vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2419 articole
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Călin Georgescu, legături cu o filieră rusă de spionaj (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu, legături de afaceri cu firme implicate în trafic de tehnologie pentru armata rusă

Numele lui Călin Georgescu apare conectat la o rețea de spionaj rusă activă până de curând în Europa, prin intermediul unei companii elvețiene aparent specializate în tehnologii verzi. Informațiile obținute de captura.ro arată că această legătură trece prin firma Mercando Green Technology AG, înregistrată în cantonul Zug, un cunoscut paradis fiscal pentru afaceri discrete și sedii de firme asociate oligarhilor ruși. Companie elvețiană cu profil „verde”, dar conexiuni opace Mercando Green Technology AG a fost înființată în urmă cu aproximativ 15 ani și își declară obiectul de activitate ca fiind investițiile în proiecte de cercetare și inovație în domeniul surselelor alternative de energie. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală În realitate, investigațiile din Germania și Elveția arată că entitatea ar fi implicată în traficul de tehnologie occidentală de precizie către armata rusă. Sediul social al firmei se află într-o clădire de birouri din piața centrală a orașului Zug (Bundesplatz), însă acolo există doar o adresă de corespondență, fără un birou operativ identificabil. Compania este aproape invizibilă online, menținând un profil extrem de discret. Călin Georgescu, intermediar într-o schemă investigată de DIICOT Aceeași companie elvețiană, Mercando Green Technology AG, este menționată în ancheta deschisă de DIICOT România, în care Călin Georgescu ar fi avut rolul unui broker intermediar într-o schemă de înșelăciune financiară. Potrivit surselor judiciare, acesta ar fi acționat în numele companiei în cadrul unor tranzacții suspecte, prezentate drept investiții energetice legitime. Anchetatorii români colaborează cu autoritățile elvețiene și germane, care investighează filiera ce ar fi direcționat fonduri și tehnologii sensibile către entități afiliate complexului militar rus. Zug, paradis fiscal preferat de oligarhii ruși Cantonul Zug, unde este înregistrată compania Mercando, este cunoscut pentru regimul fiscal favorabil și nivelul redus de transparență privind identitatea acționarilor. În această regiune își au sediul numeroase companii de comerț și holdinguri asociate oligarhilor ruși, fiind de-a lungul anilor o zonă gri pentru activități economice sensibile. Lipsa unei prezențe publice clare și absența unor date despre beneficiarii reali fac dificilă identificarea conexiunilor directe, însă elementele adunate până acum indică o rețea complexă cu scopuri duale – economice și geopolitice. Finanțare pentru o grupare acuzată de trafic de tehnologie militară Potrivit unor dosare aflate pe rolul parchetelor federale din Germania și Elveția, Mercando Green Technology AG ar fi finanțat și colaborat cu o grupare acuzată de spionaj industrial și trafic de tehnologie militară către Rusia. Aceste activități ar fi fost derulate sub acoperirea unor programe de cercetare în domeniul energetic, vizând însă obținerea și transferul de echipamente sensibile utilizate în industria de apărare rusă. O rețea discretă, cu ramificații în mai multe state europene Cazul Mercando Green Technology AG scoate la iveală o rețea discretă de entități comerciale, aparent legale, care ar fi facilitat circulația fondurilor și a tehnologiilor cu dublă utilizare între Occident și Rusia. Implicarea numelui lui Călin Georgescu, deja cercetat în România pentru activități financiare suspecte, adâncește suspiciunile privind posibila colaborare indirectă cu interese rusești sub acoperirea investițiilor ecologice.

Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina (sursa: Tass)
Internațional

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, avere colosală în timpul războiului din Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, ar fi acumulat, în timpul războiului din Ucraina, o avere de milioane de ruble care depășește cu mult veniturile sale oficiale, potrivit unei anchete publicate de platforma Explainer. Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina Surse publice și confidențiale citate de publicație susțin că veniturile reale ale oficialei ruse ar fi aproape duble față de salariul declarat. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Investigația arată că, în 2024, Maria Zakharova a încasat aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), deși salariul său oficial din Ministerul de Externe era de 6 milioane de ruble (aproximativ 75.000 de dolari). Diferența ar proveni din plăți efectuate de presa de stat rusă și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale. Apartament de lux achiziționat în centrul Moscovei Potrivit Explainer, Zakharova ar fi cumpărat în decembrie 2022 un apartament de lux de 151 mp în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) — adică de 17 ori venitul ei anual din funcția publică. Inițial, proprietatea a fost înregistrată ca aparținând „Federației Ruse”, dar ulterior ar fi fost transferată către o altă entitate sub aceeași denumire. Documente interne obținute de Explainer ar arăta însă că adevărata cumpărătoare este chiar Zakharova, iar actualul proprietar ar fi tatăl ei. Soțul, implicat în afaceri cu statul rus Publicația menționează că soțul oficialei, Andrei Makhrov, este director executiv al companiei Severo-Zapad, specializată în cercetare geofizică și foraj. Firma sa ar fi beneficiat de contracte guvernamentale de milioane de ruble cu giganți energetici și minerit de stat, profitând de creșterea economică provocată de război. Lipsă de transparență și reacții oficiale absente Veniturile Mariei Zakharova sunt protejate de la dezvăluire publică în baza unui ordin semnat în 2014 de ministrul de externe Serghei Lavrov, care o exonerează de obligațiile de raportare financiară impuse altor diplomați. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Explainer.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

India va produce avionul rusesc SJ-100 (sursa: X/HAL)
Internațional

India va produce primul avion de pasageri din 1988: acord strategic cu Rusia pentru SJ-100

Compania aerospațială publică indiană Hindustan Aeronautics Limited (HAL) și compania rusă de stat United Aircraft Corporation (UAC) au semnat un acord istoric pentru producția în India a avionului de pasageri SJ-100, marcând prima fabricare integrală a unei aeronave civile în țară din 1988. Acord semnat la Moscova pentru producția avionului SJ-100 Potrivit unui comunicat oficial publicat de HAL pe rețeaua X, memorandumului de înțelegere a fost semnat la Moscova, pe 27 octombrie 2025. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „HAL și UAC au semnat la Moscova un memorandum de înțelegere pentru producția avionului civil SJ-100”, a transmis compania indiană, subliniind importanța strategică a proiectului. SJ-100, un avion dezvoltat de compania Suhoi Modelul SJ-100 este un avion cu fuselaj îngust, dezvoltat de compania rusă Suhoi la începutul anilor 2000. Până în prezent, au fost construite peste 200 de unități, utilizate de 16 companii aeriene comerciale din întreaga lume. Noua colaborare permite adaptarea producției acestui model la infrastructura industrială indiană, consolidând capacitatea locală de fabricație și transferul de tehnologie. Primul avion civil produs în India după 1988 HAL a subliniat că SJ-100 va fi prima aeronavă de pasageri fabricată în India după modelul AVRO HS-748, de concepție britanică, produs între 1961 și 1988. Proiectul este văzut ca un pas major în revitalizarea industriei aerospațiale indiene și în reducerea dependenței de importurile occidentale. Acordul, semnat pe fondul izolării Rusiei Parteneriatul vine într-un context geopolitic tensionat, în care Rusia se confruntă cu izolare internațională și sancțiuni severe din cauza războiului din Ucraina. În acest climat, India s-a remarcat ca unul dintre puținii parteneri comerciali care au menținut relațiile economice cu Moscova, adoptând o politică de echilibru între Occident și Est. Relațiile indo-ruse, consolidate la nivel diplomatic Apropierea dintre cele două țări a fost confirmată în august 2025, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), unde premierul indian Narendra Modi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Acordul HAL–UAC este perceput ca o continuare practică a acestei cooperări, cu implicații majore pentru industria aeronautică și pentru poziția Indiei pe piața globală a aviației civile.

Ucraina nu face concesii teritoriale Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda nici un teritoriu, insistă Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina nu va renunța la nicio parte a teritoriului său și nu va face niciun pas înapoi la eventualele negocieri de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este deschisă oricărui format de discuții, cu condiția ca Ucraina să nu fie exclusă de la masa negocierilor și ca acestea să aibă șanse reale de succes. Deschidere față de negocieri, dar fără compromisuri teritoriale „Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom renunța la nicio parte a statului nostru”, a afirmat ferm Zelenski, respingând cerințele Moscovei privind cedări teritoriale. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Președintele ucrainean a adăugat că Kievul rămâne deschis dialogului dacă acesta poate duce la rezultate concrete: „Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde – chiar și la Budapesta – cu condiția ca Ucraina să fie invitată.” Rezerve față de un eventual summit la Budapesta Zelenski s-a arătat reticent față de ideea unui summit la Budapesta, nu din cauza locației, ci a premierului ungar Viktor Orbán, despre care a spus că „blochează tot ceea ce privește Ucraina”. Președintele ucrainean a amintit de asemenea de Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994, prin care Ucraina a primit garanții de securitate în schimbul renunțării la arsenalul nuclear moștenit de la URSS – un acord care, potrivit lui, „nu a fost respectat”. „Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiți, indiferent unde – dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a subliniat Zelenski. Sancțiunile împotriva Rusiei: „O lovitură puternică pentru Kremlin” Referindu-se la sancțiunile internaționale, Zelenski a afirmat că deciziile președintelui american Donald Trump de a sancționa companiile petroliere Rosneft și Lukoil au avut un impact major asupra Moscovei: „Kremlinul s-a speriat, iar o altă lovitură puternică este faptul că Europa este dispusă să folosească activele rusești înghețate – nu doar profiturile, ci și fondurile propriu-zise.” El a adăugat că, în funcție de evoluția conflictului, aceste fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția țării sau, dacă războiul continuă, „pentru arme”. „Nu va exista epuizare financiară a Ucrainei” Zelenski a subliniat că decizia Europei de a utiliza activele rusești înghețate transmite un mesaj clar Kremlinului: „Cel mai oribil lucru pentru Putin este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară.” El a catalogat această abordare drept „direcția corectă de presiune asupra Rusiei”, bazată pe sancțiuni, sprijin militar și folosirea activelor confiscate. Putin „evită o întâlnire” cu Zelenski În ceea ce privește perspectivele unui acord direct, Zelenski a spus că președintele rus Vladimir Putin „va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el. „Pentru el, un acord Rusia–Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne disprețuiască și să spună: ‘Cine sunteți voi? Eu decid fără voi’”, a declarat liderul ucrainean. „Pacea nu se poate face fără Ucraina” Zelenski a subliniat că nicio soluție diplomatică nu poate fi obținută fără participarea Ucrainei: „Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Și asta este important.” El a adăugat că este dispus să accepte inclusiv un format de diplomație indirectă, în care alți lideri, precum Donald Trump, să joace un rol de intermediere: „Dacă președintele Trump se întâlnește cu Putin și apoi cu noi, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim.”

Baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene (sursa: Planet Labs PBC)
Internațional

Un baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene: autoritățile ruse avertizează populația

Un baraj situat în orașul rus Belgorod, aflat aproape de granița cu Ucraina, a fost avariat în urma unui atac cu drone ucrainene, potrivit anunțului făcut luni de autoritățile ruse. Incidentul a dus la o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul artificial din apropiere. Nivelul apei a scăzut cu un metru Conform datelor transmise de Agenția Federală pentru Resursele de Apă din Federația Rusă, nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut cu aproximativ un metru după loviturile cu drone. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Informația a fost confirmată luni de agenția de presă TASS. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele aflate în aval de baraj să manifeste prudență sporită și să urmărească anunțurile oficiale. Ucraina confirmă atacul asupra barajului Comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat duminică loviturile asupra barajului din Belgorod, afirmând că apele râului au inundat pozițiile ruse din apropierea satului Grafovka. Râul afectat se varsă ulterior pe teritoriul ucrainean, în zona unde trupele ruse mențineau un mic cap de pod lângă localitatea Vovciansk, încă din anul 2024. Atacurile asupra barajelor, interzise de dreptul internațional Potrivit legislației umanitare internaționale, atacurile asupra barajelor sau altor structuri hidrotehnice sunt interzise, deoarece deteriorarea acestora poate provoca inundații masive și victime civile. Există însă o excepție: atunci când aceste instalații sunt folosite în scopuri militare, pentru a sprijini operațiuni de război. Precedente: barajul Kahovka și atacurile asupra hidrocentralelor Incidentul din Belgorod amintește de distrugerea barajului Kahovka, aruncat în aer de trupele ruse în vara anului 2023. Explozia a provocat inundații catastrofale în sudul Ucrainei, soldate cu numeroase victime și pagube majore. Totodată, Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că a țintit hidrocentrale de pe fluviul Nipru, într-o strategie de război menită să afecteze infrastructura energetică și civilă a Ucrainei.

Orbán Viktor îl critică pe Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor îl critică pe Trump: sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse, o greșeală

Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat luni că președintele american Donald Trump a greșit atunci când a aprobat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse, subliniind că măsura afectează grav economiile dependente de energie, precum cea a Ungariei. Liderul de la Budapesta a anunțat că va călători în curând la Washington pentru a discuta această problemă direct cu liderul american. Ungaria, dependentă de petrolul și gazele rusești Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu poate renunța brusc la importurile energetice din Rusia, întrucât acest lucru ar duce la o explozie a prețurilor și la blocaje de aprovizionare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Cu președintele Trump discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând penurii de aprovizionare”, a declarat premierul ungar. Critici la adresa sancțiunilor: „O greșeală” Întrebat despre sancțiunile impuse de Washington companiilor petroliere ruse, ca reacție la lipsa unui angajament real al Moscovei față de procesul de pace din Ucraina, Orbán a afirmat că decizia a fost o greșeală din punctul de vedere al Ungariei. „Din perspectiva Ungariei, președintele american a făcut o greșeală cu sancțiunile. Vom căuta o soluție pentru a proteja interesele economiei ungare”, a spus liderul de la Budapesta. Întâlniri diplomatice la Vatican și la Roma În aceeași zi, Viktor Orbán s-a întâlnit la Vatican cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a cerut sprijin pentru eforturile Ungariei de a opri războiul din Ucraina. Ulterior, premierul ungar a avut o întrevedere cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cu care a discutat despre viitorul economiei europene. „Europa, exclusă din peisajul decizional al războiului” Orbán a declarat că Uniunea Europeană nu mai are un rol semnificativ în soluționarea conflictului din Ucraina. „Am delegat americanilor și rușilor capacitatea de a rezolva acest război. Din păcate, Europa este complet exclusă din peisaj”, a afirmat premierul ungar, subliniind că singura soluție realistă este o abordare diplomatică între Washington și Moscova, nu o implicare militară prelungită.

Incident la Ambasada Rusiei, stomatolog exonerat (sursa: romania.mid.ru)
Eveniment

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus clasarea dosarului deschis împotriva medicului stomatolog care, săptămâna trecută, ar fi intenționat să lovească poarta de acces auto a Ambasadei Rusiei din București. Ancheta a stabilit că bărbatul nu a consumat droguri sau substanțe psihoactive și că avea drept de circulație, deși permisul său era suspendat. Procurorii: faptele nu sunt prevăzute de legea penală Potrivit ordonanței emise pe 27 octombrie 2025, procurorul a decis clasarea cauzei pentru acuzațiile de conducere fără permis și conducere sub influența substanțelor interzise, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „Din probele administrate a rezultat că suspectul nu avea suspendat dreptul de a conduce, întrucât i se eliberase o dovadă cu drept de circulație. De asemenea, analizele toxicologice au confirmat că în organismul său nu existau substanțe psihoactive”, a transmis Parchetul. Medicul a negat orice intenție de a pătrunde în ambasadă Procurorii au mai precizat că șoferul nu are alte infracțiuni reținute în sarcina sa, ceea ce înseamnă că a reușit să-i convingă pe anchetatori că nu a dorit să lovească intenționat poarta ambasadei. Medicul a explicat că, în momentul incidentului, încerca doar să întoarcă mașina în dreptul imobilului și că nu a avut nicio intenție de a pătrunde forțat în curtea ambasadei. Potrivit declarațiilor sale, un jandarm aflat la postul de pază ar fi interpretat greșit manevra ca pe un posibil incident de securitate, l-ar fi somaț să se oprească, iar stomatologul, speriat, a coborât din mașină, fiind ulterior imobilizat de forțele de ordine. Cum s-a desfășurat incidentul din 23 octombrie Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul a avut loc pe 23 octombrie, în jurul orei 3:15 dimineața, când un bărbat ar fi încercat să lovească poarta auto a Ambasadei Rusiei. „Jandarmul aflat în postul de pază l-a somat, reușind să-l oprească. A solicitat sprijin, iar în scurt timp au sosit două echipaje de jandarmerie și un echipaj antiterorist al SRI. La vederea acestora, bărbatul a încercat să fugă, dar a fost blocat și imobilizat”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei. Ulterior, Poliția Rutieră a constatat că șoferul avea permisul suspendat, însă, conform Parchetului, deținea o dovadă valabilă de circulație. Astfel, ancheta s-a încheiat fără acuzații penale, iar dosarul a fost închis definitiv.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Amenințarea rusă și contraofensiva franceză (sursa: Facebook/Armée française - Opérations militaires)
Internațional

Franța se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia. Hexagonul accelerează reînarmarea

Generalul Fabien Mandon, noul șef al Statului Major al Armatei franceze, avertizează că țara trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei sau patru ani”, subliniind că Moscova ar putea fi tentată să extindă conflictul pe continentul european. Avertisment direct: Rusia, o amenințare potențială pentru Europa „Primul obiectiv pe care l-am trasat armatei este acela de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, a declarat generalul Fabien Mandon în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit acestuia, un astfel de șoc ar putea lua forma unui „test” militar, care există deja sub diverse forme hibride, dar care ar putea deveni „mult mai violent”. Generalul a precizat că Rusia „poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, ceea ce impune Franței o strategie de apărare solidă și o consolidare rapidă a capacităților militare. Analiza sa se aliniază avertismentelor recente venite din partea serviciilor secrete germane, care au estimat că Rusia s-ar putea afla „în poziția de a intra într-un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029”. „Rusia ne percepe ca pe o Europă slabă colectiv” Generalul Mandon a explicat că Moscova are „percepția unei Europe colectiv slabe” și manifestă o tot mai mare „dezinhibare în recurgerea la forță”. Totuși, el a transmis un mesaj de încredere: „Avem totul pentru a fi siguri de noi. Din punct de vedere economic, demografic și industrial, europenii sunt superiori Rusiei.” În opinia sa, puterea colectivă a Europei este suficientă pentru a descuraja orice agresiune, cu condiția ca statele membre să manifeste unitate și hotărâre. „Rusia nu ne poate speria dacă vrem să ne apărăm”, a subliniat Mandon, pledând pentru fermitate și coeziune strategică la nivel european. Efortul de reînarmare al Franței: bugetul Apărării crește semnificativ Pentru a atinge acest nivel de pregătire, Franța își accelerează efortul bugetar pentru Apărare, care va ajunge la 57,1 miliarde de euro în 2026, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Aceasta reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, ridicând cheltuielile militare la 2,2% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO. Generalul Mandon a subliniat importanța acestei investiții: „Dacă adversarii noștri percep că suntem hotărâți să ne apărăm, pot renunța. Dacă simt că nu suntem pregătiți, nimic nu-i va opri.” Pentru liderul militar francez, consolidarea apărării nu este doar o măsură militară, ci și una de descurajare psihologică, menită să transmită un mesaj clar de forță și reziliență. Dincolo de Rusia: o lume în criză multiplă Generalul Mandon avertizează că amenințarea rusă nu este singura provocare cu care se confruntă Franța. El a evocat și alte crize emergente, de la terorismul din Orientul Mijlociu până la instabilitatea globală crescută: „Situația crapă peste tot”, a declarat el, subliniind nevoia unei armate franceze capabile să reacționeze rapid în fața oricărui tip de amenințare.

Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia condiționează sprijinul pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei

Premierul slovac Robert Fico a declarat miercuri că Slovacia ar putea susține cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă solicitările sale vor fi incluse în concluziile summitului liderilor europeni de la sfârșitul săptămânii. Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei Slovacia este singurul stat membru UE care s-a opus până acum semnării noului pachet de sancțiuni, solicitând garanții privind impactul obiectivelor climatice asupra industriei auto și măsuri pentru reducerea prețurilor ridicate la energie în interiorul blocului comunitar. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Robert Fico a anunțat că va avea o întrevedere cu cancelarul german Friedrich Merz înainte de reuniunea de la Bruxelles, pentru a discuta despre energie și sectorul auto, domenii considerate strategice pentru economia slovacă. „Dacă vom vedea concluziile pe care le-am cerut, le voi analiza din nou în această seară și, probabil, îi voi spune cancelarului Merz că suntem de acord cu cel de-al 19-lea pachet”, a declarat Fico, menționând că o parte dintre cerințele Slovaciei au fost deja incluse în documentul final al summitului. Slovacia, un partener dificil în negocierile europene Bratislava a întârziat și adoptarea pachetului anterior de sancțiuni, invocând probleme legate de planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia. În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, planurile energetice pot fi adoptate prin majoritate calificată, ceea ce a generat tensiuni politice la nivel european. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni include noi măsuri energetice și financiare, iar Slovacia și-a prezentat condițiile de sprijin încă din urmă cu o lună. Fico: „Sancțiunile afectează Europa mai mult decât Rusia” Premierul slovac și-a exprimat în repetate rânduri criticile față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene, susținând că efectele negative se resimt mai puternic în economiile europene decât în Rusia. Robert Fico a rupt rândurile cu aliații europeni, adoptând o poziție deschis pro-Moscova. De la revenirea sa la putere, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut relațiile comerciale cu Moscova, inclusiv importurile de energie, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a Slovaciei.

Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului (sursa: Tass)
Internațional

Antreprenorii ruși, în pragul revoltei: taxele impuse pentru finanțarea războiului îi ruinează

Cel mai recent val de creșteri de impozite din Rusia, conceput pentru a consolida finanțele statului în contextul continuării războiului din Ucraina, amenință până la 10% dintre firmele mici. Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului Mulți antreprenori avertizează că nu vor putea supraviețui noilor reguli fiscale și vor fi nevoiți să închidă afacerile sau să treacă în economia gri. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Rusia a început majorarea treptată a impozitelor încă din 2023, al doilea an de conflict, crescând impozitele pe venit și pe profit pentru a acoperi cheltuielile militare – cele mai ridicate de la sfârșitul Războiului Rece. Reducerea pragului de scutire de TVA lovește întreprinderile mici Noul regim fiscal prevede scăderea pragului anual de venituri pentru scutirea de TVA de la 60 de milioane la 10 milioane de ruble (aproximativ 123.000 de dolari). Măsura urmează să intre în vigoare în 2026, după aprobarea de către Parlament. „Este un șoc pentru toate întreprinderile mici”, a declarat Serghei Borisov, președintele organizației „Opora”, care reprezintă interesele sectorului IMM. Aceasta, împreună cu alte organizații, a trimis o scrisoare Parlamentului rus pentru a opri adoptarea inițiativei. Conform propunerilor, companiile cu venituri între 10 și 250 de milioane de ruble, până acum scutite de TVA, vor trebui să plătească un impozit de până la 5% și să angajeze contabili pentru gestionarea noilor obligații. Peste 700.000 de antreprenori, afectați direct Organizația Opora estimează că aproximativ 700.000 de antreprenori, adică o zecime din totalul clasei antreprenoriale din Rusia, vor fi afectați de noile reglementări. Un sondaj realizat în rândul a 11.000 de proprietari de afaceri arată că o treime plănuiesc să-și închidă activitatea, iar o proporție similară ar putea migra în economia informală, renunțând complet la plata impozitelor. „Am funcționat ani de zile într-un sistem simplificat și clar. Acum costurile vor exploda și nu știm cum vom supraviețui”, a declarat Serghei Pahomov, proprietar al unui magazin alimentar din centrul Moscovei. TVA mai mare pentru toți: 22% în loc de 20% Pe lângă schimbările care vizează IMM-urile, guvernul rus analizează și majorarea cotei generale de TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar urma să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble la bugetul de stat. Banii ar urma să acopere cheltuielile militare și deficitul bugetar tot mai mare. Contribuția IMM-urilor la economia rusă Conform datelor Ministerului Economiei, întreprinderile mici și mijlocii generează peste 20% din PIB-ul Rusiei și angajează 31 de milioane de persoane, reprezentând circa 40% din forța de muncă națională. Guvernul speră ca noile măsuri fiscale să aducă 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,5 miliarde de dolari) în plus la buget. Însă organizația Opora estimează că impactul negativ asupra mediului de afaceri va depăși veniturile obținute: costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la 420 de miliarde de ruble – dublul sumei pe care guvernul intenționează să o încaseze. Antreprenorii cer revizuirea măsurilor fiscale În scrisoarea adresată Parlamentului, reprezentanții mediului de afaceri au propus stabilirea pragului de TVA la 30 de milioane de ruble, în locul celor 10 milioane propuse. „Înțelegem necesitatea creșterii veniturilor bugetare pentru apărare și securitate, dar consecințele pentru microîntreprinderi vor fi devastatoare”, se arată în document. Confruntat cu criticile, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat în Parlament că este dispus să ajusteze propunerea, fără a oferi însă detalii suplimentare. Guvernul justifică măsura prin combaterea evaziunii Ministerul Finanțelor susține că reformele vor limita practicile frauduloase prin care companiile mari își împart activitatea în entități mai mici pentru a evita taxele. P rin reducerea pragului de scutire, autoritățile speră să descurajeze divizările artificiale și să crească transparența fiscală. „Luați bani de la cei mari, nu de la noi” – reacțiile micilor afaceri Antreprenorii consideră însă că vor fi victimele colaterale ale reformei. „Luați bani de la marii rechini, nu de la noi, cei mici. Deja ne storc de viață”, a spus Irina Pankratova, proprietara unui atelier de croitorie din Moscova. Și Anna Slavutina, creatoare de bijuterii cu trei magazine, avertizează că noul regim fiscal ar putea forța închiderea unor afaceri de familie. „Unul dintre magazinele noastre a fost pe pierdere tot anul. Clienții ne întreabă dacă vom închide. Ce le pot spune? Vom vedea. Dacă se întâmplă asta, statul va pierde impozite”, a spus antreprenoarea. O reformă fiscală care riscă să slăbească economia reală Deși Kremlinul justifică măsurile prin nevoia de a finanța efortul de război și de a reduce deficitul, efectele secundare asupra mediului de afaceri ar putea fi dramatice. Cu mii de firme mici în pragul falimentului, Rusia riscă să își împingă o parte semnificativă a economiei în zona informală, diminuând pe termen lung baza fiscală și încrederea antreprenorilor.

România va doborî dronele rusești neautorizate (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

România va doborî dronele rusești care intră neautorizat în spațiul aerian

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că dronele rusești care pătrund pe teritoriul României vor fi doborâte. Ordin clar pentru forțele armate Oficialul a precizat că piloții și echipajele implicate în operațiunile de apărare au primit ordin ferm de angajare a țintelor care încalcă spațiul aerian național. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întrebat dacă următoarea dronă rusească detectată va fi doborâtă, Moșteanu a confirmat că forțele aeriene române și partenere au deja autorizarea de a acționa imediat. „Cu siguranță, pilotul sau cei angajați în operațiune vor avea ordinul de a o doborî. Și azi-noapte am avut drone foarte aproape de granița noastră, iar avioanele – ale noastre și ale partenerilor germani – au avut acest accept de a angaja ținta dacă ar fi intrat în spațiul aerian românesc”, a declarat ministrul Apărării la Palatul Parlamentului. Spațiul aerian al României, monitorizat permanent Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), spațiul aerian românesc nu a fost încălcat de dronele folosite de Rusia în atacurile asupra localităților ucrainene de pe malul Dunării, în apropierea graniței româno-ucrainene. MApN a confirmat că există aprobare prealabilă pentru doborârea oricărei ținte aeriene care ar pătrunde în spațiul național.

Sabotaj rusesc în România, dejucat de SRI (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Eveniment

Tentativă de sabotaj rusesc în România, dejucată de SRI. Dispozitive incendiare, interceptate

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că, în cooperare cu parteneri naționali și internaționali, a împiedicat o nouă tentativă de sabotaj orchestrat de Federația Rusă pe teritoriul României, care viza distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei Nova Post, din București. Operațiune de sabotaj cu implicații internaționale Potrivit comunicatului, acțiunea a fost desfășurată de SRI, în colaborare cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și cu servicii partenere externe. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD În urma operațiunii, autoritățile au identificat doi cetățeni ucraineni implicați în complot, aflați sub coordonarea directă a serviciilor secrete ruse. Scopul acestora era distrugerea prin incendiere a unui sediu al Nova Post, cea mai mare companie privată de curierat ucraineană, prezentă și în România. Dispozitive incendiare ascunse în colete Pe 14 și 15 octombrie, echipele SRI au identificat și monitorizat doi cetățeni ucraineni care au intrat în România dinspre Polonia și s-au deplasat spre București. Aceștia au depus la sediul Nova Post două colete ce conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal și disimulate în căști audio și piese auto. În interior au fost descoperite și componente GPS, folosite pentru localizarea și monitorizarea transportului. „Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor”, a transmis SRI. Mod de operare sofisticat și legături cu rețele de sabotaj rusești Expertiza preliminară a arătat un modus operandi complex, bazat pe utilizarea unor substanțe incendiare periculoase – termit și nitrat de bariu – și pe disimularea dispozitivelor cu posibilitatea declanșării de la distanță. Cei doi cetățeni ucraineni au adoptat măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații, ceea ce indică o instruire prealabilă. Potrivit SRI, datele obținute confirmă că suspecții fac parte dintr-o rețea extinsă de sabotori activă în mai multe țări europene, controlată de serviciile secrete ale Federației Ruse. Ținta acestei rețele: infrastructura logistică a companiei Nova Post, esențială pentru conexiunile dintre Ucraina și diaspora sa. România, țintă a agresiunilor hibride „România continuă să rămână, împreună cu alte state din estul Europei precum Polonia și Republica Moldova, țintă a agresiunilor Federației Ruse”, a declarat Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI. Acesta a explicat că obiectivele Moscovei sunt similare în toate statele din regiune: destabilizarea ordinii publice, crearea de tensiuni sociale și influențarea societății în perioade electorale. În paralel, se urmărește diminuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin tentative de a afecta infrastructura economică a companiilor ucrainene care operează în state partenere. Cooperare internațională și intervenție rapidă Ovidiu Marincea a subliniat că structurile de forță din România și din statele vecine „acționează unitar și concertat pentru contracararea acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse”. „Acțiunea din aceste zile arată nivelul excelent de cooperare, nu doar pe linie investigativă, ci și judiciară”, a precizat purtătorul de cuvânt al SRI. Doi suspecți ucraineni, arestați preventiv DIICOT a confirmat că a dispus reținerea a doi cetățeni ucraineni, în vârstă de 21 și 24 de ani, cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Conform probelor, aceștia au pătruns pe teritoriul României și, la data de 15 octombrie, au depus la sediul Nova Post din Sectorul 3, București, două colete cu dispozitive incendiare artizanale. Spațiul vizat se află la parterul unui bloc de locuințe, într-o zonă centrală. În caz de incendiu, focul s-ar fi putut propaga rapid la clădirile învecinate, punând în pericol viața unui număr mare de persoane și provocând pagube materiale majore. Cu sprijinul specialiștilor pirotehniști ai SRI, dispozitivele au fost dezamorsate în siguranță. Ulterior, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a celor doi suspecți pentru 30 de zile. România și Polonia, parte dintr-o anchetă comună „Informațiile preliminare indică faptul că suspecții au creat o rută pentru trimiterea de explozibili prin Polonia și România către Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale din Polonia. Unul dintre suspecți, un ucrainean de 21 de ani, a fost reținut lângă Varșovia, în timp ce colegii săi au fost arestați de serviciile speciale române la București, potrivit sursei citate. România, partener strategic în protejarea securității regionale Această nouă operațiune confirmă faptul că România joacă un rol-cheie în protejarea flancului estic al Europei împotriva acțiunilor hibride orchestrate de Federația Rusă. Cooperarea eficientă dintre SRI, DIICOT și partenerii internaționali a permis prevenirea unei catastrofe potențiale și identificarea unei rețele transfrontaliere de sabotaj care amenință stabilitatea regiunii. Autoritățile române continuă investigațiile în cooperare cu partenerii din Polonia și alte state europene, pentru a documenta integral structura rețelei și legăturile sale cu serviciile rusești de informații.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră