miercuri 16 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2139 articole
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Teheranul ia lumină de la Moscova înaintea altei runde de negocieri cu Washingtonul

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi se va deplasa în zilele următoare la Moscova pentru consultări cu partea rusă înaintea unui nou ciclu de negocieri Iran–SUA privind programul nuclear, programat pentru 19 aprilie. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA Vizita ministrului iranian la Moscova era deja planificată, potrivit oficialilor de la Teheran, dar va include discuții despre ultimele evoluții legate de negocierile nucleare. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Convorbirile directe dintre Iran și SUA, mediate de Oman, au avut loc recent, pentru prima dată după o perioadă lungă de tăcere diplomatică. Cele două state nu mai au relații diplomatice din 1980. Negocierile vizează exclusiv programul nuclear și sancțiunile Potrivit declarațiilor oficiale, singurele subiecte abordate în discuțiile cu Washingtonul vor fi programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor internaționale. „Influența regională și programul de rachete balistice al Iranului nu sunt subiecte de negociere”, a subliniat agenția oficială Irna, reafirmând liniile roșii ale Teheranului. Iranul își apără dreptul la un program nuclear civil Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile, în special pentru producerea de energie, și neagă orice intenție de a produce arme nucleare. Statele occidentale, în frunte cu SUA, își exprimă însă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al îmbogățirii uraniului, de până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest prag este considerat apropiat de nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare (90%). Acordul nuclear din 2015, abandonat după retragerea SUA Iranul, Rusia, China, Franța, Germania și Regatul Unit au fost semnatarele acordului nuclear din 2015, care prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale și limitarea programului nuclear iranian și monitorizarea sa de către AIEA Conform AIEA, Iranul și-a respectat angajamentele inițiale. Însă, în 2018, SUA s-au retras unilateral din acord sub administrația Trump, reluând sancțiunile împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a redus treptat cooperarea și a crescut performanțele centrifugelor de la siturile Natanz și Fordo. SUA pregătesc revenirea la masa negocierilor În ciuda tensiunilor, Iranul și SUA au convenit relansarea discuțiilor pe 19 aprilie în Europa, locul exact nefiind făcut public. Vizita lui Araghchi la Moscova poate consolida coordonarea între Teheran și Moscova, în condițiile în care Rusia rămâne un actor-cheie în dosarul nuclear iranian.

Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump (sursa: CBS News)
Internațional

Zelenski îi cere lui Trump să viziteze Ucraina și să vadă ororile produse de ruși

Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump. Într-un interviu difuzat duminică de postul american CBS, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump să viziteze Ucraina pentru a înțelege pe deplin impactul agresiunii ruse. Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump „Înainte de orice decizie sau negociere, vă rugăm să veniți să vedeți cu ochii dumneavoastră: civili, luptători, spitale, biserici, copii distruși sau morți”, a spus Zelenski în cadrul emisiunii 60 Minutes. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Apelul vine într-un moment sensibil, după atacul rusesc din Sumî, care a ucis cel puțin 34 de oameni. Zelenski a insistat că o vizită pe teren ar schimba radical percepția președintelui american. „Putin nu a vrut niciodată să oprească războiul. Vrea să ne distrugă complet”, a subliniat liderul ucrainean. Trump, acuzat că negociază fără Kiev După revenirea sa la Casa Albă la finalul lunii ianuarie, Donald Trump a inițiat discuții directe cu Moscova, fără implicarea Ucrainei sau a europenilor. Până în prezent, eforturile sale nu au dus la niciun armistițiu. În ciuda unei ușoare schimbări de ton față de Rusia, Trump l-a acuzat recent pe Zelenski că organizează „vizite de propagandă”. Zelenski: „Nu va fi teatru, mergeți unde doriți” Președintele ucrainean a respins categoric acuzațiile, asigurând că o eventuală vizită a lui Trump nu va fi regizată. „Nu pregătim nimic special. Mergeți în orice oraș lovit de rachete. Nu este o scenă de teatru, e realitate pură”, a declarat Zelenski. „Rusia influențează opinia publică din SUA” Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la influența propagandei ruse în Statele Unite, subliniind că afirmațiile lui Trump, care l-a numit „dictator” și a sugerat că Ucraina ar fi declanșat conflictul, reflectă o percepție distorsionată. „Este un semnal clar al impactului masiv pe care îl are dezinformarea rusă în politica americană”, a spus el. Interviul a fost înregistrat în orașul natal al lui Zelenski, Krivîi Rih, unde un atac rusesc a ucis în aprilie 20 de persoane, inclusiv nouă copii. Președintele ucrainean a declarat că simte „o ură de 100%” față de Vladimir Putin, dar că eforturile pentru pace trebuie continuate. „Nu înseamnă că nu trebuie să încercăm din toate puterile să oprim acest război cât mai curând posibil”, a concluzionat acesta.

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Imagini infernale: zeci de civili morți pe asfalt după atacul rusesc asupra orașului Sumî

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți. Un atac rusesc cu rachete asupra centrului orașului ucrainean Sumî, situat în nord-estul țării, s-a soldat cu cel puțin 31 de morți (VIDEO), printre care și doi copii, potrivit unui nou bilanț furnizat de serviciile de salvare din Ucraina. Alte 84 de persoane au fost rănite, inclusiv zece copii. Atacul rușilor la Sumî: 31 morți „Situaţia la 13:40: 31 de persoane au fost ucise, dintre care doi copii. 84 de persoane sunt rănite, inclusiv 10 copii. Continuăm munca”, au transmis echipele de intervenție pe platforma Telegram. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat prompt, lansând un apel către comunitatea internațională pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei. „Fără o presiune cu adevărat puternică, fără un sprijin adecvat pentru Ucraina, Rusia va continua să ducă acest război”, a avertizat liderul ucrainean. Zelenski l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ignorat propunerea americană privind o încetare completă și necondiționată a focului, subliniind că Rusia continuă atacurile în ciuda apelurilor internaționale la pace. 20% din Ucraina, sub control rusesc De la începutul invaziei din februarie 2022, considerată o agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată, Rusia a reușit să controleze aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Deși ofensiva terestră a stagnat, conflictul este marcat în prezent de atacuri aeriene și cu drone. Acordul privind infrastructura energetică Luna trecută, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord de a nu mai ataca infrastructura energetică a celeilalte părți. Cu toate acestea, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui moratoriu, alimentând escaladarea tensiunilor.

NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rusia se pregătește să desfășoare arme nucleare în spațiu, avertizează Rutte (NATO)

NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic. Publicația germană Welt am Sonntag a relatat, citând declarații ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că Alianța Nord-Atlantică este tot mai îngrijorată de posibila intenție a Rusiei de a plasa arme nucleare în spațiu. NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic Mark Rutte a confirmat că NATO are informații privind posibile planuri ale Rusiei de a desfășura arme nucleare în spațiul extraatmosferic. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență Deși capabilitățile actuale ale Rusiei în acest domeniu sunt considerate învechite, o astfel de mutare ar permite Moscovei să își sporească semnificativ puterea strategică. „Desfășurarea armelor nucleare în spațiu ar reprezenta o evoluție extrem de periculoasă și provoacă o îngrijorare profundă în cadrul Alianței”, a declarat Rutte. Armele anti-satelit, o amenințare invizibilă Oficialii NATO avertizează că așa-numitele arme anti-satelit nu sunt concepute pentru a ataca direct Pământul, ci sateliții care susțin infrastructura globală. Distrugerea acestora ar putea genera haos, afectând comunicațiile, navigația, serviciile financiare și multe alte sisteme esențiale care depind de sateliți. Posibilă încălcare a tratatului internațional privind spațiul Mark Rutte a subliniat că desfășurarea de arme nucleare în spațiu ar constitui o încălcare gravă a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic. Acest trata a fost semnat în 1967 și ratificat de majoritatea statelor lumii, inclusiv Rusia și Statele Unite. Spațiul cosmic, tot mai aglomerat și impredictibil Șeful NATO a remarcat intensificarea competiției internaționale pentru controlul spațiului în ultimii ani. Mediul spațial a devenit, potrivit lui Rutte, „aglomerat, periculos și impredictibil”, nu doar din punct de vedere comercial, ci și militar și strategic. Articolul 5 NATO  În contextul amenințărilor emergente, NATO a decis în 2021 că articolul 5 al Tratatului Alianței, referitor la apărarea colectivă, se aplică inclusiv în cazul unui atac provenit din spațiu. Conform acestui articol, un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. De menționat că această clauză a fost invocată o singură dată în istoria NATO, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trimisul lui Trump la Putin spune că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei

Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului. La doar două zile după o cină privată cu un emisar al lui Vladimir Putin, Steve Witkoff, trimisul special al administrației Trump pentru negocierile cu Rusia, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. Potrivit mai multor surse citate de Reuters, Witkoff a susținut că cea mai rapidă cale spre un armistițiu în Ucraina ar fi recunoașterea de către SUA a pretențiilor Rusiei asupra celor patru regiuni estice ucrainene anexate ilegal în 2022. Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului Propunerea, susținută anterior și într-un interviu cu Tucker Carlson, a fost respinsă categoric de Kiev și a generat îngrijorare printre oficialii americani și europeni. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență În timpul întâlnirii de la Casa Albă, generalul Keith Kellogg, alt emisar pentru Ucraina, s-a opus ferm ideii lui Witkoff. El a afirmat că Ucraina ar putea negocia unele condiții privind teritoriile disputate, dar nu va accepta niciodată să le cedeze unilateral. Discuțiile s-au încheiat fără o decizie clară din partea lui Trump. Witkoff a plecat ulterior în Rusia pentru o întâlnire directă cu Vladimir Putin, continuându-și rolul activ în diplomația administrației. Neliniște la Washington O altă sursă de controverse a fost invitația făcută de Witkoff emisarului rus Kirill Dmitriev, aflat sub sancțiuni americane, la o cină privată la reședința sa, o abatere gravă de la protocolul de securitate. Evenimentul a fost ulterior mutat la Casa Albă, dar gestul a provocat alarmă în interiorul Departamentului de Stat și în rândul consilierilor pe securitate națională. Reacțiile nu au întârziat nici în Congres: mai mulți republicani și-au exprimat îngrijorarea față de poziția pro-rusă a lui Witkoff, inclusiv după apariția acestuia în emisiuni Fox News și în interviul acordat lui Carlson. Susținere din partea scepticilor, critici din partea diplomaților Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump și fost negociator în sectorul privat, a câștigat simpatia unor republicani sceptici față de implicarea SUA în Ucraina. Însă ideea de a susține public revendicările teritoriale ale Rusiei i-a șocat pe mulți oficiali din domeniul securității. Comentariile sale despre „referendumurile” din regiunile ocupate, pe care le-a prezentat ca expresie a voinței populației rusofone, au fost considerate o aliniere retorică la propaganda Kremlinului. Editorialul din Wall Street Journal intitulat „Steve Witkoff se alătură Kremlinului” a reflectat valul de critici tot mai puternice. Obiective neclare și lipsă de coerență în politica externă Administrația Trump este tot mai divizată în privința strategiei față de Ucraina. Deși Trump și-a exprimat dorința de a încheia un acord de pace până în luna mai, negocierile sunt blocate, iar planul general rămâne neclar. Aliații europeni sunt tot mai îngrijorați de lipsa unei strategii coerente din partea Washingtonului. Surse diplomatice au declarat că întâlnirile interne esențiale sunt rare, iar mesajele primite de la diferiți reprezentanți americani sunt contradictorii. Critici din partea societății civile și a democraților Ned Price, fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat sub administrația Biden, a acuzat tandemul Trump–Witkoff de lipsă de profesionalism diplomatic. La rândul său, donatorul republican Eric Levine a cerut înlocuirea imediată a lui Witkoff cu Marco Rubio, acuzându-l pe emisarul special că a elogiat conducerea de la Kremlin. În ciuda controverselor, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz l-a apărat pe Witkoff, lăudând experiența sa în negociere și „progresele” înregistrate în doar câteva săptămâni. Îngrijorări internaționale privind siguranța Europei Oficiali europeni care au discutat recent cu echipa Trump spun că lipsa de direcție clară în privința negocierilor cu Rusia pune în pericol nu doar Ucraina, ci și arhitectura de securitate a întregii Europe. În ciuda comunicării continue dintre Witkoff și Kellogg, politica SUA pare lipsită de coordonare internă. Aliații europeni nu se simt liniștiți de planurile americane și se tem că presiunea pentru rezultate rapide ar putea duce la concesii majore în favoarea Moscovei.

Rusia expulzează doi diplomați militari români (sursa: TASS)
Internațional

Rusia declară drept "personae non gratae" doi diplomați români

Rusia expulzează doi diplomați militari români. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat ferm după ce Rusia a declarat „persona non grata” doi membri ai personalului diplomatic al Ambasadei României la Moscova. Instituția califică decizia drept nefondată și în contradicție cu prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Rusia expulzează doi diplomați militari români Potrivit unui comunicat postat pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe (mid.ru), atașatul militar al Ambasadei României la Moscova și adjunctul său au fost declarați persona non grata. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Decizia i-a fost comunicată însărcinatului cu afaceri ad-interim al României în Rusia, Liliana Burda, convocată miercuri la MAE rus. Măsura Moscovei, replică la o decizie anterioară a României MAE subliniază că gestul părții ruse este un răspuns la decizia României din 5 martie 2025. Potrivit acesteia, atașatul militar, aero și naval al Federației Ruse la București, împreună cu adjunctul său, au fost expulzați pentru desfășurarea unor activități contrare Convenției de la Viena. Expulzarea diplomaților ruși, justificată de România Autoritățile române au argumentat la acel moment că cei doi oficiali ruși au încălcat statutul diplomatic, motiv pentru care au fost declarați indezirabili și obligați să părăsească imediat teritoriul României. Conform datelor publice, Victor Makovski și Evgheni Ignatiev ocupau funcțiile de atașat militar și, respectiv, adjunct în cadrul Ambasadei Rusiei la București. Tensiuni diplomatice pe fondul schimbului de expulzări Schimbul de măsuri diplomatice tensionează și mai mult relațiile deja fragile dintre România și Rusia. MAE consideră decizia Moscovei nejustificată, reafirmând angajamentul țării față de respectarea normelor internaționale privind relațiile diplomatice.

Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Moscova vrea să aibă din nou zboruri directe Rusia - SUA, întrerupte după invadarea Ucrainei

Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe. În cadrul discuțiilor bilaterale programate joi la Istanbul, Rusia intenționează să abordeze două subiecte sensibile în relația cu Statele Unite: reluarea zborurilor directe și restituirea proprietăților diplomatice confiscate în 2016, a anunțat ambasadorul rus în SUA, Alexander Darciev, citat de agenția Tass. Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe Zborurile comerciale directe dintre Rusia și Statele Unite au fost suspendate după începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” În acest context, Darciev a declarat că reluarea acestor curse „ar stimula afacerile și ar face viața mai ușoară pentru oamenii obișnuiți de pe ambele maluri ale oceanului”. Moscova vrea o „conversație serioasă” privind proprietățile diplomatice Ambasadorul rus a precizat că Moscova este pregătită pentru un dialog ferm privind restituirea complexurilor diplomatice rusești confiscate de autoritățile americane în 2016. Este vorba despre două proprietăți – una situată în Maryland, cealaltă în Long Island – care au fost preluate de SUA în timpul administrației Obama. Confiscarea, reacție la atacurile cibernetice din 2016 Cele două complexe diplomatice au fost închise în decembrie 2016, când președintele Barack Obama a expulzat 35 de diplomați ruși, în urma acuzațiilor de implicare a Rusiei în atacuri cibernetice și amestec în alegerile prezidențiale din SUA. În replică, Rusia a confiscat proprietăți diplomatice americane din apropierea Moscovei, în semn de protest. Solicitarea privind returnarea complexurilor diplomatice americane și reluarea zborurilor directe va figura, potrivit lui Darciev, pe agenda discuțiilor ruso-americane de la Istanbul.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Putin exclude încetarea focului, fără garanții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin râde de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei e securitatea SUA

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial; să-și extindă influența la nivel regional și global; și să diminueze influența SUA la nivel mondial.  Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc În prezent, Rusia duce o campanie activă de destabilizare în Europa pentru a creea dileme strategice pentru SUA. Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli Generalul Cristopher Cavoli a explicat în fața Congresului american că securitatea și prosperitatea SUA sunt strâns legate de securitatea în Europa. De exemplu, comerțul transatlantic se ridică la 6,9 trilioane de dolari anual, în timp ce bazele americane din Europa au capacitatea de a intercepta amenințările înainte ca acestea să se apropie de Statele Unite. Însă Rusia, mai ales prin războiul dus în ultimii ani împotriva Ucrainei, urmărește să-și îndeplinească obiectivele geopolitice pe termen lung care sunt contrare celor americane. „Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial, să-și extindă influența la nivel regional și global și să diminueze conducerea și influența SUA. Rusia desfășoară în mod activ o campanie de destabilizare în Europa menită să creeze dileme strategice pentru Statele Unite”, a declarat generalul Cristopher Cavoli în Congresul SUA. Totodată, Rusia reprezintă o amenințare reală pentru SUA, NATO și securitatea globală, în contextul în care depune un efort continuu pentru a-și dezvolta o armată mult mai mare decât avea înaintea invaziei din Ucraina. Prietenia economică ruso-chineză Amenințarea la adresa securității globale este intensificată de relațiile puternice pe care Rusia le-a dezvoltat cu China, Coreea de Nord și Iranul. Acest grup de state au oferit Mosovei un colac de salvare economic. „Pentru a evita sancțiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez și Rusia sporesc utilizarea monedelor naționale pentru a desfășura tranzacții în afara SWIFT, folosind opțiuni de finanțare netradiționale pentru tranzacțiile comerciale dar și diverse tehnici financiare pentru a ocoli sancțiunile secundare”, a spus generalul Cristopher Cavoli. Acesta a dat ca exemplu faptul că jumătate din exporturile de energie ale Rusiei merg în prezent către China. În plus, utilizarea de către Rusia a unei „flote din umbră” îi permite să eludeze politica de plafonare a prețului petrolului a SUA și a partenerilor G7+. Moscova și Beijing, scenarii navale și aeriene comune  Rusia are un parteneriat „fără limite” cu China, ceea ce creează oportunități militare pentru ambele state, dar pun în pericol și interesele SUA. De exemplu, în vara anului trecut două patrule aeriene ruso-chineze au decolat din Rusia. Una a survolat Marea Bering, iar cealaltă, Marea Japoniei. Pe parcursul zborului de cinci ore, bombardierele cu capacitate nucleară ale celor două state au fost escortate de avioane de luptă rusești. „Este pentru prima dată când bombardierele chinezești au plecat din aceeași bază aeriană cu bombardierele rusești. Prima dată când bombardierele Chinei au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și prima dată când bombardierele chinezești H-6N cu capacitate nucleară au participat la o patrulă combinată”, a avertizat generalul Cavoli. În domeniul maritim, China și Rusia au desfășurat cel de-al patrulea exercițiu naval anual împreună. Gărzile de Coastă ale celor două state au efectuat prima patrulă combinată în nordul Pacificiului.   „Pe măsură ce calota glaciară arctică se retrage, atât China, cât și Rusia caută să exploateze noile căi navigabile. Între timp, în domeniul terestru, Rusia și China continuă să-și extindă exercițiile militare combinate desfășurate în mod regulat și să-și sporească pregătirea pe platforme de arme mai sofisticate”, potrivit generalului. Porturile europene, infiltrate de companii chineze China caută în paralel oportunități de dezvoltare în Europa pentru a-și exercita influența globală și a diviza Occidentul. Iar actualele investiții strategice al Chinei în diverstate state europene generează tensiuni în cadrul NATO. De exemplu, companiile de stat ale Chinei continuă să facă investiții substanțiale în porturile comerciale europene, gestionând peste 10% din capacitatea portuară a Europei. Chinezii sunt acționari majoritari în porturile Pireu și Zeebrugge, dar dețin acțiuni și la porturile Hamburg, Rotterdam, Anvers, Las Palmas, Valencia, Bilbao, Stockholm, Barcelona, Gdynia, Le Havre sau Salonic „Paisprezece porturi europene aflate în apropierea centrelor logistice care mută echipamente și forțe, sau amplasate împreună cu acestea, au investiții semnificative din partea Patidului Comunist Chinez, ceea ce creează riscuri pentru Statele Unite și Alianța NATO”, a menționat generalul Cristopher Cavoli. Mai mult, Beijingul face eforturi pentru a extinde serviciile de telecomunicații, companiile de energie verde și industriile vehiculelor electrice în Europa. „Aceste investiții pot crea creștere economică, dar prezintă și riscuri de securitate și oferă deschideri pentru China și Rusia pentru a degrada interesele SUA și a semăna dezbinarea între Aliați”, a explicat generalul.

Senzori suspecți în apele Marii Britanii (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Senzori rusești, în apropierea submarinelor nucleare și a cablurilor de comunicații britanice

Senzori suspecți în apele Marii Britanii. O investigație publicată de The Sunday Times dezvăluie că în apele din jurul Regatului Unit au fost detectați senzori suspecți. Aceștia ar fi fost instalați de Rusia pentru a monitoriza submarinele nucleare britanice. Senzori suspecți în apele Marii Britanii Potrivit sursei citate, mai mulți dintre acești senzori au eșuat pe țărm, iar alții au fost localizați direct de forțele navale britanice. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Dispozitivele sunt suspectate că ar fi fost amplasate cu scopul de a colecta date despre cele patru submarine nucleare din dotarea Royal Navy. Oficiali din cadrul armatei și serviciilor de informații britanice au confirmat pentru The Sunday Times existența acestor dispozitive, sugerând că este vorba despre o operațiune de spionaj sofisticată. „Un război nedeclarat” în Atlantic Un oficial militar britanic, citat sub protecția anonimatului, a declarat: „Fără nicio îndoială, există un război în plină desfășurare în Atlantic. Este un joc de-a șoarecele și pisica ce durează de la sfârșitul Războiului Rece și care se intensifică din nou.” Potrivit acestuia, operațiunile de supraveghere și contracarare a influenței ruse în Atlanticul de Nord au revenit în prim-planul preocupărilor strategice britanice. Yahturi ale oligarhilor, folosite pentru spionaj? Potrivit aceleiași investigații, unele dintre aceste dispozitive ar fi fost amplasate în proximitatea cablurilor de comunicații submarine, esențiale pentru infrastructura de securitate a Occidentului. Mai mult, The Sunday Times susține că yahturi de lux aparținând unor oligarhi ruși ar fi fost utilizate în cadrul unor operațiuni de recunoaștere submarină, o tactică care ridică noi semne de întrebare privind infiltrarea prin intermediul resurselor private. Reacția Ministerului britanic al Apărării Contactat de AFP, Ministerul Apărării din Marea Britanie a calificat informațiile drept „speculații”. Într-un răspuns oficial, instituția a transmis: „Forța noastră de descurajare nucleară pe mare continuă să patruleze oceanele lumii fără a fi detectată, așa cum face de 56 de ani.”

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare (sursa: youtube/BakuTVRu)
Internațional

Rusia și SUA reiau negocierile: o nouă rundă este planificată pentru săptămâna viitoare

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare. Negocierile dintre Rusia și SUA vor continua săptămâna viitoare, potrivit lui Kiril Dmitriev, emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin.  Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare Declarația a fost făcută duminică, imediat după întoarcerea lui Kiril Dmitriev din SUA. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Dmitriev, primul reprezentant de rang înalt al Moscovei care vizitează SUA de la declanșarea invaziei în Ucraina, a subliniat într-un interviu la Rossiya 1 că între Moscova și Washington există „un început de dialog respectuos” și o „dinamică pozitivă” în relațiile bilaterale. Emisarul Kremlinului a declarat că, în ciuda tensiunilor, Statele Unite par să înțeleagă necesitatea reluării dialogului cu Rusia. Potrivit acestuia, Rusia a „rezistat presiunii administrației Biden” care ar fi urmărit „o înfrângere strategică” a Moscovei. Acuzații de dezinformare și presiuni asupra administrației Trump Dmitriev a mai acuzat că administrația președintelui Donald Trump este supusă unor presiuni uriașe din partea „inamicilor Rusiei”, care recurg la campanii de dezinformare. „Vedem multe încercări de a influența Administrația Trump prin informații false, în scopul de a zădărnici dezghețul care începe între cele două țări”, a avertizat Dmitriev. Tensiuni după atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog Declarațiile vin la doar două zile după ce Rusia a lansat un atac cu rachetă asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, soldat cu 19 morți, dintre care 9 copii. Ucraina acuză un atac deliberat asupra unei zone rezidențiale, în timp ce Rusia susține că a vizat un restaurant în care aveau loc întâlniri între comandanți ucraineni și instructori occidentali. SUA încearcă să afle dacă Rusia ia în serios ideea păcii Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat vineri la Bruxelles că SUA speră să afle „în săptămâni, nu în luni” dacă Rusia este sinceră în dorința de a încheia un acord de pace cu Ucraina. Rubio a avertizat că președintele Trump nu va accepta o strategie rusă de tergiversare a negocierilor. În cadrul unei reuniuni NATO, Rubio a transmis că Donald Trump își pierde răbdarea cu Vladimir Putin și nu va tolera mult timp tacticile de amânare privind soluționarea conflictului ucrainean. Rusia respinge propunerile de pace actuale ale SUA Într-un interviu publicat marți, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că propunerile SUA nu abordează cauzele reale ale conflictului, ceea ce face imposibilă acceptarea lor de către Moscova în forma actuală. „Nu putem accepta propunerile americane pentru că nu conțin soluții privind motivele profunde ale conflictului”, a explicat diplomatul rus. Kremlinul insistă că o soluționare pașnică a conflictului trebuie să ia în considerare așa-numitele „interese legitime de securitate ale Rusiei”. În realitate, aceste condiții includ recunoașterea anexării teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina, excluderea definitivă a Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate, favorabile intereselor Moscovei.

ONU acuză Rusia de omorârea civililor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

ONU acuză Rusia de „dispreț pentru viața civililor” după atacul devastator din Krivoi Rog

ONU acuză Rusia de omorârea civililor. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat duminică dur atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, calificându-l drept „cel mai sângeros atac contra unor copii” de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În atacul produs vineri, 18 persoane și-au pierdut viața, dintre care nouă erau copii. ONU acuză Rusia de omorârea civililor „Utilizarea de către Federația Rusă a unei arme explozive cu rază de acțiune mare într-o zonă dens populată – fără nicio prezență militară aparentă – demonstrează un dispreț fără limite pentru viața civililor”, a transmis Volker Turk într-un comunicat oficial. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Atacul ar putea constitui o crimă de război, potrivit evaluărilor preliminare ale ONU. Înaltul Comisariat al ONU a trimis o echipă la fața locului pentru a documenta impactul atacului. „Este o oroare inimaginabilă: nouă copii au fost uciși, majoritatea în timp ce se jucau într-un parc, de schije ale armei militare care a explodat deasupra lor”, a declarat Turk, subliniind tragedia umanitară provocată de o singură explozie. „O singură explozie a luat viața a 18 oameni” În comunicatul oficial se menționează că atacul a avut loc „într-o seară caldă de vineri, când familiile se adunau lângă un loc de joacă, un restaurant și clădiri rezidențiale”. Volker Turk a accentuat că nu existau ținte militare evidente în zonă. Pretextele militare ale Rusiei Înaltul Comisar a respins total justificarea oferită de Rusia cu privire la o presupusă prezență militară în regiune. „Toți martorii au declarat că nu exista nicio prezență militară la restaurant sau în zonă în momentul loviturii”, a precizat ONU. Chiar și în cazul unei astfel de prezențe, legea internațională cere discernământ în protejarea vieților civile. Biroul Înaltului Comisar a solicitat „o anchetă rapidă, completă și independentă” privind atacul de la Krivoi Rog și posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar.  

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Putin, din ce în ce mai sălbatic: atac cu rachete asupra Kievului. Incendii de proporții și răniți

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Trei persoane au fost rănite duminică în urma unui atac cu rachete asupra Kievului, a anunţat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Acest atac vine la doar două zile după atacul devastator asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, soldat cu 18 morți, dintre care jumătate copii. Atac rusesc cu rachete asupra Kievului Kliciko a transmis inițial pe canalul său de Telegram despre "explozii în capitală" și un "atac în curs cu rachete" asupra Kievului. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Ulterior, el a confirmat că cel puțin trei persoane au fost rănite în urma exploziilor produse în trei cartiere diferite. În zonele afectate au izbucnit incendii, autoritățile intervenind pentru stingerea lor. Alertă antiaeriană în mai multe regiuni din Ucraina În contextul atacului, apărarea antiaeriană ucraineană a emis alerte pentru regiunile Harkov, Nikolaev și Odesa. Acestea au fost declanșate după ce rachete au pătruns prin nordul regiunii Cernigov și se îndreptau spre sud, semnalând o intensificare a ofensivei ruse în Ucraina. Polonia își mobilizează aviația militară Ca reacție la atacurile tot mai frecvente asupra vestului Ucrainei, comandamentul forțelor armate poloneze a reacționat. Aviația poloneză și cea a aliaților NATO au început operațiuni în spațiul aerian polonez, din cauza "intensității activității aviației Federației Ruse", potrivit unui comunicat. Zelenski critică reacția slabă a SUA la atacul de la Krivîi Rih Sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a criticat dur "reacția slabă" a Statelor Unite după atacul cu rachete de vineri asupra Krivoi Rog, orașul său natal, în care 18 oameni au fost uciși și 72 răniți, inclusiv numeroși copii. Deși ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat "îngrozită" de atacul cu rachetă balistică, ea nu a menționat direct responsabilitatea Rusiei. Ezitarea ambasadoarei a fost criticată de Zelenski, care a acuzat Washingtonul că „se teme să rostească cuvântul «rus» atunci când vorbește despre rachete”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră