Patriot din Polonia, în alertă (sursa: Facebook/Yeni Şafak)
Internațional

Polonia, la un pas să doboare avioane rusești care au zburat foarte aproape de graniță

Unităţile forţelor armate germane dislocate în Polonia pentru operarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot au fost activate vineri, după detectarea unor avioane de vânătoare ruseşti în proximitatea spaţiului aerian polonez. Aparatele militare ruse operau pe teritoriul Ucrainei, în zona de vest, relatează ziarul german Bild. MiG-31 rusești, în apropierea graniței cu Polonia Potrivit informațiilor publicate duminică de Bild, avioane de vânătoare de tip MiG-31 au fost observate zburând în direcția Poloniei. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Această mișcare a declanșat reacția imediată a apărării aeriene poloneze și a unităților germane NATO staționate în zonă. Sistemele Patriot în stare de alertă „Armata poloneză şi forţele NATO staţionate acolo au reacţionat rapid şi au pus sistemele de apărare aeriană Patriot în stare de alertă”, scrie Bild, menționând că activarea acestora a fost o măsură preventivă. Conform sursei citate, unitățile Patriot ar fi fost pregătite să lanseze imediat rachete, dacă ar fi fost identificată o amenințare directă. „Sistemele ar fi putut lansa imediat rachete pentru a doborî obiectele zburătoare inamice”, precizează ziarul. Germania operează sisteme Patriot în sud-estul Poloniei Germania are două sisteme Patriot operaţionale pe aerodromul din Rzeszów, în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. Această zonă este considerată strategică pentru protecţia flancului estic al NATO și pentru monitorizarea spațiului aerian în contextul războiului din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră