Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: ce sfaturi dă el SUA

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: el explică, pe Twitter, ce trebuie să facă Statele Unite, pentru a aduce pace pe planetă. Ideea lui Tate este simplă: SUA iese din NATO și formează alianța ARC, adică America, Rusia și China. Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică „SUA ar trebui să părăsească NATO. Să formeze o alianță totală și deplină cu Rusia și China. Toate cele 3 superputeri pot reduce cheltuielile militare cu 75%. Nivelul de trai în toate cele 3 țări crește vertiginos. Să se alăture câteva națiuni est-europene, cele care nu sunt nebune. Mi s-a spus că „dușmanii nebuni și ideologic deformați” ai Americii erau URSS/Rusia când eram mic. Acum sunt bine, iar această descriere se potrivește națiunilor vest-europene. Dacă Franța sau Anglia ies din rând, sunt neputincioase să conteste ARC (America, Rusia, China). Pacea mondială obținută. Se poate realiza”, a scris Tristan Tate, pe Twitter. Peste 18.000 de persoane au dat like la această postare. Metoda „loverboy” Procurorii români i-au acuzat pe frații Tate că racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”.

Cristian Diaconescu revine asupra afirmației că Rusia a cerut o nouă Ialta Foto: Facebook

Politică

După ce a speriat România, Diaconescu revine asupra afirmației că Rusia a cerut o nouă Ialta

După ce a speriat România, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu revine asupra afirmației că Rusia a cerut o nouă Ialta. El a mai spus: „Am toate argumentele să afirm că SUA a refuzat în acest moment un astfel de moment”. Citește și: VIDEO Andrew Tate, prieten în viața reală cu Donald Trump Jr, cu care se întâlnea când putea călători. Acum, cei doi mențin legătura online Diaconescu revine asupra afirmației că Rusia a cerut o nouă Ialta Ce a spus Diaconescu inițial, la Antena 3: „E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice, de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa ceva, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani (...) Așteptările lor (N.Red: ale Rusiei) țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”. Diaconescu și-a reconfirmat afirmațiile la insistența moderatorului, Mihai Gâdea. Un pas înapoi Însă, azi, el a revenit asupra declarațiilor sale. „Nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”, a declarat consilierul prezidențial, la Realitatea Plus, citat de RFI. „Aceasta solicitare - din 2022 - nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani, nici de europeni. Nici atunci, nici acum. Acest fapt este o știre bună”, a subliniat Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale.

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: nu vor să doborâm dronele rusești Foto: Twitter

Politică

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești care intră în România. Miercuri, fără nici o explicație, toți deputații AUR, SOS România și POT prezenți au votat împotriva unei legi cerute de mai mulți ani de ministerul Apărării pentru a-i permite să intervină împotriva aeronavelor fără echipaj. Citește și: VIDEO Andrew Tate, prieten în viața reală cu Donald Trump Jr, cu care se întâlnea când putea călători. Acum, cei doi mențin legătura online Parlamentarii AUR, SOS și POT nu și-au explicat votul, așa cum se obișnuiește la decizii majore ale Legislativului. O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova Este vorba de legea „privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional”. Însă, în pofida votului negativ al celor trei partide, legea a trecut și va ajunge la Senat, care este cameră decizională. Liderul AUR, George Simion, nu a votat. „Măsura focului de nimicire este ultima în cadrul reacției graduale la riscul sau amenințarea (...) siguranței aeriene în spațiul aerian național”, se arată în expunerea la proiectul de lege. „Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia”, arată proiectul. „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”, explica, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Candidatul la președinție Nicușor Dan a comentat votul din Camera Deputaților: „Masca suveranismului s-a prăbușit! Adevărata lor prioritate nu este România. Nu este siguranța oamenilor. Este Putin”

Internațional

Avertismentul unui amiral american: exercițiile Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului

Avertismentul dur al unui amiral american, Samuel Paparo, comandantul forțelor din regiunea Indo-Pacific (INDOPACOM): exercițiile militare ale Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului. Însă Paparo vorbește și despre cooperarea extinsă dintre China comunistă, Coreea de Nord și Rusia, care au format un „triunghi al scandalagiilor” („troublemakers”). Citește și: Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina Paparo a vorbit acum câteva zile la Honolulu Defense Forum. Avertismentul dur al unui amiral american „Când Paparo a preluat comanda Flotei americane din Pacific în 2021, armata chineză a făcut un exercițiu de vară cu o brigadă. În anul următor, exercițiul a crescut la șase brigăzi. În vara anului 2024, a fost vorba de 42 de brigăzi - precum și 150 de nave ale marinei chineze, 200 de ambarcațiuni amfibii de asalt care practicau «încălcarea obstacolelor și deplasarea spre exterior pentru operațiuni militare în teren urban», a spus el. Creșterea rapidă a acțiunilor agresive și a exercițiilor a făcut, de asemenea, mai posibil ca «frunza de smochin a unui exercițiu» să poată ascunde intențiile, a spus amiralul - adăugând că AI «ar fi un instrument foarte eficient pentru a descoperi acest tip de avertizare»”, relatează Defence One. Paparo a vorbit despre cooperarea China, Rusia, Coreea de Nord. „Asistăm la coordonarea lor în toate domeniile, de la patrule comune de bombardiere care pătrund în [zona de identificare a apărării aeriene] americană până la capacități anti-satelit comune și tehnologii submarine avansate de pe fundul mării până în ceruri”, a spus el. „«În prezent, Rusia, în agresiunea sa împotriva Ucrainei, ar fi incapabilă să sprijine această agresiune dacă Republica Populară China nu ar sprijini-o cu 90% din semiconductorii săi și 70% din mașinile sale unelte», a declarat Paparo. «Iar RPC primește în schimb tehnologie pentru submarine silențioase«, a spus el. «Vor exista tehnologii comune în domeniul aviației. Aceasta este o simbioză tranzacțională între aceste două state care le va face pe fiecare mai puternice și fiecare dintre ele va căuta să îl exploateze pe celălalt pentru că sunt state»”, a mai arătat amiralul, citat de Stars and Stripes. El a spus că Rusia va ajuta Coreea de Nord să-și dezvolte submarinele din clasa Kilo.

Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj. Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum, Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini.

Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Foto: Twitter

Internațional

Zelenski, după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta acum”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a părut a fi vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta nici acum”, a spus el. „Ce vă face să credeți că Ucraina va accepta ultimatumuri acum, când noi le-am refuzat chiar și în momentele noastre cele mai negre împotriva Rusiei?”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Ulterior, într-o conferință de presă de la Ankara, el a criticat punctual discuțiile SUA-Rusia. „Europa, NATO și SUA ar putea da Ucrainei speranța unor garanții puternice de securitate și a aderării la NATO. Dar nu auzim un astfel de sprijin din partea SUA” Niciunul dintre actorii care negociază cu privire la Ucraina nu vorbește despre returnarea prizonierilor. Ce rost are să spui vorbe goale despre cum oamenii nu ar trebui să moară, când mii de oameni trebuie aduși înapoi din captivitatea rusă? Liderul de la Kiev a afirmat că, acum, așteaptă vizita reprezentanților SUA la Kiev. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN.

SUA și Rusia, patru principii stabilite (sursa: CNN)

Internațional

SUA și Rusia au stabilit patru principii pentru normalizarea relațiilor și pacea în Ucraina

SUA și Rusia, patru principii stabilite. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN. SUA și Rusia, patru principii stabilite Unul dintre primele aspecte convenite între cele două puteri a fost restabilirea funcționării normale a ambasadelor din Washington și Moscova. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a progresa, avem nevoie de reprezentanțe diplomatice care să opereze și să funcționeze normal”, a declarat Marco Rubio, subliniind importanța dialogului direct între cele două state. Crearea unei echipe de negociere pentru Ucraina Un al doilea punct cheie este desemnarea unei echipe la nivel înalt care să faciliteze negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Obiectivul este de a găsi o rezolvare durabilă și acceptabilă pentru toate părțile implicate. Cooperarea economică și geopolitice post-conflict În cadrul discuțiilor de la Riad, s-a convenit ca Washingtonul și Moscova să înceapă un dialog privind potențialele oportunități de cooperare economică și geopolitică, odată ce războiul din Ucraina se va încheia. Această inițiativă ar putea contribui la stabilizarea relațiilor internaționale și la diminuarea tensiunilor dintre cele două puteri. Angajamentul continuat al delegațiilor Ultimul principiu stabilit în cadrul întâlnirii este menținerea angajamentului celor implicați în acest proces, pentru a asigura desfășurarea productivă a negocierilor. Membrii delegațiilor vor continua consultările pentru a menține cursul dialogului și a evita stagnarea discuțiilor. Consultări regulate pentru normalizarea relațiilor Pe lângă cele patru principii esențiale, SUA și Rusia au convenit să stabilească un mecanism de consultare pentru a soluționa elementele tensionate din relațiile bilaterale. Inițiativa a venit în urma unei convorbiri telefonice recente între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, care au convenit asupra inițierii unor negocieri de pace. Negocierile privind Ucraina sunt abia la început Deși această întâlnire reprezintă un pas important, oficialii americani și ruși recunosc că discuțiile privind soluționarea conflictului din Ucraina se află încă într-un stadiu incipient. Atât Washingtonul, cât și Moscova urmează să desemneze echipe speciale de negociatori pentru a continua procesul diplomatic. În fața temerilor exprimate de Kiev și Uniunea Europeană cu privire la o posibilă marginalizare în cadrul acestor negocieri, Marco Rubio a asigurat că toate părțile implicate vor fi incluse la masa tratativelor. „Uniunea Europeană va trebui să fie prezentă la un moment dat, întrucât și ei au impus sancțiuni împotriva Rusiei”, a explicat oficialul american. „Un prim pas într-o călătorie lungă” „Astăzi a fost un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”, a concluzionat Marco Rubio după întâlnirea de la Riad. Oficialul american a subliniat că există „oportunități extraordinare” pentru un viitor parteneriat cu Rusia, dar cheia rămâne „încheierea conflictului” din Ucraina printr-o soluție „justă și durabilă”.

Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)

Internațional

Danemarca pune la bătaie rapid 6,8 miliarde de euro pentru înarmare în fața pericolului rusesc

Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei. Danemarca va anunța miercuri un plan amplu de reînarmare militară, în contextul amenințării tot mai mari reprezentate de Rusia. Declarația, citată de Swendeherald, a fost făcută marți de premierul Mette Frederiksen, fără a dezvălui încă valoarea exactă a acestui program. Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei „Trebuie să ne consolidăm masiv pentru a proteja Danemarca. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Și trebuie să ne reînarmăm masiv pentru a evita războiul”, a declarat premierul danez în parlament. Deși nu au fost oferite detalii oficiale, postul public danez DR a raportat că guvernul intenționează să creeze un fond special de 50 de miliarde de coroane daneze (aproximativ 6,8 miliarde de euro), destinat cheltuielilor de apărare pentru perioada 2025-2026. Inițial, guvernul danez avea în plan dublarea acestui buget, dar lipsa echipamentelor disponibile pe piața internațională a limitat extinderea programului. Printre prioritățile armatei daneze se numără achiziția de sisteme de apărare antiaeriană. „Această reînarmare trebuie să se facă rapid, având în vedere situația dificilă în care se află țara noastră și întreaga Europă”, a subliniat Mette Frederiksen. Danemarca, în cea mai periculoasă situație din istoria sa Premierul danez a avertizat că țara traversează cea mai periculoasă situație din existența sa, iar războiul din Ucraina arată clar ambițiile imperiale ale Rusiei. După o reuniune de urgență la Paris cu mai mulți lideri europeni, Frederiksen a declarat că „din păcate, Rusia amenință întreaga Europă”. „Nu cred că rușii se vor opri în Ucraina. De aceea, mă îngrijorează orice încetare rapidă a focului, pentru că aceasta i-ar putea oferi președintelui Putin timp să-și refacă forțele și să atace din nou Ucraina sau chiar o altă țară europeană”, a avertizat premierul. Cheltuielile pentru apărare ale Danemarcei, 3% din PIB Dacă noul fond de 50 de miliarde de coroane va fi aprobat, Danemarca va ajunge să aloce 3% din PIB pentru apărare, devenind unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Danemarca a oferit ajutor militar în valoare de 7,2 miliarde de euro Ucrainei, conform Ministerului de Externe danez.

Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare (sursa: TASS)

Internațional

Rușii și americanii neagă acum că ar discuta în Arabia Saudită despre Ucraina

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare. Negocierile dintre Rusia și SUA privind pacea în Ucraina rămân neclare, a declarat Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă, care face parte din delegaţia condusă de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Moscova și Washingtonul nu au stabilit încă detaliile lansării acestor tratative, iar SUA nu și-au desemnat un negociator-șef. Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare Departamentul de Stat al SUA a subliniat că prima întâlnire oficială dintre delegațiile celor două țări, ce va avea loc marți în capitala saudită, nu va fi o negociere privind războiul din Ucraina. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Scopul principal este reluarea dialogului bilateral, fără a aborda direct procesul de pace. Rusia pregătește summitul Putin-Trump Potrivit consilierului lui Putin, întâlnirea de la Riad va avea un caracter „de afaceri”. Discuțiile vor viza în primul rând restabilirea relațiilor dintre Rusia și SUA și organizarea unui summit între Vladimir Putin și Donald Trump Acesta a adăugat că există și posibilitatea lansării unor negocieri privind Ucraina SUA nu au desemnat un negociator pentru Ucraina Un obstacol major în calea negocierilor privind Ucraina este faptul că Washingtonul nu și-a desemnat un negociator oficial, conform lui Ușakov. Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, a declarat că reuniunea de la Riad trebuie văzută ca o continuare a discuției telefonice recente dintre Trump și Putin, fără a fi un pas concret spre o soluție diplomatică pentru Ucraina. Președintele Ucrainei: „Orice acord SUA-Rusia va fi nul” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat ferm, afirmând că orice eventuală înțelegere între SUA și Rusia la această întâlnire va fi considerată nulă de către Ucraina. Zelenski se află într-o vizită în Emiratele Arabe Unite și va ajunge miercuri în Arabia Saudită, vizită pe care a descris-o ca fiind planificată anterior.

Internațional

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Eveniment

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Internațional

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

Internațional

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat. O investigație publicată de Der Spiegel arată că sabotajul care a afectat sute de mașini în mai multe regiuni din Germania în decembrie 2023 ar fi fost orchestrat de agenți ruși, și nu de activiști pentru climă, așa cum se credea inițial. Scopul acțiunii ar fi fost compromiterea imaginii Partidului Verzilor, o forță politică puternic pro-Ucraina. Printre cei arestați, se află și un român, Sabotaj rusesc în Germania, român implicat Potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate germane, aproximativ 270 de autoturisme au fost sabotate la sfârșitul anului trecut în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Metoda folosită a fost astuparea țevilor de eșapament cu spumă poliuretanică, iar pe vehicule au fost lipite autocolante cu mesajul "Be Greener" („Fii mai verde”) și imagini ale ministrului economiei și lider al Partidului Verzilor, Robert Habeck. Aceste acțiuni au generat inițial indignare în mediul online împotriva Verzilor, fiind interpretate ca un act de vandalism din partea activiștilor de mediu. Potrivit Parchetului din Ulm, cei patru suspecți, cu vârste între 17 și 29 de ani, sunt originari din Germania, Bosnia-Herțegovina, România și Serbia. Aceștia sunt acuzați de „degradare de bunuri în grup organizat”. Suspecții ar fi folosit spumă poliuretanică pentru a astupa țevile de eșapament ale mașinilor. În ciuda acuzațiilor, aceștia au fost eliberați, iar ancheta este în desfășurare. Procurorul din Ulm a refuzat să comenteze o posibilă motivație a acestor fapte. Manipulare orchestrată de la Moscova Investigațiile recente sugerează însă că sabotajul nu a fost un act de activism ecologist radical, ci o operațiune deliberată de dezinformare și manipulare, orchestrată de la Moscova. Scopul acestei acțiuni ar fi fost crearea de tensiuni sociale și erodarea încrederii în Partidul Verzilor, formațiune politică ce susține ferm sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia încearcă să influențeze alegerile din Germania Serviciile de informații germane au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile legislative din Germania, programate pentru 23 februarie 2024. Sabotajul mașinilor pare să fie una dintre tacticile folosite pentru a crea instabilitate și a polariza electoratul.

Internațional

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Etichetă: rusia

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: ce sfaturi dă el SUA

După ce a speriat România, Diaconescu revine asupra afirmației că Rusia a cerut o nouă Ialta

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești

Avertismentul unui amiral american: exercițiile Chinei sunt repetiții pentru invadarea Taiwanului

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Zelenski, după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta acum”

SUA și Rusia au stabilit patru principii pentru normalizarea relațiilor și pacea în Ucraina

Danemarca pune la bătaie rapid 6,8 miliarde de euro pentru înarmare în fața pericolului rusesc

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Rușii și americanii neagă acum că ar discuta în Arabia Saudită despre Ucraina

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Ultima oră