vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2578 articole
Internațional

Lovitură devastatoare a Ucrainei: singurul feribot feroviar rusesc care mai alimenta Crimeea, distrus

Serviciile de informații militare din Ucraina au anunțat că au neutralizat ultimul feribot feroviar utilizat de Rusia pentru aprovizionarea Crimeei ocupate. Nava „Slavianin” a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac cu drone, desfășurat pe timpul nopții. Atac nocturn coordonat de serviciile de informații ucrainene Potrivit Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (HUR), operațiunea a fost realizată pe 6 aprilie de unități speciale din cadrul Departamentului de Operațiuni Active. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Ținta a fost feribotul feroviar „Slavianin”, care opera în strâmtoarea Kerci. În urma atacului, nava a fost „pusă în afara funcțiunii”, conform comunicatului oficial. Un nod logistic esențial pentru armata rusă, eliminat HUR a precizat că „Slavianin” era ultimul feribot feroviar utilizat de forțele ruse în zona Kerci pentru transportul de combustibil, muniție, echipamente militare și armament. Distrugerea acestei nave reprezintă o lovitură importantă pentru lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse în Crimeea. Atacuri repetate asupra infrastructurii logistice ruse Feribotul „Slavianin” nu era la prima țintire. Potrivit surselor ucrainene, nava fusese deja atacată în luna martie. În aceeași perioadă, forțele ucrainene au lovit și un alt feribot feroviar rusesc, „Avangard”, care a fost, de asemenea, scos din funcțiune. Strâmtoarea Kerci, punct strategic pentru Rusia Strâmtoarea Kerci reprezintă un coridor logistic vital pentru Rusia, fiind utilizată pentru aprovizionarea trupelor din Crimeea, în special în contextul presiunii asupra rutelor terestre. Feriboturile feroviare erau folosite pentru transportul de încărcături grele, inclusiv vehicule blindate și combustibil în cantități mari. Eliminarea acestora complică semnificativ capacitatea Rusiei de a susține operațiunile militare în regiune. Lovituri suplimentare asupra flotei ruse din Marea Neagră În paralel, Ucraina a vizat și alte obiective strategice. Pe 6 aprilie, drone ucrainene au lovit fregata „Admiral Essen” a flotei ruse din Marea Neagră, aflată în portul Novorossiisk. Analizele bazate pe imagini și date satelitare indică faptul că atacul a afectat partea frontală a navei, în apropierea tunului naval și a sistemului sonar, ceea ce ar putea reduce capacitățile antisubmarin ale acesteia. Sistemele de lansare a rachetelor Kalibr ar fi rămas, însă, intacte. Presiune tot mai mare asupra infrastructurii militare ruse Operațiunile recente arată o strategie clară a Ucrainei de a viza infrastructura logistică și navală a Rusiei. Neutralizarea feribotului „Slavianin” marchează eliminarea unui element-cheie din rețeaua de aprovizionare a trupelor ruse din Crimeea, crescând presiunea asupra Moscovei într-un punct strategic al conflictului.

Ucraina distruge feribotul rusesc Slavianin (sursa: HUR)
Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui Foto: Kremlin.ru
Internațional

Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui - Bloomberg

Premierul Ungariei, Viktor Orban, i-a spus lui Vladimir Putin că vrea să fie șoricelul lui, relatează agenția de presă Bloomberg, care citează o transcriere a guvernului de la Budapesta. „Sunt gata să fiu șoricelul tău, care îl eliberează pe leu din cușcă. În orice situație în care îți pot fi de folos, îți stau la dispoziție”, a spus Orban. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă Premierul Ungariei s-a referit la o fabulă a lui Esop, care prezintă un șoarece care eliberează un leu prins într-o plasă, după ce acesta îi cruțase viața mai devreme. Orban a susținut că povestea este celebră în Ungaria. Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui Remarca despre șoarece a stârnit râsul lui Putin, arată transcrierea.  În conversație, Orban a spus că prietenia cu Putin s-a consolidat încă de la începuturile ei, în 2009, la Sankt Petersburg. „Cu cât avem mai mulți prieteni, cu atât avem mai multe posibilități să ne opunem adversarilor”, a spus Orban, potrivit transcrierii, confirmate și de o sursă familiarizată cu discuțiile. Putin a lăudat apoi poziția „independentă și flexibilă” a Ungariei față de războiul din Ucraina. „Nu înțelegem de ce o poziție atât de echilibrată generează doar critici”, a spus liderul rus. „Scurtul apel telefonic dintre Orbán și Putin, care a avut loc în jurul prânzului pe 17 octombrie și al cărui conținut este dezvăluit pentru prima dată, oferă dovezi suplimentare care sugerează că sprijinirea Rusiei este o politică care vine chiar de la vârful guvernului. Cei doi au petrecut o mare parte a discuției exprimându-și aprecierea reciprocă, precum și față de Donald Trump. Ambii vorbiseră cu președintele SUA cu o zi înainte despre posibila întâlnire la Budapesta, care, în cele din urmă, nu a mai avut loc”, mai arată Bloomberg. 

Rusia vânează utilizatorii de VPN (sursa: Pexels/Stefan Coders)
Internațional

Rusia intensifică controlul internetului: companiile tech, obligate să identifice utilizatorii de VPN

Autoritățile din Rusia au transmis luni directive către principalele companii tehnologice naționale pentru a identifica serviciile VPN utilizate de cetățeni în scopul ocolirii cenzurii, potrivit informațiilor publicate de RBC. Cum vor fi identificați utilizatorii de VPN Conform instrucțiunilor, companiile tech trebuie să detecteze, prin aplicațiile instalate pe dispozitivele utilizatorilor, VPN-urile care nu au fost încă restricționate de autorități. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Inițiativa aparține Ministerul Dezvoltării Digitale, care a precizat că monitorizarea va începe pe dispozitivele cu sisteme de operare Android și iOS. Totuși, autoritățile recunosc limitele tehnice în cazul dispozitivelor Apple: „accesul la parametrii sistemului iOS este semnificativ limitat”. Acest lucru se datorează politicii stricte de securitate a Apple, care împiedică aplicațiile să acceseze datele altor aplicații. Giganții tech ruși, sub presiune: risc de pierdere a acreditării Directivele au fost transmise după întâlniri între minister și aproximativ 20 de companii digitale majore, inclusiv Sber, Yandex, VK, Wildberries, Ozon, Avito și X5 Group. Ministrul Maksud Şadaiev a cerut ca, începând cu 15 aprilie, companiile să restricționeze accesul utilizatorilor care folosesc VPN. În caz contrar, acestea riscă să își piardă acreditarea de companie tehnologică — un statut care oferă avantaje fiscale și acces la „listele albe” ale serviciilor online exceptate de la întreruperile de internet impuse de Kremlin. Telegram și apelul la „rezistență digitală” Ca reacție la noile măsuri, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a lansat un apel la mobilizare digitală. „Acum, celor 50 de milioane de membri ai rezistenţei digitale din Iran li s-au alăturat peste 50 de milioane în Rusia”. Durov a comparat situația cu cea din Iran, unde autoritățile au încercat fără succes să blocheze aplicația. Cenzura online, în creștere după războiul din Ucraina După declanșarea conflictului din Ucraina în 2022, Rusia a intensificat controlul asupra internetului și informației. Un punct de cotitură a fost atins în 2025, când autoritățile au început blocarea masivă a accesului la internet în diverse regiuni. Între 6 și 24 martie, internetul mobil a fost complet indisponibil în centrul Moscovei. Aceste măsuri sunt susținute de legislație care permite Serviciul Federal de Securitate să ordone întreruperea rețelelor. Acces limitat la platforme și presă internațională În ultimii ani, autoritățile ruse au blocat accesul la numeroase platforme globale, precum YouTube, Instagram sau X. De asemenea, site-urile mass-media occidentale și ale opoziției sunt restricționate, putând fi accesate doar prin VPN. Noile directive indică faptul că și această ultimă portiță ar putea fi în curând închisă, consolidând controlul statului asupra spațiului digital.

Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina Foto: X Komersant Ukraina
Economie

Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina. România importă pe aici petrol azer

Terminalul petrolier din Novorosiisk a fost lovit dur de Ucraina, noaptea trecută: atacul pare să fi provocat pagube semnificative, dar încă necuantificate pe deplin, terminalului petrolier Sheskharis și infrastructurii portuare în ansamblu. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni România importă pe aici petrol azer: țițeiul din Azerbaidjaneste adus prin conducte până la Novorossiisk (prin conducta Baku-Novorossiisk), unde este încărcat în petroliere și apoi vândut cumpărătorilor din mai multe țări, inclusiv România, Italia sau Bulgaria.  Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina Prin terminalul din Novorosiisk treceau circa 2% din exporturile rusești de petrol.  Noaptea trecută pare să fi fost lovit complexul terminalului petrolier Sheskharis, inclusiv camera de control și nodurile de automatizare de la terminal, ceea ce ar perturba operațiunile de monitorizare și încărcare de la distanță, chiar dacă unele rezervoare ar rămâne intacte din punct de vedere structural. În martie 2026, Kievul a atacat Ust-Luga și Primorsk, pe coasta baltică a Rusiei, declanșând incendii de amploare și avariind rezervoarele și infrastructura de încărcare. Aceste două centre gestionează împreună o mare parte din exporturile maritime ale Rusiei, aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a acestei țări, respectiv două milioane de barili pe zi. Acesta atac ucrainean a produs cea mai mare perturbare din istoria modernă a Rusiei. Forțele ucrainene au atacat, de asemenea, mai multe rafinării de petrol din Rusia în acest an, inclusiv Saratov și Kirishi, reducând capacitatea țării de a converti țițeiul în produse rafinate și forțând-o să impună o interdicție la exportul de benzină. Rapoartele open-source în limba ucraineană enumeră aproximativ 15 instalații strategice atacate numai în martie 2026, din zona Mării Negre până în interiorul Rusiei. 

Ucraina așteaptă emisarii lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Oamenii de încredere ai lui Trump merg la Kiev: se reiau negocierile pentru un acord de pace cu Rusia

Ucraina se pregătește pentru o vizită importantă a emisarilor președintelui american Donald Trump, în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru un posibil acord de pace cu Rusia. Șeful serviciilor militare ucrainene, Kiril Budanov, a anunțat că delegația americană ar urma să ajungă la Kiev după Sărbătorile Pascale. Cine sunt emisarii SUA așteptați la Kiev Potrivit informațiilor publicate de Ukrinform și Ukrainska Pravda, delegația americană ar putea include figuri influente din cercul apropiat al lui Trump precum Steve Witkoff, Jared Kushner și Lindsey Graham. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceştia sunt cei aşteptaţi să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”, a spus Budanov. Senatorul Lindsey Graham este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva Rusiei și pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. Declarațiile controversate ale lui Lindsey Graham Într-o discuție cu Volodimir Zelenski în 2023, senatorul american a afirmat că sprijinul militar acordat de SUA Kievului este o investiție bună adăugând:„Ruşii mor”. Declarația a fost catalogată de Rusia drept o „ruşine” pentru SUA, alimentând tensiunile diplomatice. Kievul vizează garanții de securitate mai puternice Vizita delegației americane este văzută ca o oportunitate pentru Ucraina de a obține angajamente ferme din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. „Am definit cu mult timp în urmă ceea ce dorim. Cred că va fi implementat în curând. Ceea ce va urma este o altă problemă. Dar în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, am făcut cu siguranţă progrese”, a declarat Budanov. Posibilă deplasare la Moscova Potrivit Ukrinform, delegația americană ar putea continua discuțiile și la Moscova, într-o încercare de a relansa dialogul direct între părți. Vizita vine după întâlnirea din 23 martie, desfășurată în Florida, între oficiali ucraineni și emisarii americani, fără participarea reprezentanților ruși. Negocieri înghețate pe fondul tensiunilor internaționale Procesul de pace dintre Ucraina și Rusia, mediat de SUA, este în prezent blocat. Contextul geopolitic tensionat, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, a contribuit la stagnarea discuțiilor. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, nu a produs progrese semnificative, în afara unor schimburi de prizonieri și discuții privind mecanismele de verificare a unui eventual armistițiu. Puncte de blocaj: Donbasul și refuzul Kievului Una dintre principalele divergențe rămâne statutul regiunii Donbas. Rusia insistă ca Ucraina să cedeze integral acest teritoriu, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski respinge această condiție și susține că o eventuală decizie de cedare ar trebui validată prin referendum. Însă Zelenski consideră că populația ar respinge o astfel de măsură.

Drone ucrainene avariază conductă petrolieră rusă (sursa: radiomolodva.md)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc din nou infrastructura energetică rusă: conductă petrolieră avariată în apropiere de Primorsk

O conductă petrolieră situată în apropierea portului Primorsk, aflat în vecinătatea graniței cu Finlanda, a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene. Anunțul a fost făcut duminică dimineață de autoritățile ruse. Declarația oficială: pagube confirmate, dar fără detalii Guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat atacul pe Telegram, fără a da detalii despre amploarea sau natura pagubelor. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk.” Sistemele anti-aeriene ruse, în alertă Potrivit autorităților ruse, apărarea anti-aeriană a reușit să distrugă 19 drone implicate în atac. Oficialii au precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incidentului. O zonă strategică: între Finlanda și Sankt Petersburg Portul Primorsk este situat într-o zonă strategică, între granița cu Finlanda și importantul centru urban Sankt Petersburg. Nu este primul incident de acest tip. În luna martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil din zonă, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a fost vizată în repetate rânduri de atacuri ucrainene, aceasta nu reprezintă un front major în conflictul dintre Rusia și Ucraina, început în februarie 2022.

Centrala nucleară Bushehr atacată, ruși evacuați (sursa: iaea.org)
Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia, arată o investigație Radio France International, RFI. Rusia s-a plâns încă din 4 martie că vasele sale din așa-numita flotă fantomă sunt atacate în Mediterana de către dronele ucrainene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia  „Două surse libiene foarte bine informate, au vorbit, sub protecția anonimatului, despre cei peste 200 de ofițeri și experți ai armatei ucrainene desfășurați în Libia, cu acordul guvernului de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah.  Acești militari ucraineni sunt prezenți în trei locații. În primul rând, potrivit surselor RFI, ei sunt bazați la academia forțelor aeriene din Misrata. Aici coabitează forțe turce, italiene și Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (Africom). Un centru de informații britanic este, de asemenea, instalat acolo. Tot potrivit surselor, ucrainenii beneficiază de o a doua bază complet echipată pentru lansarea de drone aeriene și navale, în orașul Zawiya, la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală, foarte aproape de complexul petrolier Mellitah, unul dintre cele mai mari aflate în funcțiune în Libia. Experții ucraineni ocupă un teren cu acces direct la mare, care le-a fost acordat de guvernul de la Tripoli. Au fost efectuate aici lucrări de fortificare dar și pentru echiparea cu piste și radare speciale. A treia locație, afirmă sursele noastre, este utilizată pentru reuniuni de coordonare între ucraineni și armata libiană și este la sediul Brigăzii 111 a armatei, pe drumul către aeroportul din Tripoli”, arată RFI.  În schimbul acestor baze, guvernul de la Tripoli este instruit de ucraineni în utilizarea dronelor.  Ucraina ar urma să vândă și arme în Libia. 

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Hegseth nu reafirmă sprijinul SUA pentru NATO (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Pete Hegseth refuză să reafirme sprijinul SUA pentru NATO. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marți să reafirme sprijinul ferm al Statelor Unite pentru apărarea colectivă a NATO. Oficialul a indicat că o decizie finală în acest sens îi revine președintelui Donald Trump. Experții avertizează că în aceste condiții, Rusia ar putea testa articolul 5. Războiul din Iran divergențe SUA-Europa Declarațiile vin după ce aliații europeni nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul cu Iranul, fapt care a generat nemulțumiri la nivelul administrației americane. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În acest climat, orice semnal privind o eventuală retragere a sprijinului american din mecanismul de apărare colectivă riscă să afecteze grav coeziunea Alianței. Articolul 5 al NATO, în centrul îngrijorărilor experților Experții în securitate avertizează că astfel de poziții ar putea avea consecințe majore asupra stabilității regionale. În special, există temeri că Rusia ar putea testa disponibilitatea statelor membre de a respecta articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac. Chiar și fără o retragere formală a SUA din NATO, proces care ar necesita aprobarea Congresului, astfel de declarații pot slăbi încrederea între aliați. Pete Hegseth: „Decizia va aparține președintelui” Întrebat direct de Reuters dacă SUA își mențin angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, Pete Hegseth a oferit un răspuns prudent: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care îi va reveni preşedintelui”. Donald Trump: „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO” Poziția exprimată de secretarul Apărării vine în continuarea declarațiilor făcute anterior de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării rolul SUA în cadrul Alianței. „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO. Nu prea este vorba despre o alianţă dacă există ţări care nu sunt dispuse să te sprijine atunci când ai nevoie de ele”. Pete Hegseth a explicat această poziție: „El (preşedintele SUA) pur şi simplu evidenţiază asta şi, în definitiv, va fi decizia sa”.

Szijjártó și Lavrov negociază sancțiunile UE (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire interceptată între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov

O nouă înregistrare audio apărută în spațiul public aduce în prim-plan o conversație între ministrul ungar de externe, Szijjártó Péter, și omologul său rus, Serghei Lavrov. Oficialul ungar ar fi promis sprijin pentru eliminarea unei persoane de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Este vorba despre Gulbahor Ismailova, sora oligarhului rus Aliser Uszmanov, care a fost ulterior eliminată de pe lista sancțiunilor în martie 2025. Stenograma conversației Conversația dintre Szijjártó Péter și Serghei Lavrov, a avut loc pe 30 august 2024. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Szijjártó: Bună, Serghei, sunt Peter! Lavorv: Peter, unde te afli? Szijjártó: Am aterizat deja la Budapesta, acum o oră. Lavorv: Ai fost astăzi pe toate prima paginile presei ruse. Szijjártó: Am făcut ceva greșit? Lavorv: Nu. Spuneau că lupți pentru interesele țării tale. Szijjártó: Oh, dar asta e frumos Lavrov: Chiar frumos. Szijjártó: Și corect! Lavrov: Da, exact, corect. Te sun din cauza lui Aliser. M-a rugat să-ți reamintesc că vei face ceva în privința surorii lui. Szijjártó: Doamnă Ismailova? Lavrov: Da. Szijjártó: Da, desigur. Uite ce o să facem: împreună cu slovacii vom depune o propunere către Uniunea Europeană pentru eliminarea doamnei de pe lista de sancțiuni. Propunerea va fi depusă săptămâna viitoare și, având în vedere că în curând începe noul ciclu de revizuire, subiectul va fi pus pe ordinea de zi și vom face tot posibilul pentru ca doamna să fie eliminată de pe listă.” Lavrov: Mulțumesc foarte mult. Am fi încântați. Este foarte îngrijorat pentru sora sa. Aliser Uszmanov, prietenul lui Putin Aliser Uszmanov este unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și se află sub sancțiuni europene încă din februarie 2022. Uniunea Europeană îl consideră apropiat de Kremlin și îl descrie drept „unul dintre oligarhii preferați ai lui Vladimir Putin”, care „îi face jocurile și îi rezolvă problemele de afaceri”. Sora acestuia, Gulbahor Ismailova a fost inclusă pe lista sancțiunilor în aprilie 2022, deoarece o parte din averea fratelui său era trecută pe numele ei. În martie 2025, Gulbahor Ismailova a fost eliminată de pe lista de sancțiuni a UE. Szijjártó Péter, „la dispoziția” lui Lavrov În continuarea discuției cu Szijjártó, Lavrov își exprimă aprecierea pentru sprijin, iar conversația alunecă spre critici la adresa Uniunii Europene și a lui Josep Borrell. Lavrov îl numește „o dezamăgire”, în timp ce Szijjártó îl ironizează: „Este Biden-ul Europei.” La finalul apelului, ministrul ungar adaugă: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.” Reacția lui Szijjártó Péter După apariția înregistrării, Szijjártó Péter a reacționat pe Facebook, minimalizând impactul dezvăluirii: „Cei care ne ascultă au făcut din nou niște «descoperiri» uriașe: au demonstrat că spun același lucru în public ca și la telefon... Frumoasă treabă” Oficialul ungar a reiterat poziția sa critică față de sancțiuni: „De patru ani spunem: politica de sancțiuni este un eșec, provoacă mai multe daune Uniunii Europene decât Rusiei! De asemenea, am clarificat de nenumărate ori că nu vom permite niciodată sancționarea unor persoane sau companii care sunt importante pentru securitatea energetică a Ungariei sau pentru atingerea păcii, și nici a celor pentru care nu există, pur și simplu, niciun motiv real să fie pe lista de sancțiuni. Și vom continua să susținem această poziție și în viitor.” Contacte frecvente între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de VSquare, această convorbire ar fi doar una dintre numeroasele discuții purtate între cei doi oficiali în perioada 2023–2025. Publicația susține că în cadrul acestor apeluri ar fi fost discutate inclusiv informații interne din Ungaria și din instituțiile europene, de interes pentru Kremlin. Presa internațională: acuzații privind relațiile cu Moscova Pe 21 martie, The Washington Post a relatat că guvernul condus de Viktor Orbán ar fi menținut relații apropiate cu Moscova pe durata războiului din Ucraina. Potrivit articolului, Szijjártó ar fi folosit pauzele întâlnirilor cu oficialii europeni pentru a-l informa pe Serghei Lavrov. Ministrul ungar a respins acuzațiile, calificând materialul drept „o prostie”. Scandalul Panyi Szabolcs și suspiciuni de spionaj Un alt episod tensionat a avut loc pe 23 martie, când a fost publicată o înregistrare potrivit căreia jurnalistul de investigație Panyi Szabolcs ar fi furnizat numărul de telefon al lui Szijjártó unei agenții de informații europene. În urma acestor dezvăluiri, guvernul ungar a depus plângere pentru suspiciuni de spionaj, susținând că jurnalistul ar fi putut divulga informații sensibile. Panyi Szabolcs a respins acuzațiile, afirmând că nu a desfășurat activități de spionaj și și-a exercitat profesia respectând regulile jurnalismului de investigație și protecția surselor. Reacția Uniunii Europene În contextul suspiciunilor privind posibile scurgeri de informații către Rusia, Uniunea Europeană a decis să excludă Ungaria de la anumite reuniuni. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat explicații oficiale din partea guvernului de la Budapesta.

Atac ucrainean, portul rusesc Ust-Luga avariat (sursa: svoboda.org)
Internațional

Ucrainenii au produs distrugeri masive la importantul port rusesc Ust-Luga

Portul Ust-Luga, situat în Golful Finlandei, a fost afectat de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților ruse. Incendiu la terminalul portuar după atac Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat existența pagubelor, precizând că nu au fost înregistrate victime. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori "Există pagube în portul Ust-Luga. Nicio victimă", a scris guvernatorul pe Telegram. În urma atacului, un incendiu a izbucnit la terminalul portuar din Ust-Luga, intervenția fiind în desfășurare. Ulterior, Drozdenko a revenit cu informații suplimentare, anunțând că flăcările sunt stinse de echipele de pompieri. Apărarea rusă: zeci de drone doborâte Autoritățile ruse susțin că sistemele de apărare aeriană au reușit să limiteze impactul atacului. Potrivit guvernatorului, forțele ruse au doborât 36 de drone deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții. În paralel, Ministerul Apărării al Rusiei a raportat interceptarea unui număr total de 203 drone inamice la nivel național. Al doilea atac asupra portului Ust-Luga în această săptămână Acesta este al doilea atac ucrainean asupra portului Ust-Luga în decurs de câteva zile, ceea ce sugerează o intensificare a operațiunilor asupra infrastructurii strategice din Rusia. Portul reprezintă un punct logistic important pentru exporturi și transport maritim, fiind considerat o țintă de interes în contextul conflictului.

Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu desființează „stabilitatea”, după ce la Bruxelles, i s-a recomandat să o mențină: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus”, a spus el, la Antena 3. Președinta Parlamentului European, Robert Metsola, în scurta postare de pe Twitter unde consemna întâlnirea cu Grindeanu, a scris că a „subliniat nevoia de stabilitate”. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Grindeanu desființează „stabilitatea”: „Cea mai mare stabilitate e în Rusia și Belarus” „Dacă vezi și ajungi la concluzia că lucrurile nu merg în direcția bună, eu cred că e de datoria ta să încerci să le schimbi, să le faci să funcționeze, să meargă în direcția bună. Fiindcă altfel, dacă continuăm doar de dragul unei stabilități care poate fi, cum să spun, reinstaurată într-o perioadă foarte scurtă, s-ar putea să aduci mult mai mult daune întregului context, decât să iei o decizie poate dureroasă, poate care într-o săptămână aduce neclaritate, dar după aceea să mergi într-o direcție mai bună. Eu nu cred că trebuie să punem tot timpul această, să zicem, stabilitate – care e importantă; și nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu contează. Contează, efectiv contează. Asta am discutat și cu doamna președinte Metsola despre acest lucru. Dar mai pică guverne. Se mai întâmplă lucruri în Europa. În Danemarca au fost alegeri anticipate în plină criză legată de Groenlanda. Lucrurile țin atâta timp cât sunt în cadrul democratic. Cât sunt în limitele constituționale, sunt absolut în regulă. Și atâta timp cât se păstrează o linie pro-europeană într-o coaliție de partide pro-europene. Dacă în interiorul acestei coaliții încerci să faci rearanjări, eu cred că e un lucru bun, ca să faci lucrurile să funcționeze mai bine”, a declarat Grindeanu.   

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Foto: Captură video
Internațional

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus: fix 878$, potrivit unui interviu dat de Robert “Madyar” Brovdi publicației The Economist. Brovdi este comandantul sistemelor de drone ale Ucrainei. Înainte de agresiunea rusă era om de afaceri în sectorul agricol.  Citește și: Cea mai halucinantă solicitare către DeFapt.ro vine de la legendarul sinecurist PSD Hazem Kansou Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În declarațiile pentru The Economist, el a susținut că pierderile provocate armatei rusești de cea ucraineană sunt mai mari decât capacitatea Kremlinului de a înlocui soldații pierduți pe front. Potrivit lui Brovdi, dronele rusești au ucis sau incapacitat cu 8.776 mai mulți soldați ruși decât a putut Rusia să înlocuiască. El afirmă că Rusia pierde 400 de militari la un ucrainean Brovdi a calculat că toate cheltuielile pentru uciderea unui soldat rus - inclusiv echipamente, drone și muniție - sunt de 878 dolari americani.  Comandantul sistemelor de drone a explicat cum este organizat sistemul ucrainean: un ecosistem de 15 capacități interconectate, de la bruiaj la supraveghere și de la minare la producția de explozivi. The Economist scrie că generalii NATO trebuie încă să mai asimileze cum funcționează acest concept. Potrivit comandantului, generalii occidentali greșesc încercând să găsească „cea mai bună dronă”, în timp ce succesul depinde de întregul aparat de sprijin din spatele unui singur operator. Acest model permite atacuri împotriva infanteriei chiar și în condiții de lipsă de artilerie, creând o zonă de atac continuă la o adâncime de 3-5 km în spatele liniei frontului. Buncărul de comandă al sistemelor de drone are peste 100 de ecrane. Fiecare misiune este înregistrată și analizată de programe de „business intelligence”.  Potrivit lui Brovdi, doar 1% din operatorii ucraineni de drone și-au pierdut viața în conflictul cu Rusia.  În ciuda eficacității ridicate, Brovdi recunoaște că războiul a devenit o cursă tehnologică pentru supraviețuire, fără un final rapid în față. Protocoalele stricte de siguranță mențin pierderile operatorilor de drone la aproximativ 1%, ceea ce este esențial pentru conservarea personalului experimentat. Întregul proces de „mulgere” a inamicului are ca scop epuizarea critică a resurselor armatei ruse. Cu toate acestea, comandantul nu își face iluzii și se pregătește pentru o confruntare prelungită în care victoria va fi de partea ecosistemului industrial și software mai rezistent.

Spionaj pentru Rusia, româncă arestată în Germania (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră