joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2461 articole
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Rusia protestează

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Petrolier rusesc capturat de SUA, cu sprijin britanic (sursa: US European Command)
Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Navă din Rusia avariază un cablu submarin (Finlanda) (sursa: poliisi.fi)
Internațional

Nava care venea din Rusia și a avariat un cablu submarin în Finlanda și-a târât ancora zeci de km

O navă plecată din Rusia, suspectată că a avariat un cablu submarin de telecomunicații din Golful Finlandei, și-a târât ancora pe zeci de kilometri înainte de a lovi infrastructura, au anunțat autoritățile finlandeze. Cablul leagă Helsinki de Tallinn și aparține unui operator de telecomunicații din Finlanda. Anchetă privind posibilul caracter intenționat al incidentului Poliția finlandeză a precizat că analizează traseul și manevrele navei pentru a stabili dacă avarierea cablului a fost accidentală sau intenționată. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Investigatorii examinează datele de navigație și poziția ancorei în momentul producerii incidentului. Nava Fitburg, sechestrată de Paza de Coastă finlandeză Paza de coastă a Finlandei a sechestrat, la 31 decembrie, nava cargo Fitburg, înmatriculată sub pavilionul statului Saint Vincent și Grenadinele. Nava plecase din Sankt Petersburg și avea ca destinație portul Haifa din Israel. Cablul aparținea operatorului finlandez Elisa Nava este suspectată că a provocat pagube unui cablu submarin de telecomunicații aparținând companiei finlandeze Elisa, amplasat în zona economică exclusivă a Estoniei. Autoritățile colaborează cu operatorul pentru evaluarea exactă a avariilor. Membri ai echipajului, reținuți și plasați sub control judiciar Un membru al echipajului, cetățean azer, a fost reținut pentru o săptămână, prin decizia unui tribunal din Helsinki. Un alt membru al echipajului, cetățean rus, a primit interdicție de părăsire a țării. În total, trei marinari sunt obligați să rămână pe teritoriul Finlandei. Nava avea la bord 14 membri de echipaj din Rusia, Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan. Dosar penal pentru distrugeri și perturbarea telecomunicațiilor Poliția finlandeză a deschis dosar penal pentru „distrugeri criminale agravate”, „tentativă de distrugeri criminale agravate” și „perturbare agravată a telecomunicațiilor”. Ancheta vizează inclusiv analiza eventualelor motivații și a contextului geopolitic. Avarii repetate ale infrastructurii submarine în Marea Baltică În ultimii ani, cazurile de avariere a infrastructurii energetice și de comunicații din Marea Baltică s-au înmulțit, vizând cabluri și conducte submarine. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, numeroși experți au asociat astfel de incidente cu acțiuni de „război hibrid”. Într-un proces din toamna trecută privind o navă aparținând „flotei fantomă” ruse, procurorii finlandezi au stabilit că echipajul ar fi lăsat intenționat ancora să se târască aproximativ 90 de kilometri, provocând avarii la cabluri submarine.

Rusia cere SUA eliberarea lui Maduro (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Rusia cere SUA să-i elibereze pe Maduro și pe soția sa: E președintele legal ales

Rusia a cerut Statelor Unite să îl elibereze pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, precum și pe soția acestuia, după anunțul Washingtonului privind capturarea cuplului prezidențial. Potrivit autorităților ruse, reținerea lui Maduro reprezintă o încălcare gravă a suveranității Venezuelei. Ministerul rus de Externe critică acțiunea Statelor Unite Într-un comunicat oficial, Ministerul rus de Externe a îndemnat autoritățile americane să își „reconsidere poziția” și să dispună eliberarea imediată a președintelui venezuelean, pe care Moscova îl numește „ales în mod legal”, precum și a soției acestuia. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Anterior, Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez. În cadrul conversației, Lavrov și-a exprimat „solidaritatea fermă cu poporul venezuelean” în fața a ceea ce Rusia numește „agresiune armată”. Apel la dialog și evitarea escaladării Conform aceleiași surse, cele două părți au pledat pentru evitarea escaladării tensiunilor și pentru identificarea unei soluții prin dialog politic. Moscova afirmă că sprijină o rezolvare pașnică a crizei și respinge intervențiile externe în afacerile interne ale Venezuelei.

Capturarea lui Maduro, reacții internaționale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere. Doar în perioada Anului Nou au fost atacate cinci astfel de instalații, printre care rafinăria Ilsky sau depozitul de carburanți din Rovenko. Citește și: Cum îl trolează un pilot taiwanez pe cel al Chinei comuniste: „Ești sclavul Partidului Comunist” Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Ucraina are o strategie deliberată care vizează producția de petrol a Rusiei și infrastructura aferentă. Această abordare s-a intensificat în 2024 și a continuat în perioada 2025-2026, folosind drone, rachete și atacuri coordonate pentru a perturba veniturile Rusiei din energie, venituri care finanțează invazia din Ucraina. Până la sfârșitul anului 2025, lovitorile au afectat peste 50% din cele 38 de rafinării majore ale Rusiei, deteriorând aproximativ 15-20% din capacitatea de rafinare. Ucraina selectează instalații care nu dispun de sisteme de apărare aeriană, cu materiale inflamabile care amplifică daunele provocate de drone, evitând în același timp terminalele de export de țiței pentru a limita creșterile globale ale prețurilor. New York Times scrie că informațiile furnizate de CIA au ajutat la identificarea unor așa numite „dispozitive de cuplare” esențiale pentru operațiunile rafinăriilor. Distrugerea lor a făcut ca unele fabrici să fie scoase din producție pentru luni întregi.  Aceste dispozitive de cuplare permit transferul sigur al fluidelor între etapele de rafinare, cum ar fi turnurile de distilare, instalațiile de cracare și depozitare, permițând în același timp deconectarea rapidă pentru întreținere sau situații de urgență. Avariile perturbă întregi linii de producție, forțând opriri ale rafinăriilor.  Bloomberg a numărat 24 de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în decembrie – 10 rafinării, 11 porturi, 2 tancuri petroliere, 1 conductă – depășind cele 23 din noiembrie. Acest val de atacuri costăRusia  75 de milioane de dolari pe zi, potrivit CIA, reducând veniturile pe măsură ce oboseala de război se accentuează. Ce atacuri au avut loc doar în prima zi din 2026: ▪️ Terminalul petrolier/gazeier Tamanneftegaz▪️ Rafinăria de petrol Tuapse▪️ Depozitul petrolier Temp▪️ Rafinăria de petrol Ilsky▪️ Baza petrolieră/aerodromul Rovenki▪️ Radarul KASTA-2E2 + radarul aerodromului Guards, Crimeea▪️ Aerodromul Balashivka▪️ Depozitul de combustibil, Belgorod▪️ Baza fluvială, Crimeea

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina,  de la începutul invaziei din februarie 2022, afirmă Statul Major al Ucrainei. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Numărul include 1.060 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi a anului 2025, a declarat Statul Major, citat de news.ro.  Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.488 de tancuri, 23.849 de vehicule blindate de luptă, 72.418 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 35.678 de sisteme de artilerie, 1.587 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.266 de sisteme de apărare aeriană, 434 de avioane, 347 de elicoptere, 98.453 drone, 4.136 rachete de croazieră, 28 nave şi bărci şi două submarine.Într-o actualizare separată din 1 ianuarie, Statul Major General a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 418.170 de soldaţi, ucişi şi răniţi, numai în cursul anului 2025.Armata a menţionat, de asemenea, pierderi semnificative de echipamente în cursul anului, inclusiv cel puţin 1.816 tancuri şi peste 77.000 de drone distruse.„Fiecare ocupant eliminat, fiecare tanc distrus ne apropie de o pace dreaptă. Mulţumim tuturor apărătorilor pentru munca lor profesională de luptă. Lupta continuă”, a declarat Statul Major General.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena (sursa: Tass)
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Foto: X/Twitter Gazprom
Economie

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025, arată Agerpres, citând Reuters. Acesta este cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene şi pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Conform Reuters, anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol şi gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 şi 1970. Exporturile de gaze ruseşti prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 – şi au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom şi statul rus, care deţine o participaţie majoritară la această companie. În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte şi aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze ruseşti prin conducte de la începutul anilor 1970. Conform datelor Gazprom, Uniunea Sovietică a furnizat 19,3 miliarde metri cubi de gaze Europei în 1975, faţă de 6,8 miliarde metri cubi în 1973, în primii ani ai exporturilor de gaze de la zăcămintele siberiene. Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor ruseşti către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria şi Slovacia se numără printre ţările care primesc gaze naturale ruseşti prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, şi este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL. Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% faţă de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut şi cu 3% faţă de luna noiembrie 2025. Pe ansamblul acestui an, exporturile de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu aproximativ 7%, de la un nivel de 16,8 miliarde de metri cubi în 2024. Împreună cu ruta ucraineană, în 2024 exporturile s-au ridicat la 32 miliarde de metri cubi, în creştere cu 13% faţă de 2023.

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul ministrului Predoiu

Liberalii Cătălin Predoiu, Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc sunt doar câțiva dintre politicienii cu care se laudă în mediul online Sorin Dobîrcianu, fals ofițer al SRI și așa zis șef al Departamentului de Securitate Energetică NATO. Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, s-a delimitat de falsul ofițer SRI. La fel a procedat și Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne, care a susținut că Sorin Dobîrcianu a ajuns în biroul său cu o delegație oficială. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm DeFapt.ro a dezvăluit că Sorin Dobîrcianu s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, rectorul Universității Miniere din Sankt Petersburg, un loial al lui Vladimir Putin. Poză în biroul de la Justiție al lui Predoiu Tolba cu poze a falsului spion SRI Sorin Dobîrcianu, care se prezintă ilegal ca fiind reprezentant al Alianței Nord Atlantice (NATO) la diverse evenimente organizate în București, conține numele unor politicieni celebri. DeFapt.ro a arătat că vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul prezidențial Radu Burnete apar în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu. Citește și: EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, falsul agent SRI cu legături la Kremlin, la Cotroceni: a pretins că e expert al NATO. Nimeni nu a verificat Pe 10 decembrie a.c., Sorin Dobîrcianu a postat o fotografie în care apare alături de liberalul Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. Fotografia a fost făcută chiar în biroul ministrului. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Cătălin Predoiu a transmis, printr-unul dintre consilierii săi, că „persoana în cauză (Sorin Dobîrcianu – n.r.) a făcut parte dintr-o delegație oficială. Poza este una mai veche făcută la Ministerul Justiției.” Thuma: „Nici măcar amici” Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean lfov, este un alt liberal influent cu care Sorin Dobîrcianu se laudă în mediul online. La solicitarea DeFapt.ro, liberalul Hubert Thuma a declarat că nu are nici o legătură cu Sorin Dobîrcianu. „Nu am lucrat cu dumnealui, nu am fost prieteni. Nici măcar amici. ⁠E mult spus <cunoscut>. În cadrul unui eveniment, a venit la mine și m-a rugat să facem o fotografie, un lucru care nu mi s-a părut anormal. Datorită funcției pe care o ocup, mi se întâmplă des, în cadrul evenimentelor la care particip, să vină oamenii și să mă roage să facem fotografii.  Iar eu nu refuz pe nimeni pentru că mi se pare un gest urât să fac asta”, a precizat Hubert Thuma.   

Centrala Nucleară Zaporojie în reparații (sursa: X/IAEA - International Atomic Energy Agency)
Internațional

Armistițiu local între Rusia și Ucraina pentru reparații vitale la centrala nucleară Zaporojie

Reparații cruciale ale liniilor electrice au început în apropierea Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), după încheierea unui armistițiu local mediat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Anunțul a fost făcut de instituție duminică, pe platforma X. Rafael Grossi mulțumește Rusiei și Ucrainei pentru „fereastra de tăcere” Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat recunoștința față de Rusia și Ucraina pentru acceptarea armistițiului temporar, pe care l-a descris drept o „fereastră de tăcere”. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Acest interval de încetare a ostilităților permite lucrări menite să restabilească transportul de energie electrică între posturile de distribuție ale ZNPP și Centrala Termică Zaporojie. Grossi a subliniat că intervențiile contribuie direct la consolidarea siguranței nucleare pe amplasament. AIEA monitorizează lucrările pentru a preveni un posibil accident nuclear AIEA a anunțat că echipa sa se află pe teren și monitorizează lucrările de reparații ca parte a eforturilor continue de prevenire a unui accident nuclear în contextul conflictului militar. Potrivit agenției internaționale, reparațiile sunt estimate să dureze câteva zile. Cum a fost avariată rețeaua electrică a Zaporojie Pe 15 decembrie, transportul de energie electrică dintre postul de distribuție al ZNPP și cel al Centralei Termice Zaporojie, prin autotransformator, a devenit indisponibil. Această întrerupere a redus semnificativ flexibilitatea și reziliența configurației electrice a centralei. O anchetă internă a ZNPP a identificat avarii la linia de transmisie dintre autotransformator și centrala termică, cauzate cel mai probabil de activități militare. Zaporojie, aflată sub ocupație rusă Centrala Nucleară Zaporojie este situată în orașul Energodar și este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Instalația se află sub controlul forțelor ruse încă de la începutul invaziei din 2022, rămânând unul dintre cele mai sensibile puncte strategice și de securitate nucleară de pe continent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră