luni 24 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2108 articole
Internațional

Putin rusifică forțat regiunile ucrainene ocupate: le cere locuitorilor să devină cetățeni ruși

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate. Președintele rus Vladimir Putin intensifică presiunile asupra ucrainenilor care trăiesc în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina, forțându-i să ceară cetățenia rusă sau să părăsească teritoriul, potrivit serviciilor de informații britanice. Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate Un nou decret semnat de Putin obligă cetățenii ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie, în caz contrar fiind forțați să plece. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această măsură vizează eliminarea celor care refuză să accepte pașapoarte rusești. Kremlinul continuă astfel să impună o politică de „rusificare” a regiunilor ocupate ilegal, încercând să șteargă cultura, identitatea și statalitatea ucraineană, se arată în raportul serviciilor secrete britanice. Moscova revendică în mod ilegal Crimeea, anexată în 2014, precum și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, pe care le-a anexat în 2022. Aceste teritorii sunt acum supuse unor măsuri de integrare forțată, inclusiv impunerea pașapoartelor rusești. Reacția Kievului: „O linie roșie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat pe 19 martie că Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate drept parte a Rusiei, considerând această chestiune o „linie roșie” în orice negocieri viitoare cu Moscova. Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Rusia, a declarat într-un interviu pentru Tucker Carlson că statutul Crimeei și al celor patru regiuni ocupate rămâne „cea mai mare problemă a conflictului”. Witkoff a afirmat că în aceste regiuni predomină vorbitori de limbă rusă și că au fost organizate referendumuri în care „majoritatea covârșitoare” a votat pentru alipirea la Rusia. Totuși, aceste referendumuri nu au fost recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, fiind desfășurate sub ocupație militară și amenințarea armelor.

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate (sursa: kremlin.ru)
Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia mulțumește Rusiei pentru ajutorul în informații referitoare la protestele de la Belgrad

Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, s-a întâlnit la Moscova cu vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, pentru a discuta despre protestele antiguvernamentale din Serbia. Potrivit Tass, oficialii au calificat manifestațiile drept o „revoluție colorată”, termen folosit pentru protestele pro-occidentale care au dus la schimbări de regim în Ucraina, Georgia și Kârgâzstan. Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor Vicepremierul sârb Aleksandar Vulin a acuzat serviciile de informații occidentale că încearcă să destabilizeze Serbia și să aducă la putere un nou guvern. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat „Serviciile de informații occidentale sunt în spatele revoluției colorate din Serbia și ar dori să aducă un alt guvern la putere. Nu vom permite acest lucru”, a declarat Vulin, citat de agenția de presă TASS. În plus, Vulin a menționat că serviciile de spionaj rusești au ajutat autoritățile de la Belgrad să gestioneze protestele. Această afirmație a ridicat îngrijorări cu privire la influența Moscovei asupra guvernului sârb. Schimb de informații între Rusia și Serbia În cadrul întâlnirii de la Moscova, Serghei Șoigu a reafirmat că Rusia și Serbia au un dialog permanent și fac schimb de informații pentru a preveni ceea ce Moscova numește tentative de revoluții colorate. „Acest schimb de informații ajută la prevenirea destabilizării Serbiei într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat Șoigu. Rusia consideră Serbia un aliat strategic în Balcani și s-a opus în repetate rânduri apropierii Belgradului de Uniunea Europeană și NATO. Cauzele protestelor din Serbia Manifestațiile din Serbia au început în noiembrie 2023, fiind susținute de studenți, profesori, fermieri și muncitori. Protestele au fost declanșate după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, incident care a dus la moartea a 16 persoane. Manifestanții pun această tragedie pe seama corupției și incompetenței guvernului. Situația politică din Serbia s-a complicat și mai mult săptămâna aceasta, când parlamentul sârb a aprobat oficial demisia premierului Milos Vucevic. Acesta și-a anunțat plecarea pe 28 ianuarie, ceea ce a declanșat un termen limită de 30 de zile pentru formarea unui nou guvern sau organizarea de alegeri anticipate.  

Simion, miting de ziua lui Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia Foto: Facebook
Politică

Simion, miting de ziua lui Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia

George Simion pregătește un mare miting de ziua lui Călin Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia, arată o publicație din Republica Moldova, deschide.md. Ziua de naștere a lui Georgescu este la 26 martie.  Citește și: Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii externe” către un departament-fantomă condus de un penal, pensionar special Simion, miting cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia Simion a anunțat miercuri un mare miting de protest, care va avea loc la 26 martie în fața Autorității Electorale Permanente și va continua în fața Guvernului. „Liderul acestei mișcări suveraniste, Călin Georgescu, a făcut eforturi să îndemne oamenii să iasă în stradă. Ne-am lovit de probleme. E ziua lui pe 26 martie, e momentul să ne reîntoarcem la normalitate”, a declarat Simion.  Site-ul deschide.md arată însă că socialiștii din Republica Moldova, PSRM, vor recruta oameni pentru a participa la acest miting. „Pentru «buna organizare» a acestui eveniment, Moscova, care îl susține deschis pe Georgescu, a mobilizat și mai mulți reprezentanți ai PSRM. Potrivit surselor Deschide.MD din cadrul formațiunii, unul dintre responsabilii pentru deplasarea cetățenilor Republicii Moldova la protestul lui Georgescu este Alexandr Haceaturean, fratele vitreg al vicepreședintelui Parlamentului de la Chișinău și secretarului executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea – cel care, acum 10 ani, a rupt în plenul legislativului harta României Mari. Conform datelor obținute, Haceaturean, cunoscut anterior sub numele de Alexandr Sologubov, se implică activ în recrutarea unor persoane din mediul PSRM pentru a participa la această manifestație. Acțiunile respective demonstrează o conexiune directă între anumite structuri pro-ruse din Republica Moldova și mișcările politice alternative din România promovate de Georgescu”, scrie deschide.md. Acest site arată că acest Haceaturean îl susține puternic pe Georgescu pe rețelele sociale, scriind „Noi suntem România”, deși el folosește alfabetul chirilic.  „ Această conexiune demonstrează încercarea Kremlinului de a destabiliza România și de a-și impune oameni loiali Moscovei la conducerea statului român”, apreciază deschide.md. 

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Rusia și Ucraina, negocieri de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă anunță că negocierile de pace cu Rusia vor începe "imediat" după discuția Trump-Putin

Rusia și Ucraina, negocieri de pace. Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns marți la un acord privind un armistițiu limitat în războiul din Ucraina, care presupune încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, precum și începerea imediată a negocierilor de pace, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Rusia și Ucraina, negocieri de pace Potrivit președinției americane, negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi găzduite în Orientul Mijlociu, fără a fi precizată încă locația exactă. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Această inițiativă vine după ce Statele Unite au solicitat Moscovei un armistițiu general de 30 de zile, propunere deja acceptată de Ucraina. Putin, sceptic cu privire la armistițiu Deși Rusia a acceptat încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea că armata ucraineană ar putea profita de acest armistițiu pentru a-și reface capacitatea de luptă. Kremlinul a menționat că liderul rus i-a transmis această preocupare președintelui Trump în cadrul convorbirii telefonice. Discuții „sincere și detaliate” între Trump și Putin Cei doi lideri au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” privind conflictul din Ucraina. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei. De asemenea s-au pus în discuție cauzele fundamentale ale conflictului și o nouă arhitectură de securitate. Rusia cere oprirea sprijinului militar pentru Ucraina Printre condițiile impuse de Rusia pentru menținerea armistițiului și prevenirea escaladării conflictului, Kremlinul a menționat că asistența militară externă și furnizarea de informații către Kiev trebuie să înceteze complet. De asemenea Rusia a transmis Washingtonului o listă de condiții pentru acceptarea armistițiului de 30 de zile.  Aceste condiții includ excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO și stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană.  

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj (sursa: csis.org)
Internațional

Rusia și-a triplat actele de sabotaj împotriva UE și SUA în ultimii doi ani

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj. Rusia și-a amplificat semnificativ campania de sabotaj împotriva obiectivelor europene și americane, conform unui raport publicat marți de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Potrivit raportului, aceste atacuri completează războiul convențional brutal pe care Moscova îl duce în Ucraina. Rusia și-a intensificat actele de sabotaj Raportul CSIS evidențiază o creștere semnificativă a atacurilor rusești în Europa. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Dacă în 2023 au existat 12 atacuri confirmate, în 2024 au existat 34 de atacuri raportate Această intensificare a acțiunilor ostile reflectă o strategie mai agresivă a Moscovei, motivată de sprijinul occidental acordat Ucrainei și de lipsa unor sancțiuni directe împotriva Rusiei pentru aceste acte. Țintele principale ale sabotajului Potrivit raportului, atacurile au fost distribuite astfel: 27% – sectorul transporturilor 27% – guverne și instituții publice 21% – infrastructură esențială 21% – industrie Principalele metode utilizate au inclus explozibili și atacuri electronice, menite să perturbe activitatea economică și instituțională a statelor europene. Îngrijorare privind războiul hibrid De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Statele Unite și Uniunea Europeană au oferit miliarde de dolari în ajutor militar Kievului, ceea ce a determinat Moscova să adopte tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul. Uniunea Europeană a avertizat marți că Rusia și China folosesc un „arsenal digital masiv” pentru a influența și manipula democrațiile occidentale. Potrivit celui mai recent raport al UE, peste 80 de țări afectate de atacuri de dezinformare și peste 200 de organizații vizate. Printre evenimentele monitorizate de Rusia în acest context se numără Jocurile Olimpice de la Paris, alegerile din Moldova și protestele fermierilor din Germania.      

Rusia vrea o colaborare cu Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Rusia vrea să colaboreze cu Elon Musk în domeniul spațial, spune un trimis special al lui Putin

Rusia vrea o colaborare cu Musk. Rusia își exprimă interesul pentru o colaborare extinsă cu Statele Unite, inclusiv în domeniul spațial, și așteaptă discuții cu Elon Musk despre posibile misiuni pe Marte. Declarația a fost făcută de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare internațională. Rusia vrea o colaborare cu Musk Conform lui Kirill Dmitriev, Rusia dorește să colaboreze cu Elon Musk, fondatorul SpaceX, în vederea dezvoltării agenției spațiale ruse Roscosmos și a companiei nucleare de stat Rosatom. Oficialul rus a subliniat că o întâlnire între Rusia și Musk pentru a discuta despre zborurile către Marte este foarte probabilă în viitorul apropiat. Moscova acuză sabotaj pentru dialogul cu Trump Dmitriev a susținut că există forțe care încearcă să saboteze eforturile președintelui american Donald Trump de a restabili relațiile cu Rusia. De asemenea, el a reiterat interesul Kremlinului pentru cooperare economică și investiții internaționale, în ciuda tensiunilor geopolitice. Elon Musk, apropiat de Donald Trump Elon Musk a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei prezidențiale a lui Donald Trump și a devenit ulterior unul dintre consilierii-cheie ai noului președinte american. Trump i-a încredințat conducerea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), o instituție nou creată pentru optimizarea cheltuielilor administrației SUA.

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump "speră" ca Putin să fie de acord cu o încetare a focului timp de 30 de zile

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei. Președintele american Donald Trump și-a exprimat speranța că Vladimir Putin va accepta propunerea de încetare a focului în Ucraina, însă a rămas evaziv în privința presiunilor pe care le-ar putea exercita asupra liderului de la Kremlin. Negociatorii administrației sale se află deja pe drum spre Rusia pentru a discuta termenii unui armistițiu de 30 de zile. SUA vrea o încetare a focului de 30 de zile Liderul de la Casa Albă a anunțat că echipa sa de negociatori este în drum spre Rusia, încercând să obțină aprobarea pentru un armistițiu temporar în conflictul din Ucraina. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Această inițiativă a fost discutată anterior cu oficialii ucraineni în Arabia Saudită, iar acum urmează să fie prezentată Moscovei. „Avem oameni care sunt în drum spre Rusia chiar acum”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu premierul irlandez Michael Martin. Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei Întrebat despre ce măsuri ar putea lua pentru a determina Rusia să accepte încetarea focului, Trump a oferit un răspuns ambiguu: „Sunt lucruri care nu ar fi plăcute... Pe plan financiar, pot face lucruri care ar fi foarte rele pentru Rusia. Nu vreau să fac asta, pentru că vreau pace.” Emisarul Steve Witkoff, omul-cheie al negocierilor Potrivit Sky News, Steve Witkoff (67 de ani), emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, se îndreaptă spre Moscova pentru a purta discuții cu oficialii ruși. Witkoff și-a consolidat poziția diplomatică după ce a reușit luna trecută să obțină eliberarea cetățeanului american Marc Fogel din detenția rusă. Această realizare l-a determinat pe Donald Trump să îi încredințeze responsabilitatea negocierilor pentru încetarea conflictului din Ucraina.

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Aici, împreună cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov (dreapta) (sursa: Facebook/Михаило Лаурук)
Investigații

Mihai Lauruc, menționat în dosarul "Geția", legături puternice de afaceri în Rusia

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici, a fost implicat în mai multe afaceri ilegale, dar a scăpat de pușcărie după intervenția pesediștilor din Ministerul Justiției. Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia Asta nu l-a împiedicat să se asocieze cu liberalul Valer Bindea, fost prefect și vicepreședinte al PNL Bistrița Năsăud, dar și cu colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă care a dus la arestarea preventivă a subalternului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, profesorul Marius Semeniuc, pentru complicitate la trădare și spijinirea unui grup infracțional organizat. Promotor al ideii că invazia Rusiei în Ucraina este justificată, Mihai Lauruc s-a fotografiat la Moscova cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei. Arestat pentru afaceri cu combustibil, finanțator al partidului lui Măgureanu Prorusul Mihai Lauruc, fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, era considerat "baronul petrolului din Maramureș" la începutul anilor 2000. Afacerile ilegale cu combustibil i-au adus prima arestare preventivă în aprilie 2002. Presa vremii relata că a stat doar cinci zile în arest pentru că Doru Trifoi, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției din partea PSD, ar fi dat ordin ca Lauruc să fie pus în libertate. După ce a scăpat de arest, afaceristul Lauruc a declarat public că s-a dus la Cotroceni pentru a se întâlni cu Ioan Talpeș, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale. Întrebat despre legătura sa cu Mihai Lauruc, Ioan Talpeș declara în urmă cu șase ani că nu a avut nici o legătură cu acesta. Este cert, însă, că Lauruc a intrat în Palatul Cotroceni. Tot la începutul anului 2000, afaceristul Mihai Lauruc a înființat și finanțat filiala sigheteană a Partidului Noua Românie, formațiune politică controlată Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI. Pe 27 ianuarie 2003, Lauruc a fost arestat din nou. Dar și de această dată, după câteva luni închis, a fost eliberat. Bizara afacere Loto prin SMS SA/Mobzoid SA Bazele unei noi afaceri controversate au fost puse de Mihai Lauruc și ruda sa Livius Lauruc în martie 2011. Atunci, cei doi au înființat firma Loto prin SMS SA, al cărei capital social a fost inițial de 10,9 milioane lei. În acte, Mihai Lauruc a contribuit cu doar 10 lei la capitalul social, în timp ce Livius Lauruc, cu 6 lei. Diferența de până la 10,9 milioane de lei o reprezenta un depozit de produse petroliere, adus ca aport în natură de Livius Lauruc. În iunie 2012, familia Lauruc a decis majorarea capitalul social cu suma de 789.475.230 lei, echivalentul a aproximativ 170 de milioane de euro la vremea respectivă. De această dată, suma provenea din evaluarea titlului de stat (emis în perioada interbelică) cu nr. 016375 și a 20 de cupoane, cu o valoare de 1.000 franci aur. Ruși, ucraineni și un offshore din Delaware Obligațiunea de stat a fost emisă de Ministerul Finanțelor pentru Renta Română, și figurează la datoria Publică a României. Totodată, firma Loto prin SMS SA a fost rebotezată cu numele Mobzoid SA. Ulterior, 79% din acțiunile firmei au ajuns la ucraineanul Ivan Chubyrko, la rușii Mikhail Mamiashvili și Yury Savyak, la offshore-ul Zoid LLC (Delaware, SUA), dar și la cetățeanul român Valer Bindea. La un moment dat, Bindea și Zoid LLC s-au retras din firmă, dar au fost înlocuiți de ucrainenii Maksym Tolkacov și Oleksandr Luchkov și de ungurul Attila Dene. Lauruc, asociat cu Mikhail Mamiashvili, șeful Federației Ruse de Lupte Rusul Mikhail Mamiashvili a fost campion olimpic la lupte sub steagul Rusiei. A primit numeroase distincții și ordine din partea statului rus, care i-a oferit și gradul de colonel în Armata rusă. Acum, Mamiashvili este președintele Federației Ruse de Lupte. Autoritățile din SUA au refuzat să-i acorde viză pentru a intra pe teritoriul american. Mamiashvili apare ca asociat în firma Triple Ltd. din Belarus. Două treimi din companie sunt deținute de oligarhul Yury Chyzh, cel mai bogat afacerist din Belarus.  Mamiashvili, asociat cu Anzor Kikalishvili, cap al mafiei ruse din SUA Potrivit presei din fostele state sovietice, un alt asociat ar fi Anzor Kikalishvili. În 1996, FBI l-a indicat pe Kikalishvili drept unul dintre șefii mafiei ruse responsabil cu supravegherea afacerilor ilegale din Statele Unite. Compania Triple a fost înființată de Yury Chyzh în anul 1992. În prezent, compania se ocupă construcții, servicii vamale, băuturi nealcoolice, hypermarket-uri, medicamente, restaurante, ba chiar deține o arenă de hochei și 57% din clubul de fotbal Dinamo Minsk. Mamiashvili și Kikalishvili au preluat o preluat o treime din compania Triple de la milionarul Vladimir Yaprintsev, președintele Federației de Lupte din Belarus, în contul unei datorii Lauruc, șeful lui Semeniuc, arestat în dosarul "Geția" Între timp, Mihai Lauruc a devenit președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), o organizație pro Rusia. Pe funcția de director executiv al organizației îl regăsim pe Marius Semeniuc, care a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unei grup infracțional organizat în dosarul "Geția”.  Din referatul de arestare al lui Marius Semeniuc aflăm că acesta (în data de 24 octombrie 2024, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei) s-a întâlnit cu Ștefan Mateescu, unul din cei doi inițiatori ai Comandamentului "Vlad Țepeș", un alt grup prorus. Celălalt inițiator al grupului este Adrian Robertin Dinu. Ultimii doi păstrau legătura cu Biroul Atașatului Apărării Rus din cadrul Ambasadei Rusiei. "Conform actului de sesizare, în data de 29.11.2023, nucleul de conducere al grupului a realizat o întâlnire cu reprezentanții Biroului Atașatului Apărării Rus la București, colonel CHUPRINA Alexandr, respectiv colonel IGNATIEV Evgheny", se menționează în referatul de arestare al DIICOT. Ulterior, în data de 25 ianuarie 2025, Marius Semeniuc și Adrian Robertin Dinu au plecat la Moscova pentru a primi numele viitorului președinte al României, dar și pe cele ale celor nouă miniștri pe care voiau să îi instaleze în fruntea statului român. Rusul Getsko, condamnat în Ucraina la 20 de ani Înainte de a pleca la Moscova, Adrian Robertin Dinu s-a întâlnit cu Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei Rusiei. Anchetatorii îi suspectează pe Dinu și Semeniuc că, la Moscova, s-au întâlnit cu mai multe persoane, inclusiv cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei (Getsko se autoproclamase prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, "stat" creat pe teritoriul Ucrainei).  Tot la Moscova s-a întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko și Mihai Lauruc. Conform anchetatorilor, Petro Ivanovych Getsko se află în Federația Rusă, începând cu anul 2014. "Acest ultim fapt este confirmat și de fotografia inclusă într-un articol de presă postat în ianuarie 2022, cu ocazia conferinței Centrului Internațional <Matița Rusinov> (Matca Rutenilor), desfășurată la Moscova, fotografie în care GETSKO Petr (Petro) apare în centru, împreună cu Lauruc Mihai", spun anchetatorii. Apoi, pe 20 februarie 2025, Marius Semeniuc i-a trimis fotografii lui Petro Getsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România. Fotografiile au fost postate pe contul lui Mihai Lauruc, "cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România". 

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia (sursa: vrt.be)
Internațional

Rusia recrutează belgieni care să saboteze și spioneze în vederea unor atacuri anti-NATO

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia. O investigație jurnalistică a postului belgian VRT a scos la iveală o rețea de hackeri pro-ruși care recrutează persoane în Belgia pentru acțiuni de sabotaj și propagandă anti-NATO. Plătiți în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru distribuirea de mesaje propagandistice și colectarea de informații despre jurnaliști. Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia Potrivit anchetei realizate în colaborare cu Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație, grupul pro-rus activează pe Telegram și numără peste 8.000 de membri. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Printre acțiunile sale recente se numără atacuri asupra site-urilor municipale și guvernamentale belgiene. Sabotaj plătit: cât valorează o misiune? Un jurnalist VRT s-a infiltrat în această rețea timp de câteva luni și a primit o primă misiune: să lipească zece autocolante cu mesajul „Fuck NATO” în cartierul european din Bruxelles, în schimbul a 50 de dolari în criptomonede. Ulterior, i s-a cerut să colecteze adresele de e-mail ale 30 de jurnaliști belgieni, semn că această rețea acționează nu doar prin acte de vandalism, ci și prin tentative de spionaj și intimidare. Rețele de sabotaj și în alte țări europene Investigația VRT a dezvăluit că aceste tactici nu sunt limitate la Belgia. Fenomenul a fost identificat și în alte state europene: În Polonia, un ucrainean de 51 de ani a fost recrutat pentru a incendia o fabrică de vopsea, în schimbul a 4.000 de dolari.  A fost arestat înainte de a comite atacul și condamnat la opt ani de închisoare. În Germania, un sabotor a fost plătit cu 100 de euro pentru a bloca țevile de eșapament ale 200 de mașini folosind spumă de construcție. Autoritățile belgiene monitorizează atent fenomenul Serviciul de informații al Belgiei avertizează că această metodă de recrutare face dificilă identificarea sursei atacurilor. "Misiunile subcontractate către lucrători independenți sau organizații infracționale variază de la propagandă și spionaj până la recunoaștere militară și sabotaj", se arată în raportul Siguranței Statului. James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru securitate cibernetică, a confirmat că Alianța Nord-Atlantică urmărește îndeaproape această amenințare. "După expulzarea diplomaților ruși suspectați de spionaj, am observat o creștere a recrutării online pentru activități infracționale. Este o problemă reală, deoarece acest tip de recrutare este greu de urmărit", a declarat oficialul NATO.

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar. Ucraina a acceptat o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, în timpul negocierilor cu oficialii americani din Arabia Saudită, potrivit unei declarații comune făcute publice marți, a anunțat Volodimir Zelenski. Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că oferta va fi prezentată oficial Rusiei, iar Moscova trebuie acum să răspundă. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a declarat Rubio. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului a fost o "propunere pozitivă", care acoperă linia frontului în conflict, nu doar luptele aeriene şi maritime Este de așteptat ca răspunsul Kremlinului să determine dacă această încetare a focului va duce la negocieri de pace mai ample sau dacă va rămâne doar o pauză temporară a ostilităților. Declarație comună SUA-Ucraina După mai mult de opt ore de discuţii, cele două părţi au emis o declaraţie comună în care se afirmă că Ucraina este dispusă să accepte propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile. Aceasta ar putea fi prelungită de comun acord de către părţi, sub rezerva acceptării şi punerii în aplicare de către Rusia. "Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii', se arată în declaraţie. SUA reiau schimbul de informații cu Ucraina Într-o mișcare strategică importantă, Washingtonul a anunțat reluarea schimbului de informații militare cu Kievul. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această decizie vine după ce SUA sistase temporar sprijinul informațional, afectând capacitatea Ucrainei de a răspunde eficient pe câmpul de luptă.  

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski cere Rusiei să elibereze prizonierii ucraineni și să lase copiii răpiți să revină acasă

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus eliberarea prizonierilor de război și întoarcerea copiilor ucraineni deportați, ca parte a unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Propunerea sa vine în ajunul discuțiilor dintre reprezentanții Kievului și cei ai Washingtonului, ce vor avea loc în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor „Aceasta ar putea deveni un pas esențial în construirea încrederii în eforturile diplomatice”, a transmis Zelenski pe platforma X. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Declarația vine, după ce Zelenski s-a întâlnit luni cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite. Copiii ucraineni, subiect sensibil în negocierile internaționale Ucraina acuză Rusia de răpirea a mii de copii ucraineni de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în teritoriile rusești. Moscova susține că aceste acțiuni sunt „evacuări”, însă Ucraina și comunitatea internațională consideră că deportările fac parte dintr-o strategie mai amplă de rusificare forțată a populației din teritoriile ocupate. Schimbul de prizonieri, singurul canal de dialog activ În prezent, schimbul de prizonieri este singurul canal de comunicare funcțional între Ucraina și Rusia. De la începutul conflictului, mii de prizonieri au fost eliberați prin negocieri. Totuși, nu este clar câți prizonieri mai rămân de fiecare parte și dacă Moscova va accepta o nouă rundă de schimburi ca parte a unui posibil acord. Întâlnire de nivel înalt între Ucraina și SUA Liderul ucrainean a ajuns luni în orașul Jeddah, Arabia Saudită, pentru o vizită de o zi. Marți, o delegatie ucraineană se va întâlni cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Delegația ucraineană este condusă de Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Alături de acesta vor fi Andrii Sîbiga, ministrul de interne și Rustem Umerov, ministrul apărării, Deși Zelenski nu va participa la negocieri, acesta și-a exprimat speranța că întâlnirea va avea „rezultate practice” și va contribui la continuarea sprijinului SUA pentru Ucraina. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi deplin constructivă”, a declarat președintele, mulțumind Arabiei Saudite pentru sprijinul diplomatic. Arabia Saudită, o platformă pentru negocieri Arabia Saudită joacă un rol esențial în medierea conflictului dintre Ucraina și Rusia, oferind o platformă de dialog pentru discuțiile diplomatice. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Deși rezultatele negocierilor rămân incerte, propunerile lui Zelenski privind prizonierii și copiii ucraineni ar putea constitui un punct de plecare pentru detensionarea conflictului.

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina (sursa: Facebook/Air Force Command of UA Armed Forces)
Internațional

Rușii au trimis sute de drone asupra Ucrainei, care este lipsită de sprijinul militar american

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina. Forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat peste 100 de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, vizând Kievul și alte regiuni din Ucraina. Aceste atacuri vin într-un moment crucial, în care Statele Unite au înghețat livrarea de asistență militară pentru Ucraina. Rusia atacă masiv cu drone Ucraina Acest nou val de atacuri rusești urmează bombardamentelor de vineri și sâmbătă din estul și nord-estul Ucrainei, care au dus la moartea a cel puțin 14 persoane. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Situația devine tot mai tensionată pe măsură ce Ucraina se pregătește pentru negocieri cu SUA în Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul încearcă să intermedieze un acord privind încetarea focului și un posibil cadru pentru pace. 71 de drone doborâte, 6 regiuni afectate Forțele aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a lansat un total de 119 drone, dintre care 71 au fost doborâte în 12 regiuni și Kiev. Alte 37 nu au provocat pagube semnificative, însă atacurile au afectat 6 regiuni ale Ucrainei, fără a se oferi detalii suplimentare despre distrugeri. Orașul Drujkivka lovit de o bombă planantă Sâmbătă seara, un atac cu o bombă planantă, un dispozitiv fără ghidare, echipat cu aripi pliabile pentru o traiectorie mai lungă, a lovit clădiri rezidențiale din orașul Drujkivka, regiunea Donețk. Explozia a rănit 12 persoane, inclusiv o adolescentă de 15 ani. Printre clădirile avariate se numără blocuri de apartamente și o cafenea. Ucraina ripostează: 131 de drone lansate spre Rusia În replică, Rusia a declarat sâmbătă că Ucraina a lansat 131 de drone asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Potrivit autorităților ruse, 101 dintre acestea au fost doborâte, iar restul nu au provocat victime. Guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, a declarat că nu au fost înregistrate răniți în urma atacurilor ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră