joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2580 articole
Politică

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare

Germania ia în calcul limitarea accesului partidului de extremă dreapta AfD la informații clasificate, ministrul Apărării Boris Pistorius invocând apropierea formațiunii de Rusia și riscurile pentru securitatea națională. Dezbaterea readuce în atenție situația din România, unde AUR s-a aflat în ultimii ani în centrul unor controverse privind presupuse legături sau convergențe cu interesele Kremlinului, acuzații respinse constant de conducerea partidului. Dincolo de aceste suspiciuni, între AUR și AfD există contacte politice și numeroase puncte comune de discurs privind Ucraina, Uniunea Europeană și sancțiunile împotriva Rusiei. AfD, fără acces la informații clasificate Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că susține excluderea reprezentanților partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de la accesul la informații clasificate, în eventualitatea în care formațiunea ar ajunge la guvernare într-un land german. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Oficialul și-a justificat poziția prin preocupările privind securitatea națională și prin legăturile pe care le atribuie AfD cu Rusia. Declarațiile au fost făcute înaintea alegerilor regionale din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde AfD speră să obțină, pentru prima dată, o majoritate absolută care i-ar permite să formeze un guvern regional. Pistorius: „Securitatea țării este prioritară” Într-un interviu acordat publicației Bild, Boris Pistorius a afirmat că Ministerul Apărării analizează permanent cine poate avea acces la informații clasificate. „Ne ocupăm intens de întrebarea cui îi putem acorda acces la informații clasificate. Facem acest lucru deja în prezent. Suntem obligați să procedăm astfel, deoarece este vorba despre securitatea țării noastre”, a declarat ministrul. Întrebat dacă ar avea rețineri în a transmite informații clasificate unui ministru din partea AfD, Pistorius a răspuns afirmativ. Apropierea AfD de Rusia Ministrul german al Apărării și-a argumentat poziția prin declarațiile publice ale liderilor AfD și prin relațiile pe care partidul le-ar avea cu Rusia. „Trebuie doar să ascultați declarațiile publice ale foarte multor reprezentanți ai AfD. Apropierea lor de Putin este evidentă. De asemenea, există suspiciuni că ar exista finanțare din Rusia”, a spus Pistorius. În opinia sa, transmiterea unor informații sensibile către reprezentanți ai formațiunii „nu trebuie să se întâmple”. Declarațiile vin în contextul în care AfD este investigat de serviciile germane de informații interne în mai multe landuri pentru presupuse activități și poziții considerate extremiste, în special în domeniul politicilor privind imigrația. Alegerile regionale din septembrie sporesc tensiunile Pistorius a afirmat că perspectiva unei victorii a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt îi provoacă „cea mai mare îngrijorare” ca democrat. „AfD nu lasă niciun dubiu cu privire la ceea ce intenționează să facă cu democrația noastră. Din acest motiv, ar fi un semnal foarte, foarte prost. Trebuie să ne pregătim să acționăm și mai consecvent și să îi opunem rezistență”, a declarat ministrul. AfD speră să obțină o majoritate absolută la scrutinul din 6 septembrie, ceea ce i-ar permite să conducă, pentru prima dată, un guvern regional în Germania. „Firewall”-ul politic împotriva AfD AfD este în prezent cel mai mare partid de opoziție din Germania, însă toate formațiunile politice considerate mainstream au exclus o colaborare cu acesta, strategie cunoscută în spațiul politic german drept „firewall”. Cancelarul Friedrich Merz a reafirmat în repetate rânduri că nu va coopera cu AfD, menținând poziția adoptată de principalele partide democratice față de formațiunea de extremă dreapta. Întrebat ce mesaj ar transmite unui militar care votează AfD, Boris Pistorius a răspuns: „Gândiți-vă foarte bine la această alegere, în interesul democrației noastre. Dar, în cele din urmă, este decizia dumneavoastră pe cine votați.” Cum este tratată aceeași problemă în România Deși AUR și AfD nu fac parte din același grup politic oficial în Parlamentul European, au existat și continuă să existe legături evidente între AUR și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Relațiile dintre cele două partide se manifestă în special prin participarea comună la conferințe internaționale suveraniste, interacțiuni directe între lideri și o agendă politică extrem de similară. În martie 2026, George Simion a participat ca vorbitor principal la o conferință anti-globalistă desfășurată la Washington, intitulată „Alianța Națiunilor Suverane”. Pe scena acestui eveniment, liderul AUR s-a aflat alături de Markus Frohnmaier, unul dintre liderii importanți ai AfD. Frohnmaier este o figură controversată în Europa, jurnaliștii de investigație de la Spiegel și BBC dezvăluind în trecut că acesta a primit sprijin din partea rețelelor de influență ruse și s-a opus vehement sancțiunilor UE impuse Moscovei. AfD și AUR De asemenea, analiștii politici evidențiază izbitoarea asemănare de discurs dintre AUR și AfD încă de la intrarea partidului românesc în Parlament. Ambele partide mizează pe exploatarea frustrărilor sociale, pe o retorică dură anti-sistem, euroscepticism pronunțat și opoziție fermă față de politicile de migrație și de mediu ale Uniunii Europene. Atât AUR, cât și AfD s-au poziționat ferm împotriva trimiterii de ajutoare militare către Ucraina și critică sancțiunile economice impuse Rusiei. AUR și suspiciunile legăturilor cu Rusia În ultimii ani, asupra AUR au planat în mod repetat suspiciuni privind posibile conexiuni sau convergențe cu interesele Federației Ruse. Aceste suspiciuni au fost formulate de oficiali politici români și străini, foști șefi ai serviciilor de informații, autorități din Ucraina și Republica Moldova, precum și de jurnaliști de investigație. Conducerea AUR a respins constant toate acuzațiile, susținând că este vorba despre atacuri politice menite să compromită imaginea partidului. Interdicțiile impuse lui George Simion Una dintre principalele controverse o reprezintă interdicțiile de intrare impuse liderului AUR în Republica Moldova, prelungită până în 2028, și în Ucraina. Autoritățile din cele două state au invocat motive de securitate națională. În spațiul public au existat inclusiv acuzații privind presupuse întâlniri ale lui George Simion cu reprezentanți ai serviciilor secrete ruse la Cernăuți, acuzații respinse categoric de liderul AUR. Conexiunile din Republica Moldova O altă controversă privește Republica Moldova. În cadrul anchetelor desfășurate asupra rețelei oligarhului fugar Ilan Șor, considerat apropiat de Moscova, poliția moldoveană a descoperit în telefoanele unor coordonatori mesaje electorale care îndemnau la susținerea lui George Simion. De asemenea, în spațiul public au fost semnalate colaborări sau contacte politice ale AUR cu persoane și formațiuni din Republica Moldova considerate apropiate de cercuri de influență pro-ruse. Discurs politic și colaborări europene Mai multe analize media, inclusiv realizate de Europa Liberă, au arătat că pagini și canale asociate unor membri sau simpatizanți AUR au preluat în repetate rânduri teme întâlnite în propaganda Kremlinului. Printre acestea se numără discursul anti-occidental, criticile la adresa Uniunii Europene și NATO și pozițiile rezervate privind sprijinul acordat Ucrainei. Totodată, reprezentanți ai AUR au participat la evenimente internaționale alături de politicieni europeni de extremă dreapta care au fost investigați sau acuzați public de legături financiare ori politice cu Moscova. Ce spun instituțiile statului român În ciuda acestor controverse, autoritățile române nu au prezentat până în prezent dovezi publice care să demonstreze existența unor relații operative între conducerea AUR și serviciile de informații ale Federației Ruse. Serviciul Român de Informații nu a făcut publice informații care să confirme existența unor astfel de legături, iar împotriva liderilor AUR nu există acuzații penale privind colaborarea cu serviciile secrete ruse. Din acest motiv, dezbaterea publică s-a concentrat mai degrabă asupra ideii că partidul promovează, prin unele dintre mesajele sale, teme care coincid cu interesele strategice ale Kremlinului, fără ca acest lucru să reprezinte, în sine, dovada unei coordonări directe. Poziția lui George Simion George Simion a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora ar fi apropiat de Rusia. În 2022, liderul AUR l-a numit public pe Vladimir Putin „un criminal” și un dictator responsabil pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Ulterior, într-un interviu acordat publicației Financial Times, acesta a declarat că „Rusia lui Putin a fost și este una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, în special pentru România, statele baltice și Polonia”. Cu toate acestea, numeroși analiști politici și jurnaliști de investigație au remarcat că, dincolo de declarațiile explicite împotriva lui Vladimir Putin, o parte dintre mesajele și pozițiile politice promovate de AUR privind Ucraina, Uniunea Europeană, NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei coincid cu teme utilizate frecvent în propaganda Kremlinului.

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare
VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii
Eveniment

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii

Mai multe filmări distribuite azi pe rețelele sociale arată că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată ieri de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Rușii s-au lovit singuri Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  The now famous explosion of the roof-tossing oil silo in Moscow, Russia, was probably caused by a Russian air defense missile.Absolutely hilarious. pic.twitter.com/TGvVeZeZa3 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026 „Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relata, ieri, Kyiv Independent.  Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026 De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia. 

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina
Eveniment

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina

Curtea de Apel Iași a respins cererea de extrădare în Rusia formulată pe numele unui cetățean din Republica Moldova, căutat pentru presupusa implicare într-un triplu omor comis în scop de jaf. Rușii au trimis acte neconcludente Magistrații ieșeni au apreciat că documentația transmisă de autoritățile ruse nu oferă suficiente elemente pentru a justifica predarea acestuia și au exprimat rezerve atât cu privire la acuzațiile formulate, cât și la garanțiile unui proces echitabil. Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Dosarul de extrădare a fost analizat de instanță în contextul unei solicitări venite din partea Federației Ruse, care îl acuza pe bărbat de participarea la o faptă deosebit de gravă, soldată cu moartea a trei persoane. Judecătorii au evaluat însă probele și informațiile transmise de autoritățile solicitante și au concluzionat că acestea nu îndeplinesc standardele necesare pentru admiterea cererii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

Șoșoacă și fugara Tauber, din R. Moldova, în Rusia, la un forum economic. „O mână întinsă în favoarea păcii”, a susținut Șoșoacă
Politică

Șoșoacă și fugara Tauber, din R. Moldova, în Rusia, la un forum economic. „O mână întinsă în favoarea păcii”, a susținut Șoșoacă

Europarlamentarul Diana Șoșoacă și-a făcut apariția în Rusia, la Sankt Petersburg, la un Forum Economic la care au mai apărut fosta vicepreședintă a ex-partidului „Șor” din R. Moldova, Marina Tauber, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare, fostul președinte pro-rus al acestei republici, Igor Dodon, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev.  Citește și: „Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum Șoșoacă face pace Parlamentarii europeni au decis la 28 aprilie ridicarea imunității europarlamentarei SOS Diana Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România, care o acuză de săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. Prezența lui Șoșoacă în Rusia vine la scurt timp după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați.  „Am venit aici pentru că România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul lumii. Nu putem lipsi de la masa marilor dezbateri internaționale și apoi să pretindem că ne apărăm interesele naționale. În timp ce actuala putere de la București a ales calea deteriorării relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, eu am ales să vin aici pentru a menține deschis un canal de comunicare”, a declarat Șoșoacă, potrivit Newsmaker Moldova.  Ea a mai spus că  că România are nevoie de „diplomați ai păcii, nu ai confruntării” și că prezența sa la Sankt Petersburg reprezintă „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”, după tensiunile generate de incidentul cu drona rusească căzută peste un bloc din Galați.

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Nicușor Dan prezintă fotografii ale dronei de la Galați: „De proveniență rusească, fără dubiu”
Politică

Nicușor Dan prezintă fotografii ale dronei de la Galați: „De proveniență rusească, fără dubiu”

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat, pe Facebook, imagini ale dronei care a lovit un bloc din Galați și a scris: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român”. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile El a spus că „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”. Ieri, la BBC, Nicușor Dan a afirmat că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă incidente precum cel de la Galați se repetă. Șeful statului se luptă cu dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.   Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă.   Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.   Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie.   Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească.   Faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia.   Siguranța cetățenilor români și integritatea teritoriului național sunt obligații fundamentale ale statului român și vor fi apărate cu toată fermitatea.   Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.   România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi.   România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”, a scris președintele României.   

Președintele Nicușor Dan declară, la BBC, că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă atacurile cu dronă continuă
Politică

Președintele Nicușor Dan declară, la BBC, că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă atacurile cu dronă continuă

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu la BBC, de ce România este sigură că drona care a lovit un bloc din Galați este una rusească, de tip Geran 2. Însă șeful statului român a anunțat că România ar putea să-l expulzeze pe ambasadorul Rusiei dacă loviturile cu dronă continuă. Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește El a vorbit în engleză, în direct, circa șase minute, prin telefon, la BBC.  Nicușor Dan reia explicațiile despre incidentul de la Galați „Sper (ca rușii) să înceteze. Dacă nu o fac, vom lua alte măsuri”, a spus Nicușor Dan. Întrebat însă în ce ar consta aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”.  El a spus că România este sigură că drona este rusească, de tip Geran 2, pentru că a fost comparată cu o altă dronă, care a căzut acum două săptămâni.  „Suntem siguri, pentru că mai avem o altă dronă, căzută acum 4-5 săptămâni și care nu a explodat. Am comparat cele două drone - resturile celei de azi (n.r. sâmbătă), cu cele de acum o lună: putem spune cu certitudine că e o dronă Gheran-2 rusească. Apoi, știm traseu de pe care a venit: a fost un roi de 43 de drone rusești care au atacat localitatea Reni”, a arătat Nicușor Dan.  El a reluat afirmația că drona a fost lovită de apărarea ucraineană, care a deviat-o, astfel încât aceasta a ajuns pe teritoriul României.  „Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur”, a explicat șeful statului.

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii
Eveniment

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii

Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă peste un bloc din Galați a ridicat semne de întrebare privind despăgubirile acordate proprietarilor de locuințe în cazul unor incidente generate de războiul din Ucraina. Locuință lovită de dronă, despăgubiri incerte Analiza condițiilor de asigurare oferite de mai multe companii din România arată că, deși polițele facultative acoperă în mod obișnuit incendii, explozii sau căderea aparatelor de zbor, majoritatea exclud explicit pagubele provocate de război, operațiuni militare, acte ostile sau terorism. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL În aceste condiții, asiguratorii ar putea refuza plata despăgubirilor dacă incidentul este încadrat ca efect al unui conflict militar, chiar dacă locuința este afectată pe teritoriul României. Există însă anumite clauze contractuale care pot lăsa loc unor interpretări diferite, ceea ce face ca fiecare caz să fie analizat individual. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României
Politică

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a postat pe Twitter un mesaj, la câteva ore după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, în care pare că își asumă acest incident. El nu a menționat România, dar a avertizat cetățenii UE că somnul lor liniștit s-a terminat, fiindcă au fost băgați în război cu Rusia. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Medvedev anulează efortul suveraniștilor de a sugera că drona nu era rusească „Cetățeni ai țărilor din UE, trebuie să conștientizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. S-a terminat cu somnul liniștit. Dar știți cui să-i puneți întrebarea de ce!”, a scris pe X/Twitter Medvedev, care acum este videpreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Mesajul său anulează însă propaganda suveranistă care contestă faptul că drona care a lovit blocul din Galați ar fi fost rusească și care sugerează că guvernarea României a însecenat atacul, pentru a justifica programul SAFE.  Adriana Balint, o suveranistă despre care CNSAS a arătat că a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea când era în liceu, a scris: „Aia a fost dronă rusească, tot așa cum sunt eu regina Angliei. Ca să vă traduc incidentul de la Galați cu degajamentul unei extrosiuni de azi-noapte, e din cauză de blocare a achiziției pe programul SAFE, care are termen de semnare 31 mai și, cum nu ne grăbim cu un nou guvern de sclavi, e risc să nu mai încaseze nemții banii și să se ducă dracu' împrumutul ala de 17 miliarde de euro, care se vor face 30 de miliarde cu tot cu dobanzi. 30 de miliarde care trebuie achitate de copiii și nepoții noștri încă nenăscuți, până in 2071 (ați făcut socoteala câți ani veți avea voi sau copiii voștri în 2071?), așa că Europa pune presiune cu ajutorul aeromodolismului racheților și ne trimit avertismente să ne grăbim cu deblocarea tunului european pe cârca românilor”.  Vladimir Putin, președintele Rusiei, a sugerat, azi, că drona nu ar fi rusească, ci ucraineană: „Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră