sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Internațional

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Moscova trebuie să negocieze

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși (sursa: BBC)
Internațional

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși. O rețea de agenți ruși suspectată de conexiuni cu „cele mai înalte eșaloane” ale guvernului bulgar se află în centrul unui proces desfășurat la Londra, a anunțat miercuri tribunalul britanic, conform The Independent. Trei bulgari, acuzați de supravegherea unor ținte pentru Rusia Katrin Ivanova (33 de ani) și doi complici sunt acuzați că au făcut parte dintr-un grup de bulgari care au spionat persoane și locații de interes pentru statul rus nu doar în Marea Britanie, ci și în alte țări europene, inclusiv Germania. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Biser Djambazov (43 de ani) și Orlin Rusev (46 de ani) au recunoscut implicarea în această conspirație, care s-a întins pe trei ani. Ivanova ar fi fost manipulată În fața instanței, Katrin Ivanova a afirmat că a fost „înșelată, controlată și trădată” de partenerul său, Djambazov. Ea a susținut că a crezut că ajută la expunerea corupției atunci când l-a urmărit pe jurnalistul bulgar de investigație Christo Grozev în mai multe țări din Europa. În timpul interogatoriului încrucișat de miercuri, procurorul Alison Morgan a susținut că Ivanova este figura centrală a rețelei de spionaj, iar partenerul ei, Djambazov, avea legături directe cu puterea de la Sofia. Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși Procesul a scos la iveală faptul că Ivanova, Djambazov și o altă acuzată, Vania Gaberova, ar fi contribuit la scrutinul prezidențial din Bulgaria din 2021, în urma căruia Rumen Radev a fost ales președinte. Ivanova a declarat că a fost contactată de un reprezentant al Ambasadei Bulgariei din Londra, care i-a cerut ajutor în organizarea votului la o secție din capitala britanică. Cu toate acestea, ea nu a informat autoritățile bulgare despre acest demers. Negarea acuzațiilor și posesia de acte false Ivanova, Gaberova și Tihomir Ivanov Ivancev (39 de ani) neagă conspirația de spionaj în perioada 30 august 2020 – 8 februarie 2023. În cadrul procesului, Ivanova a pledat nevinovată și în cel de-al doilea cap de acuzare, care vizează posesia de documente de identitate false.

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Ucraina a atacat două rafinării rusești

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a emis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin, după ce o navă-spion rusă, identificată ca fiind Iantar, a fost reperată în Canalul Mânecii. Incidentul subliniază tensiunile crescânde privind securitatea infrastructurii submarine în Europa. Tensiuni între Marea Britanie și Rusia Luni, nava Iantar a intrat în apele teritoriale britanice, fiind imediat monitorizată de forțele navale britanice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „În ultimele două zile, Royal Navy a desfășurat navele HMS Somerset și HMS Tyne pentru a supraveghea fiecare minut apele noastre,” a declarat John Healey. Acțiunile navelor britanice au demonstrat capacitatea de a răspunde prompt la amenințările din partea Rusiei. Infrastructurile submarine britanice, vizate Conform Ministerului britanic al Apărării, Iantar a fost detectată recent deasupra unor cabluri submarine din apele britanice, iar activitatea sa este considerată suspectă. „Nava este utilizată pentru a aduna informații și a cartografia infrastructurile submarine ale Regatului Unit,” a explicat Healey în fața deputaților. Acest tip de activitate este perceput ca parte a unui posibil „război hibrid” orchestrat de Rusia. Monitorizări Royal Navy și NATO Royal Navy nu doar că monitorizează activitatea rusească, dar și acționează pentru a descuraja potențiale amenințări. În noiembrie, un submarin britanic a ieșit la suprafață în apropierea navei Iantar pentru a demonstra că fiecare mișcare a sa era supravegheată. „Mesajul meu pentru președintele Putin este clar: Noi știm ce faceți și nu vom ezita să luăm măsuri energice pentru a apăra Regatul Unit,” a subliniat Healey. NATO s-a angajat, de asemenea, să intensifice securitatea în Marea Baltică, desfășurând nave, avioane și drone pentru a proteja infrastructurile offshore. Cabluri submarine avariate În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electricitate au fost avariate în Marea Baltică, incidente pe care liderii europeni le consideră suspecte. „Regatul Unit joacă un rol de prim plan în lupta împotriva amenințării pe care Rusia o face să planeze asupra infrastructurilor offshore din mările europene,” a declarat Ministerul britanic al Apărării. Planurile de securizare a regiunii Săptămâna trecută, liderii țărilor NATO din zona Mării Baltice s-au întâlnit în Finlanda pentru a discuta strategii de întărire a securității regionale. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a anunțat desfășurarea de forțe NATO în regiune.

Exporturile rusești de țiței, în declin (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Exporturile rusești de țiței, în declin

Exporturile rusești de țiței, în declin. Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere din ultimele două luni, pe fondul noilor sancțiuni impuse de SUA asupra comerțului cu petrol rusesc, anunțate pe 10 ianuarie, conform Bloomberg. Această scădere reflectă impactul direct al restricțiilor asupra principalelor fluxuri de export ale Moscovei. Exporturile rusești de țiței, în declin Un indicator mai stabil, care analizează exporturile pe o perioadă de patru săptămâni, indică un volum de sub trei milioane de barili pe zi (bpd) pentru săptămâna trecută. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Aceasta marchează o reducere semnificativă față de nivelurile anterioare. Impactul sancțiunilor După introducerea sancțiunilor, fluxurile de țiței rusesc au fost perturbate, iar cumpărătorii au început să caute alternative. India, unul dintre principalii clienți ai Moscovei, a anunțat că navele afectate de sancțiuni, pentru care există contracte semnate înainte de 10 ianuarie, vor putea descărca marfa în porturile sale până pe 12 martie. Totuși, rafinăriile din India consideră că efectul acestor sancțiuni ar putea fi temporar, deoarece Moscova explorează soluții alternative, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea avea o abordare mai flexibilă față de Rusia. Scăderi semnificative în 2025 În săptămâna încheiată pe 19 ianuarie, un total de 26 petroliere au transportat 19,26 milioane de barili de țiței rusesc, comparativ cu 21,06 milioane de barili pe 27 nave, în săptămâna precedentă. În primele trei săptămâni din 2025, livrările s-au situat la o medie de 340.000 barili pe zi, cu 10% mai puțin decât media din 2024. Deși prețul țițeiului rusesc a înregistrat o creștere, aceasta a compensat doar parțial scăderea volumului exporturilor. Astfel, valoarea brută a exporturilor Moscovei a scăzut la 1,38 miliarde de dolari în săptămâna încheiată pe 19 ianuarie. Exporturile către Europa, aproape de zero Livrările maritime de țiței rusesc către Europa au fost oprite complet, odată cu încetarea fluxurilor către Bulgaria la sfârșitul lui 2023. De asemenea, Rusia a pierdut aproximativ 500.000 de barili pe zi, după ce Polonia și Germania au întrerupt livrările la începutul lui 2023.

Utilizatorii TikTok, tendințe pro-China și pro-Rusia (sursa: TikTok)
Eveniment

Utilizatorii TikTok, tendințe pro-China și pro-Rusia

Utilizatorii TikTok, tendințe pro-China și pro-Rusia. Un sondaj realizat de institutul Allensbach relevă că germanii care se informează de pe TikTok sunt mai puțin critici față de China și mai sceptici cu privire la invazia Rusiei în Ucraina comparativ cu utilizatorii altor surse media. În același timp, aceștia manifestă un nivel mai scăzut de încredere în schimbările climatice și vaccinuri. Utilizatorii TikTok, tendințe pro-China și pro-Rusia Sondajul subliniază că utilizatorii de TikTok sunt similari celor de pe platforma X (fostă Twitter) în ceea ce privește predispoziția de a crede în teorii ale conspirației. Citește și: Apel DeFapt.ro către Radu Popa, directorul Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf”: Nu ne mai trimiteți bani, îi vom refuza de fiecare dată Această concluzie alimentează dezbaterile privind influența TikTok în răspândirea dezinformării care subminează democrațiile pluraliste. Simpatii pentru extrema dreaptă Un alt rezultat îngrijorător al sondajului este că tinerii utilizatori de TikTok tind să sprijine în proporție mai mare partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD). Această tendință a fost observată în alegerile recente pentru Parlamentul European și în câteva landuri germane. China, dictatură? Percepția asupra Chinei ca dictatură variază semnificativ în funcție de sursa de informare. 57% dintre cititorii de ziare și 56,5% dintre consumatorii de televiziune sunt de acord că China este o dictatură. Doar 28,1% dintre utilizatorii de TikTok împărtășesc această opinie, similar cu proporția celor care folosesc X sau YouTube. Susținerea Ucrainei Sprijinul pentru Ucraina împotriva invaziei ruse este mai mare printre consumatorii de media tradiționale. 40,2% dintre cititorii de cotidiane naționale susțin această idee. În schimb, doar 13,6% dintre utilizatorii de TikTok și 29,8% dintre cei de pe X sunt de acord cu importanța sprijinului occidental. Scepticism față de vaccinuri și schimbările climatice Deși 71% dintre germanii sub 29 de ani consideră că vaccinurile au salvat milioane de vieți, procentul scade la 69% în rândul utilizatorilor TikTok. De asemenea, platforma contribuie la răspândirea scepticismului privind schimbările climatice. Dezinformarea străină: un pericol real Sondajul atrage atenția asupra eforturilor actorilor străini, precum Rusia și China, de a răspândi dezinformări prin social media. Acest fenomen a fost observat recent în România, unde o campanie pe rețelele sociale a favorizat un outsider pro-rus, ducând la anularea unui scrutin prezidențial. TikTok joacă un rol "decisiv” Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, vicepreședinta fundației care a comandat sondajul, a avertizat asupra impactului platformelor de social media. „Tinerii sunt mult mai vulnerabili la informații eronate, iar TikTok joacă un rol decisiv. Nu trebuie să permitem dezinformării chineze și ruse să se răspândească în rândul nostru.”

Armatele aliate, nepregătite pentru conflicte majore (sursa: X/Rheinmettal)
Internațional

Armatele aliate, nepregătite pentru conflicte majore

Armatele aliate, nepregătite pentru conflicte majore. Directorul executiv al consorțiului german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că armatele aliate, inclusiv Bundeswehr, nu sunt pregătite pentru un potențial conflict cu Rusia. Într-un interviu pentru platforma Faces of Democracy, Papperger a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare la cel puțin 3% din PIB. Armatele aliate, nepregătite pentru conflicte majore Potrivit lui Papperger, completarea stocurilor de muniție ar putea dura până la zece ani, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă. Citește și: Apel DeFapt.ro către Radu Popa, directorul Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf”: Nu ne mai trimiteți bani, îi vom refuza de fiecare dată În prezent, nici Germania, nici aliații săi nu dispun de suficiente rezerve pentru a susține un conflict de amploare. Apărarea aeriană și digitalizarea câmpului de luptă Pentru a răspunde cerințelor viitoare, Papperger a indicat că Germania ar trebui să aloce peste 120 de miliarde de euro anual pentru apărare, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă față de bugetul actual de 51 de miliarde de euro. Aceste fonduri ar fi necesare pentru modernizarea sistemelor de apărare aeriană, chiziționarea de vehicule moderne și digitalizarea câmpului de luptă. Finanțar și frâna de îndatorare O creștere semnificativă a bugetului pentru apărare va necesita fie alocări suplimentare, fie ajustări legislative, cum ar fi modificarea frânei de îndatorare din Germania. Papperger a subliniat că politicienii se confruntă cu o sarcină dificilă în a echilibra aceste cerințe. Solicitările lui Trump În contextul cererilor lui Donald Trump, noul președinte al SUA, de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, Papperger a avertizat că acest lucru ar însemna că aproape jumătate din bugetul Germaniei ar fi destinat apărării – o situație dificil de implementat. În ceea ce privește capacitățile industriei de armament, Papperger a menționat că actualele facilități nu pot susține producția de echipamente precum tancurile Leopard în cantități mari. Pentru a face față cererii, ar fi necesare investiții semnificative și comenzi de amploare, similare celor realizate de Rusia. Extinderea capacităților de producție Rheinmetall își concentrează producția pe nevoile clienților, dar extinderea fabricilor pentru muniție și alte echipamente militare este posibilă doar în urma unor investiții masive și a unei cereri clare din partea forțelor armate. Papperger a subliniat că astfel de măsuri ar putea contribui la consolidarea capacităților de apărare pe termen lung.

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO (sursa: bundeswehr.de)
Internațional

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO. General-maiorul Christian Freuding, șef al grupului operativ militar al Germaniei privind asistența pentru Ucraina, a atras atenția asupra faptului că Rusia își acumulează forțe militare care depășesc cerințele conflictului actual din Ucraina. Un semnal de alarmă pentru Europa și NATO. Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO Freuding a declarat într-un interviu pentru WELT, că forțele armate ruse nu doar că reușesc să compenseze pierderile masive de personal și echipamente, dar se reînarmează într-un ritm rapid, sprijinite atât intern, cât și de parteneri externi. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Potrivit acestuia, Rusia produce lunar mai multe tancuri, muniții, rachete și drone, stocurile de armament fiind în creștere. Această capacitate de reînarmare poate reprezenta o amenințare pentru securitatea europeană și globală. Generalul Freuding a subliniat că, deși nu există certitudinea unui atac asupra statelor NATO în următorii ani, Moscova creează condițiile necesare pentru un astfel de scenariu. În acest context, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, expertă în apărare din cadrul Partidului Liber Democrat, a remarcat că Rusia dispune de un efectiv impresionant de trupe și de echipamente sofisticate, chiar dacă sancțiunile occidentale au afectat accesul la tehnologie de înaltă calitate. Atacurile hibride ale Rusiei Roderich Kiesewetter, expert în politică externă al partidului Creștin-Democrat, a catalogat activitățile de spionaj și atacurile cibernetice ale Rusiei drept "precursori ai războiului". NATO a luat măsuri pentru a consolida apărarea împotriva sabotajelor și a atacurilor cibernetice, menținând vigilența în fața acțiunilor Rusiei și ale Chinei. Sabotajul subacvatic Recent, Rusia a fost acuzată de sabotarea cablurilor subacvatice și a conductelor din Marea Baltică prin intermediul unei "flote fantomă" de nave-cisternă învechite, utilizate pentru a exporta petrol, eludând sancțiunile impuse de Occident. Aceste acțiuni evidențiază o strategie amplă de destabilizare a infrastructurii critice europene.

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case Foto: X/Twitter
Politică

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case

Primarul din Ceatalchioi, Tudor Cernega (PSD), spune că drona rusească care a ajuns pe teritoriul românesc în noaptea de joi spre vineri a căzut la 150 de metri de case și la doar 15 metri de drumul județean. El contrazice astfel afirmația premierului Marcel Ciolacu, care a spus, azi, după acest nou incident că „Nu a fost nici o problemă în ceea ce priveşte siguranţa românilor (...) România nu a fost pusă în pericol niciun moment”. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” Drona rusească a căzut la 150 de metri de case „O dronă rusească a căzut la aproximativ 15 metri de drumul județean din Ceatalchioi și la 150 de metri de o zonă locuită, potrivit primarului din localitate, Tudor Cernega. La fața locului se află reprezentanți ai structurilor de forță și fac cercetări”, a arătat, azi, TVR Info. „O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o catastrofă. Potrivit primarului din Ceatalchioi, cu care am vorbit la telefon, drona ?? a căzut la doar 15 metri de un drum județean și la 150 de metri de câteva case…”, a postat, pe X/Twitter, jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o…— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) January 17, 2025 „Sistemele Ministerului Apărării au semnalat încălcări ale spațiului aerian” „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea. ?Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc și, urmare a acestei situații, începând cu ora 1.35, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.48. ?Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea. ➡️Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone”, a anunțat, azi, ministerul Apărării pe pagina sa de Facebook.

Propaganda lui Georgescu, demontată Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu
Politică

Propaganda lui Georgescu, demontată

Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, a fost demontată de un fost ministru al Energiei: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă”, a taxat Răzvan Niculescu afirmațiile fostului candidat la președinție. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Niculescu a explicat că Europa poate importa gaze din SUA, care au resurse suficiente. Fostul ministru l-a acuzat pe Georgescu și de faptul că „a împins în groapă” producția de energie pe bază de cărbune. Propaganda lui Georgescu, demontată „Într-un interviu acordat domnului Robert Turcescu, candidatul la președinție dl. Călin Georgescu a abordat aspecte legate de sectorul energetic. Una dintre recomandările făcute de dl. Georgescu Europei a fost să reia importurile de gaz natural rusesc, susținând că «nu este altă soluție» pentru că americanii nu au nici pentru ei. Realitatea este că SUA sunt și vor rămâne cel mai mare producător și exportator de gaz natural de gaz natural din lume, cu mult peste Rusia, adică americanii au mult mai mult decât au nevoie pentru ei. Din acest motiv dau gaz și vor da și mai mult Europei. Retorica că Europa nu se poate descurca fără gazul rusesc reprezintă un capitol important din manualul rusesc de propagandă”, a scris Niculescu. El a amintit și de recomandările făcute de Călin Georgescu pe vremea când lucra pentru guvernul Tăriceanu, în 2007, și l-a acuzat că a contribuit la creșterea prețurilor la energie. Georgescu a îngropat producția de energie pe bază de cărbune „Al doilea element care mi-a atras atenția a fost adversitatea domnului Georgescu față de eoliene și fotovoltaicele pe care le promova activ în 2007 când domnul Călin Popescu Tăriceanu îl numise să redacteze strategia României de sustenabilitate. Ce s-a schimbat între 2007 când dl. Georgescu era susținătorul fotovoltaicelor și eolienelor și acum când le detestă? Un singur lucru major : datorită inovației și dezvoltărilor tehnologice costurile acestor tehnologii au scăzut de câteva ori, ele transformându-se dintr-un moft în 2007, într-o necesitate acum. Urmând sfatul domnului Georgescu România a implementat în 2007, atunci când tehnologiile erau scumpe, o schemă de promovare a eolienelor și fotovoltaicelor care a costat și costă România 20 de miliarde de euro. Cine plătește facturi mai mari din acest motiv? Noi toți, adică poporul român. În plus, implementarea recomandării domnului Georgescu a împins în groapă și sectorul producției de energie pe baza de cărbune. Acum însă când românii au șanse să devină aproape suverani energetic, luându-și soarta în propriile mâini și instalându-și fotovolatice ieftine pe case că să plătească facturi mai mici și să respire un aer mai curat, dl. Georgescu ne spune că nu mai sunt bune, probabil, pentru că au devenit ieftine între timp”, a explicat fostul demnitar.

Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei Foto: Facebook
Eveniment

Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei

Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom. Ieri, ministerul Energiei anunță că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care MVM Zrt. (Magyar Villamos Művek Zártkörűen Működő Részvénytársaság) (MVM Group), companie de stat ungară, intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România. Citește și: Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea” MVM aparține statului maghiar, iar politic este controlată de Viktor Orban. Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei „Eu un comunicat mai penibil decât comunicatul (Ministerului Energiei) rar am văzut. E o chestiune comercială între o firmă nemţească şi o firmă ungurească. Sigur, statul român are capacitatea de a verifica dacă e ceva de verificat, dar nu prin comunicate publice se rezolvă aşa ceva. Pe de altă parte, domnul Burduja aşteptăm să vină cu soluţii pentru consumatorul vulnerabil că în aprilie plafonarea preţului la energie se termină şi trebuie să vină cu o propunere, fiindcă cu toţii vrem cel puţin segmentul vulnerabil să fie protejat. (...) Dependenţa anumitor state, Austria, Slovacia, Ungaria, Cehia, într-o oarecare măsură, de gazul rusesc, e ştiută de 100 de ani. Nu a descoperit Burduja. Că ei nu au rezerve şi ei nu au nici măcar posibilitatea de a aduce în porturile lor, că nu au porturi maritime, gaz din altă parte. Deci, să descoperi acum gaura în kurtos kolacs nu e o mare descoperire. Pentru asta nimeni nu o să-ţi dea Premiul Nobel", a susţinut Kelemen Hunor, la Digi 24, citat de Agerpres. „Acel comunicat, aşa cum este formulat, nu e ok. Nu dai tu, ministrul Energiei, un astfel de comunicat. Ori dai o grămadă de informaţii în plus, ori nu laşi suspiciunea, ori te duci acolo în acea comisie fără să dai comunicat, fiindcă nu aşa se lucrează. Aici nu e vorba de interesele unora sau altora. România, din păcate, a vândut această afacere acum foarte mulţi ani nemţilor”, a mai spus el. Fost ministru al Energiei explică de ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România Un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, explică de ce vrea compania lui Viktor Orban, MVM Ungaria, să cumpere E.ON România, partea de furnizare: ca să vândă gazele Gazprom, fiindcă afacerea cu China nu merge. „Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piața din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa”, arată Nicolescu. „Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa. Din acest motiv MVM este dispus să plătească pentru EOn Furnizare un preț premiu. Vor să controleze direct consumatorii. La ce preț vor livra? La prețul la care vor livra și companiile românești Romgaz și Petrom care au rezerve de gaz pe o perioada mult mai mică decât Gazprom. Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut!”, a scris fostul ministru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră