miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2490 articole
Internațional

Penuria de benzină se adâncește în Rusia, care a interzis exporturile până pe 28 februarie

Guvernul rus a anunțat prelungirea interdicției temporare privind exporturile de benzină și alți combustibili până la 28 februarie 2026. Măsura are ca obiectiv protejarea pieței interne și asigurarea necesarului de combustibili în perioada de iarnă. Măsură pentru stabilizarea pieței interne a combustibililor Autoritățile de la Moscova au explicat că decizia este una preventivă, menită să limiteze fluctuațiile de preț și să garanteze aprovizionarea continuă a sectorului intern. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev În sezonul rece, cererea de combustibili crește semnificativ, în special în agricultură și sectoarele esențiale. Interdicția se aplică producătorilor și intermediarilor Potrivit informațiilor citate de Interfax din surse guvernamentale, interdicția vizează exporturile realizate atât de producători, cât și de intermediari și va rămâne în vigoare până în februarie 2026. Acordurile bilaterale guvernamentale constituie excepții de la aceste restricții. Producătorii principali pot continua exporturile Interdicția pentru intermediarii și traderii care nu sunt producători rămâne valabilă. Totuși, companiile care produc direct combustibil – precum Rosneft și Gazprom Neft – pot continua exporturile în anumite condiții stabilite de autorități. Motivul principal: asigurarea necesarului intern de combustibili Vicepremierul Alexander Novak a anunțat că decizia urmărește să asigure necesarul pieței interne, în contextul în care unele rafinării au fost afectate de atacuri recente asupra infrastructurii petroliere. Restricțiile au rolul de a preveni apariția unor noi deficite regionale de carburanți. Pachet amplu de politici protecționiste Extinderea interdicției face parte dintr-o serie de măsuri introduse de Moscova în martie 2024 și prelungite ulterior în 2025, în încercarea de a limita efectele sancțiunilor internaționale și presiunile asupra industriei energetice. Guvernul rus estimează că decizia va contribui la reducerea prețurilor la combustibili pe plan intern și la menținerea unei aprovizionări stabile pentru populație și economie. Atacurile asupra rafinăriilor, factor cheie al deciziei Restricțiile evidențiază provocările cu care se confruntă Moscova, după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești. Rafinăriile au devenit ținte principale, ceea ce a dus la scăderea capacităților de procesare a țițeiului cu aproximativ 7% și la agravarea crizei de combustibili pe piața internă.

Rusia prelungește interdicția la exporturile de benzină (sursa: Pexels/Alexey K.)
Lider de extremă stânga, condamnat în Rusia (sursa: vedomosti.ru)
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: este anti-Ucraina, dar și anti-Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

„Febra șoarecilor”, val de îmbolnăviri în Rusia (sursa: Pexels/DSD)
Internațional

Creștere puternică a cazurilor de „febra șoarecilor” în Rusia: focare în peste 50 de regiuni

În Rusia a fost înregistrat un nou val de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS), cunoscută și sub denumirea populară de „febra șoarecilor”. În perioada ianuarie–octombrie 2025, peste 3.300 de persoane au fost infectate, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 1,5 ori față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Kazan de Epidemiologie și Microbiologie al Rospotrebnadzor, citate de presa rusă. În ce regiuni au fost raportate cele mai multe cazuri Cazurile de febră „a șoarecilor” au fost raportate în opt districte federale și în 54 de subiecți ai Federației Ruse. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Creșteri semnificative au fost observate în: Orientul Îndepărtat, Ural și Rusia Centrală. Totuși, peste 80% dintre îmbolnăviri au fost înregistrate în regiunea Volgăi. Specialiștii explică situația prin temperaturile neobișnuit de ridicate din lunile noiembrie și decembrie, care au favorizat înmulțirea masivă a rozătoarelor. Majoritatea îmbolnăvirilor apar la populația urbană Aproximativ 86% dintre pacienții diagnosticați trăiesc în mediul urban. Reprezentanții Rospotrebnadzor explică acest lucru prin faptul că mulți locuitori ai orașelor frecventează grădinile și terenurile de la periferii, unde intră în contact cu rozătoarele purtătoare de virus. Cum se transmite „febra șoarecilor” Boala nu se transmite de la om la om, ceea ce exclude posibilitatea unei epidemii la scară largă. Pot apărea însă focare locale care pot fi controlate prin măsuri de sănătate publică. Transmiterea se face prin: - alimente și apă contaminate cu secreții de rozătoare - inhalarea prafului din spații contaminate - contact în beciuri, pivnițe, magazii sau la curățenie uscată Simptomele febrei hemoragice cu sindrom renal Primele manifestări pot semăna cu gripa, fapt care întârzie uneori diagnosticul. Printre simptome se numără: febră și frisoane, dureri de cap, dureri lombare, semne de afectare renală Boala poate fi severă, iar specialiștii atrag atenția că până la 8% dintre cazuri pot avea evoluție letală. Nu există vaccin: cum se tratează și cum poate fi prevenită boala În prezent, nu există vaccin împotriva febrei hemoragice cu sindrom renal. Pacienții sunt tratați în spitale de boli infecțioase, prin controlul simptomelor și monitorizarea funcției renale. Măsurile de prevenție recomandate includ: respectarea strictă a igienei personale, spălarea temeinică a mâinilor și alimentelor, utilizarea măștilor și respiratoarelor în spații unde pot exista rozătoare, combaterea activă a șoarecilor și șobolanilor.

Ucraina lovește rafinăria rusă Novoshakhtinsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusă Novoșahtinsk, care livrează motorină și kerosen armatei, lovită dur de Ucraina

Statul Major al armatei ucrainene a confirmat că, pe 25 decembrie, unități ale Forțelor Aeriene au lovit rafinăria de petrol Novoshakhtinsk din regiunea Rostov, Federația Rusă, folosind rachete de croazieră Storm Shadow. Au fost înregistrate numeroase explozii, iar amploarea pagubelor este în curs de evaluare. Ținta a fost lovită: numeroase explozii raportate Potrivit raportului oficial, ținta a fost atinsă cu succes. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Martorii au semnalat mai multe explozii pe teritoriul rafinăriei, iar autoritățile analizează în prezent consecințele atacului și gradul distrugerilor. Importanța strategică a rafinăriei Novoshakhtinsk Statul Major ucrainean a subliniat că rafinăria Novoshakhtinsk este unul dintre cei mai mari furnizori de produse petroliere din sudul Federației Ruse. De asemenea, reprezintă o componentă importantă în aprovizionarea armatei ruse. Instalația produce și livrează în special: motorină kerosen de aviație Capacitatea totală de depozitare a rezervoarelor rafinăriei depășește 210.000 metri cubi. Obiectivul Ucrainei: reducerea potențialului militar-economic al Rusiei Conform comunicatului, Forțele de Apărare ale Ucrainei vor continua acțiunile menite să: slăbească potențialul militar și economic al Rusiei limiteze capacitatea logistică a armatei ruse determine încetarea agresiunii armate împotriva Ucrainei Reprezentanții armatei ucrainene au subliniat că astfel de lovituri fac parte din strategia militară de a reduce capacitatea Rusiei de a-și susține operațiunile pe front.

Atacuri aeriene masive în Ucraina de Crăciun (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Rușii au ucis de Crăciun patru ucraineni și au rănit câteva zeci după atacuri cu drone

Atacurile aeriene lansate de Rusia au provocat noi victime și pagube semnificative în mai multe regiuni ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene au raportat morți, răniți și distrugeri de infrastructură, în timp ce Moscova a anunțat, la rândul său, doborârea mai multor drone ucrainene pe teritoriul rus. Atac cu drone în regiunea Odesa: un mort și doi răniți În regiunea Odesa, situată pe țărmul Mării Negre, un atac cu drone rusești s-a soldat cu un mort și doi răniți. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Autoritățile locale au precizat că au fost avariate infrastructuri portuare și instalații energetice. Victime și răniți în Harkov și Cernihiv În regiunea Harkov, aflată la granița cu Rusia, un alt atac a provocat moartea unei persoane și rănirea a 15 oameni. În Cernihiv, la nord de Kiev, două persoane și-au pierdut viața în urma unui atac cu drone, produs în Ajunul Crăciunului. Autoritățile locale au transmis că regiunea „a sărbătorit Crăciunul sub foc”. Rețelele de energie, grav afectate în toată țara Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat numeroase întreruperi de curent, opriri de urgență ale alimentării și avarii la infrastructura energetică. Aceste probleme sunt cu atât mai grave în sezonul rece, când lipsa electricității și încălzirii pune în pericol viața civililor. Peste 130 de drone lansate într-o singură noapte Forțele ucrainene au anunțat că Rusia a lansat peste noapte 131 de drone. Dintre acestea, 106 au fost doborâte, iar 22 au lovit ținte aflate în 15 locații diferite. Rusia anunță doborârea dronelor ucrainene și victime în Daghestan Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 100 de drone ucrainene. În Republica Daghestan, trei bărbați care se aflau într-un convoi umanitar au fost uciși, iar o altă persoană a fost rănită și spitalizată, potrivit autorităților locale. Nu a fost precizată exact locul incidentului. Incendiu la cisterne petroliere după un atac în regiunea Krasnodar Un atac cu drone ucrainene în orașul port Temriuk, în regiunea Krasnodar, a provocat incendierea unor cisterne cu produse petroliere. Focul a afectat aproximativ 2.000 de metri pătrați, iar zeci de pompieri și echipe de protecție civilă au intervenit pentru stingerea incendiului. Rusia respinge armistițiul de Crăciun Deși Rusia sărbătorește Crăciunul ortodox pe 7 ianuarie, autoritățile de la Moscova au respins ideea unui armistițiu cu ocazia sărbătorii religioase. Mulți creștini ortodocși din Ucraina marchează Crăciunul în aceeași zi. Avioane poloneze au interceptat o aeronavă rusă de recunoaștere Armata Poloniei a anunțat că avioane de vânătoare au interceptat deasupra Mării Baltice un avion rusesc de recunoaștere care zbura în apropierea spațiului aerian polonez. Aeronava a fost identificată vizual și escortată în afara zonei de responsabilitate a Poloniei. Țările de pe flancul estic al NATO se află în stare de alertă după multiple incidente recente implicând intrarea unor aeronave sau drone rusești în spațiul lor aerian. „Baloane de contrabandă” observate deasupra Poloniei Armata poloneză a informat că în timpul nopții au fost detectate obiecte venind din direcția Belarusului. După analiză, acestea au fost catalogate drept „baloane de contrabandă” deplasându-se odată cu vântul. O parte a spațiului aerian din regiunea Podlaskie, la granița cu Belarus, a fost închisă temporar traficului civil pentru motive de securitate.

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii (bloggeri militari) ruși, care critică Kremlinul pentru faptul că nu recunoaște această înfrângere. Ieri, orașul a fost vizitat de omul de afaceri Howard Buffet - fiul lui Warren Buffet - însoțit de trupele ucrainene.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „Bloggerii militari afiliați Kremlinului recunosc succesele semnificative ale Ucrainei în direcția Kupiansk și critică Kremlinul și comandamentul militar rus pentru furnizarea de rapoarte false de pe câmpul de luptă.  Criticile răspândite ale bloggerilor militari la adresa afirmațiilor false și exagerate ale Kremlinului și ale comandamentului militar rus în Kupiansk expun și mai mult modul în care efortul continuu al Rusiei de război cognitiv, care urmărește să prezinte apărarea ucraineană ca fiind pe punctul de a se prăbuși și victoriile majore ale Rusiei pe câmpul de luptă ca fiind inevitabile, nu reflectă realitățile de pe câmpul de luptă. Bloggerii militari ruși au recunoscut, de asemenea, că eșecurile Rusiei în Kupiansk indică faptul că Rusia nu dispune de suficientă forță de muncă sau material pentru a învinge în mod iminent partea de nord a Centurii Fortăreței, continuând în același timp operațiunile ofensive în alte părți. ISW a evaluat recent că forțele ruse vor continua probabil să se lupte pentru a menține ofensivele pe mai multe fronturi dorite de Kremlin în diferite direcții, din cauza costurilor pe termen lung ale materialelor și forței de muncă necesare pentru aceste operațiuni simultane. Eforturile Rusiei de a începe bătălia pentru Centura Fortăreței vor epuiza probabil și mai mult resursele rusești, iar Rusia va trebui probabil să acorde o prioritate mai mică altor sectoare de pe linia frontului, pentru a concentra și mai multe forțe în zona Centurii Fortăreței. Prin urmare, Kremlinul solicită în cadrul negocierilor ca Ucraina să cedeze părțile neocupate ale regiunii Donețk, probabil pentru a economisi resursele umane și materiale ale Rusiei”, scrie Institutul de Studiu al Războiului, ISW. 

Rusia, tehnologie pentru gravitație artificială (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

După NASA, rușii se laudă că au și ei o tehnologie care generează gravitație artificială

Compania rusă producătoare de rachete Energia a obținut brevet pentru o nouă arhitectură de vehicule spațiale capabile să genereze gravitație artificială. Tehnologia are potențialul de a schimba radical misiunile spațiale cu echipaj uman pe durată lungă, potrivit informațiilor relatate de Space.com. Sistem rotativ ce creează 0,5 g – jumătate din gravitația Pământului Conform unui raport al agenției ruse TASS, brevetul descrie un sistem rotativ proiectat să genereze o forță gravitațională de 0,5 g, echivalentul a 50% din gravitația terestră. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Documentația prezintă o stație spațială conceptuală, cu un modul axial central și componente statice și rotative, conectate prin joncțiuni flexibile și etanșe. Module locuibile care se rotesc pentru a simula gravitația Modulele locuibile sunt atașate radial și se rotesc în jurul unei axe pentru a crea gravitație artificială pentru echipaj. Forța centrifugă generată ar oferi efectul de „apăsare” spre exterior. Pentru a obține 0,5 g, structura ar trebui să aibă aproximativ 40 de metri rază și să se rotească de cinci ori pe minut. O astfel de stație ar necesita lansări multiple și asamblare direct pe orbită. Provocări tehnice: andocarea navelor în rotație Documentația evidențiază și dezavantaje importante. În special, este necesară sincronizarea rotației navelor de transport cu stația pentru a permite andocarea, aspect care reduce gradul de siguranță al operării unei astfel de platforme spațiale. Beneficii pentru sănătatea astronauților în misiuni îndelungate Gravitația artificială ar putea îmbunătăți radical condițiile de viață și lucru pentru echipaje în misiuni de lungă durată, pe orbita terestră sau în zboruri interplanetare. Microgravitația prelungită este asociată cu riscuri serioase, precum atrofie musculară și pierderea densității osoase, iar simularea gravitației ar putea reduce aceste efecte. Proiecte similare în SUA: de la NASA la companii private Conceptul nu aparține exclusiv Rusiei. NASA a lucrat anterior la idei similare, cum ar fi stația spațială rotativă Nautilus-X, iar recent compania Vast a anunțat planuri pentru dezvoltarea unor stații cu gravitație artificială. Rusia nu a indicat deocamdată un calendar clar sau resursele alocate dezvoltării acestei tehnologii. Brevetul arată însă interesul crescut pentru gravitația artificială, în contextul apropierii sfârșitului actualei Stații Spațiale Internaționale și al apariției unor noi proiecte orbitale. Apropierea retragerii ISS accelerează proiectele de stații noi ISS urmează să fie retrasă din funcțiune în jurul anului 2030. NASA și Roskosmos intenționează deorbitarea controlată a stației folosind o capsulă SpaceX Dragon modificată, stația urmând să se dezintegreze în atmosferă deasupra Oceanului Pacific. Rusia a anunțat că va rămâne parte a programului ISS până în 2028.

Bombardiere ruse Tu-95MS, zbor lângă Scandinavia (sursa: tsn.ua)
Internațional

Bombardierele nucleare ale Rusiei, zbor provocator lângă Scandinavia

Bombardiere strategice rusești Tu-95MS cu rază lungă de acțiune au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mărilor Norvegiei și Barents. Potrivit Ministerului rus al Apărării, misiunea s-a desfășurat la nord de Peninsula Scandinavă și nord-vestul Rusiei și a avut o durată de peste șapte ore. Avioanele, însoțite de vânătoare străine pe anumite segmente Autoritățile ruse au precizat că, pe anumite etape ale traseului, bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare din alte țări. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Ministerul nu a menționat însă statele implicate și nici data exactă la care zborul a fost efectuat. Tu-95MS – bombardiere capabile să transporte arme nucleare Avioanele Tu-95MS fac parte din categoria bombardierelor strategice cu rază lungă de acțiune și sunt capabile să transporte armament nuclear. Ministerul Apărării de la Moscova a subliniat că astfel de misiuni sunt realizate în mod regulat în diverse regiuni ale globului și se desfășoară în conformitate cu dreptul internațional. Creșterea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific în decembrie În prima parte a lunii decembrie, Coreea de Sud și Japonia au criticat survolurile efectuate de avioane militare rusești și chineze în apropierea teritoriilor lor. Cele două state au fost nevoite să ridice de urgență avioane de vânătoare pentru monitorizare. Patrule comune ruso-chineze în jurul Japoniei Potrivit autorităților japoneze, două bombardiere rusești Tu-95 au survolat Marea Japoniei și s-au întâlnit cu două bombardiere chinezești H-6 în Marea Chinei de Est. Ulterior, formațiile au efectuat un zbor comun în jurul Japoniei, în cadrul unor patrule aeriene coordonate.

Rusia plănuiește o centrală nucleară pe Lună (sursa: Pexels/Rakicevic Nenad)
Internațional

Rusia e în pragul falimentului, dar anunță că vrea să construiască o centrală nucleară pe Lună

Rusia plănuiește construirea unei centrale de producere a energiei pe Lună în următorul deceniu, un proiect menit să susțină programul său spațial lunar și o viitoare stație de cercetare comună cu China. Anunțul vine într-un context de competiție accelerată între marile puteri pentru explorarea singurului satelit natural al Pământului. De la gloria sovietică la competiția globală actuală De la momentul istoric din 1961, când cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om ajuns în spațiu, Rusia s-a identificat cu leadershipul în explorarea cosmică. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În ultimele decenii însă, această poziție a fost erodată de progresele Statelor Unite și, tot mai vizibil, ale Chinei. Eșecuri recente și presiuni externe Ambițiile spațiale ruse au suferit o lovitură majoră în august 2023, când misiunea fără echipaj Luna-25 s-a prăbușit în timpul tentativei de aselenizare. În paralel, revoluția lansărilor spațiale comerciale, asociată cu Elon Musk, a diminuat avantajul tradițional al Rusiei într-un sector care altădată îi aparținea. Anunțul Roscosmos: energie pentru un program lunar permanent Agenția spațială de stat Roscosmos a anunțat oficial intenția de a construi o centrală electrică pe Lună până în anul 2036. Proiectul va fi realizat în baza unui contract semnat cu Lavochkin Association, companie aerospațială implicată în mai multe misiuni lunare sovietice și ruse. O infrastructură comună ruso-chineză pe Lună Potrivit comunicatului Roscosmos, centrala ar urma să alimenteze roverele lunare, un observator științific și infrastructura unei stații internaționale de cercetare lunară dezvoltate împreună cu China. Obiectivul declarat este trecerea de la misiuni punctuale la un program de explorare lunară pe termen lung, cu funcționare permanentă. Indicii clare privind componenta nucleară Deși Roscosmos nu a precizat explicit natura nucleară a instalației, lista participanților este sugestivă. Printre aceștia se numără corporația nucleară de stat Rosatom și Institutul Kurchatov, principalul centru de cercetare nucleară al Federației Ruse. Directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a confirmat în luna iunie că unul dintre obiectivele strategice ale agenției este construirea unei centrale nucleare pe Lună, alături de explorarea planetei Venus, considerată „sora” Pământului. Luna, esențială pentru Pământ Luna se află la aproximativ 384.400 de kilometri de Terra și joacă un rol esențial în stabilitatea planetei noastre. Prin influența sa gravitațională, ea moderează oscilația axei Pământului, contribuind la un climat relativ stabil și generând mareele oceanelor.

Economia Rusiei, aproape de colaps economic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Rusia amenință fluxul de echipamente pentru Ucraina (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)

Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile masive asupra sudului Ucrainei, vizând în special regiunea Odesa. Dronele și rachetele rusești au lovit repetat porturile, infrastructura energetică și sistemul de transport, într-o strategie pe care autoritățile de la Kiev o descriu drept o tentativă de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră. O ofensivă aeriană aproape neîntreruptă Atacurile asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei au continuat aproape fără pauză în ultimele zece zile. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Zona este esențială nu doar economic, ci și logistic, datorită legăturilor sale directe cu România și Republica Moldova. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat că Rusia încearcă să distrugă „logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare și energetice”. Amenințările Moscovei și escaladarea pe mare Moscova susține că atacurile au „scopuri exclusiv militare”. Totuși, după ce la sfârșitul lunii noiembrie două petroliere rusești au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va extinde atacurile asupra navelor care intră în porturile ucrainene. El a amenințat inclusiv cu tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. În paralel, Ucraina a continuat operațiunile de sabotaj, reușind să lovească recent cu drone un petrolier cu legături rusești chiar și în Marea Mediterană. Porturile din Odesa, vitale pentru economia Ucrainei Porturile regiunii Odesa joacă un rol crucial pentru economia ucraineană. Aproximativ 60% din exporturile totale ale Ucrainei tranzitează această zonă, inclusiv circa 90% din exporturile de cereale. Acest lucru a devenit posibil după ce Ucraina a reușit să îndepărteze navele flotei ruse de la coastă, în special prin atacuri cu drone maritime. „Atacă din aer pentru că au eșuat pe uscat și pe mare” Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a explicat că Rusia a trecut la o strategie aeriană deoarece nu mai poate opera deschis nici pe uscat, nici pe mare. Lansarea de rachete balistice și drone cu rază lungă de acțiune din peninsula Crimeea reprezintă însă o provocare majoră pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele rusești pătrund dinspre mare, zburând la altitudini extreme, ceea ce lasă un timp foarte scurt de reacție. Cu toate acestea, coridorul maritim pentru exporturile ucrainene rămâne funcțional, chiar dacă o navă turcească a fost avariată pe 12 decembrie. Legătura cu noul centru logistic NATO din România Unii analiști consideră că atacurile aeriene rusești urmăresc și perturbarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO, care urmează să devină operațional în ianuarie în România. Acesta va funcționa ca platformă complementară centrului NATO de la Rzeszów-Jasionka, din sud-estul Polonia. Atacuri asupra rutelor de legătură cu România și Moldova Rusia a vizat în repetate rânduri podul Maiaki, aflat pe ruta care leagă Odesa de granițele cu Republica Moldova și România. Traficul rutier a fost temporar perturbat, însă a fost reluat după reparații rapide. Transnistria, un risc limitat, dar atent monitorizat Escaladarea atacurilor a alimentat și temeri legate de Transnistria, regiunea separatistă aflată sub control rusesc, care are o frontieră de aproximativ 450 de kilometri cu Ucraina. Deși unii oficiali ruși au menționat crearea unui coridor terestru între Crimeea și Transnistria ca obiectiv militar, analiștii ucraineni susțin că trupele ruse de acolo nu au capacitate ofensivă semnificativă. Totuși, potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, grupuri mici ar putea fi folosite pentru acțiuni diversioniste, menținând regiunea într-o zonă de risc latent.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

Cum a intrat Dobîrcianu, falsul agent SRI cu legături la Kremlin, la Cotroceni: a pretins că e expert al NATO. Nimeni nu a verificat (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, fals sereist cu legături-n Rusia, la Cotroceni: s-a dat de la NATO

Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin, a fost băgat în Palatul Cotroceni de organizatorii Summit-ului pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. Impostorul, condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență, a pretins că are legătură cu NATO. Dezinvolt, Dobîrcianu s-a fotografiat la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Episodul indică o vulnerabilitate de securitate majoră, mai ales în contextul în care falsul ofițer SRI a fost decorat cu câteva luni în urmă de oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, rectorul Universității Miniere din Sankt Petersburg, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și un apropiat al lui Vladimir Putin. Summit pentru Guvernanță Digitală la Cotroceni Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025 a fost organizat pe 25 noiembrie, în Palatul Cotroceni, de către asociația Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. La eveniment au participat mai mulți politicieni, în frunte cu președintele Nicușor Dan. Printre participanți s-a aflat și Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin. DeFapt.ro a cerut asociației Edge Institute să explice cum a ajuns Sorin Dobîrcianu să fie invitat la un eveniment de asemea anvergură, în contextul în care legăturile sale cu Rusia sunt publice pe contul său de Facebook. Dobîrcianu s-a „înscris personal pe pagina oficială a evenimentului” Antonia Duma, manager de comunitate la Edge Institute, a transmis că la eveniment putea participa orice cetățean care completa un formular pe pagina oficială a evenimentului. „Edge Institute a transmis invitații doar speaker-ilor și responsabililor oficiali ai instituțiilor din administrația centrală și locală care care desfășoară proiecte de digitalizare. Restul participanților (inclusiv persoana menționată de către dumneavoastră) s-au înscris personal pe pagina oficială a evenimentului, edgeinstitute.ro/summit, prin completarea unui formular”, a precizat Antonia Duma. Pretinde că este „⁠Senior Lead Expert la NATO” Întrebată ce organizație a reprezentat Sorin Dobîrcianu la Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025, Adreea Duma a transmis că „⁠persoana în cauză s-a înscris din calitatea de Senior Lead Expert la NATO, informație vizibilă și pe badge-ul printat la procesul de check-in, la fel ca în cazul tuturor participanților”. Dar aceasta nu este singura calitate asumată de Sorin Dobîrcianu. Pe ecusoanele de la alte evenimente, aceste figurează cu diverse alte titulaturi: „gen. dr. Sorin Dobîrcianu”, „oficial NATO – România” sau „influencer NATO”. Mai multe solicitări în legătură cu Dobîrcianu, trimise de către DeFapt.ro pe adresa responsabililor cu comunicarea la NATO, au rămas fără răspuns până în prezent. Nimeni nu a verificat cine e Dobîrcianu Însă Antonia Duma susține că nu știa de conexiunile pe care le are Sorin Dobîrcianu în Rusia.  „Nu am adresat o invitație persoanei în cauză. Fiind un eveniment public, orice persoană putea să se înscrie, în limita capacității locației. Edge Institute nu are specializarea, capacitatea fizică sau competențele tehnice să facă background check pentru sute de participanți la evenimentele publice și nici nu își propune acest lucru”, a mai spus Duma. Edge Institute este un ONG care se autodeclară „un think thank format dintr-un grup independenți de experți, uniți de viziune comună că România, prin digitalizare, poate deveni o țară prosperă, modernă”. Din conducerea asociației fac parte 11 persoane, printre care Iulian Stanciu, președintele executiv eMAG, Elisabeta Moraru, country director Google, Mihai Matei, CEO Essensys Software, Diana Stafie, fondatoarea futureStation, Manea Sergiu, CEO Banca Comercială Română.  Vicepremierul Oana Gheorghiu: „Nu l-am văzut în viața mea înainte” Contactată de către DeFapt.ro, vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că a văzut și ea fotografia în care apare alături de Sorin Dobîrcianu. „Eu nu-l cunosc pe domnul. Nu l-am văzut în viața mea înainte, nici acum nu știu cine e. Am fost la un eveniment despre digitalizare la Cotroceni, unde am avut și un panel, am participat într-un panel. În pauză, domnul a apărut între noi, s-a făcut o fotografie. Nu cred că am schimbat mai mult de trei, patru cuvinte din politețe. Domnul a apărut între noi și a făcut o poză. Dar, știți cum e, cred că am făcut în ultima perioadă sute de poze. Nu-i întreb cine sunt sau ce... Nu îmi aduc aminte faza exact. Știu că stăteam de vorbă și a apărut între noi. Am înțeles că este un personaj cu niște probleme. Cum a ajuns el acolo, nu înțeleg. Eu nu sunt organizator de evenimente la Cotroceni. Eu am fost invitată de Edge Institute”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu pentru DeFapt.ro. 

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni

Sorin Dobîrcianu pretinde că este agent SRI și șef al Departamentului de Securitate Energetică al NATO, calități pe care nu le poate proba. Dar poate dovedi că s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg. Litvinenko, aflat pe lista neagră de sancțiuni a SUA, a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia și oferă câte 100.000 de ruble cadrelor didactice care acceptă să lupte împotriva Kievului. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Întâlnirea cu oligarhul lui Putin, însă, nu l-a împiedicat pe Dobîrcianu să ajungă la Cotroceni, unde s-a pozat împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Dar Sorin Dobîrcianu nu este doar un impostor cu o agendă dubioasă, ci și penal cu acte în regulă: a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ceea ce se pare că nu este un impediment pentru a ține prelegeri la Academia Română, ba chiar pentru a fi invitat de generali cu grade reale la evenimente publice ca să profețească cum va arăta viitorul relațiilor ruso-americane. Întâlnire cu oligarhul Litvinenko în Sankt Petersburg În zorii zilei de 30 iunie 2025, Rusia a lansat un atac cu drone asupra regiunii Harkov din Ucraina. Era ziua 1223 de război. Opt persoane, printre care și un copil, au fost rănite în districtul Pisochyn. Câteva ore mai târziu, în orașul Sankt Petersburg din Rusia, Sorin Dobîrcianu era primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko în biroul său de rector al Universității Miniere pe care o conduce din 1990. Ocazie cu care rectorul i-a înfipt în reverul sacoului o insignă a Universității Miniere. Cei doi au ținut să imortalizeze momentul sub un portret înrămat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Întâlnirea Litvinenko-Dobîrcianu de la Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) „Expertiza geostrategică superioară a României” Imaginile au fost distribuite chiar de Sorin Dobîrcianu pe contul său de Facebook, cu următorul mesaj: „Noi demersuri între SUA și Federația Rusă peste hotare: sub îndrumarea bilaterală adecvată, datorită recomandărilor primite de la experții americani și ruși, de la agențiile guvernamentale corespunzătoare, inclusiv expertiza geostrategică superioară a României”. Sorin Dobîrcianu, la un sediu al Gazprom din Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Sorin Dobîrcianu a ținut să le mulțumească rusoaicelor Vlada Strelețkaia și Anastasia Pușina, ambele de la Comitetul Național Rus al Consilului Mondial al Petrolului.  La finalul postării, Dobîrcianu a menționat că scena schimburilor bilaterale de informații crește notabil, evoluează rapid „și stabilește un nou standard de excelență la nivel mondial, și în special între Moscova și Washington D.C., prin includerea participării românești la cultura diplomației”. Litvinenko, ex-șef de campanii pentru Putin, sancționat de SUA Oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, cu o avere estimată la peste trei miliarde de dolari, se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia. În acest sens, pe 4 martie 2022, a semnat alături de alți 303 rectori, o scrisoare de susținere a războiului pentru „denazificarea Ucrainei”. Tot în anul 2022, Litvinenko a trecut pe numele soției sale, Tatiana Petrovna Litvinenko, participația de aproape 20% pe care o deține la holdingul PhosAgro, lider mondial în producția de îngrășăminte cu fosfor. Nici consoarta lui Litvinenko nu a scăpat de sancțiuni: a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iulie 2025. Relația rectorului cu Vladimir Putin este veche: în anul 1996, Litvinenko a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Putin. Totodată, a condus mai multe campanii electorale ale aceluiași Putin. În delegația Romarm în Indonezia Cu două săptămâni înainte de a fi primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, Sorin Dobîrcianu făcuse parte dintr-o delegație mai largă, formată din reprezentanții Companiei Naționale Romarm și Asociația Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil), care reprezenta România la târgul Indo Defence EXPO & Forum 2025 (Indonezia).  Pe lângă accesul la informațiile legate de achizițiile și vânzarea de armament, Sorin Dobîrcianu împreună cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, au avut mai multe discuții cu reprezentații serviciilor secrete militare din Indonezia. Sorin Dobîrcianu, alături de șeful Romarm, la un târg de armament în Indonezia (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Bodolan s-a lepădat repede de Sorin Dobîrcianu. „Asociația Patromil, în standul României, a invitat membri ai asociației, fiecare cu interese distincte. Domnul Dobîrcianu nu a făcut parte din echipa Romarm. L-am cunoscut cu acea ocazie. Din ce îmi aduc eu aminte, reprezenta o companie care avea legătură cu antigrindina”, a declarat Bodolan. Manole (Patromil): „Se prezintă ca fiind reprezentantul CIA” Viorel Manole, directorul executiv al Patromil, a declarat că nu vrea să mai audă de Sorin Dobîrcianu: „A lucrat la unul din membrii mei și nu este deloc agreat. Cel puțin de mine. Mă uit și eu pe internet și am văzut că este pușcăriaș și face trafic de influență. Nu este angajatul lui Patromil. (...) El a venit în delegația lui Intervenții Active în Atmosferă. E un impostor. El se prezintă ca fiind reprezentantul lui CIA, e ceva așa care pur și simplu o iei la fugă. Ce să-i fac eu șefului Romarm? La Romarm oamenii nu sunt numiți pentru inteligență! Sunt numiți politic.” Sîrbu (IAA): „Părerea mea e că el face parte din niște structuri” Firma Intervenții Active în Atmosferă, abonată la contractele publice, este condusă de Emil Sîrbu, care este și consul onorific al Indoneziei în România. Acesta a recunoscut că Sorin Dobîrcianu a fost angajatul său și că i-a plătit deplasarea în Indonezia, dar a fost nevoit să îl concedieze în urma reorganizării companiei. „Deci, el lucrează la mine înainte de a ieși problema cu Rusia. Nu am făcut nici o afacere cu Rusia și n-am prea... discuții poate au mai fost cu firme. Nu s-a făcut nimic. Eu comandasem din Rusia un radar, am plătit avansul și am rămas cu avansul plătit. Când se va termina războiul, vedem dacă mai lucrăm mai departe. Domnule, nu vreau să mă bag într-un conflict cu el. Părerea mea e că el face parte din niște structuri. Nu știu care și nu știu ce. Întotdeauna când am fost undeva era primit și de unii care știam că fac parte din structurile de la noi. De ce nu porniți de la ideea că este omul sistemului?”, a declarat directorul Emil Sîrbu pentru DeFapt.ro. Între „general”, „oficial NATO - România” și „influencer NATO” Dar cine este Sorin Dobîrcianu? Câteva ecusoane postate pe contul lui de Facebook acreditează ideea că participă la evenimente dedicate industriei de apărare și diplomației în calitate de „general”, „oficial NATO - România”, „influencer NATO” sau ca „expert principal senior NATO”. Mai multe publicații online l-au validat chiar ca „șef al Departamentului de Securitate Energetică la NATO”, fără nici un fel de dovadă a acestei pretinse calități. Dobîrcianu ține prelegeri la Academia Română, dar și discursuri despre relațiile ruso–americane în fața diplomaților și militarilor. De exemplu, a postat mai multe poze în care apare în diverse ipostaze mai puțin protocolare alături de Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România. Sorin Dobîrcianu și Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Pe lista politcienilor cu care s-a pozat se află mai mulți decidenți politici, inclusiv Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, dar și Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne. Sorin Dobîrcianu, umăr la umăr cu ministrul Cătălin Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Cum a ajuns în poză la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul Radu Burnete Pe 25 noiembrie 2025, la patru luni de la vizita din biroul oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, Dobîrcianu a dat lovitura cea mare de imagine: ajuns direct în Palatul Cotroceni. Acolo, s-a pozat alături de vicepremierul Oana Gheorghiu și de consilierul prezidențial Radu Burnete. Întrebat cum explică că apare în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu, Radu Burnete a declarat că nu îl cunoaște. „Eu mă așezasem lângă doamna VPM Oana Gheorghiu pe care, într-adevăr, o cunosc foarte bine. Tot ce pot să vă răspund pe loc este că nu-l cunosc pe acest domn. Participarea la acest eveniment a fost gestionată de organizatorii de la Edge Institute”, a declarat Radu Burnete. Dobîrcianu, cu vicepremierul Gheorghiu și consilierul prezidențial Burnete, la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Ecusoanele NATO, justificarea supremă DeFapt.ro l-a întrebat pe Sorin Dobîrcianu dacă a lucrat sau mai lucrează la NATO. „Ce anume vă interesează pe dumneavoastră? Așa, da, și, bun? Concret, ce vă interesează pe dvs., dacă ați văzut ( ecusoanele cu NATO – n.r.)? Înseamnă că organizatorii... Alianța Nord Atlantică a eliberat astea, a confirmat asta”, a declarat puțin iritat Sorin Dobîrcianu. Apoi a explicat că întotdeauna, după fiecare summit NATO, a avut loc Consiliul NATO – Rusia. Întrebat care este rolul său în această poveste, Dobîrcianu a spus că este rolul jurnaliștilor să descifreze. MAE nu-l cunoaște DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a reprezentat România la NATO sau dacă este angajatul ministerului. „Persoana la care faceți referire nu figurează în evidențele Departamentului Resurse Umane al Ministerului Afacerilor Externe ca salariat sau fost salariat”, a transmis Biroul de Presă al MAE. Nici MApN nu-l cunoaște Cât despre gradul de general pe care susține că îl deține, Sorin Dobîrcianu a spus că nu știe când l-a obținut: „Întrebați dumneavoastră la Armată. Solicitați dumneavoastră. Din câte știu, Armata română deține asemenea date. Nu vă pot confirma, nici nu vă pot infirma. Din păcate, nu vă pot confirma, stimate domn.” Ministerul Apărării Naționale îl contrazice pe „generalul” Sorin Dobîrcianu. Biroul de Presă al MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „în urma demersurilor și verificărilor întreprinse la structurile MApN, inclusiv DGIA, vă informăm că nu a fost identificată vreo persoană cu numele precizat de dumneavoastră și nici nu se dețin date și informații care să facă obiectul solicitării”. Crescut de penalul SRI Păltânea La începutul anilor 2000, Sorin Dobîrcianu a fost unul dintre „discipolii” colonelului Corneliu Păltânea (atunci, șeful Serviciului Român de Informații pe județul Prahova), potrivit unui denunț al unui ex-ofițer al Serviciului.  Numele fostului șef al SRI Prahova a apărut de-a lungul vremii în mai multe dosare de corupție. Unele duceau până la foști ofițeri KGB. Potrivit altora, îi transforma pe civili, fictiv, în ofițeri acoperiți ai SRI Prahova. De exemplu, Marin Breajăn a ajuns „ofițer acoperit” la SRI Prahova pentru că deținea două vile în stațiunea Cheia. Acesta le-a spus procurorilor DNA că, în schimbul statutului de „acoperit SRI”, trebuia să asigure gratuit cazarea pentru Păltânea și prietenii lui într-una din vilele sale din stațiunea montană. Corneliu Păltânea a fost condamnat în anul 2010 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Dobîrcianu, condamnat la trei ani pentru trafic de influență Trei ani mai târziu avea să fie arestat preventiv și Sorin Dobîrcianu pentru trei fapte de trafic de influență. A fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu suspendare. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și consultat de către DeFapt.ro, Sorin Dobîrcianu i-a spus unui afacerist că este „fost ofițer SRI” și că se ocupa de „acordarea burselor pe care serviciul de informații le acordă unor studenți, în vederea specializării pe diferite activitate, burse în străinătate”. Șpăgile: de la laptopuri și televizoare, la whisky și cafea Afaceristul i-a cerut ajutorul lui Dobîrcianu pentru a-l angaja pe fiul său, student la Drept, în SRI. Studentul i-a dat un CV și o cerere de angajare despre care Dobîrcianu spunea ulterior că „se află spre analiză pe masa directorului de la acea vreme, George Maior”. Pentru demersul său, Dobîrcianu a cerut un laptop Sony Vaio, iar afaceristul și fiul său au ajuns să fie cercetați pentru cumpărare de influență. Stenogramele aflate la dosar mai arată că Sorin Dobîrcianu era solicitat de diverși afaceriști pentru că ar fi avut „relații” la SRI, Garda Financiară și Poliție. În majoritatea cazurilor, se achita de sarcini, dar cerea mici cadouri pentru „organele de control”: whisky, țigări, cafea, materiale de construcții, chiar și un televizor. Procurorul de caz a considerat că „pericolul social concret rezidă din declinarea calității de ofițer acoperit al Serviciului Român de Informații, afirmație de natură să aducă grave prejudicii de imagine acestei instituții”. SRI nu neagă și nu confirmă apartenența lui Dobîrcianu la Serviciu DeFapt.ro a solicitat oficial Serviciului Român de Informații să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a fost angajat al serviciului secret și dacă a fost avansat la gradul de general. Biroul de Presă al SRI a transmis oficial că „tipul de informații solicitate este exceptat de la liberul acces al publicului”.  Surse din cadrul SRI au transmis neoficial că Sorin Dobîrcianu nu a fost vreodată angajatul SRI și doar a fost „legendat” de colonelul Corneliu Păltânea. Însă ex-colonelul SRI Florin Gulianu susține într-un denunț menționat anterior că Sorin Dobîrcianu ar fi avut gradul de maior în SRI.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră