sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2419 articole
Internațional

Guvernul britanic dă undă verde armatei să doboare dronele rusești suspecte

Guvernul britanic a decis să acorde forțelor armate dreptul de a doborî dronele neidentificate care survolează bazele militare. Măsura vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de drone suspecte observate în spațiul aerian al mai multor țări europene în ultimele săptămâni. Măsura anunțată de ministrul britanic al apărării, John Healey Într-un discurs programat luni seara, extrase din care au fost publicate în avans, ministrul apărării John Healey a precizat că noile reglementări vor permite „doborârea dronelor neidentificate deasupra siturilor militare britanice”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Vom face întotdeauna tot ce este necesar pentru a proteja poporul britanic”, a declarat Healey, subliniind că siguranța națională rămâne o prioritate absolută pentru guvernul de la Londra. Incidentul din München, semnal de alarmă pentru Europa Anunțul Londrei vine după o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al unor state europene, inclusiv Polonia, Danemarca și Germania. Activitatea aeroportului din München a fost paralizată timp de 48 de ore din cauza unor astfel de aparate de zbor neidentificate, care au fost atribuite dronelor rusești. Potrivit aliaților europeni ai Kievului, Moscova ar testa sistemele de apărare aeriană ale NATO, într-o strategie de escaladare a tensiunilor în Europa. Schimbare majoră în protocolul militar britanic Până acum, armata britanică era autorizată doar să devieze sau să bruieze dronele suspecte, intervenind fizic asupra lor doar în circumstanțe extreme. Noile reguli oferă libertate de acțiune totală în cazul dronelor care amenință securitatea națională, permițând doborârea acestora imediat ce sunt identificate ca pericol. Dronelor necunoscute, tot mai frecvente deasupra bazelor americane din Marea Britanie În 2024, mai multe baze aeriene britanice folosite de forțele americane au raportat prezența unor drone de origine necunoscută. O anchetă comună a fost lansată de armatele Statelor Unite și Regatului Unit, însă până în prezent nu au fost comunicate rezultate concrete privind proveniența aparatelor. Aceste baze, precum cea de la Lakenheath (estul Angliei), sunt de importanță strategică pentru forțele americane, care au desfășurat aici avioane de vânătoare F-22A după bombardamentele SUA asupra siturilor nucleare iraniene, din iunie. Europa se pregătește de o nouă eră a apărării anti-drone Confruntată cu amenințarea tot mai mare a dronelor, Comisia Europeană a anunțat, în octombrie, planuri pentru construirea unui „zid anti-drone” la nivel continental. De asemenea, Germania a permis, la începutul lunii octombrie, poliției federale să doboare dronele care reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Londra autorizează doborârea dronelor suspecte (sursa: Facebook/John Healey)
Rusia, amenințată de șeful Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Rusia va importa benzină, penurie de combustibil (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umilit: Rusia va importa benzină, după decimarea rafinăriilor de dronele ucrainene

Guvernul rus a decis să elimine taxa de import pentru benzină, în contextul în care mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit de combustibil provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Vicepremierul Alexander Novak a declarat miercuri că această măsură le permite operatorilor economici să importe liber benzină și produse petroliere. Alexander Novak: „Importurile de benzină sunt permise” Potrivit oficialului rus, legislația în vigoare permite importurile, iar Executivul a acționat rapid pentru a facilita accesul companiilor la piața externă. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această posibilitate există. Legislația noastră permite importurile, iar Guvernul Rusiei a redus taxa de import impusă anterior, de 5%, care era, în principiu, prohibitivă”, a explicat Novak. El a adăugat că, odată cu reducerea taxei la zero, operatorii pot aduce benzină și alte produse petroliere fără bariere fiscale. Penurie de combustibil în mai multe regiuni din Rusia Decizia vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești. Ținta principală a acestor lovituri au fost rafinăriile de petrol, esențiale pentru alimentarea economiei și a frontului militar. Ca urmare, ratele de procesare a țițeiului au scăzut cu cel puțin 7% în ultimele două luni, generând un deficit de benzină în mai multe regiuni ale Federației Ruse. Această criză a afectat lanțul de aprovizionare și a dus la creșterea tensiunilor pe piața internă a carburanților. Impact economic: Rusia anticipează o creștere modestă a PIB-ului Problemele din sectorul energetic se adaugă unei economii ruse aflate deja în încetinire accentuată. Guvernul de la Moscova estimează pentru 2025 o creștere a PIB-ului de doar 1%, comparativ cu 4,3% în 2024 și 4,1% în 2023. În același timp, Fondul Monetar Internațional a revizuit în sens negativ prognoza de creștere economică a Rusiei, de la 0,9% la 0,6%, semnalând vulnerabilitățile tot mai mari ale economiei bazate pe exportul de energie.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

test
Politică

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia, arată un sondaj Avangarde publicat azi. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu.  Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 6 - 10 octombrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic de 920 de subiecţi din populaţia adultă (18 ani şi peste), neinstituţionalizată, a României. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%. Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R.Moldova, dacă e atacată Potrivit sondajului, 55% dintre români nu îşi doresc trimiterea de trupe de către România, în situaţia în care Federaţia Rusă ar ataca Republica Moldova, 28% sunt favorabili pentru trimiterea de trupe, iar 17% nu ştiu/nu răspund. „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund, mai arată sondajul. 

Orban, critici către SRI: „Câţi diplomaţi au fost expulzați pentru spionaj în favoarea Rusiei?” Foto: Facebook
Politică

Orban, critici către SRI: „Câţi diplomaţi au fost expulzați pentru spionaj în favoarea Rusiei?”

Noul consilier prezidențial Ludovic Orban a lansat o serie de critici dure către SRI: „Câţi diplomaţi au fost expulzați pentru spionaj în favoarea Rusiei?”, a întrebat el, într-un interviu pentru Digi 24. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pe de altă parte, el a întrebat, retoric, cum de nu a „văzut” SRI apariția rețelelor din jurul lui Călin Georgescu. Orban, critici către SRI: „Câţi diplomaţi au fost expulzați pentru spionaj în favoarea Rusiei?” „Hai să ne uităm aşa, în ultimii zece ani, câţi diplomaţi sau alte categorii de personal au fost expulzaţi din România pentru spionaj în favoarea Rusiei? Să comparăm cu celelalte ţări, nu zic din Europa de Vest, dar din Europa Centrală şi de Est, şi o să vedem că este o diferenţă ca de la cer la pământ. În condiţiile în care intensitatea, după părerea mea, a reţelelor ruseşti este mult mai mare decât în alte ţări”, a apreciat Orban. Întrebat ce ar schimba la SRI, el a sugerat că acest serviciu este „implicat” în politică, presă și justiție, ceea ce nu ar trebui să se întâmple. „Aş orienta serviciul de informaţii către funcţiile sale esenţiale şi nu aş consuma energia pe alte activităţi, decât pe activităţile... Eu am spus asta, de-a lungul timpului, eu cred că SRI ar trebui să se ocupe de ceea ce se ocupă orice serviciu de informaţii în orice ţară normală. Nu trebuie să fie implicat direct sau indirect în viaţa politică, nu trebuie să fie implicat în justiţie, nu trebuie să fie implicat în media, ci, pur şi simplu, trebuie să se ocupe de apărarea siguranţei naţionale”, a spus consilierul prezidențial, întrebat ce ar schimba, dacă ar conduce un serviciu de informaţii. Orban s-a întrebat, legat de subiectul alegerilor prezidenţiale din 2024, cum de SRI nu a putut să vadă, din timp, „cum se construiesc reţele de oameni care acţionează împotriva ordinii constituţionale". „Cum nu a putut SRI să vadă aşa ceva? Nu a putut SRI să vadă cum se construiesc reţele de oameni care în mod evident acţionează împotriva ordinii constituţionale?", a spus fostul premier și președinte al PNL. 

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Misiune comună NATO la frontiera Rusiei (sursa: raf.mod.uk)
Internațional

Misiune comună NATO: aeronave britanice au patrulat granița rusă alături de SUA

Aeronave de supraveghere ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au efectuat o misiune de patrulare de 12 ore la granița Rusiei, în cooperare cu Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică, a anunțat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat difuzat sâmbătă. Operațiune de 12 ore de-a lungul flancului estic al NATO Potrivit autorităților britanice, misiunea a avut loc joi și a implicat un avion de supraveghere electronică RAF RC-135 Rivet Joint și un avion de patrulare maritimă P-8A Poseidon. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Cele două aparate au parcurs în total peste 16.000 de kilometri, zburând din Extremul Nord și de-a lungul flancului estic al NATO, pe direcția Belarus–Ucraina. Tehnologie de interceptare și război antisubmarin Avionul RC-135 Rivet Joint este proiectat să capteze o gamă extinsă de semnale electromagnetice, fiind capabil să intercepteze comunicațiile militare. La rândul său, P-8A Poseidon, specializat în războiul antisubmarin, poate transporta torpile și rachete antinavă. Acesta a efectuat o rută concentrată pe zona Mării Baltice, regiune strategică pentru NATO. SUA au susținut misiunea cu un avion cisternă Operațiunea comună a fost sprijinită de un avion cisternă KC-135 Stratotanker al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, care a asigurat realimentarea în aer și a „extins raza de acțiune operațională” a aeronavelor britanice. Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această colaborare reprezintă „o demonstrație clară a unității transatlantice” între partenerii Alianței Nord-Atlantice. Mesajul Londrei pentru Kremlin Ministrul britanic al apărării, John Healey, a descris misiunea ca fiind „importantă”, menționând că aceasta furnizează informații esențiale pentru consolidarea conștientizării operaționale a armatei britanice. „Această acțiune transmite un mesaj puternic al unității NATO către Vladimir Putin și către adversarii noștri. Ea face Regatul Unit mai sigur acasă și mai puternic în străinătate”, a declarat Healey, felicitând personalul RAF implicat în operațiune. Incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian NATO Oficialii britanici au explicat că misiunea are loc pe fondul incidentelor tot mai dese provocate de drone și aeronave rusești în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv în Polonia, România și Estonia. La începutul lunii, liderii Uniunii Europene au anunțat noi măsuri pentru întărirea apărării blocului comunitar împotriva amenințărilor provenite din utilizarea dronelor rusești.

Zaporojie, atacat masiv de Rusia (sursa: Telegram/State Emergency Service)
Internațional

Atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Zaporojie: 679 de atacuri în 24 de ore

Forțele ruse de invazie au lansat, într-un interval de 24 de ore, nu mai puțin de 679 de atacuri asupra regiunii ucrainene Zaporojie, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. Zaporojie, atacat masiv de Rusia În urma bombardamentelor, o femeie de 66 de ani și un copil de 7 ani au fost uciși, iar 11 persoane au fost rănite, a relatat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Ivan Fedorov a precizat că 14 localități din regiune au fost vizate de loviturile rusești. Printre ele, orașul Zaporojie a fost ținta a patru atacuri cu rachete, în timp ce alte localități – Bilenke, Zaliznîșne, Uspenivka, Malînivka și Poltavka – au fost bombardate în 11 atacuri aeriene succesive. Pagube majore la clădiri și infrastructură civilă Autoritățile locale au raportat 68 de distrugeri cauzate de atacuri, inclusiv blocuri de locuințe, case private, mașini și instalații de infrastructură socială. Forțele ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor, în contextul intensificării atacurilor asupra regiunii Zaporojie, una dintre cele mai afectate zone de la începutul invaziei ruse.

România nu importă țiței din Rusia (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România neagă acuzațiile Reuters privind creșterea importurilor energetice din Rusia

Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a transmis că România respectă integral toate sancțiunile impuse Federației Ruse la nivelul Uniunii Europene. România nu importă țiței din Rusia Țara noastră nu a mai importat țiței din Rusia din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, iar aceste interdicții vor rămâne în vigoare și pe viitor. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Declarația vine după ce agenția Reuters a publicat un articol potrivit căruia România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice rusești. Ministrul Energiei: „România nu face compromisuri” Bogdan Gruia Ivan a calificat informațiile drept eronate și a cerut un drept la replică, solicitând actualizarea articolului publicat de Reuters. „România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral sancțiunile UE”, a subliniat ministrul. Acesta a adăugat că țara noastră nu face compromisuri în privința obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene și a protejării securității energetice. Încălcarea sancțiunilor europene Ministrul Energiei a avertizat că orice încălcare a regimului de sancțiuni va fi penalizată sever. „Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a precizat Bogdan Ivan. El a făcut apel ca orice informație despre operatori economici care încalcă sancțiunile să fie sesizată autorităților competente. Analiza Reuters Analiza Reuters, bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), arată că mai multe state europene și-au majorat valoarea importurilor de energie din Rusia în primele opt luni ale anului 2025, în pofida sancțiunilor. Franța, Olanda, Belgia, Croația, Portugalia și Ungaria se numără printre țările cu creșteri semnificative. În total, Uniunea Europeană ar fi importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro, deși dependența de resursele rusești s-a redus cu 90% față de 2022.

Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

Rusia pregătește producția internă de banane (sursa: TASS)
Internațional

Rusia începe să cultive banane și alte fructe exotice în sere, a anunțat ministra Agriculturii

Rusia pregătește producția internă de banane. Rusia se pregătește să înceapă producția internă de banane și alte fructe tropicale, a anunțat luni ministrul rus al Agriculturii, Oxana Lut, în cadrul unui forum internațional dedicat industriei și tehnologiei, desfășurat în orașul Ghelendjik, pe coasta Mării Negre. Rusia pregătește producția internă de banane „Am început construirea primelor sere pentru banane”, a declarat Oxana Lut, adăugând că există și propuneri pentru cultivarea altor fructe exotice în Rusia. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Ministrul a menționat că un cercetător specializat în selecția plantelor a solicitat recent sprijin pentru a cultiva kiwi roșu, specie care nu a mai fost produsă niciodată pe teritoriul rus. „În Rusia se poate cultiva orice” Oxana Lut a afirmat că, datorită noilor tehnologii, în Rusia se poate cultiva aproape orice, inclusiv fructe tropicale. După o vizită recentă în Kazahstan, unde a observat sere de banane, oficialul rus a subliniat că un proiect similar ar putea fi lansat în Rusia, cu condiția ca acesta să fie profitabil pentru fermierii locali. Bananele, incluse pe lista culturilor agricole ruse În februarie 2025, guvernul rus a inclus bananele pe lista produselor agricole care pot fi cultivate în țară. Guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a declarat anterior că prima recoltă de banane rusești ar putea ajunge pe piață în 2027. Proiect de 36 de milioane de dolari în Stavropol Guvernul rus a alocat un buget echivalent cu 36 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei culturi de banane pe o suprafață de aproximativ 46 de hectare, la periferia orașului Nevinnomissk, în sudul țării. Proiectul prevede o producție anuală estimată la 21.500 de tone de banane, care ar urma să reducă dependența Rusiei de importuri. Rusia, dependentă în prezent de importurile tropicale În momentul de față, bananele comercializate în Rusia provin în principal din Ecuador, Columbia și Costa Rica. Prin lansarea acestui proiect agricol, autoritățile ruse urmăresc să diminueze importurile și să crească autonomia alimentară într-un context economic marcat de sancțiuni și restricții internaționale.

Componente occidentale identificate în rachetele rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia, ferfenițită de dronele ucrainene: fabrică de explozibili și un terminal petrolier, vizate

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră