miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2584 articole
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește
Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii
Eveniment

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii

Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă peste un bloc din Galați a ridicat semne de întrebare privind despăgubirile acordate proprietarilor de locuințe în cazul unor incidente generate de războiul din Ucraina. Locuință lovită de dronă, despăgubiri incerte Analiza condițiilor de asigurare oferite de mai multe companii din România arată că, deși polițele facultative acoperă în mod obișnuit incendii, explozii sau căderea aparatelor de zbor, majoritatea exclud explicit pagubele provocate de război, operațiuni militare, acte ostile sau terorism. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL În aceste condiții, asiguratorii ar putea refuza plata despăgubirilor dacă incidentul este încadrat ca efect al unui conflict militar, chiar dacă locuința este afectată pe teritoriul României. Există însă anumite clauze contractuale care pot lăsa loc unor interpretări diferite, ceea ce face ca fiecare caz să fie analizat individual. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României
Politică

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a postat pe Twitter un mesaj, la câteva ore după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, în care pare că își asumă acest incident. El nu a menționat România, dar a avertizat cetățenii UE că somnul lor liniștit s-a terminat, fiindcă au fost băgați în război cu Rusia. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Medvedev anulează efortul suveraniștilor de a sugera că drona nu era rusească „Cetățeni ai țărilor din UE, trebuie să conștientizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. S-a terminat cu somnul liniștit. Dar știți cui să-i puneți întrebarea de ce!”, a scris pe X/Twitter Medvedev, care acum este videpreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Mesajul său anulează însă propaganda suveranistă care contestă faptul că drona care a lovit blocul din Galați ar fi fost rusească și care sugerează că guvernarea României a însecenat atacul, pentru a justifica programul SAFE.  Adriana Balint, o suveranistă despre care CNSAS a arătat că a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea când era în liceu, a scris: „Aia a fost dronă rusească, tot așa cum sunt eu regina Angliei. Ca să vă traduc incidentul de la Galați cu degajamentul unei extrosiuni de azi-noapte, e din cauză de blocare a achiziției pe programul SAFE, care are termen de semnare 31 mai și, cum nu ne grăbim cu un nou guvern de sclavi, e risc să nu mai încaseze nemții banii și să se ducă dracu' împrumutul ala de 17 miliarde de euro, care se vor face 30 de miliarde cu tot cu dobanzi. 30 de miliarde care trebuie achitate de copiii și nepoții noștri încă nenăscuți, până in 2071 (ați făcut socoteala câți ani veți avea voi sau copiii voștri în 2071?), așa că Europa pune presiune cu ajutorul aeromodolismului racheților și ne trimit avertismente să ne grăbim cu deblocarea tunului european pe cârca românilor”.  Vladimir Putin, președintele Rusiei, a sugerat, azi, că drona nu ar fi rusească, ci ucraineană: „Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”.   

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași
Opinii

ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași

Sper că nu are nimeni vreo iluzie: la Galați nu a căzut o dronă rătăcită. A fost un atac deliberat al Rusiei asupra unei zone dens populate pentru a testa reacția militară și politică a României. Iar ceea ce a văzut este minunat, Putin nu putea fi mai fericit. Care este rezultatul testului la care ne-a supus Rusia:  A) Drone cad peste România din septembrie 2023. De atunci, nu s-au găsit soluții, deși se estima că, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge și la Galați. Ce nu trebuie uitat: în 2023, bugetul alocat de România pentru Apărare a fost de 1,6% din PIB, pentru că premierul Ciolacu își începuse campania electorală pe bani publici. În 2024 și 2025, alocarea a fost de 2,4-2,5% din PIB. Legea care permitea armatei să doboare drone a fost adoptată abia în 2025, deși MApN o cerea de prin 2022. PSD și PNL s-au temut că adoptarea legii va genera un scandal politic care să le afecteze politic.  B) Se putea reacționa în patru minute, cât a stat drona pe teritoriul României? Greu de spus cu datele pe care le avem, dar, în loc să cheltuim sume uriașe ridicând avioane F-16 ne puteam uita la alții, precum Finlanda, de exemplu. Finlanda a investit în echipamente de bruiaj și sisteme anti-dronă portabile. A cumpărat 1.000 de drone FPV (first person view), ieftine, agile și eficiente. România? Nu stim. C) Liderii PSD și AUR pur și simplu nu au vorbit despre responsabilitatea Rusiei. Au certat guvernarea, pe Bolojan sau pe Radu Miruță. Pe scurt: Rusia constată că Grindeanu și Simion evită să o condamne. Mai mult, AUR a condamnat declarațiile publice care susțineau că drona căzută la Galați este una rusească: „Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor”.  D) Președintele Nicușor Dan a dorit să reconfirme criticile care îl acuză că reacționează lent. NATO și președintele Letoniei au condamnat atacul de la Galați înaintea președintelui României și a premierului.  Pe scurt, ce a văzut Rusia, după acest „test”? România nu are capacitatea să oprească acest tip de atacuri, politicienii se ceartă orbește între ei, într-o totală lipsă de idei și de soluții, iar populația - mai ales cea de pe granița de est - constată această situație.  Liderii celor două partide care au dat jos guvernul Bolojan, PSD și AUR, au evitat orice atac verbal asupra Rusiei, ceea ce indică cu precizie ce politică vor avea dacă ajung să guverneze. Acum, Putin știe pe cine ar pune premier. 

Aliații Grindeanu și Simion critică guvernarea, după atacul cu drona, nici un cuvânt despre Rusia
Politică

Aliații Grindeanu și Simion critică guvernarea, după atacul cu drona, nici un cuvânt despre Rusia

Nici președintele PSD, Sorin Grindeanu, nici președintele AUR, George Simion, nu au menționat cuvântul „Rusia” după ce o dronă a explodat pe un bloc din Galați. Ambii au atacat actuala guvernare. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Atât Simion, cât și Grindeanu, au atacat programul de înzestrare SAFE și au încercat să-l blocheze.  Președintele Nicușor Dan a scris, azi, pe Facebook: „Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni” Grindeanu și Simion nu pot spune cuvântul „Rusia” „Ministrul Apărării, Radu Miruță, trebuie să iasă din zona confortabilă a declarațiilor politice și să se ocupe cu seriozitate – chiar dacă este demis- de înzestrarea Armatei Române cu echipamente și sisteme eficiente. Tot ce se întâmplă arată vulnerabilitatea pe care actualii miniștrii demiși o creează țării noastre.   România are nevoie rapid de un nou guvern format din profesioniști!”, a scris Grindeanu.   Ca de obicei în ulștima vreme, postarea sa a generat reacții negative majoritare.   „Bai ticalosule, nu tu vrei sa faci sesizare la CCR împotriva programului SAFE? Numai mizerii politicianiste ai in cap. Și tu și auristii ticăloși care te sprijină. In ăst timp, cetățenilor le cad drone în cap”, i-a scris un comentator.    „Nu a fost ușor în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.   Ați fi fost în stare chiar și pentru drona din noaptea asta să dați vina pe noi. Sau pe acest fond să vă instalați premieri care nici măcar câteva procente nu au în votul populației.   Acum câteva luni spuneați că din cauza AUR nu puteți dărâma voi dronele…   Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostură actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă”, a afirmat George Simion, pe Facebook. 

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul
Internațional

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul

Rusia începe să resimtă tot mai acut costurile războiului din Ucraina, iar presiunea militară, economică și socială asupra regimului lui Vladimir Putin crește într-un ritm accelerat, avertizează șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin. Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian a declarat că Moscova ar mai avea doar patru sau cinci luni în care poate încerca să impună condițiile unei eventuale păci dintr-o poziție de forță. Declarațiile lui Rosin sunt întărite de evaluările serviciilor occidentale de informații, datele economice și analizele privind situația de pe front confirmă din tot mai multe direcții că Rusia intră într-o etapă de uzură strategică tot mai dificil de gestionat. „Timpul nu este de partea Rusiei” Potrivit lui Kaupo Rosin, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai serioase atât pe front, cât și în interiorul Rusiei. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Șeful serviciului de informații estonian spune că pierderile umane uriașe, dificultățile economice și tensiunile sociale ar putea forța Moscova să intre în negocieri reale privind pacea. „Timpul nu este de partea Rusiei”, a declarat Rosin pentru CNN. În calitate de șef al serviciului de informații al unei țări NATO aflate la granița cu Rusia și fostă republică sovietică, Rosin susține că urmărește atent dinamica internă din Federația Rusă și schimbările de discurs din cercurile apropiate Kremlinului. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a afirmat oficialul estonian. Rusia pierde mai mulți soldați decât poate recruta Potrivit evaluărilor prezentate de Kaupo Rosin, Rusia începe să întâmpine dificultăți serioase în compensarea pierderilor de pe front. Analiștii citați de presa americană estimează că armata rusă pierde aproximativ 1.000 de militari pe zi, între morți și răniți, în timp ce avansul teritorial este extrem de redus — aproximativ 70 de metri pe zi. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la jumătatea lunii mai că între 15.000 și 20.000 de soldați ruși sunt uciși lunar în conflictul din Ucraina. În același timp, Rusia ar fi înregistrat în aprilie prima pierdere netă lunară de teritoriu din ultimii aproape doi ani, potrivit rapoartelor citate de presa internațională. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au recâștigat aproximativ 590 de kilometri pătrați de teritoriu de la începutul anului. Ucraina câștigă avantajul tehnologic în războiul dronelor În paralel cu blocajul de pe front, balanța tehnologică începe să se încline în favoarea Ucrainei, în special în domeniul dronelor. Analiștii citați de CNN susțin că dronele ucrainene de interceptare de nouă generație limitează tot mai eficient capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că numărul dronelor Shahed doborâte de dronele-interceptor s-a „dublat în ultimele patru luni”. Acest avantaj tehnologic ar putea reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a obține câștiguri rapide pe front în perioada următoare. Kremlinul ar putea recurge la „mobilizare forțată” În opinia șefului serviciului de informații estonian, dacă situația militară continuă să se deterioreze, Kremlinul ar putea fi obligat să ia în calcul o nouă mobilizare masivă pentru a-și atinge obiectivul declarat: controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Rosin avertizează însă că o astfel de decizie ar putea deveni extrem de periculoasă pentru stabilitatea internă a regimului Putin. „Sunt foarte preocupați de stabilitatea internă și o monitorizează cu mare atenție. Nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor”, a explicat oficialul estonian. O mobilizare parțială anunțată de Rusia în 2022 a provocat atunci proteste interne, panică și un exod masiv al bărbaților apți de luptă către statele vecine. Serviciile nordice și baltice avertizează asupra strategiei Rusiei Declarațiile lui Kaupo Rosin se înscriu într-un context mai larg de avertismente venite din partea serviciilor de informații nordice și baltice. Evaluările recente din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca arată o concluzie comună: Rusia își militarizează economia, își reconstruiește capacitățile militare și intensifică utilizarea instrumentelor hibride împotriva Europei. Totuși, Moscova începe să resimtă costurile uriașe ale războiului și că fereastra în care Kremlinul poate negocia dintr-o poziție dominantă s-ar putea închide treptat în următoarele luni. Potrivit evaluărilor occidentale, deși Rusia nu se află în pragul colapsului, presiunea acumulată pe front și în interiorul economiei ruse ar putea limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul în aceleași condiții ca până acum. Pierderea accesului la rețelele Starlink Un raport oficial publicat de DIA evidențiază faptul că forțele ruse au început să piardă teren și dinamică după ce au rămas fără acces la rețelele Starlink folosite anterior pentru coordonarea atacurilor. DIA notează că armata ucraineană a exploatat rapid aceste vulnerabilități structurale ale Rusiei. În paralel, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a arătat că în primul trimestru din 2026 Ministerul Rus al Apărării a reușit să semneze doar în jur de 70.500 de contracte militare, mult sub cota lunară minimă necesară pentru a acoperi pierderile, provocând o scădere netă a capacității de luptă pe front. Presiunile din interiorul guvernului rus Această fereastră limitată este confirmată indirect chiar de cifrele economice oficiale de la Moscova. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost nevoit să reducă drastic prognoza de creștere economică a Rusiei pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%, invocând exact penuria severă de forță de muncă (soldații fiind blocați pe front sau morți) și efectul cumulativ al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Epuizarea resurselor strategice Tot mai multe evaluări occidentale sugerează că Rusia forțează deliberat escaladarea în aceste 4-5 luni (inclusiv prin utilizarea de noi sisteme de rachete ca amenințare politică) tocmai pentru că știe că resursele sale strategice se apropie de un punct critic de epuizare, iar după acest interval va fi forțată să accepte compromisuri. Date centralizate transmise de oficiali occidentali către agențiile de presă (precum Bloomberg) confirmă că Moscova suferă un deficit net de trupe. Pierderile ireversibile și răniții depășesc constant cota de recrutare contractuală.

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului
Internațional

Rusia restricționează internetul: presa promovează viața off-line, Biserica vorbește despre mântuirea sufletului

În Moscova și Sankt Petersburg, restricționarea internetului mobil a dat peste cap rutina cotidiană: utilizatorii nu au mai putut comanda taxiuri, plățile cu cardul au fost refuzate, aplicațiile bancare și cele de mesagerie au devenit inaccesibile, iar trimiterea SMS-urilor a fost, în multe cazuri, imposibilă. În acest context, mass-media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet, în timp ce Biserica Ortodoxă Rusă a readus în prim-plan ideea mântuirii sufletului, prezentată drept prioritară în raport cu dependența de lumea digitală. De ce a fost oprit internetul Autoritățile ruse au întrerupt marți serviciile de internet mobil în Moscova și Sankt Petesburg, invocând pregătirile pentru parada anuală din 9 mai și riscul crescut de atacuri cu drone provenite din Ucraina. Citește și: Tabăra din PNL care vrea să rămână cu PSD și-a oficializat intențiile: cine face parte din ea De la începutul anului, Rusia a impus restricții tot mai stricte asupra internetului, limitând serviciile de comunicații mobile și determinând milioane de utilizatori să recurgă la VPN-uri. Ministerul rus al Dezvoltării Digitale a explicat că restricțiile asupra internetului mobil sunt introduse atunci când există amenințări la adresa securității. Potrivit oficialilor, limitarea accesului la rețele mobile poate reduce precizia de ghidare a vehiculelor aeriene fără pilot și poate contribui la contracararea unor eventuale atacuri. Internet oprit, sms nefuncțional Potrivit serviciului de monitorizare Detector404, în capitala Rusiei au fost înregistrate în ultimele 24 de ore peste 2.900 de reclamații. Cel mai frecvent, utilizatorii s-au plâns de nefuncționarea internetului mobil, dar și de probleme ale rețelei de telefonie mobilă și ale aplicațiilor de mesagerie. Există, de asemenea, semnalări că nici măcar site-urile incluse în „listele albe” nu funcționează. Cele mai multe reclamații vizează o defecțiune generală, care reprezintă 83% din totalul sesizărilor. Alte 11% sunt legate de probleme ale aplicațiilor mobile, 3% de disfuncționalități ale site-urilor, iar 2% de erori ale serviciilor propriu-zise. Printre operatorii și serviciile pentru care s-au înregistrat cele mai multe reclamații se numără MTS, „Beeline”, Yandex Go, „Megafon” și Yota. În plus, nici serviciile SMS nu au funcționat. Telefonul „poate funcționa și fără internet” În parale, mass media din Rusia a început să promoveze adaptarea la viața fără internet. Sub pretextul unor recomandări practice, din ce în ce mai multe materiale îi învață pe cetățeni să revină la numerar, să își descarce hărți offline, să folosească mesagerie prin Bluetooth sau să își salveze informațiile esențiale direct pe telefon. „Un smartphone fără internet nu este inutil”, a declarat marți, pentru TASS, Ruslan Permiakov adjunctul directorului Centrului de Competențe al Inițiativei Tehnologice Naționale. Potrivit acestuia, hărțile, traducătorul, serviciile de muzică și cărți pentru smartphone pot funcționa pe dispozitiv fără internet, cu condiția unei configurări prealabile „Inutil este telefonul în care tot ce este important se află doar în cloud, în mesagerii sau în ideea de «voi descărca mai târziu». De aceea, în condițiile unor restricții temporare ale comunicațiilor mobile, este important să activați din timp accesul offline acolo unde acesta există”, a declarat expertul. El a recomandat, de asemenea, întocmirea unei liste cu numere de telefon importante, adrese și rute, și salvarea acesteia într-o notiță disponibilă fără conexiune la internet. Cum poți comanda un taxi fără internet Reprezentanții companiei de taxi Yandex au explicat, tot pentru TASS, că cetățenii pot comanda foarte simplu o mașină prin apel telefonic și că nu este nici o tragedie că nu funcționează internetul. „Plata pentru comenzile telefonice se face în numerar, iar dacă rezervarea a fost făcută prin Wi-Fi, cursa poate fi verificată ulterior în aplicație”, au explicat oficialii companiei. Viața fără internet, sfaturi practice Pe alte site-uri au apărut sfaturi practice și liste de aplicații esențiale. În primul rând, au fost recomandați banii cash, plățile cu cardul putând deveni imposibile în lipsa conexiunii la internet, iar bancomatele pot funcționa cu dificultate. În paralel, pentru rețele Wi-Fi publice, utilizarea unui serviciu VPN a fost recomandată, nu doar pentru acces, ci mai ales pentru protecția datelor personale în fața unor posibile atacuri cibernetice. Pentru orientare, hărțile pe hârtie sau cele offline sunt o soluție esențială, mai ales pentru cei obișnuiți să se deplaseze folosind aplicații online. Se maintește că, în ceea ce privește comunicarea, există alternative precum aplicațiile care funcționează prin Bluetooth sau Wi-Fi direct, utile mai ales în proximitate. Biserica recomandă prioritatea spirituală Tot marți, când mii de oameni și-au văzut viața dată peste cap, Biserica Ortodoxă Rusă le-a amintit cetățenilor într-un comunicat că prioritatea spirituală trebuie păstrată, chiar și în epoca digitalizării. Potrivit Bisericii Ortodoxe Ruse, întreruperile de internet ar trebui să-i determine pe ruși să reflecteze mai mult asupra unor întrebări fundamentale ale existenței umane: „Atunci când internetul mobil este oprit, acest lucru ar trebui să ne facă să ne gândim la fragilitatea civilizației tehnologice, care ne promite aproape totul în această viață, până și nemurirea digitală”, au transmis reprezentanții Bisericii.

Războiul din Iran, avantaj strategic pentru Ucraina: Zelenski transformă criza globală într-un atu în negocierile cu Rusia
Internațional

Războiul din Iran, avantaj strategic pentru Ucraina: Zelenski transformă criza globală într-un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

Zonele de risc din România în contextul războiului din Ucraina: harta vulnerabilităților de securitate
Eveniment

Zonele de risc din România în contextul războiului din Ucraina: harta vulnerabilităților de securitate

Războiul din Ucraina nu mai este doar o realitate îndepărtată pentru România, ci una care se manifestă tot mai vizibil în proximitatea granițelor sale. Duminică, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că au fost descoperite alte fragmente de dronă între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, într-un nou incident de securitate la granița României. Dronă căzută, persoane evacuate Potrivit informațiilor oficiale, zona a fost imediat securizată de autorități, iar o echipă mixtă formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații s-a deplasat la fața locului pentru investigarea situației. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar fragmentele urmează să fie expertizate. Autoritățile au intervenit pentru neutralizarea dispozitivului, iar peste 500 de persoane au fost evacuate preventiv din zona afectată. Incidentul vine la doar o zi după ce o dronă cu încărcătură explozivă a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc, provocând pagube în municipiul Galați. O hartă a proximității: când războiul nu mai este „în vecinătate” Războiul din Ucraina nu poate fi privit, pentru România, ca un conflict îndepărtat. Poziționată pe flancul estic al NATO, și având o frontieră de peste 600 de kilometri cu Ucraina, România se află într-o zonă de contact direct cu efectele colaterale ale conflictului. Incidentele repetate cu drone, bruiajul GPS și intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării au conturat o realitate nouă: riscul nu mai este abstract, ci geografic și localizat. În acest context, anumite regiuni ale României devin mai expuse decât altele, nu neapărat în sensul unui conflict direct, ci în logica unui război modern, fragmentat și hibrid. Delta Dunării și zona Tulcea–Galați: epicentrul incidentelor Cea mai expusă zonă este, fără îndoială, Delta Dunării și regiunea de graniță din județele Tulcea și Galați. Datele din arhiva Ministerul Apărării Naționale, analizate pentru județul Tulcea, indică o creștere constantă a numărului de informări oficiale privind incidentele aeriene de la graniță. Dacă în 2022 au fost identificate doar două comunicate referitoare la alertarea populației sau descoperirea unor fragmente de dronă, în 2023 numărul acestora a crescut la zece informări oficiale. La 9 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale anunța de altfel demararea unor măsuri concrete de protecție a populației din zona de frontieră, în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina. În baza unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, autoritățile au decis amenajarea unor spații de adăpost în localitatea Plauru, județul Tulcea, aflată în imediata vecinătate a zonelor vizate de atacuri. Lucrările au fost realizate de militari ai Brigăzii 10 Geniu, care au instalat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, destinate protejării populației în situații de urgență. Măsura a marcat una dintre primele intervenții concrete ale statului român pentru adaptarea la riscurile de securitate apărute la granița de est. La 14 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, anunța extinderea restricțiilor de zbor în spațiul aerian din nordul Dobrogei, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Noile măsuri vizau o zonă cuprinsă între Sulina și Galați, pe o adâncime de 20–30 de kilometri în interiorul teritoriului național și până la o altitudine de 4.000 de metri, fiind comunicate prin notificări de tip NOTAM. În aceste perimetre, zborurile civile sau comerciale, inclusiv cele ale aeronavelor fără pilot, au fost interzise, cu excepția celor de stat sau implicate în intervenții de urgență. Decizia a venit în completarea restricțiilor deja impuse încă din mai 2022, dar extinse semnificativ în contextul noilor riscuri de securitate, pentru a permite o monitorizare mai eficientă a spațiului aerian. În 2024, numărul comunicatelor de presă ale MApN a urcat la 17, confirmând transformarea acestor episoade din evenimente punctuale într-un fenomen recurent, monitorizat constant de autorități. Tendința s-a accentuat în 2025, când au fost înregistrate 27 de astfel de informări, ceea ce indică nu doar o frecvență mai mare a alertelor și incidentelor în proximitatea Deltei Dunării, ci și o consolidare a mecanismelor de reacție și comunicare publică.  Marea Neagră: un risc strategic și economic Dacă Delta Dunării este zona cea mai vizibil afectată, Marea Neagră reprezintă o zonă de risc strategic pe termen lung. Potrivit unor declarații ale oficialilor militari români, există riscuri legate de securitatea infrastructurii energetice și economice din această regiune, inclusiv proiecte precum exploatările offshore. În paralel, Marea Neagră este un spațiu intens militarizat, unde au loc exerciții NATO, sunt raportate incidente de bruiaj GPS, circulă nave militare și comerciale într-un context tensionat. În acest mediu, riscul nu este doar militar, ci și economic: orice destabilizare poate afecta rutele comerciale și investițiile energetice. Frontiera de nord: Maramureș și Bucovina, riscuri latente Deși mai puțin mediatizată, frontiera nordică a României, în Maramureș și Bucovina, rămâne o zonă de risc latent. Această regiune face parte din granița extinsă cu Ucraina și, deși nu a fost afectată direct de incidente majore, este inclusă în logica generală a vulnerabilităților de frontieră. Lungimea totală a graniței româno-ucrainene, de peste 600 km, face imposibilă o securizare absolută, mai ales în contextul unor amenințări asimetrice. În plus, eventuale evoluții ale conflictului în vestul Ucrainei ar putea schimba rapid nivelul de risc pentru această zonă. „Poarta Focșanilor”: vulnerabilitate strategică în interior Dincolo de granițele directe, există și zone interne considerate vulnerabile din punct de vedere strategic. Una dintre acestea este așa-numita „Poartă a Focșanilor”, o regiune care include județe precum Galați, Vrancea și Buzău și care este considerată de analiști militari un punct sensibil în arhitectura de apărare a NATO. Această zonă este importantă pentru că: - permite accesul către interiorul României - are infrastructură limitată în anumite segmente - este relevantă în scenarii de conflict extins Deși nu este afectată direct în prezent, importanța sa strategică o transformă într-un punct de atenție în orice analiză de securitate regională. Riscurile invizibile: bruiaj, atacuri cibernetice și război hibrid Nu toate riscurile sunt vizibile. În paralel cu incidentele fizice, România se confruntă cu bruiaj frecvent al semnalelor GPS în zona Mării Negre și a Deltei, cu atacuri cibernetice zilnice asupra instituțiilor statului și cu campanii de dezinformare tot mai sofisticate. Aceste forme de presiune fac parte din ceea ce specialiștii numesc „război hibrid” — un tip de conflict care nu urmărește distrugerea directă, ci uzura constantă. Potrivit unor date oficiale, instituțiile românești se confruntă cu aproximativ 10.000 de atacuri cibernetice zilnic, multe dintre ele asociate grupurilor pro-ruse. Scenariul critic: dacă linia frontului se apropie Unul dintre cele mai discutate scenarii în analizele de securitate este cel în care conflictul din Ucraina se apropie direct de granițele României. Potrivit unor experți în securitate, o astfel de evoluție ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă, transformând România dintr-un stat de proximitate într-un stat de primă linie. De asemenea, unele analize arată că, în cazul unei prăbușiri a rezistenței ucrainene, România ar deveni principalul stat NATO expus la o deteriorare severă a securității.

VIDEO Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban. Pe ecran a apărut altcineva
Internațional

VIDEO Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban. Pe ecran a apărut altcineva

Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban, pentru a-i îndemna să se înroleze, dar, surpriză, pe ecran a apărut altcineva: un militar ucrainean care le-a spus că toți cei care vor ajunge pe teritoriul țării sale vor fi uciși. În acel moment, oficialii ruși au reușit să oprească transmisia, care a aproape 90 de secunde.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban „Universitatea Agrară din Kuban, din Rusia, a decis să invite un soldat rus care luptă în Ucraina să țină o prelegere online în fața unei săli pline de studenți, pentru a-i încuraja să se înroleze în Armata Rusă. În schimb, pe ecran a apărut un soldat ucrainean”, arată, pe Twitter, Visegrad24.  „Vreau să vă spun adevărata istorie a operatorilor ruși de drone. Gudvin conducea o unitate de drone de cercetare, era foarte bine pregătit profesional. El lucra împreună cu Ernest, ofițer de carieră. Acționau departe de linia frontului. Dar problema era comandantul lor, care extorca bani de la subordonați. Eu sunt soldat, dar nu rus, ci ucrainean și vreau să vă spun: Dumnezeu să vă ferească să ajungeți acolo! Va trebui să-i omor pe toți cei care semnează acest contract (...) Linia frontului nu s-a mai schimbat de patru ani. Un cimitir de dimensiunile a două țări. Și, sincer, îi vom ucide pe toți cei care vin pe teritoriul ucrainean”, a spus militarul ucrainean. 

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova
Politică

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

Diana Șoșoacă a declanșat o nouă serie de declarații controversate, în care îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, își atribuie un rol decisiv în deschiderea Strâmtorii Ormuz. Se afișează într-o relație de apropiere cu Leonid Slutski, lider politic rus care o elogiază public. În același registru, senatoarea lansează critici dure la adresa Israelului și a comunității evreiești din România, amenințând totodată cu acțiuni în justiție împotriva celor care ar eticheta românii drept „antisemiți”. Discursul său merge mai departe, până la apărarea lui Ion Antonescu, reinterpretări radicale ale istoriei și comparații controversate, asemănându-se cu Mihai Eminescu, într-un amestec de acuzații, revendicări și poziționări halucinante. Acuzații directe la adresa lui Bolojan Într-o postare publică, Diana Șoșoacă lansează un atac frontal la adresa premierului, acuzându-l de subminarea economiei naționale și cerând intervenția instituțiilor judiciare: Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei „BOLOJANEEEE, NU MAI FURA BANII ROMÂNILOR! SCADE PREȚUL LA COMBUSTIBIL! NU AI NICIUN MOTIV SĂ FIE NICI MĂCAR 7 LEI. FURI LA ACCIZĂ. SUNTEM PRODUCĂTORI DE COMBUSTIBIL. BAAA, TU AR TREBUI SĂ ACȚIONEZI ÎN BENEFICIUL ROMÂNIEI, NU AL STRĂINILOR! SĂVÂRȘEȘTI INFRACTIUNEA DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAȚIONALE! DNA PROCUROR GENERAL CHIRIAC, ESTE FLAGRANT! LUAȚI-I PE TOȚI DE LA GUVERN, DACĂ SUNTEȚI CORECTĂ!” Rolul lui Șoșoacă în „deschiderea” Strâmtorii Ormuz Cu doar o oră înainte, Șoșoacă a făcut o afirmație surprinzătoare, susținând că ar fi avut un rol activ în deschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol: „ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.” Afirmația sa este greu de verificat și nu are confirmări oficiale. Apropierea de Rusia și mesajul lui Leonid Slutski Un alt element notabil îl reprezintă relația afișată cu oficiali ruși. Într-un videoclip, Diana Șoșoacă prezintă o întâlnire cu reprezentanți ai Dumei de Stat, solicitând chiar un mesaj pentru români: „Bine v-am găsit de la Istanbul, Turcia, unde am avut cea de-a patra întâlnire cu reprezentanții dumei de stat, delegație condusă de deputatul Leonid Slutski, președintele partidului democratic liberal din Rusia. Aș vrea să-l rog să transmită poporului român un mesaj din partea Rusiei pentru că trebuie să reluăm relațiile diplomatice, atât Uniunea Europeană, cât și fiecare națiune, pentru a reechilibra situația la nivel mondial și mai ales la nivel european.” Mesajul transmis de oficialul rus, în limba franceză, este unul elogios la adresa Dianei Șoșoacă: „Vreau să spun tuturor celor din România, trebuie să aveți mare grijă de doamna Diana-Iovanovici Șoșoacă, pentru că este foarte inteligentă, foarte puternică și ea este într-adevăr viitorul României. Trăiască Diana și trăiască cooperarea cât mai dreaptă, mai sistematică și mai profundă între Europa și Rusia.  Suntem împreună, ținem aproape!” Discurs despre antisemitism și atacuri la adresa comunităților În intervențiile sale publice, Diana Șoșoacă abordează și tema antisemitismului, contestând etichetarea românilor în acest sens și lansând, în același timp, declarații controversate: Însă, vorbind despre înlăturarea bustului lui Octavian Goga de la Iași, Șoșoacă lansează o avertizare: „Vreau să-i spun și lui Chirica și comunității evreiești să nu îndrăznească, pentru că se vor trezi cu mine la Iași. Și, dacă vor o revoluție le-o pornesc. Să-și bage mințile în cap, să ne lase statuile, să ne lase scriitorii, dacă nu vă convine puteți să vă cărați la voi în Israel. Aici este România, și în România noi hotărâm. Dacă îl considerați pe Goga fascist, antisemit, noi îl considerăm patriot.” De asemenea, lansează un avertisment instituțional: „Să nu mai încercați anatemizarea cu antisemitismul a românilor pentru că s-ar putea să fiți dați în judecată!”. Șoșacă se compară cu Eminescu În aceeași intervenție, Șoșoacă formulează afirmații care reinterpretază evenimente istorice și personaje controversate, inclusiv pe Ion Antonescu și Mihai Eminescu: „Voi credeți că vreodată PSD-ul va face bine românilor? Bă, un hoț rămâne un hoț, criminalul rămâne un criminal. Coruptul rămâne corupt. Ăștia nu se mai îndreaptă. (...) Cum, mă, să faci pace cu PNL-ul care a omorât 11 mii de țărani la 1907? (...) Antonescu care a omorât 4-5 oameni, băi, ăla era soldat! Eminescu a fost omorât de PNL și monarhie, că vorbea așa ca mine!”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră