miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2586 articole
Politică

A treia dronă doborâtă în trei zile, anunță Nicușor Dan

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că o nouă dronă a fost doborâtă duminică dimineaţă, la ora 10:13, de un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina-Chilia. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Anunțul indică al treilea astfel de incident produs în trei zile, după ce Forțele Aeriene Române au doborât drone și vineri, 24 iulie, respectiv sâmbătă, 25 iulie. Ziua și drona doborâtă de piloții români Într-un mesaj postat pe Facebook şeful statului i-a felicitat pe piloţii români şi echipele de la sol pentru profesionalismul, curajul şi eficienţa cu care îşi îndeplinesc misiunile."Prin acţiunea lor, contribuie la apărarea teritoriului naţional şi la siguranţa cetăţenilor români. Potrivit anchetei desfăşurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri dimineaţă este de tip Shahed, utilizată de Federaţia Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei", a detaliat Nicuşor Dan.Acesta a precizat că investigaţiile privind dronele doborâte sâmbătă şi duminică sunt în desfăşurare, adăugând că protestul diplomatic al României faţă de Federaţia Rusă va fi fundamentat pe aceste cercetări."Este inadmisibil şi intolerabil ca Federaţia Rusă să continue încălcarea spaţiului aerian al României, care este, în acelaşi timp, spaţiu aerian al NATO şi al Uniunii Europene. Astfel de acţiuni sunt inacceptabile şi le tratăm cu toată seriozitatea, alături de aliaţii noştri", a transmis Nicuşor Dan. Cronologia incidentelor anunțate de autorități este următoarea: vineri, 24 iulie, o dronă a fost doborâtă în apropierea localității Padina, județul Buzău; sâmbătă, 25 iulie, o dronă a fost neutralizată în apropiere de Sfântu Gheorghe, județul Tulcea; duminică, 26 iulie, o nouă dronă a fost doborâtă în zona Sulina-Chilia, potrivit postării președintelui.

A treia dronă doborâtă în trei zile, anunță Nicușor Dan
Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare
Politică

Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi, pentru prima oară, că nu exclude o cooperare cu AUR. El a formulat câteva critici slabe legate de „credibilitatea unor lideri” și a pus condiții vagi privind relația cu Rusia și cooperarea cu Ucraina.  Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Grindeanu nu a amintit de faptul că AUR vrea să oprească susținerea pentru Republica Moldova.  Critici neclare și vagi ale lui Grindeanu legate de orientarea pro-Rusia a AUR Întrebat dacă respinge ferm în continuare varianta unui cabinet PSD-AUR, liderul social-democraților a răspuns, la Antena 3: „Eu cred că nu poate să conteste nimeni în acest moment că AUR este undeva, să spunem, între 35 şi 40 (la sută, intenții de vot conform sondajelor – n.r.). Asta e radiografia astăzi, că peste o săptămână e altceva, că peste… Radiografia astăzi este aceasta, în care pe primul loc este AUR-ul, e un lucru pe care nu cred că îl contestă nici măcar aceşti hashtagi. Eu spun aşa: atâta timp cât românii votează un partid, eu cred că românii trebuie să fie respectaţi în decizia lor. Aşa că eu nu exclud. Din contră, am respect pentru votanţi şi pentru români”.  El a explicat și ce obiecții are, acum, în legătură cu AUR. „Dacă am ceva, e ceva legat de credibilitatea unor lideri şi, în al doilea rând, de nişte lucruri care ţin de sancţiuni la adresa Rusiei sau chestiunea legată de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR-ul nu le-a clarificat, ba chiar din contră”, a arătat liderul PSD. Grindeanu a subliniat că astfel de chestiuni „mari” ce țin de AUR intră în contradicţie cu poziţia pe care o au PSD, Uniunea Europenă, NATO și partenerul strategic SUA. ”Să vorbim de chestiuni mari, care intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, ceea ce susține și Uniunea Europeană, și NATO, și partenerul strategic SUA. Și atunci, aici sunt lucruri care intră în coliziune cu noi”, a conchis președintele PSD.

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”
Internațional

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”

În cadrul unei dezbateri pe tema securității, care a avut loc marți în California, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat că Moscova nu dispune de puterea militară necesară pentru a ataca o țară occidentală, în timp ce Ucraina continuă să opună rezistență forțelor ruse. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere El a adăugat însă că președintele rus Vladimir Putin ar putea organiza o provocare împotriva NATO „pentru că este disperat și pierde”.   „Intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO” „Putin a spus chiar ceva de genul acesta în urmă cu aproximativ o lună. El a afirmat: «Dacă vom fi atacați de o țară membră a NATO, vom riposta». Prin urmare, bănuim că intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO sau Rusia, pentru a riposta apoi la un astfel de atac”, a arătat șeful diplomației poloneze, citat de site-ul televiziunii de stat a Poloniei.   Aceste declarații vin după ce prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că Varșovia se pregătește „foarte intens” pentru o serie de scenarii de securitate, în urma unor informații potrivit cărora SUA ar fi avertizat asupra riscului unei provocări armate din partea Rusiei pe flancul estic al NATO.  Referindu-se la relațiile Poloniei cu Ucraina și Germania, Sikorski a afirmat că disputele istorice nu ar trebui să împiedice cooperarea.   „Astăzi suntem aliați ai Germaniei și vrem să fim aliați și ai Ucrainei, pentru că aceasta nu se apără doar pe sine. Dacă Putin ar reuși să cucerească Ucraina, întreaga Europă s-ar afla într-o situație gravă”, a spus el.   Sikorski și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru continuarea asistenței acordate de SUA Ucrainei, spunând că speră ca un proiect de lege privind ajutorul, propus de regretatul senator american Lindsey Graham, să avanseze. 

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile
Internațional

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile

Circa 116 nave rusești din Marea Neagră, mai exact din Marea Azov/Crimeea, au fost lovite în ultimele nouă zile de armata Ucrainei. Doar noaptea trecută, Ucraina a lovit 11 vase, dintre care cinci tancuri petroliere, cinci nave cargo și un remorcher.  🚨 WATCH: Onboard footage shows a Ukrainian unmanned surface vessel (USV) striking a Russian “dark fleet” oil tanker off the coast of Crimea earlier this morning.#Ukraine #Russia #Crimea #BlackSea #BreakingNews pic.twitter.com/Mi4v7zrRkO — The Globe & News (@TheGlobeNewt) July 8, 2026 „Azov Shooting Gallery” Ce înseamnă 116 nave în 9 zile:👉Canalul Volga-Don și ruta de export a petrolului din Marea Azov sunt din ce în ce mai paralizate 👉Aprovizionarea cu combustibil a Crimeei — deja raționalizată — are acum mai puține opțiuni de livrare maritimă, ceea ce impune o dependență mai mare de cisternele rutiere și feroviare, care sunt, la rândul lor, amenințate de lovituri ucrainene👉Fiecare navă lovită nu este doar o navă pierdută — este o verigă lipsă dintr-un lanț care transportă petrolul rusesc de la terminal la piața de export Mai mult, Ucraina și-a luat revanșa față de un incident din noiembrie 2018, când navele ucrainene „Berdyansk”, „Nikopol” și remorcherul „Yany Kapu” efectuau o traversare planificată de la Odesa la Mariupol prin Strâmtoarea Kerci. Dar marina rusă a blocat ruta de sub Podul Kerci cu o navă de marfă, a lovit remorcherul „Yany Kapu” cu nava de patrulare a FSB „Don”, apoi a urmărit grupul ucrainean în timp ce acesta se întorcea. Forțele ruse au deschis focul asupra navei „Berdyansk”, au rănit 6 marinari ucraineni și au capturat toate cele trei nave cu 24 de membri ai echipajului. Ieri, una din navele rusești implicate în acel atac, Izumrud, care aparține FSB-ului, a fost scufundat. Izomrod era o navă de patrulare de frontieră, dotată cu o platformă de aterizare pentru elicoptere, lansată în 2014, cu o lungime de 62,5 metri.  În plus, trei surse din sectorul exporturilor de cereale din Rusia au declarat pentru Reuters că navigația pe Canalul Don-Azov a fost suspendată. Canalul asigură legătura între traficul fluvial și Marea Azov; podul de la Kerci face legătura între acest trafic și Marea Neagră, Crimeea ocupată și rutele dincolo de aceasta. Taganrog’s oil terminal had anti-drone nets. The drone still got through.ㅤA Ukrainian FP-1/FP-2 strike drone hit the Kurgannefteprodukt terminal at the Russian seaport. The facility stores and transfers about 1.2 million tons of petroleum products a year onto ships in the Sea… pic.twitter.com/QOXWv8AfhW — Meanwhile in Ukraine (@MeanwhileInUA) July 13, 2026 Un canal de știri din Belarus a explicat ce face Ucraina: „Logica atacurilor este simplă. Complică logistica.” Rutele atacate au prelungit lanțurile de aprovizionare, au aglomerat traficul, provocând ambuteiaje, și au adus mai multe vehicule în raza de acțiune a dronelor. Muniția care înainte ajungea într-o săptămână, a avertizat canalul din Belarus, ar putea începe să ajungă abia după o lună. Mai întâi, dronele ucrainene au atacat căile ferate care duceau spre Crimeea, au incendiat terminalele de feriboturi din jurul orașului Kerci și depozitul de combustibil din Port Kavkaz, au distrus portul din Berdiansk și au lovit rețeaua electrică care alimenta peninsula. Echipajele ruse au improvizat ocoliri, iar unele dintre acestea au devenit ținte. Apoi, campania s-a mutat de pe uscat pe apă, iar Ucraina a început să atace tancuri petroliere și feriboturi, precum și remorchere și dragoare care mențineau navele avariate în mișcare și canalele puțin adânci deschise, explică profesorul Bonk pe Substack.  Un canal rus a dat un nume campaniei ucrainene: „Azov Shooting Gallery”. Rușii cer Flotei Mării Negre să le asigure escortă. Însă staționarea unei nave de război lângă un petrolier nu face decât să ofere dronelor ucrainene o țintă mai mare și mai scumpă. 🔥 Ukraine is steadily tightening the noose around Russian logistics.In a single night, 11 Russian vessels in the Sea of Azov were targeted. According to Ukrainian reports, 116 enemy ships have been struck in just nine days during Operation Molochka, including 5 tankers, 5… pic.twitter.com/2xHfB01bdA — Shaun Pinner (@ShaunPinnerUA) July 14, 2026

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
Internațional

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia

România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte. Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene. România, alături de Canada și Țările de Jos Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea. România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației. Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO. Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice. Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia. Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă. Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii. Germania și Letonia, în fruntea clasamentului Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev. Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului. Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare. Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki. Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități. Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare. În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific. Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia. El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele. Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.

VIDEO Scene de comedie cu un trăgător al antiaerienei rusești care pierde controlul mitralierei - nu sunt imagini generate de AI
Eveniment

VIDEO Scene de comedie cu un trăgător al antiaerienei rusești care pierde controlul mitralierei - nu sunt imagini generate de AI

Pe rețelele sociale a devenit virală o filmare de 43 de secunde, unde se vede cum un soldat care se antrena cu o mitralieră antiaeriană pierde controlul și este aruncat peste parapet, în timp ce mitraliera se rotea necontrolat. Arma folosită este un YakB-12.7mm, care de obicei este instalată pe elicopterele de tip Mil Mi-24 Hind. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Aceste imagini nu sunt generate sau editate cu Inteligența Artificială, AI. Ucrainenii spun că au noroc fiindcă adversarul este așa de prost  „Exercițiile de apărare aeriană rusești iau o întorsătură neașteptată. La propriu. O singură lovitură îl face pe un soldat să se învârtă și să zboare de pe camion. «A doua armată din lume”» în acțiune”, comentează ironic Kyiv Post, pe Facebook.  O scurtă filmare ulterioară arată că un soldat rus s-a ars când a pus mâna pe țeava supraîncălzită a mitralierei.  omg. Looks like the guy burnt himself grabbing the barrels too pic.twitter.com/s2X7MO20JK — The Leopard In The Basement Is A Sensible Name (@tlitb) July 12, 2026 În iunie, mai multe filmări distribuite pe rețelele sociale arătau că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare
Politică

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare

Germania ia în calcul limitarea accesului partidului de extremă dreapta AfD la informații clasificate, ministrul Apărării Boris Pistorius invocând apropierea formațiunii de Rusia și riscurile pentru securitatea națională. Dezbaterea readuce în atenție situația din România, unde AUR s-a aflat în ultimii ani în centrul unor controverse privind presupuse legături sau convergențe cu interesele Kremlinului, acuzații respinse constant de conducerea partidului. Dincolo de aceste suspiciuni, între AUR și AfD există contacte politice și numeroase puncte comune de discurs privind Ucraina, Uniunea Europeană și sancțiunile împotriva Rusiei. AfD, fără acces la informații clasificate Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că susține excluderea reprezentanților partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de la accesul la informații clasificate, în eventualitatea în care formațiunea ar ajunge la guvernare într-un land german. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Oficialul și-a justificat poziția prin preocupările privind securitatea națională și prin legăturile pe care le atribuie AfD cu Rusia. Declarațiile au fost făcute înaintea alegerilor regionale din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde AfD speră să obțină, pentru prima dată, o majoritate absolută care i-ar permite să formeze un guvern regional. Pistorius: „Securitatea țării este prioritară” Într-un interviu acordat publicației Bild, Boris Pistorius a afirmat că Ministerul Apărării analizează permanent cine poate avea acces la informații clasificate. „Ne ocupăm intens de întrebarea cui îi putem acorda acces la informații clasificate. Facem acest lucru deja în prezent. Suntem obligați să procedăm astfel, deoarece este vorba despre securitatea țării noastre”, a declarat ministrul. Întrebat dacă ar avea rețineri în a transmite informații clasificate unui ministru din partea AfD, Pistorius a răspuns afirmativ. Apropierea AfD de Rusia Ministrul german al Apărării și-a argumentat poziția prin declarațiile publice ale liderilor AfD și prin relațiile pe care partidul le-ar avea cu Rusia. „Trebuie doar să ascultați declarațiile publice ale foarte multor reprezentanți ai AfD. Apropierea lor de Putin este evidentă. De asemenea, există suspiciuni că ar exista finanțare din Rusia”, a spus Pistorius. În opinia sa, transmiterea unor informații sensibile către reprezentanți ai formațiunii „nu trebuie să se întâmple”. Declarațiile vin în contextul în care AfD este investigat de serviciile germane de informații interne în mai multe landuri pentru presupuse activități și poziții considerate extremiste, în special în domeniul politicilor privind imigrația. Alegerile regionale din septembrie sporesc tensiunile Pistorius a afirmat că perspectiva unei victorii a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt îi provoacă „cea mai mare îngrijorare” ca democrat. „AfD nu lasă niciun dubiu cu privire la ceea ce intenționează să facă cu democrația noastră. Din acest motiv, ar fi un semnal foarte, foarte prost. Trebuie să ne pregătim să acționăm și mai consecvent și să îi opunem rezistență”, a declarat ministrul. AfD speră să obțină o majoritate absolută la scrutinul din 6 septembrie, ceea ce i-ar permite să conducă, pentru prima dată, un guvern regional în Germania. „Firewall”-ul politic împotriva AfD AfD este în prezent cel mai mare partid de opoziție din Germania, însă toate formațiunile politice considerate mainstream au exclus o colaborare cu acesta, strategie cunoscută în spațiul politic german drept „firewall”. Cancelarul Friedrich Merz a reafirmat în repetate rânduri că nu va coopera cu AfD, menținând poziția adoptată de principalele partide democratice față de formațiunea de extremă dreapta. Întrebat ce mesaj ar transmite unui militar care votează AfD, Boris Pistorius a răspuns: „Gândiți-vă foarte bine la această alegere, în interesul democrației noastre. Dar, în cele din urmă, este decizia dumneavoastră pe cine votați.” Cum este tratată aceeași problemă în România Deși AUR și AfD nu fac parte din același grup politic oficial în Parlamentul European, au existat și continuă să existe legături evidente între AUR și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Relațiile dintre cele două partide se manifestă în special prin participarea comună la conferințe internaționale suveraniste, interacțiuni directe între lideri și o agendă politică extrem de similară. În martie 2026, George Simion a participat ca vorbitor principal la o conferință anti-globalistă desfășurată la Washington, intitulată „Alianța Națiunilor Suverane”. Pe scena acestui eveniment, liderul AUR s-a aflat alături de Markus Frohnmaier, unul dintre liderii importanți ai AfD. Frohnmaier este o figură controversată în Europa, jurnaliștii de investigație de la Spiegel și BBC dezvăluind în trecut că acesta a primit sprijin din partea rețelelor de influență ruse și s-a opus vehement sancțiunilor UE impuse Moscovei. AfD și AUR De asemenea, analiștii politici evidențiază izbitoarea asemănare de discurs dintre AUR și AfD încă de la intrarea partidului românesc în Parlament. Ambele partide mizează pe exploatarea frustrărilor sociale, pe o retorică dură anti-sistem, euroscepticism pronunțat și opoziție fermă față de politicile de migrație și de mediu ale Uniunii Europene. Atât AUR, cât și AfD s-au poziționat ferm împotriva trimiterii de ajutoare militare către Ucraina și critică sancțiunile economice impuse Rusiei. AUR și suspiciunile legăturilor cu Rusia În ultimii ani, asupra AUR au planat în mod repetat suspiciuni privind posibile conexiuni sau convergențe cu interesele Federației Ruse. Aceste suspiciuni au fost formulate de oficiali politici români și străini, foști șefi ai serviciilor de informații, autorități din Ucraina și Republica Moldova, precum și de jurnaliști de investigație. Conducerea AUR a respins constant toate acuzațiile, susținând că este vorba despre atacuri politice menite să compromită imaginea partidului. Interdicțiile impuse lui George Simion Una dintre principalele controverse o reprezintă interdicțiile de intrare impuse liderului AUR în Republica Moldova, prelungită până în 2028, și în Ucraina. Autoritățile din cele două state au invocat motive de securitate națională. În spațiul public au existat inclusiv acuzații privind presupuse întâlniri ale lui George Simion cu reprezentanți ai serviciilor secrete ruse la Cernăuți, acuzații respinse categoric de liderul AUR. Conexiunile din Republica Moldova O altă controversă privește Republica Moldova. În cadrul anchetelor desfășurate asupra rețelei oligarhului fugar Ilan Șor, considerat apropiat de Moscova, poliția moldoveană a descoperit în telefoanele unor coordonatori mesaje electorale care îndemnau la susținerea lui George Simion. De asemenea, în spațiul public au fost semnalate colaborări sau contacte politice ale AUR cu persoane și formațiuni din Republica Moldova considerate apropiate de cercuri de influență pro-ruse. Discurs politic și colaborări europene Mai multe analize media, inclusiv realizate de Europa Liberă, au arătat că pagini și canale asociate unor membri sau simpatizanți AUR au preluat în repetate rânduri teme întâlnite în propaganda Kremlinului. Printre acestea se numără discursul anti-occidental, criticile la adresa Uniunii Europene și NATO și pozițiile rezervate privind sprijinul acordat Ucrainei. Totodată, reprezentanți ai AUR au participat la evenimente internaționale alături de politicieni europeni de extremă dreapta care au fost investigați sau acuzați public de legături financiare ori politice cu Moscova. Ce spun instituțiile statului român În ciuda acestor controverse, autoritățile române nu au prezentat până în prezent dovezi publice care să demonstreze existența unor relații operative între conducerea AUR și serviciile de informații ale Federației Ruse. Serviciul Român de Informații nu a făcut publice informații care să confirme existența unor astfel de legături, iar împotriva liderilor AUR nu există acuzații penale privind colaborarea cu serviciile secrete ruse. Din acest motiv, dezbaterea publică s-a concentrat mai degrabă asupra ideii că partidul promovează, prin unele dintre mesajele sale, teme care coincid cu interesele strategice ale Kremlinului, fără ca acest lucru să reprezinte, în sine, dovada unei coordonări directe. Poziția lui George Simion George Simion a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora ar fi apropiat de Rusia. În 2022, liderul AUR l-a numit public pe Vladimir Putin „un criminal” și un dictator responsabil pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Ulterior, într-un interviu acordat publicației Financial Times, acesta a declarat că „Rusia lui Putin a fost și este una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, în special pentru România, statele baltice și Polonia”. Cu toate acestea, numeroși analiști politici și jurnaliști de investigație au remarcat că, dincolo de declarațiile explicite împotriva lui Vladimir Putin, o parte dintre mesajele și pozițiile politice promovate de AUR privind Ucraina, Uniunea Europeană, NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei coincid cu teme utilizate frecvent în propaganda Kremlinului.

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii
Eveniment

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii

Mai multe filmări distribuite azi pe rețelele sociale arată că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată ieri de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Rușii s-au lovit singuri Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  The now famous explosion of the roof-tossing oil silo in Moscow, Russia, was probably caused by a Russian air defense missile.Absolutely hilarious. pic.twitter.com/TGvVeZeZa3 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026 „Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relata, ieri, Kyiv Independent.  Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026 De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia. 

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina
Eveniment

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina

Curtea de Apel Iași a respins cererea de extrădare în Rusia formulată pe numele unui cetățean din Republica Moldova, căutat pentru presupusa implicare într-un triplu omor comis în scop de jaf. Rușii au trimis acte neconcludente Magistrații ieșeni au apreciat că documentația transmisă de autoritățile ruse nu oferă suficiente elemente pentru a justifica predarea acestuia și au exprimat rezerve atât cu privire la acuzațiile formulate, cât și la garanțiile unui proces echitabil. Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Dosarul de extrădare a fost analizat de instanță în contextul unei solicitări venite din partea Federației Ruse, care îl acuza pe bărbat de participarea la o faptă deosebit de gravă, soldată cu moartea a trei persoane. Judecătorii au evaluat însă probele și informațiile transmise de autoritățile solicitante și au concluzionat că acestea nu îndeplinesc standardele necesare pentru admiterea cererii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

Șoșoacă și fugara Tauber, din R. Moldova, în Rusia, la un forum economic. „O mână întinsă în favoarea păcii”, a susținut Șoșoacă
Politică

Șoșoacă și fugara Tauber, din R. Moldova, în Rusia, la un forum economic. „O mână întinsă în favoarea păcii”, a susținut Șoșoacă

Europarlamentarul Diana Șoșoacă și-a făcut apariția în Rusia, la Sankt Petersburg, la un Forum Economic la care au mai apărut fosta vicepreședintă a ex-partidului „Șor” din R. Moldova, Marina Tauber, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare, fostul președinte pro-rus al acestei republici, Igor Dodon, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev.  Citește și: „Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum Șoșoacă face pace Parlamentarii europeni au decis la 28 aprilie ridicarea imunității europarlamentarei SOS Diana Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România, care o acuză de săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. Prezența lui Șoșoacă în Rusia vine la scurt timp după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați.  „Am venit aici pentru că România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul lumii. Nu putem lipsi de la masa marilor dezbateri internaționale și apoi să pretindem că ne apărăm interesele naționale. În timp ce actuala putere de la București a ales calea deteriorării relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, eu am ales să vin aici pentru a menține deschis un canal de comunicare”, a declarat Șoșoacă, potrivit Newsmaker Moldova.  Ea a mai spus că  că România are nevoie de „diplomați ai păcii, nu ai confruntării” și că prezența sa la Sankt Petersburg reprezintă „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”, după tensiunile generate de incidentul cu drona rusească căzută peste un bloc din Galați.

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră