duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2555 articole
Internațional

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni

Cenzura internetului în Rusia atinge un nou nivel, pe fondul consolidării regimului autoritar al lui Vladimir Putin. Restricțiile impuse online nu mai vizează doar opoziția sau conținutul considerat periculos, ci afectează direct viața de zi cu zi a milioane de cetățeni. Revolta utilizatorilor Frustrarea populației este ilustrată de un videoclip devenit viral pe Instagram, chiar dacă platforma este blocată în Rusia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Un utilizator, Stanislav, critică vehement situația: „Plătesc pentru internet, plătesc pentru VPN, iar statul plătește ca să fie blocat. Plătim de două ori pentru un produs inferior. Banii mei lucrează împotriva mea!” Ulterior, videoclipul a fost ascuns, iar contul autorului a devenit privat, semn al temerii față de represalii. De la acceptare la restricții fără precedent Deși majoritatea rușilor au acceptat războiul din Ucraina și regimul autoritar, noile măsuri privind internetul marchează o schimbare semnificativă. Ultimele proteste majore au avut loc în urmă cu aproape patru ani, în contextul mobilizării rezerviștilor. Acum, însă, ingerințele statului în viața cotidiană ating un nivel fără precedent, chiar și pentru standardele Rusiei. Platformele occidentale, eliminate din spațiul digital Rețelele sociale occidentale precum X, Instagram sau Facebook sunt deja blocate. YouTube este sever limitat și devine aproape inutil fără utilizarea unui VPN – un serviciu plătit care redirecționează traficul prin servere externe. Noile măsuri merg însă mai departe decât atât. WhatsApp și Telegram, ținte ale noii cenzuri Autoritățile ruse au început să restricționeze și aplicațiile de mesagerie criptată, precum WhatsApp și Telegram. Utilizatorii se confruntă cu mesaje care nu mai ajung la destinație și apeluri care nu mai pot fi efectuate. Scopul este promovarea aplicației Max, un serviciu controlat de stat, care permite monitorizarea completă a comunicațiilor. Elevii, profesorii și angajații din sectorul public sunt obligați să instaleze și să utilizeze această aplicație. Criticile la adresa regimului, pedepsite penal Cenzura nu se limitează la infrastructura digitală. Orice critică la adresa Kremlinului sau a războiului poate atrage consecințe grave. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, aproximativ 1.400 de persoane au fost condamnate pentru „discreditarea armatei”. Dintre acestea, 357 au fost încarcerate, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info. Internetul, controlat până la nivel tehnic Statul rus nu se mai limitează la blocarea aplicațiilor, ci intervine direct asupra accesului la internet. La începutul lunii, internetul mobil din Moscova a fost întrerupt timp de o săptămână, iar de atunci funcționează instabil. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni. Consecințele sunt vizibile: aplicațiile de navigație nu mai funcționează, iar locuitorii capitalei revin la soluții tradiționale, cumpărând hărți pe hârtie și stații radio. Costuri economice și justificări oficiale Haosul digital are și un impact economic semnificativ, estimat la milioane de pierderi. Kremlinul justifică aceste măsuri prin „securitatea cetățenilor”, invocând necesitatea de a preveni atacurile cu drone și scurgerile de informații către Ucraina. Aceste metode drastice au fost utilizate pentru prima dată în urmă cu un an, dar acum sunt aplicate la scară mult mai largă. Influencerii și elitele, tot mai critice Chiar și susținători ai regimului încep să critice restricțiile. Influencerii se tem că își vor pierde audiența și veniturile din publicitate, iar unii consideră că blocarea Telegram avantajează inamicul. Aplicația este utilizată inclusiv de militarii ruși, în ciuda nemulțumirii Ministerului Apărării. Critici au apărut și din rândul elitei. Evgheni Primakov, șeful agenției Rossotrudnicestvo, a avertizat că închiderea Telegram ar fi celebrată de Ucraina drept „o zi a victoriei”. Presiuni politice înainte de alegeri Chiar și politicienii opoziției tolerate din Duma încearcă să se opună restricțiilor, în contextul alegerilor care se apropie. Comunicarea lor se bazează în mare parte pe Telegram. Partidul Comunist a propus măsuri împotriva blocării aplicației, însă fără succes până în prezent. Limitele tehnice ale cenzurii În ciuda controlului strict, sistemul de cenzură ar putea întâmpina obstacole tehnice. Potrivit ediției ruse a revistei Forbes, autoritatea de reglementare Roskomnadzor operează deja la limita capacităților sale, ceea ce ar putea duce la ridicarea parțială a unor restricții.

Viața rușilor sub cenzura internetului (sursa: Pexels/Aghyad Najjar)
Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Foto: X CINC_AFU
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

„Mr. Nobody Against Putin” criticat de Rusia (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

Rusia acuză documentarul Oscar despre îndoctrinare în școlile rusești: încalcă drepturile copiilor

Un documentar recent premiat cu Oscar, „Mr. Nobody Against Putin”, se află în centrul unei controverse după ce un organism oficial din Rusia a acuzat producția că ar fi folosit imagini cu minori fără acordul părinților. Filmul expune mecanismele de propagandă și îndoctrinare din școlile rusești. Acuzațiile Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Consiliul prezidențial rus pentru drepturile omului, un organism cu rol consultativ, a anunțat că a transmis solicitări către organizatorii Premiilor Oscar și către directorul general al UNESCO. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Instituția cere verificarea respectării normelor etice și juridice în acordarea premiului pentru acest documentar. Potrivit reprezentanților Consiliului, filmul ar include imagini cu minori realizate fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali. Aceștia susțin că materialele video ar fi fost inițial filmate în scop educațional, iar utilizarea lor într-un documentar ar depăși limitele legale și morale. Mai mult, autoritățile ruse afirmă că părinții copiilor care apar în film au sesizat instituțiile competente pentru a-și apăra drepturile. Povestea din spatele filmului: un profesor devenit avertizor de integritate Documentarul are la bază înregistrările realizate de Pavel Talankine, profesor într-o școală din Karabaș, o localitate din Munții Ural. În calitate de responsabil cu filmarea evenimentelor școlare, acesta a surprins modul în care propaganda autorităților ruse s-a intensificat în rândul elevilor după declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie 2022. Opoziția sa față de război l-a determinat pe Talankine să părăsească Rusia în vara anului 2024. El a luat cu sine hard-disk-urile care conțineau imaginile filmate, acestea devenind ulterior fundamentul documentarului. Filmul, cu o durată de 90 de minute, este co-regizat de Talankine și regizorul american David Borenstein și a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun documentar. Reacția Kremlinului și tăcerea oficială În ciuda controversei generate, Kremlinul a evitat să comenteze în mod direct conținutul documentarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că nu a vizionat filmul, evitând astfel o poziție oficială clară. De asemenea, agenția de presă rusă Ria Novosti nu a inclus documentarul în lista oficială a câștigătorilor Premiilor Oscar, publicată recent. Mesajul filmului: complicitatea tăcută și pierderea libertății La ceremonia de decernare a premiilor, regizorul David Borenstein a subliniat miza profundă a documentarului. Acesta a declarat că filmul explorează modul în care o societate își poate pierde libertatea prin gesturi aparent minore de complicitate. „Este vorba despre momentul în care nu reacționăm, când acceptăm abuzurile sau când controlul asupra mass-media devine normă”, a explicat regizorul, sugerând că tăcerea colectivă poate contribui la consolidarea unor regimuri autoritare.

Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni Foto: Kremlin.ru Putin și fostul ayatollah, Ali Khamenei, la Teheran, în 2017
Internațional

Putin l-a luat în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni

Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah iranian Mojtaba Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni și să-și vindece rănile, susține o publicație din Kuweit, Al-Jarida, citată de United24, un site de știri din Ucraina. Nu este prima oară când Rusia oferă protecție și tratament medical unor lideri autocrați sprijiniți de regimul de la Kremlin. Printre ei: fostul lider sirian Bashar al-Assad, fostul președinte al Ucrainei, Viktor Yanukovic, sau ex-președintele Venezuelei, Nicolas Maduro.  Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni „Mojtaba Khamenei, recent numit noul Lider Suprem al Iranului, ar fi fost transportat în secret la Moscova cu un avion militar rus pentru a primi îngrijiri medicale de urgență, a relatat Al-Jarida pe 16 martie. Transferul strict secret a fost considerat necesar din cauza stării grave de sănătate a lui Khamenei și a amenințărilor de securitate tot mai mari din Iran. O sursă de rang înalt apropiată Liderului Suprem a dezvăluit că acesta a suferit o operație reușită la sosirea în Rusia și se recuperează în prezent într-un spital privat situat în incinta unui palat prezidențial.  Se pare că serviciile de securitate iraniene au aprobat mutarea din cauza temerilor intense că serviciile secrete israeliene ar putea urmări medicii și specialiștii locali pentru a identifica locația lui Khamenei, în contextul declarației publice a Israelului că îl va viza pe noul lider. Transferul medical a fost propus personal de liderul rus Vladimir Putin în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. După o analiză atentă din partea oficialilor iranieni, Khamenei a fost transportat cu avionul în acea seară, însoțit de o echipă de medici iranieni care să colaboreze cu personalul medical rus. Între timp, scepticismul cu privire la capacitatea actuală de guvernare a Liderului Suprem este în creștere. O sursă iraniană apropiată taberei reformiste a declarat pentru Al-Jarida că primul mesaj oficial al lui Khamenei de la atacuri a fost probabil redactat de Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, remarcând similitudini izbitoare cu declarațiile anterioare ale lui Larijani”, scrie United24. 

AfD cere petrol importat din Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

Premierul Belgiei propune acord energetic cu Rusia (sursa: Facebook/Bart De Wever)
Internațional

Premierul Belgiei propune „normalizarea relațiilor cu Rusia”: Europa are nevoie de energie ieftină

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a redobândi accesul la energie mai ieftină.  Declarațiile liderului belgian au stârnit reacții în interiorul Uniunii Europene și chiar în propriul guvern, fiind interpretate ca o deschidere către un posibil dialog economic cu Rusia, în pofida sancțiunilor aflate în vigoare. Bart De Wever: Europa trebuie să ajungă la un acord cu Rusia Într-un interviu acordat publicației belgiene L’Echo, premierul Bart De Wever a susținut că Uniunea Europeană are puține opțiuni reale pentru a influența Rusia în actualul context geopolitic. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Potrivit acestuia, livrările de arme către Ucraina nu reprezintă o amenințare suficientă pentru Kremlin, iar sancțiunile economice nu pot paraliza economia rusă fără sprijinul deplin al Statelor Unite. „Dacă nu putem reprezenta o amenințare pentru Vladimir Putin prin trimiterea de arme Ucrainei și nu putem sufoca economic Rusia fără ajutorul SUA, ne rămâne o singură soluție: să ajungem la un acord”, a explicat premierul belgian. În opinia sa, Europa trebuie să își consolideze apărarea, dar și să regândească relația cu Moscova. „Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitarizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a afirmat De Wever. Lideri europeni care gândesc la fel, dar nu o spun public Premierul belgian susține că există și alți lideri europeni care împărtășesc această perspectivă, însă evită să o exprime public. „Există lideri europeni care sunt de acord cu această idee, dar niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat el. În viziunea sa, încheierea conflictului din Ucraina ar fi în interesul Europei, însă acest lucru trebuie făcut fără a subestima riscurile reprezentate de Vladimir Putin. Decizia SUA privind petrolul rusesc amplifică tensiunile Declarațiile premierului belgian vin într-un moment sensibil pentru politica energetică europeană. Recent, Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbărilor globale în aprovizionarea cu energie cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această decizie a generat îngrijorare în Uniunea Europeană, unde există temeri că Rusia ar putea obține venituri suplimentare din exporturile de petrol, fonduri care ar putea fi folosite pentru finanțarea armatei. UE respinge ideea reluării importurilor de energie rusească Reacția Bruxellesului nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a reamintit că Uniunea Europeană a decis deja să renunțe la importurile de energie din Rusia. Potrivit acestuia, continuarea acestei strategii este „extrem de importantă”, deoarece UE nu trebuie să contribuie indirect la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. În plus, Europa nu trebuie să permită Moscovei să folosească energia ca instrument de presiune politică sau economică. Oficialul european a subliniat că independența energetică rămâne o prioritate strategică pentru blocul comunitar. Divergențe chiar în guvernul belgian Declarațiile premierului Bart De Wever au provocat reacții și în interiorul executivului belgian. Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, s-a distanțat de poziția șefului guvernului, afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, dar acesta nu trebuie confundat cu o normalizare a relațiilor. „Dialogul este necesar, dar dialogul nu înseamnă normalizare. Este o diferență esențială”, a explicat Prevot. Totuși, atât premierul De Wever, cât și ministrul de externe au reiterat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Planul privind activele rusești blocate a fost blocat de Belgia Premierul belgian s-a remarcat și la finalul anului trecut prin blocarea unui plan propus de Comisia Europeană. Proiectul prevedea confiscarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană și utilizarea acestora pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Majoritatea acestor active sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles a considerat că o astfel de măsură ar putea expune țara la posibile represalii din partea Rusiei. În urma opoziției belgiene, liderii europeni au renunțat la planul inițial. UE va finanța împrumutul pentru Ucraina prin datorie comună Ca alternativă, Uniunea Europeană a decis să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin emiterea de datorie comună europeană. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor fi responsabile pentru rambursarea acestuia. Teoretic, Ucraina ar trebui să returneze banii doar dacă Rusia va plăti în viitor reparații de război — un scenariu considerat puțin probabil de mulți analiști. Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut scutiri de la garantarea împrumutului Mecanismul de garantare a împrumutului a întâmpinat însă opoziția unor state membre. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au cerut și au obținut excluderea de la participarea la garanțiile financiare, amenințând că vor bloca întregul mecanism prin veto. Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că Ucraina nu va putea rambursa acest împrumut, iar în final statele UE ar putea fi nevoite să suporte costurile. În prezent, mecanismul financiar rămâne blocat, după ce Viktor Orbán a folosit din nou veto-ul, ca reacție la oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.

UE prelungește sancțiunile Rusiei, Slovacia cedează (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a reușit, în ultimul moment, să prelungească sancțiunile individuale impuse Rusiei după invazia Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat să mai blocheze procedura. Decizia permite menținerea restricțiilor împotriva a aproximativ 2.500 de oligarhi, oficiali și entități ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a lansat pe 14 martie procedura scrisă pentru reînnoirea sancțiunilor, cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Potrivit unui oficial european citat de surse diplomatice, procedura a fost necesară pentru a evita anularea automată a sancțiunilor. Restricțiile individuale impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 trebuie reînnoite la fiecare șase luni, iar decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. Dacă acordul nu ar fi fost obținut înainte de termenul limită, sancțiunile ar fi fost anulate automat. Slovacia a cerut eliminarea unor oligarhi ruși de pe listă În timpul negocierilor, Slovacia a solicitat eliminarea de pe lista sancțiunilor a două nume importante din mediul de afaceri rus: Alișer Usmanov, miliardar rus cu influență majoră în industrie Mihail Fridman, cofondator al grupului financiar Alfa Bratislava a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor dacă aceste solicitări nu sunt acceptate. În cele din urmă, însă, autoritățile slovace au renunțat la această cerință, permițând adoptarea deciziei. Aproximativ 2.500 de persoane și companii ruse sunt sancționate Lista sancțiunilor UE include aproximativ 2.500 de persoane și entități ruse, printre care oficiali ai Kremlinului, oligarhi și companii considerate apropiate de regimul de la Moscova. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană includ: înghețarea activelor în statele membre ale UE interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene Aceste sancțiuni reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune economică exercitate de UE asupra Rusiei. Ungaria continuă să blocheze noi măsuri împotriva Rusiei Deși sancțiunile existente au fost reînnoite, tensiunile din interiorul UE rămân. Ungaria continuă să se opună adoptării unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Budapesta blochează, de asemenea, lansarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cerând reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În trecut, atât Ungaria, cât și Slovacia au amenințat de mai multe ori că vor bloca prelungirea sancțiunilor, cerând eliminarea unor persoane sau companii de pe lista neagră. De fiecare dată însă, negocierile au dus la un compromis, adesea chiar înainte de expirarea termenului limită.

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei: după ce, luni întregi, suveraniștii au insistat pe faptul că susțin regimul republican de la Casa Albă, azi au adoptat aceeași atitudine anti-americană ca premierii socialiști ai Spaniei și Marii Britanii.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România AUR, SOS,  POT și Grupul Întâi Pace au refuzat să voteze solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioanele implicate în conlfictul cu Iranul.  Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Spania și Marea Britanie au respins solicitarea SUA de a folosi baze aeriene de pe teritoriul lor. Guvernul de la Londra a revenit asupra poziției inițiale după ce Iranul a atacat bazele britanice din Cipru. Președintele Trump a amenințat Spania cu sancțiuni comerciale.  Azi, liderii suveraniști au sugerat că SUA atrage România în război și au reproșat administrației Trump faptul că cooperează cu președintele Nicușor Dan, recunoscând astfel alegerile din 2025.  „Bunicii și părinții noștri și-au pus speranța în America. Acum vrem să știm ce votăm. Alegerile ne-au fost anulate și decizia de azi e luată de o putere nelegitimă. Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Fiți ca ambasador un aliat al românilor, și nu un stăpân. Noi spunem astăzi Da, păcii și spunem azi românilor că nu merităm în 2026 să fim conduși de această coaliție care pun în pericol poporul român”, a perorat Simion.  „Dacă te racordezi la un curent internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi”, a mai susținut liderul AUR.  Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a fost chiar mai agresiv, la Antena 3: „Sigur este o situație deosebită, e ceva ascuns, ceva care este trecut în documentele secrete trimise de CSAT în Parlament (...) România ar putea intra în război prin această decizie, pentru că ea  excede legislației, prin trimiterea la Parlament”.  Nici SOS nu a avut o poziție diferită: „Dle prim-ministru vă solicit public să ne comunicați atât timp cât pe teritoriul României ce exercițiu fac acestea? Solicit să revenim către președinte să întrebăm pentru ce exercițiu sunt trimise aceste trupe și dacă se vor întoarce în SUA sau merg în altă parte” - deputatul Țiu. 

SUA avertizează Rusia pentru sprijinul dat Iranului (sursa: CBS News)
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane, a anunțat Washington Post, azi, citând surse oficiale din Statele Unite.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a descris schimbul de informații ca fiind „un efort destul de cuprinzător”, deși amploarea asistenței oferite de Rusia Iranului a rămas neclară, scrie Washington Post. Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Se pare că informațiile furnizate arătau locațiile navelor de război și ale avioanelor americane. Aceste acuzații au apărut după ce șase soldați americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu drone iraniene în Kuweit, duminică. Doi dintre oficialii citați în raport au afirmat că nu există semne că China ar ajuta apărarea Iranului, în ciuda legăturilor strânse dintre Beijing și Teheran. Analiștii au afirmat că presupusa partajare de informații ar corespunde modelului atacurilor iraniene, inclusiv atacurile asupra centrelor de comandă și control, sistemelor radar și structurilor militare temporare. Stația CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost, de asemenea, atacată în ultimele zile. Acest lucru indică faptul că acest conflict se extinde și include acum unul dintre cei mai mari concurenți nucleari ai SUA, cu „capacități de informații excepționale”, a remarcat The Post, adăugând că acest lucru marchează și o schimbare față de ceea ce credeau anterior experții, și anume că Rusia se va ține departe de conflict și își va limita răspunsul la condamnări diplomatice. Capacitatea Iranului de a localiza forțele americane a fost afectată de când Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri devastatoare asupra țării în acest weekend, au declarat oficialii americani. În plus, deși Iranul deține sateliți militari, nu are propria rețea extinsă.  Moscova nu a răspuns imediat la aceste acuzații. Kremlinul a declarat joi că Iranul nu a solicitat sprijinul militar al Rusiei de la izbucnirea războiului. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Rusia, alături de China, un alt aliat al Iranului, „nu este cu adevărat un factor” în campania militară a Washingtonului împotriva Iranului.

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

Merz îi cere lui Trump presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Merz îi cere lui Trump mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

„Flota fantomă” rusă, navă scufundată în largul Libiei (sursa: Telegram/ASTRA)
Internațional

O navă din „flota fantomă” a Rusiei s-a scufundat în largul Libiei: explozii și incendiu la bord

Autoritatea Porturilor și a Transportului Maritim din Libia a anunțat scufundarea metanierului Artic Metagaz, o navă care transporta gaze naturale lichefiate (GNL) și care făcea parte din așa-numita „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul s-a produs în apele teritoriale libiene, după izbucnirea unui incendiu puternic la bordul navei. Explozii urmate de un incendiu masiv la bord Potrivit autorităților maritime libiene, nava a transmis un apel de urgență în care echipajul a raportat explozii bruște la bord. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Acestea au fost urmate de un incendiu de proporții, care a dus în cele din urmă la scufundarea completă a metanierului. Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre cauza incendiului care a provocat dezastrul. Ce s-a întâmplat cu echipajul navei Centrul de salvare libian, în cooperare cu autoritățile maritime din Malta, a intervenit pentru salvarea echipajului. Toți cei 30 de membri aflați la bord au fost recuperați în siguranță și se află într-o stare bună de sănătate, potrivit informațiilor oficiale. Unde s-a produs incidentul și ce traseu avea nava Scufundarea metanierului Artic Metagaz a avut loc la aproximativ 130 de mile marine nord de portul Sirte. Nava plecase din portul rus Murmansk și urma să ajungă în portul egiptean Port Said, transportând gaze naturale lichefiate. Navă sancționată de Uniunea Europeană Artic Metagaz se afla pe lista celor aproape 600 de nave sancționate de Uniunea Europeană, cărora li s-a interzis accesul în porturile europene și furnizarea de servicii maritime. Aceste nave fac parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a continua exporturile de energie în pofida sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Maghiari din armata Ucrainei, capturați de ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Maghiari care au luptat pentru Ucraina, capturați de armata rusă: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: BRICS nu oferă sprijin militar în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră