marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2490 articole
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Putin poate ordona oprirea internetului în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Rusia, fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii (sursa: moscow.er.ru)
Internațional

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii

O nouă declarație controversată vine din Rusia, unde o deputată a partidului de guvernământ propune restricționarea accesului la conținut pornografic pentru persoanele fără copii, ca parte a eforturilor statului de a stimula natalitatea. Tatiana Butskaia cere limitarea accesului la pornografie Tatiana Butskaia, deputată în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului pro-Kremlin Rusia Unită, a declarat luni că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea restricționării accesului la site-uri cu conținut pornografic pentru cetățenii care nu au copii. Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Este clar că trebuie să ne gândim la ce se poate face. Poate că aceste site-uri ar trebui să fie accesibile doar pentru cei care au copii”, a afirmat Butskaia într-o intervenție la postul de radio Govorit Moskva. Pornografia, văzută ca „înlocuitor” al relațiilor intime Deputata rusă a susținut că pornografia ar descuraja relațiile reale și formarea familiilor, afectând astfel rata natalității. „Oamenii au nevoie să facă dragoste pentru a avea copii”, a declarat Butskaia, adăugând că materialele pornografice funcționează ca un „înlocuitor” pentru relațiile carnale și contribuie la scăderea interesului pentru viața de cuplu și reproducere. Criza demografică, o problemă strategică pentru Rusia Autoritățile din Rusia încearcă de mai mulți ani să combată scăderea accentuată a natalității, fenomen amplificat de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de efectele pe termen lung ale așa-numitei „găuri demografice”. Aceasta este legată de faptul că femeile născute în anii ’90 – o perioadă marcată de prăbușirea natalității după destrămarea Uniunii Sovietice – au ajuns la vârsta procreării într-un context deja defavorabil din punct de vedere demografic. Politici pro-natalitate și interzicerea ideologiei „childfree” În încercarea de a inversa acest trend, guvernul rus a lansat multiple programe pentru susținerea familiilor numeroase și a adoptat recent o lege care interzice propaganda ideologiei „childfree”, curent care promovează dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Măsura a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care o consideră o nouă formă de control asupra vieții private și a libertăților individuale, în contextul unei politici tot mai restrictive promovate de Kremlin.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Rușii spionează sateliții europeni militari (sursa: Pexels/SpaceX)
Internațional

Rușii spionează sateliții europeni militari chiar în spațiu, prin vehicule de recunoaștere

Două vehicule spațiale de recunoaștere ale Rusiei ar fi interceptat comunicații provenite de la cel puțin 12 sateliți-cheie ai Europei, potrivit unor oficiali de securitate europeni citați de Financial Times. Informațiile au fost dezvăluite miercuri și ridică îngrijorări serioase privind securitatea infrastructurii spațiale europene. Riscuri majore pentru date sensibile și control orbital Autoritățile europene avertizează că aceste interceptări ar putea compromite date sensibile transmise prin sateliți. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Mai mult, există temeri că Moscova ar putea manipula traiectoriile unor sateliți sau, în scenarii extreme, ar putea provoca prăbușirea acestora, notează publicația britanică. Monitorizare intensificată după invazia Ucrainei În ultimii trei ani, pe fondul tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, vehiculele spațiale rusești și-au intensificat activitatea de supraveghere a sateliților europeni. Potrivit FT, această monitorizare constantă a atras atenția autorităților militare și civile din Occident. Manevre suspecte pe orbită, urmărite de Occident De mai mulți ani, agențiile spațiale occidentale urmăresc îndeaproape activitatea a doi sateliți ruși de recunoaștere, cunoscuți pentru manevre orbitale neobișnuite. Aceștia s-ar fi apropiat periculos de sateliți geostaționari esențiali pentru Europa, care furnizează servicii de comunicații pe continent, dar și în regiuni vaste din Africa și Orientul Mijlociu. Germania confirmă suspiciuni de spionaj al semnalelor Generalul Michael Traut, șeful comandamentului spațial al armatei germane, a declarat pentru Financial Times că există suspiciuni solide privind desfășurarea unor operațiuni de culegere de informații asupra semnalelor transmise de sateliții europeni. Un înalt oficial european din domeniul serviciilor de informații a precizat că sateliții ruși s-ar fi poziționat aproape sigur în interiorul conului îngust de transmisie a datelor dintre stațiile terestre și sateliți. Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că multe dintre aceste comunicații, inclusiv comenzile critice, nu sunt criptate, deoarece o parte dintre sateliți au fost lansați cu ani în urmă, fără astfel de capacități de securizare. Războiul hibrid al Rusiei se extinde în spațiu Aceste manevre spațiale se înscriu într-un context mai larg al intensificării „războiului hibrid” purtat de Rusia în Europa. Potrivit FT, acesta include și operațiuni de sabotaj, precum tăierea cablurilor de internet subacvatice, iar serviciile de informații se tem că Kremlin ar putea extinde acest tip de acțiuni și în domeniul spațial.

Rusia își consolidează poziția militară în Arctica (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, joc pentru Trump, care vrea Groenlanda: Rusia se întărește militar în Arctica

Rusia ia măsuri pentru a-și proteja securitatea și interesele strategice în Arctica, potrivit unui oficial rus. Arctica, zonă de confruntare geopolitică Potrivit lui Vladislav Maslenikov, director al Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, Arctica se transformă într-o regiune de luptă geopolitică, unde tensiunile cresc nu doar între Rusia și Occident, ci și în interiorul coaliției occidentale. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Maslenikov a susținut că escaladarea confruntării militar-politice în Arctica este cauzată de statele occidentale, care își intensifică exercițiile militare în zonă și recurg la sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei. Măsuri „militar-tehnice”, dar în limitele dreptului internațional Oficialul rus a precizat că Moscova adoptă inclusiv măsuri militar-tehnice pentru a-și asigura securitatea în Arctica. Acesta a subliniat că aceste acțiuni nu sunt îndreptate împotriva altor state și respectă pe deplin dreptul internațional.

Legăturile lui Epstein cu Rusia, investigate de Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Legăturile lui Epstein cu Rusia vor fi investigate de Polonia, a anunțat premierul Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat marţi că autorităţile de la Varşovia vor declanşa o analiză oficială privind posibilele consecinţe ale acţiunilor lui Jeffrey Epstein asupra cetăţenilor polonezi, dar şi o eventuală implicare a Rusiei în activităţile acestuia. Investigarea „dimensiunii poloneze” a scandalului Donald Tusk a anunţat constituirea unui grup analitic guvernamental care va investiga ceea ce el a numit „aspectele poloneze” ale scandalului american, în contextul publicării recente a unor noi informaţii legate de reţeaua lui Jeffrey Epstein. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Grupul va analiza dacă există conexiuni directe sau indirecte între activităţile infractorului sexual şi persoane, instituţii sau interese din Polonia. Implicarea Ministerului Justiţiei şi a serviciilor de informaţii Premierul polonez a precizat că decizia a fost luată în coordonare cu ministrul justiţiei, procurorul general şi ministrul responsabil de serviciile speciale. În funcţie de concluziile preliminare, autorităţile ar putea trece la deschiderea unei anchete oficiale. „Am decis înfiinţarea unui grup de analiză şi, eventual, lansarea unei anchete, dacă analiza confirmă preocupările noastre privind scandalul de pedofilie din SUA”, a declarat Donald Tusk. Clarificarea posibilelor legături cu „cercul lui Epstein” Potrivit premierului, primul obiectiv al demersului este clarificarea oricăror posibile conexiuni poloneze cu ceea ce a descris drept „cercul diabolic al domnului Epstein”. Autorităţile urmăresc să stabilească dacă cetăţeni polonezi au fost victime, complici sau beneficiari ai reţelei coordonate de Epstein. Analiză amplă a documentelor publice Donald Tusk a subliniat că va solicita procurorilor şi agenţiilor de informaţii să desfăşoare o analiză rapidă, detaliată şi exhaustivă a tuturor documentelor disponibile în prezent în spaţiul public. „Este necesară o analiză dosar cu dosar, a fiecărui document accesibil publicului”, a afirmat premierul Poloniei.

Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

Zelenski salută măsurile de detensionare cu Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

După intervenția lui Trump, Zelenski salută oprirea atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat luni recentele măsuri de detensionare în relația cu Rusia, apreciind că acestea contribuie la consolidarea încrederii publice în negocierile de pace aflate în desfășurare. Declarațiile au fost făcute în cadrul alocuțiunii zilnice a liderului ucrainean, difuzată pe rețelele sociale. Încredere în negocierile de pace „Măsurile de dezescaladare care au intrat în vigoare contribuie la întărirea încrederii publicului în procesul de negociere și în rezultatele sale potențiale”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Potrivit acestuia, reducerea intensității atacurilor reprezintă un semnal pozitiv pentru perspectivele unui acord politic care să pună capăt conflictului. Rusia a suspendat loviturile asupra infrastructurii energetice După o amplă campanie de bombardamente care a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, Kremlinul a anunțat săptămâna trecută suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. Decizia ar fi fost luată la solicitarea președintelui american Donald Trump, care a invocat condițiile meteorologice extreme din Ucraina și riscurile umanitare generate de temperaturile scăzute. Donald Trump: solicitare adresată personal lui Vladimir Putin Președintele SUA a confirmat că i-a cerut „personal” omologului său rus, Vladimir Putin, încetarea atacurilor asupra rețelei energetice ucrainene, pentru a preveni agravarea situației civile în timpul iernii. Zelenski a confirmat că, după acest anunț, loviturile asupra infrastructurii energetice au fost întrerupte. Ucraina acuză reorientarea atacurilor rusești În pofida suspendării bombardamentelor asupra sistemului energetic, președintele ucrainean a declarat luni că Rusia și-a reorientat atacurile către infrastructura logistică și rețeaua feroviară a Ucrainei. Cele mai recente lovituri masive asupra teritoriului ucrainean au avut loc pe 24 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Discuții privind încetarea ostilităților, la Abu Dhabi În paralel cu aceste evoluții militare, Rusia, Ucraina și Statele Unite au demarat discuții privind încetarea ostilităților, desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor oficiale, noi runde de discuții sunt programate pentru miercuri și joi. Zelenski: „Este realist să ajungem la o pace durabilă” Volodimir Zelenski s-a declarat optimist în privința rezultatelor dialogului diplomatic, afirmând că este posibilă atingerea unei păci „demne și durabile”. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că se așteaptă ca Statele Unite să rămână ferme în garantarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unui dialog real și eficient între părți.

SpaceX limitează accesul Rusiei la Starlink (sursa: X/Starlink)
Internațional

SpaceX limitează accesul Rusiei la Starlink, la solicitarea Ucrainei

Compania aerospațială americană SpaceX a restricționat accesul Rusiei la rețeaua de internet prin satelit Starlink, în urma unei solicitări oficiale formulate de autoritățile de la Kiev. Măsura vine în contextul utilizării sistemului Starlink de către forțele ruse pentru coordonarea atacurilor cu drone asupra Ucrainei. Kievul anunță rezultate contra dronelor rusești Într-o postare publicată duminică pe Telegram, ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a precizat că măsurile luate în cooperare cu SpaceX au produs „rezultate rapide” pe câmpul de luptă, în special în combaterea dronelor rusești. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Potrivit oficialului ucrainean, următorul pas constă în introducerea unui mecanism de verificare care să permită funcționarea exclusivă a terminalelor Starlink autorizate pe teritoriul Ucrainei. „Terminalele neverificate vor fi dezactivate”, a declarat Fedorov, subliniind că noul sistem va împiedica utilizarea abuzivă a rețelei. Rusia ar fi obținut echipamente Starlink prin state terțe Ministerul ucrainean al Apărării a contactat SpaceX după ce a fost informat că Rusia folosește conexiuni Starlink pentru operarea dronelor implicate în atacuri. Conform unor surse ucrainene, echipamentele ar fi fost achiziționate prin intermediul altor țări și integrate ulterior în dronele de luptă rusești. Dronele rusești, anterior greu de interceptat Integrarea conexiunilor Starlink în dronele rusești le-ar fi făcut dificil de neutralizat, acestea devenind în mare parte imune la sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei. Noile măsuri de autentificare anunțate de SpaceX ar urma să schimbe semnificativ această situație. Rolul strategic al Starlink în rezistența Ucrainei Mihailo Fedorov a subliniat în repetate rânduri importanța sistemelor Starlink pentru infrastructura de comunicații a Ucrainei, aflată de aproape patru ani sub presiunea unei invazii ruse la scară largă. Rețeaua prin satelit a jucat un rol esențial în menținerea comunicațiilor civile și militare, cu sprijin occidental constant.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră