sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Eveniment

Georgescu reia temele dezinformării rusești

Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea”, afirmă MApN într-un comunicat. Recent, Călin Georgescu a catalogat în mod fals drept „ofensivă” baza militară de la Mihail Kogălniceanu și a susținut că „s-ar urmări” declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial din România. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv La peste 24 de ore de la afirmațiile lui Georgescu, ministerul Apărării a reacționat la acuzații și a arătat că fostul candidat la președinția României - pe care însă nu l-a nominalizat în comunicat - preia mesajele Moscovei. Georgescu reia temele dezinformării rusești „Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei”, explică MApN. Georgescu, parte a războiului hibrid dus de Rusia „Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile. Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune. Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate. După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride. Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul difuzat de inforadar.mapn.ro. Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene „Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei. Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, se mai explică în comunicat.

Calin Georgescu reia temele dezinformării rusești, explica MApN Foto: Inquam/Liviu Chirică
Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism. Rusia ar fi planificat "acte de terorism" împotriva transportului aerian internațional, a declarat premierul polonez Donald Tusk. Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism Donald Tusk, premierul Poloniei și liderul țării care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a făcut declarații ferme în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” "Fără a intra în detalii, pot să confirm temerile fondate conform cărora Rusia a planificat acte de terorism în aer, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume", a afirmat Tusk. Potrivit acestuia, "actele de sabotaj, versiuni diferite ale războiului pe care Rusia l-a declarat întregii lumi civilizate, și nu doar Ucrainei, necesită o acțiune comună". Investigațiile serviciilor de informații americane Conform publicației New York Times, serviciile de informații americane au descoperit dezvoltarea unui program sofisticat de către GRU, serviciul de informații al armatei ruse. Acesta viza plasarea de explozibili în avioane cargo și de pasageri care zboară din Europa spre SUA și Canada. Incidentul a fost precedat de explozii misterioase ale unor pachete aparent inofensive în aeroporturi și depozite din Germania, Marea Britanie și Polonia, vara trecută. Acestea au fost ulterior identificate ca "teste pe teren" efectuate de GRU pentru a evalua sistemele de securitate. Mesajele transmise Kremlinului Deși implicarea directă a președintelui Vladimir Putin nu a fost confirmată, serviciile de informații americane sugerează că aceste operațiuni ar putea fi inițiative ale unor oficiali ambițioși din GRU. Oficiali de rang înalt din SUA, inclusiv Jake Sullivan, consilier pentru securitatea națională, și William Burns, directorul CIA, au transmis un avertisment direct președintelui rus Vladimir Putin. "Un sabotaj care ar duce la pierderi masive (de vieți umane) ar desemna Rusia drept stat-sponsor al terorismului", au afirmat cei doi oficiali. Reacțiile SUA și scăderea sabotajelor Ministrul securității interne din SUA, Alejandro Mayorkas, a atras atenția asupra riscului ridicat al acestor sabotaje: "Aceste încărcături s-ar fi putut declanșa într-un avion plin de pasageri". Washingtonul a constatat o scădere semnificativă a actelor de sabotaj în Europa, dar rămâne vigilent. Un înalt oficial american a declarat că "războiul secret continuă, iar Rusia încearcă să frângă voința NATO de a sprijini Ucraina fără a risca un război total cu Alianța".

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat prioritățile negocierilor viitoare ale Rusiei cu SUA. Acestea includ garantarea securității Ucrainei și crearea unei arhitecturi de securitate în spațiul eurasiatic, subliniind necesitatea de inițiative concrete din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump. Rusia, dispusă să negocieze cu SUA Într-o conferință de presă, Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să discute garanții de securitate pentru Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În același timp, ministrul a reiterat că teritoriile anexate de Rusia – Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – sunt acum parte a Federației Ruse. Lavrov a subliniat că Trump, spre deosebire de Biden, s-a referit la „realitățile de pe teren” pe frontul din Ucraina, unde trupele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Lichidarea amenințărilor NATO Lavrov a subliniat necesitatea eliminării amenințărilor la adresa securității Rusiei pe flancul vestic, făcând referire la extinderea NATO. Totodată, el a evidențiat importanța definirii rolului Rusiei în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Eurasia, punct central în negocieri Ministrul rus a punctat că viitoarele discuții vor avea un accent major pe contextul eurasiatic. Acesta a subliniat importanța cooperării cu giganți economici și geopolitici precum China, India și țările din Golful Persic. Rusia, Orientul Mijlociu și parteneriatul cu Iranul Lavrov a reafirmat angajamentul Rusiei față de politica din Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăților din Siria. De asemenea, el a asigurat că parteneriatul strategic cu Iranul nu este îndreptat împotriva altor state. Critici adresate NATO și SUA Ministrul rus a cerut NATO să-și limiteze influența în afara zonelor tradiționale, precum Caucazul sau Taiwanul. Totodată, Lavrov a acuzat SUA de implicare în atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și de încercări de a domina piața energetică europeană. Totodată, Nikolai Patrușev, consilier al lui Vladimir Putin, a declarat că negocierile privind Ucraina ar trebui să se desfășoare exclusiv între Rusia și SUA, excluzând țările europene. Prioritățile securității naționale Rusia își definește clar prioritățile în contextul geopolitic global, punând accent pe securitatea națională, relațiile eurasiatice și redefinirea influenței occidentale. Toate acestea vor fi parte a agendei negocierilor viitoare, mai ales cu noua administrație Trump.

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg. Gigantul energetic Gazprom, controlat de statul rus, intenționează să reducă semnificativ numărul angajaților de la sediul său central din Sankt Petersburg, pe fondul dificultăților financiare cauzate de pierderea piețelor europene. Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg Purtătorul de cuvânt al Gazprom a confirmat că efectivele de la sediul central vor fi reduse cu aproximativ 40%, de la 4.100 la 2.500 de angajați, conform unui raport publicat de agenția de presă Tass. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Decizia vine în contextul unui declin al veniturilor și al restructurării companiei. Pierderi financiare record în 2023 Gazprom a înregistrat pierderi nete de aproape 7 miliarde de dolari în 2023, primele pierderi anuale din 1999. Aceste rezultate au fost influențate puternic de pierderea pieței europene, una dintre cele mai profitabile pentru gigantul rus, după debutul invaziei ruse în Ucraina. Decizia Ucrainei, lovitură majoră De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a încetat tranzitul gazelor naturale rusești pe teritoriul său, punând capăt unui acord de lungă durată. Această decizie, combinată cu închiderea altor rute de transport, a marcat sfârșitul dominației Rusiei pe piețele energetice europene. Europa a fost anterior o destinație-cheie pentru vânzările de gaze ale Gazprom. Impactul asupra economiei rusești Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei. Scăderea veniturilor companiei afectează semnificativ economia rusă, într-un moment în care sancțiunile internaționale și pierderea piețelor europene pun presiune pe sectorul energetic. Perspectivele pentru Gazprom Restructurarea masivă și reducerea personalului reflectă dificultățile întâmpinate de Gazprom în adaptarea la noile condiții economice globale. Cu piețele europene închise și o concentrare mai mare pe piețele asiatice, compania se confruntă cu provocări semnificative în menținerea poziției sale dominante pe piața globală a gazelor naturale.

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane (sursa: Facebook/EUROFIGHTER TYPHOON - Official Page)
Internațional

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane. Autoritățile din Bavaria și Parchetul General din Munchen au anunțat deschiderea unei anchete după identificarea mai multor drone care au survolat instalații militare sensibile în sudul Germaniei. Spionarea Rusiei nu poate fi exclusă. Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane Potrivit WELT, cel puțin zece drone au fost detectate survolând zona fabricii Airbus Defence and Space din Manching, unde sunt produse avioanele de luptă Eurofighter. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Centrul de operațiuni al comandamentului de poliție din Bavaria Superioară a fost alertat duminică după-amiază, iar investigațiile au fost declanșate imediat. „Întrucât nu poate fi exclusă spionarea instalațiilor militare și a companiilor sau partenerilor din domeniul apărării, au fost mobilizate elicoptere ale poliției pentru a investiga incidentul,” a declarat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Serii de incidente similare raportate Acest incident nu este izolat. Drone au fost detectate anterior în zilele de 16, 17, 18 și 25 decembrie în aceeași zonă, iar un alt incident a fost raportat pe 19 decembrie deasupra orașului Neuburg an der Donau. Survolurile neautorizate vizează instalații militare, dar și infrastructuri critice precum terminale GNL, porturi maritime și companii de logistică. Acum există o creștere a cazurilor în apropiere de Ingolstadt. Suspiciuni de sabotaj rusesc În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile germane suspectează implicarea unor actori statali în aceste acte de sabotaj. „Survolurile dronelor pot face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj sau sabotaj,” a subliniat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Bruno Kahl, șeful Serviciului de informații externe al Germaniei, a avertizat recent că astfel de acțiuni ar putea determina NATO să ia în considerare invocarea Articolului 5 din clauza de apărare reciprocă. Autorii rămași necunoscuți Deși autoritățile au mobilizat echipamente și elicoptere pentru a identifica piloții dronelor, aceștia nu au fost încă depistați. Apelurile către populație pentru furnizarea de informații continuă. Incidentul accentuează vulnerabilitățile infrastructurii critice și militare în fața unor posibile acte de spionaj sau sabotaj. Germania își intensifică măsurile de monitorizare și investigare pentru a preveni noi incidente care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Suedia acuză Rusia de război hibrid (sursa: YouTube/Folk och Försvar)
Internațional

Suedia acuză Rusia de război hibrid

Suedia acuză Rusia de război hibridi. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a declarat că țara sa traversează o perioadă tensionată, pe care a descris-o ca fiind "un război prin intermediari". Declarația a fost făcută în cadrul Forumului pentru Apărare Folk och Försvars, desfășurat în Salen, Suedia. Suedia acuză Rusia de război hibrid „Adevărata pace este libertatea și absența conflictelor serioase între țări”, a subliniat Kristersson. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Premierul suedez a atras atenția asupra atacurilor hibride care afectează Suedia și vecinii săi. Aceste atacuri includ dezinformare, amenințări cibernetice, sabotaje economice și infrastructurale. ""Noi şi vecinii noştri suntem supuşi unor atacuri hibride care nu presupun rachete sau soldaţi, ci calculatoare, bani, dezinformare şi ameninţări de sabotaj", a afirmat premierul. "Această situaţie securitară şi faptul că lucruri stranii continuă să aibă loc în Marea Baltică ne fac să credem că intenţiile ostile nu pot fi ignorate", a mai subliniat premierul suedez. Infrastructura energetică vizată în Marea Baltică Mai multe cabluri submarine au fost avariate în ultimele luni, ceea ce a provocat îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurilor energetice și de comunicații. Aceste distrugeri sunt considerate de experți drept parte a unui "război hibrid" în Marea Baltică, un spațiu strategic unde interesele NATO și ale Rusiei se intersectează. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO După aderarea recentă a Suediei și Finlandei la NATO, cele două țări au devenit mai precaute în fața posibilelor amenințări din regiune. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a amplificat tensiunile în Marea Baltică, făcând ca incidentele recurente să fie tratate cu maximă seriozitate. Amenințarea rusă Deși premierul suedez nu a acuzat în mod direct nicio țară pentru avarierea cablurilor, el a avertizat că „amenințarea rusă este pe termen lung” și că Suedia trebuie să-și întărească apărarea. „La fel cum amenințarea rusă este de durată, apărarea noastră trebuie să fie la fel de robustă”, a declarat Kristersson. Acuze asupra Iranului Premierul suedez a menționat și implicarea Iranului în atacuri prin intermediul unor bande criminale organizate. Agenția suedeză de informații Sapo a acuzat anterior Iranul de recrutarea acestor grupuri pentru a comite acte de violență în Suedia, acuzații pe care Teheranul le-a dezmințit. Guvernul suedez, pregătit să reacționeze Kristersson a asigurat că guvernul său tratează cu „mare seriozitate” situația actuală și ia măsuri pentru a proteja interesele naționale. În fața provocărilor, Suedia rămâne vigilentă și își întărește capacitățile de apărare împotriva amenințărilor hibride și a sabotajelor.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

Flota fantomă a Rusiei, nou incident (sursa: havariekommando.de)
Internațional

Flota fantomă a Rusiei, nou incident

Flota fantomă a Rusiei, nou incident. Un incident maritim semnificativ a avut loc în Marea Baltică, unde un petrolier încărcat și-a pierdut capacitatea de manevră în apropierea insulei germane Rügen. Petrolierul Eventin, cu 99.000 de tone de petrol la bord, este inclus pe lista Greenpeace a „flotei fantomă”, care transportă petrol rusesc, în pofida sancțiunilor. În prezent petrolierul a fost remorcat în siguranță în portul Sassnitz. Flota fantomă a Rusiei, nou incident Petrolierul, construit în 2006 și navigând sub pavilion panamez, se îndrepta din portul rusesc Ust-Luga spre portul egiptean Port Said. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Eventin este inclus pe lista Greenpeace a așa-numitei „flote fantomă”, un grup de nave învechite și în stare precară de operare, utilizate pentru a exporta petrol rusesc în pofida sancțiunilor internaționale. Aceste sancțiuni, impuse de Uniunea Europeană, SUA și Regatul Unit, au ca scop reducerea finanțării războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei în 2022. Situația actuală a navei În urma unei defecțiuni la motor survenite vineri, vasul a rămas în derivă în Marea Baltică. Duminică, acesta era ținut la circa 5 km de țărm de către două remorchere, conform Comandamentului Central German pentru Urgențe Maritime (CCME). Potrivit CCME, petrolierul este etanș și nu reprezintă niciun pericol pentru mediu. Acesta va rămâne în portul Sassnitz până când autoritățile vor decide pașii următori. Deocamdată, cauza defecțiunii motorului nu este cunoscută. Acuzații împotriva Rusiei Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a criticat aspru Rusia, acuzând-o de punerea în pericol a securității europene prin utilizarea „neglijentă” a acestor petroliere ruginite pentru a evita sancțiunile. Deși Moscova nu a comentat încă incidentul, situația subliniază riscurile pe care „flota fantomă” le prezintă pentru navigația din regiune. Importanța strategică a Mării Baltice Marea Baltică este una dintre cele mai circulate rute maritime din lume, cu peste 2.000 de nave care o traversează zilnic, conform Institutului Leibniz pentru Cercetare în Marea Baltică. Incidentul pune în lumină atât vulnerabilitatea regiunii, cât și importanța monitorizării stricte a traficului maritim pentru a preveni accidentele ecologice sau riscurile de securitate. Implicații geopolitice și ecologice Cazul petrolierului Eventin evidențiază implicațiile geopolitice și ecologice ale transportului de petrol în contextul sancțiunilor internaționale. Deși nava a fost salvată fără a provoca daune, situația aduce în atenție necesitatea unor măsuri suplimentare de siguranță în regiunile maritime intens traficate.

PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), sugerează că PSD a anulat alegerile, fiindcă nu i-a convenit rezultatul, iar amestecul rusesc este nedovedit. Articolul, scris de Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Est, se intitulează: “Mitul amestecului rusesc“. Articolul a fost tradus și de RADOR, agenția radioului public. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria “Alegerile prezidențiale din România au fost anulate. Se presupune că au fost fraudate de Kremlin. Sau clasa politică de la București a jucat la noroc?“, afirmă Martens în debutul articolului. Acesta se întreabă de ce ar vrea Rusia să influențeze doar alegerile prezidențiale, nu și pe cele parlamentare, care au fost validate. PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Amintind de susținerea oferită de PSD lui George Simion - fără a-l nominliza - în speranța că acesta va putea fi bătut în turul II al prezidențialelor, FAZ scrie: “Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație“. Martens apreciază că se încearcă ”distragerea atenției de la propriul eșec” al partidelor tradiționale și se inventează ”un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere”. FAZ amintește că președintele CCR, Marian Enache, este strâns legat, politic, de PSD, iar din dosarul său de securitate mai sunt doar coperțile, nu și filele care să arate ce legături au existat. “Fost aparatchik (...), Iliescu a făcut ca oamenii vechilor structuri comuniste să se infiltreze mai ușor în noul stat” în care “biografiile care încep în cercurile Securității și duc la poziții influente (...) nu sunt neobișnuite”, explică cotidianul german. Martens scrie și de Toni Greblă, de legăturile sale cu PSD și amintește că acesta “a participat la o sărbătoare privată cu bărbați din cercul lui Georgescu, la sfârșitul anului 2022“. FAZ a discutat și cu istoricul Oliver Jens Schmitt, care predă la Viena, care a afirmat că “fără sprijinul structurilor de stat din România, ascensiunea bruscă a lui Georgescu ar fi greu de imaginat”, astfel că sfatul lui Schmitt este ca motivele succesului acestui outsider ”să fie căutate nu doar în Rusia ci și în România”. “Mulți oameni au sentimentul că alegerile au fost anulate nu din cauza ingerinței Rusiei, ci pentru că rezultatul nu a fost cel așteptat de guvernanții de la București”, încheie Martens, apreciind că este posibil ca aceștia să nu se fi înșelat.

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova. Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Rusia a suspendat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a acuzat Moscova de utilizarea gazului ca armă și de destabilizare a regiunii printr-un „război hibrid”. Criza din Transnistria, UE acuză Moscova La 1 ianuarie, Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria, invocând o datorie de peste 700 milioane de dolari. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Totuși, un audit internațional realizat la cererea Chișinăului a confirmat că datoria reală este de doar 9 milioane de dolari. Suspendarea vine în contextul încetării tranzitului gazelor prin Ucraina, determinată de războiul din regiune. Premierul moldovean Dorin Recean a denunțat această măsură, afirmând că Rusia urmărește să provoace o criză umanitară în Transnistria pentru a destabiliza întreaga țară și a influența alegerile legislative din toamnă. Transnistria, în pragul colapsului energetic Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză severă. Centrala termică de la Cuciurgan, care asigura până la 80% din producția de energie electrică a Republicii Moldova, funcționează acum pe bază de cărbune. Rezervele sunt pe cale să se epuizeze, iar deconectările zilnice de curent au devenit o realitate. Potrivit autorităților locale nerecunoscute, 72.000 de gospodării din Transnistria au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă. Ajutorul oferit de Chișinău, respins de Tiraspol Chișinăul a propus sprijin regiunii transnistrene, inclusiv prin modalități de cooperare energetică. Cu toate acestea, administrația nerecunoscută din Transnistria a respins oferta, conform liniilor dictate de Moscova. Această atitudine agravează situația locuitorilor, condamnați la suferință în plină iarnă. Republica Moldova, susținută de Uniunea Europeană În ciuda crizei, Chișinăul reușește să-și mențină stabilitatea energetică datorită importurilor din România și sprijinului oferit de Uniunea Europeană. Kaja Kallas a reafirmat solidaritatea UE, subliniind că Moldova rămâne bine conectată la rețelele energetice europene, ceea ce îi permite să reziste presiunilor Moscovei. Manipularea Rusiei Premierul Dorin Recean a declarat că scopul Kremlinului este instalarea unui guvern prorus la Chișinău, ceea ce ar permite Moscovei să își consolideze prezența militară în regiunea transnistreană. În prezent, Rusia are 1.500 de soldați în Transnistria, dintre care unii acționează sub pretextul „pacificării”. România, partener cheie în criza energetică Deficitul de energie electrică al Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, este acoperit în mare parte din importuri, predominant din România. Această colaborare subliniază importanța parteneriatului regional în fața presiunilor externe. criză cu implicații geopolitice majore Criza energetică din Republica Moldova nu este doar o problemă economică, ci și o strategie geopolitică menită să destabilizeze regiunea. Cu sprijinul UE și al României, Chișinăul își păstrează reziliența, dar provocările rămân semnificative, mai ales în contextul alegerilor din toamnă. Autoritățile moldovene își reafirmă obiectivul de a obține retragerea trupelor rusești și de a administra eficient regiunea transnistreană.

Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia Foto: Curentul
Politică

Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia

Deputatul PSD Victor Ponta îl ceartă pe președintele Franței, Emanuel Macron, pentru că a acuzat Rusia de manipulare a alegerilor din România: „Dacă nu are nicio probă atunci el încearcă să manipuleze”, a scris fostul premier pe Twitter. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia „Dacă Domnul Macron are niște probe privind «ingerințe și manipulări electorale ale Rusiei» cred că este obligat să ne spună și nouă - ca să putem să luăm măsuri legale și să ne apărăm! Dacă nu are nicio probă atunci el este cel care încearcă să manipuleze votul în România! STOP”, a scris Ponta. Daca Domnul Macron are niste probe privind “ingerinte si manipulari electorale ale Rusiei” cred ca este obligat sa ne spuna si noua - ca sa putem sa luam masuri legale si sa ne aparam! Daca nu are nicio proba atunci el este cel care incearca sa manipuleze votul in Romania! STOP pic.twitter.com/gokZ0wHSq6— Victor Ponta (@Victor_Ponta) January 6, 2025 El și-a ilustrat mesajul cu o captură de ecran a știrii în care Macron era citat spunând: „România a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale din cauza ingerinței și a manipulării electorale ce au fost, în mod clar, atribuite Rusiei". Președintele Franței a făcut aceste afirmații luni, la conferința ambasadorilor acestei țări. „Rusia nu a ezitat să manipuleze procesul electoral într-un stat membru al Uniunii Europene, România”, a mai spus șeful statului francez.

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata rusă a suferit pierderi masive în regiunea Kursk în ultimele două zile de lupte. Aceste pierderi includ soldați nord-coreeni și parașutiști ruși, potrivit informațiilor primite de la comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia Zelenski a menționat că luptele din apropierea orașului Martinovka, în regiunea Kursk, au rezultat în pierderea unui întreg batalion de infanterie al armatei ruse. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Potrivit președintelui, batalionul era compus din soldați nord-coreeni și parașutiști ruși. Un batalion poate avea între 300 și 1.500 de soldați, însă președintele ucrainean nu a oferit detalii exacte despre numărul celor uciși sau răniți. Conform datelor anunțate pe 23 decembrie, numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți în regiunea Kursk depășea 3.000. Patru zile mai târziu, Pentagonul estima că aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți într-o singură săptămână de lupte intense. Coreea de Nord a desfășurat aproximativ 11.000 de soldați în Rusia, conform autorităților ucrainene și aliaților acestora, pentru a sprijini trupele ruse în luptele din Kursk. Situația teritorială din Kursk Regiunea Kursk, parțial ocupată de forțele ucrainene din august anul trecut, rămâne un punct de conflict major între cele două tabere. În incursiunea din 2022, Ucraina a recucerit un teritoriu de 1.100 de kilometri pătrați, însă a pierdut mai mult de jumătate din această zonă în ultimele luni, conform unei analize publicate de portalul de informații militare Militarnyi. Pierderile armatei ruse în regiunea Kursk reflectă intensitatea luptelor din această zonă. Regiunea este strategică datorită apropierii de granița cu Ucraina și de regiunea Sumî. Informațiile recente subliniază slăbirea poziției Rusiei în acest sector, chiar și cu sprijinul trupelor nord-coreene. Pierderi critice pentru Rusia Declarațiile președintelui ucrainean evidențiază dificultățile cu care se confruntă armata rusă în regiunea Kursk, în ciuda sprijinului extern. Această evoluție subliniază provocările continue ale conflictului și impactul semnificativ asupra ambelor tabere implicate.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk. Forțele ruse continuă să desfășoare atacuri masive în apropierea orașului Pokrovsk, situat în estul Ucrainei, încercând să-l ocolească dinspre sud și să întrerupă liniile de aprovizionare ale armatei ucrainene. Potrivit declarațiilor făcute sâmbătă de armata ucraineană, aceste acțiuni au scopul de a consolida pozițiile ruse și de a avansa linia frontului spre vest. Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk Capturarea Pokrovskului ar reprezenta un punct de cotitură pe frontul de est. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Orașul este un nod vital rutier și feroviar în regiunea Donețk, iar pierderea acestuia ar putea pune mari dificultăți forțelor ucrainene. Totodată, Rusia ar beneficia de o poziție strategică pentru a consolida și extinde controlul asupra teritoriilor ocupate. Strategii pentru ocolirea orașului Conform purtătorului de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Hortița, Viktor Trehubov, Pokrovsk este scena unor atacuri repetate. În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat 34 de atacuri în zonă. Grupuri mici de soldați ruși încearcă să pătrundă în așezările situate la sud de Pokrovsk, fără a intra în oraș, pentru a evita confruntările urbane dure. „Ruşii încearcă să ocolească orașul pentru a tăia rutele de aprovizionare,” a explicat Trehubov. În răspuns, forțele ucrainene utilizează drone și arme de precizie pentru a contracara avansurile inamice. Situația civililor din oraș Înainte de război, Pokrovsk avea o populație de aproximativ 60.000 de locuitori. În prezent, doar 11.000 de persoane mai rămân în oraș, în condițiile în care localitatea găzduiește o importantă mină de cărbune cocsificabil, vitală pentru industria siderurgică ucraineană. Apărarea antiaeriană în acțiune Ucraina a raportat doborârea a 34 de drone rusești sâmbătă, dintre cele 81 lansate de Rusia asupra mai multor regiuni, inclusiv Poltava, Sumî, Harkov și Kiev. Apărarea antiaeriană a reușit să prevină pagube majore, însă unele drone doborâte au provocat distrugeri în zonele Cernobîl și Sumî, afectând locuințe private. Herson, victime civile În regiunea Herson, cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit șefului administrației militare Roman Mrociko. Atacurile s-au concentrat asupra suburbiilor orașului, în special în localitatea Antonivka, unde doi bărbați și o femeie au suferit răni grave. Situația pe frontul de est Situația de pe frontul estic continuă să fie critică, iar atacurile rusești asupra orașului Pokrovsk demonstrează o strategie complexă de a destabiliza liniile de aprovizionare ale Ucrainei. În ciuda intensificării agresiunii, apărarea ucraineană rămâne activă, utilizând tehnologia modernă pentru a rezista presiunilor rusești.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră