sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Internațional

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a încercat să ascundă implicarea în prăbușirea avionului companiei naționale azere, survenită miercuri în Kazahstan. Liderul azer a solicitat scuze publice din partea Moscovei pentru incidentul care a provocat moartea a 38 de persoane. Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul Ilham Aliev a declarat că avionul Azerbaidjan Airlines, care efectua zborul J2-8243 între Baku și Groznîi, a fost vizat de tiruri provenite de pe teritoriul rus. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Conform investigațiilor preliminare, coada avionului a fost grav avariată, iar aparatul de zbor a devenit „incontrolabil” din cauza interferențelor electronice de bruiaj militar. Diverse versiuni oferite de Rusia Președintele azer a criticat poziția oficială a Rusiei, afirmând că multiplele versiuni ale incidentului prezentate de Moscova indică o încercare de a ascunde adevărul. Aliev a subliniat că Rusia ar fi trebuit să își recunoască vinovăția, să prezinte scuze Azerbaidjanului și să informeze publicul despre cauzele reale ale prăbușirii. Atacuri cu drone în sudul Rusiei Incidentul s-a petrecut în timp ce apărarea antiaeriană rusă era activă, ca răspuns la atacuri cu drone ucrainene asupra mai multor orașe din sudul Rusiei, inclusiv Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Avionul azer a fost redirecționat spre Aktau, în Kazahstan, unde s-a prăbușit înainte de a putea ateriza. Putin admite activarea apărării antiaeriene Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că sistemele de apărare antiaeriană erau în funcțiune în momentul incidentului. Într-o conversație telefonică cu Ilham Aliev, Putin a menționat că avionul de linie azer a încercat de mai multe ori să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în condiții de risc. 38 de vieți pierdute Prăbușirea avionului a provocat moartea a 38 de persoane, adăugând tensiuni suplimentare între Azerbaidjan și Rusia. Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța zborurilor civile în zonele afectate de conflicte militare și despre măsurile luate pentru a preveni astfel de tragedii. Azerbaidjanul cere scuze publice și asumare a responsabilității Președintele Ilham Aliev a cerut Rusiei să prezinte scuze publice și să recunoască oficial implicarea în incident. „A admite vinovăția și a informa transparent publicul ar fi fost pași necesari pentru o țară considerată prietenă”, a afirmat liderul azer. Accentuarea tensiunilor regionale Prăbușirea avionului azer și circumstanțele controversate care o înconjoară evidențiază riscurile escaladării tensiunilor în regiune. Situația necesită o clarificare urgentă, pentru a evita deteriorarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul (sursa: kremlin.ru)
Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda (sursa: polisi.fi)
Internațional

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda. Petrolierul Eagle S, suspectat că aparține „flotei fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile internaționale, este investigat de autoritățile finlandeze. Acesta este acuzat că ar fi provocat avarierea unui cablu submarin electric EstLink 2, care conectează Finlanda de Estonia, un incident clasificat drept posibil „sabotaj”. Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda Nava, înregistrată sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținută și mutată într-un port apropiat de Helsinki, oferind condiții mai bune pentru desfășurarea investigațiilor. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul La 26 decembrie, Eagle S a fost inspectat, iar ulterior escortat către rada portului Kilpilahti, situat la 40 km est de capitala Finlandei. Transport de benzină din Rusia spre Egipt Conform informațiilor poliției, petrolierul transporta benzină fără plumb, încărcată într-un port rusesc, având ca destinație Egiptul. Nava a fost anterior ancorată în largul Porkkala, în Golful Finlandei, înainte de a fi deplasată sub escorta Gărzii de Coastă finlandeze. Avaria cablului în ziua de Crăciun Deconectarea liniei electrice EstLink 2 în ziua de Crăciun a generat îngrijorări majore. Operatorul a raportat avarii încă neevaluate, iar poliția a lansat o anchetă pentru „sabotaj”. Cablul subacvatic reprezintă o infrastructură energetică critică în regiunea baltică. Războiul hibrid al Rusiei în Marea Baltică Incidentele care vizează infrastructuri energetice și de comunicații s-au intensificat în Marea Baltică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Experții și oficialii politici consideră aceste acțiuni parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva NATO și a aliaților săi din regiune.

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei (sursa: X/Suomen poliisi)
Internațional

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a tras un semnal de alarmă privind „flota fantomă” a Rusiei, în contextul avarierii unor cabluri submarine în Marea Baltică. Recent, cablul Estlink 2, care leagă Estonia și Finlanda, a fost secționat, iar autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj. Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei În urma incidentului, a fost arestat petrolierul Eagle S, navigând sub pavilionul Insulelor Cook, despre care se crede că a avariat cablul cu ancora sa. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul Potrivit Uniunii Europene, această navă ar putea face parte din „flota fantomă” rusă, utilizată pentru a eluda sancțiunile internaționale. Baerbock a evidențiat pericolele reprezentate de această flotă, descrisă ca fiind compusă din petroliere și nave-cargo folosite de Moscova în mod neoficial. „Această flotă învechită rusă reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea europeană și pentru mediu. Ea este utilizată pentru a finanța războiul ilegal de agresiune în Ucraina,” a declarat Annalena Baerbock. Cablurile submarine, în era digitalizării În cadrul unei declarații acordate grupului media Funke Mediengruppe, Baerbock a subliniat că incidentele repetate de avariere a cablurilor submarine în Marea Baltică nu par a fi simple coincidențe: „Echipajele navelor coboară ancorele în apă, le trag pe fundul mării pe lungimi de kilometri și apoi le lasă în urmă. Este greu de crezut că aceste evenimente sunt întâmplătoare.” Ea a subliniat importanța cablurilor submarine, descriindu-le drept „arterele de comunicații care țin lumea noastră unită” într-o eră digitalizată. Sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei În urma acestor incidente, Annalena Baerbock a solicitat Uniunii Europene să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei. Această măsură ar viza nu doar flota fantomă, ci și alte practici rusești care pun în pericol stabilitatea europeană și siguranța comunicațiilor globale. Avertismentele șefei diplomației germane evidențiază o amenințare complexă ce combină riscuri de securitate, mediu și infrastructură. Solicitarea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei reflectă o abordare fermă pentru protejarea cablurilor submarine și a intereselor europene în Marea Baltică.

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines, ucigând 38 de persoane, crezând că e o dronă ucraineană, afirmă surse citate de Reuters. Agenția susține că a consultat nu mai puțin de patru surse care au confirmat această ipoteză. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” Euronews arată că avionului i-a fost refuzată aterizarea de urgență pe un aeroport rusesc. Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Zborul J2-8243 al Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit miercuri în apropiere de oraşul Aktau din Kazahstan. Avionul de pasageri Embraer a plecat din capitala Azerbaidjanului, Baku, şi spre îndrepta spre Groznîi, în regiunea Cecenia din sudul Rusiei, înainte de a se abate dela traseu cu sute de kilometri, peste Marea Caspică. ???✈️ FLASH | Un avion d’Azerbaïdjan Airlines s’est écrasé au Kazakhstan. L’appareil transportait 67 personnes. Il y aurait des survivants. (témoins) pic.twitter.com/iM1aKyvUBP— Cerfia (@CerfiaFR) December 25, 2024 Una dintre sursele azere familiarizate cu ancheta Azerbaidjanului asupra accidentului a declarat pentru Reuters că rezultatele preliminare arată că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană rusesc Pantsir-S, iar comunicaţiile sale au fost paralizate de sistemele de război electronic la apropierea de Groznîi. "Nimeni nu pretinde că a fost făcut intenţionat. Cu toate acestea, ţinând cont de faptele stabilite, Baku se aşteaptă ca partea rusă să recunoască doborârea aeronavei azere", a spus sursa citată. Alte trei surse au confirmat că ancheta azeră a ajuns la aceeaşi concluzie preliminară. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii. L'Embraer d’Azerbaïdjan Airlines qui s’est écrasé au Kazakhstan après avoir "raté" son atterrissage sur Grozny (Tchétchénie/ Russie) a été touché par un missile anti aerien. Les impacts sur la dérive sont caractéristiques des schrapnels des missiles.#AzerbaijanAirlines pic.twitter.com/gj2yX27Ms6— Xavier Tytelman (@PeurAvion) December 25, 2024 Procurorul de transport din Kazahstan pentru regiunea în care s-a prăbuşit avionul a declarat că ancheta sa nu a ajuns încă la nicio concluzie cu privire la accident. Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma teza că avionul a fost doborât de apărarea aeriană rusă. Kremlinul, întrebat înainte de relatarea Reuters despre ideea că aeronava a fost lovită de apărarea aeriană rusă, a spus că o anchetă este în curs de desfăşurare şi că ar fi nepotrivit să comenteze până când investigaţia nu va ajunge la propriile concluzii. "Este greşit să construim ipoteze înainte de concluziile investigaţiei", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Înregistrările video de la locul prăbuşirii postate pe reţelele de socializare şi verificate de Reuters au arătat ceea ce păreau a fi daune de şrapnel la epava secţiunii din spate a avionului.Compania de securitate aeriană Osprey Flight Solutions a transmis miercuri într-o alertă către companiile aeriene că imaginile cu epava şi circumstanţele din jurul spaţiului aerian din sud-vestul Rusiei indică posibilitatea ca avionul să fi fost lovit de o formă de foc antiaerian. NATO ceră o anchetă completă Dronele militare ucrainene au vizat în mod repetat regiunile sudice ale Rusiei în ultimele luni, declanşând apărarea aeriană rusă. Rusia şi Ucraina sunt în război de la invazia pe scară largă a Moscovei în februarie 2022. Anterior miercuri, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 59 de drone ucrainene în mai multe regiuni. Unele au fost doborâte în spaţiul aerian închis deasupra regiunilor de la graniţa cu Ucraina, inclusiv Marea Azov. Operaţiunile de zbor au fost suspendate temporar pe aeroportul Kazan din Rusia din cauza acestei activităţi. În plus, datele de urmărire a zborurilor ADS-B disponibile public arată că aeronava azeră a suferit bruiaj GPS pe tot parcursul zborului său deasupra sud-vestului Rusiei, conform alertei citate. La Bruxelles, NATO a cerut o anchetă completă asupra cauzei accidentului. „Gândurile şi rugăciunile noastre sunt alături de familiile şi victimele zborului J2-8243 al Azerbaijan Airlines", a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-o postare pe X. „Le dorim celor răniţi în accident o recuperare rapidă şi cerem o anchetă completă", a adăugat el.

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova (sursa: X/МИД России)
Internațional

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Georgescu, susținut compania rusă care lansa dezinformări

Călin Georgescu a fost susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania, arată o investigație Financial Times publicată azi. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus „O rețea rusă de influență, activă în Franța și Germania în timpul pandemiei Covid-19, a fost desfășurată și în perioada premergătoare alegerilor recent anulate din România, potrivit unor documente văzute de Financial Times. AdNow, o firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul la Moscova și cu o filială la Londra, a fost utilizată într-o campanie de promovare a dezinformării cu privire la vaccinurile occidentale împotriva coronavirusului. Firma, acum relocată în Bulgaria, a fost activă în ultimii ani în campanii publicitare în România și Bulgaria, arată documentele. Acestea au fost dezvăluite pentru prima dată de BG Elves, un grup bulgar de experți în securitate cibernetică și de portalul românesc de investigații Snoop. «Se joacă cu ingineria socială, încearcă să declanșeze emoții pentru a vă forța să faceți clic pe anunțurile lor înșelătoare», a declarat Petko Petkov de la BG Elves, care a analizat software-ul AdNow și a concluzionat că acesta utilizează o operațiune de profilare îmbunătățită care colectează informații despre utilizatori care pot fi exploatate în scopuri politice. «Este foarte ușor să fii indus în eroare. Scopul final este să vă ceară datele personale»”, arată publicația britanică. Influencerii lui Georgescu, plătiți din reclame la leacuri băbești dubioase „Documentele arată că, în ciuda mai multor schimbări de proprietate, AdNow are legături cu cercurile de extremă-dreapta, pro-ruse, ale României și a jucat un rol semnificativ în pregătirea terenului pentru mesajele anti-vacciniste, mistice și ultranaționaliste ale lui Georgescu.AdNow a funcționat ca un agent de publicitate online prin care clienții săi au putut să-i răsplătească pe susținătorii lui Georgescu cu reclame care au generat venituri estimate la 2 milioane de euro în ultimii ani, a spus Victor Ilie de la Snoop. Un astfel de produs promovat prin AdNow a fost Toxic Off, o pastilă care pretinde că elimină paraziții și toxinele din corpul uman cu o rată de 100% de «îmbunătățire generală a sănătății».«AdNow a fost aici de ani de zile, oferind publicului reclame, dezinformări privind sănătatea și escrocherii financiare, ceea ce i-a pregătit pentru o campanie abruptă precum cea de pe TikTok», a spus Ilie.«Într-o țară ca România, cu 19 milioane de oameni, dacă vezi 440 de milioane de reclame într-o lună, toate fiind pentru fraude sau medicamente false, asta îi poate educa pe oameni să-și piardă încrederea în știință, în rațiune». Fondatorul și directorul general al AdNow LLC între 2014 și 2018 a fost Iulia Serebryanskaya, absolventă a Universității de Stat din Novosibirsk, care a lucrat la campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, iar ulterior a acționat ca director de comunicații pentru partidul de guvernământ Rusia Unită. Compania a fost apoi transferată unui alt cetățean rus (...) Paul-Olivier Dehaye, un matematician belgian care conduce o companie de inteligență artificială numită Hestia.ai, a descris publicitatea online drept „dezinformarea viitorului”. «Cu ajutorul acestor instrumente, puteți direcționa informații foarte precise, până la persoane și dispozitive individuale”, a declarat Dehaye. Instrumentele, a spus el, „pot fi utilizate pentru a semăna conținut strategic, inclusiv micro influențarea»”. mai explică Financial Times.

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) susține că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește un plan pentru o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria. Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu Potrivit SVR, Maia Sandu a discutat recent cu oficiali din domeniul securității energetice, subliniind necesitatea elaborării unei strategii pentru încetarea prezenței rusești în regiune. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Potrivit SVR, Sandu "şi-a ieşit din minţi" după ce a fost informată că R. Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească. Conform comunicatului SVR, "nimeni nu poate garanta că președinta R. Moldova nu va încerca să declanșeze un război în regiune". Acuzațiile vin pe fondul unor probleme energetice iminente pentru Republica Moldova, legate de expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la finalul anului 2024. Planul pentru termocentrala din Transnistria SVR mai afirmă că Maia Sandu ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forță a termocentralei din Transnistria, vitală pentru aprovizionarea energetică a Moldovei. Termocentrala funcționează cu gaz rusesc, iar dependența energetică a Moldovei este un factor de tensiune în contextul actual. Cerințele Chișinăului Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia, s-a desprins de Republica Moldova în urma unui conflict armat din 1992, în care forțele separatiste au beneficiat de sprijin militar rusesc. Autoritățile de la Chișinău cer retragerea trupelor ruse și a arsenalului militar din perioada sovietică, estimat la 40.000 de tone de arme și muniții. Aceste acuzații vin într-un context geopolitic tensionat, în care Republica Moldova încearcă să-și consolideze independența și să reducă influența Rusiei în regiune.

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei (sursa: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC)
Internațional

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania trebuie să fie pregătită să facă față atacurilor hibride orchestrate de Rusia. Acestea includ campanii pe rețelele sociale care sprijină partidele de extremă dreapta și cele populiste, potrivit declarațiilor publicate de grupul de presă Funke. Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei „Putin se angajează în atacuri hibride, iar Germania este în special în atenția sa. Ignorarea acestei amenințări nu o va face mai mică, ci mai mare”, a avertizat Pistorius. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Atacurile hibride implică utilizarea unor metode cibernetice complexe pentru a afecta rețelele, infrastructura sau pentru a semăna discordie socială. În cazul Germaniei, acestea vizează infrastructura critică, aprovizionarea cu energie, precum și activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică. De asemenea, aceste atacuri includ campanii de dezinformare pe rețelele sociale, influențarea alegerilor și sprijin financiar pentru partidele populiste și de extremă dreapta, cum ar fi AfD și alianța populistă BSW, condusă de Sahra Wagenknecht. Strategia lui Putin: Divizarea societății „Strategia președintelui Putin este să tulbure și să împartă societatea noastră”, a declarat Pistorius. Ministrul a subliniat că Germania trebuie să ia măsuri ferme pentru a preveni ca aceste tactici să aibă succes. Campaniile rusești includ mesaje care sugerează că Germania își compromite securitatea, fiind împinsă spre un conflict cu Rusia. Pistorius a avertizat că astfel de mesaje sunt menite să creeze tensiuni interne și să slăbească unitatea socială. Investiții militare record în Germania Pistorius a afirmat că Germania se află pe „un drum bun” din punct de vedere militar. În 2023, au fost lansate 97 de proiecte majore în valoare de 58 de miliarde de euro, depășind recordul anului anterior. Totuși, ministrul a explicat că reconstruirea capacităților militare necesită timp. Producerea unui tanc Leopard poate dura până la doi ani și jumătate, iar construirea fregatelor și submarinelor între șase și opt ani. „Este imposibil să recuperăm decalajele din ultimii 30 de ani într-o singură perioadă legislativă”, a precizat el. Provocările viitorului În fața amenințărilor hibride ale Rusiei, Germania își consolidează capacitățile de apărare și investește în infrastructură militară. Totodată, autoritățile sunt hotărâte să contracareze campaniile de dezinformare și să protejeze unitatea socială, pentru a preveni destabilizarea cauzată de strategia Kremlinului.

Val de atacuri incendiare în Rusia (sursa: unn.ua)
Internațional

Val de atacuri incendiare în Rusia

Val de atacuri incendiare în Rusia. Atacuri incendiare au vizat bănci, oficii poștale, centre comerciale și clădiri guvernamentale în Rusia, în ultimele trei zile, potrivit relatărilor din presă. Aproximativ 20 de incidente separate au fost raportate în orașe mari precum Sankt Petersburg, Moscova și suburbii, conform agenției TASS și site-ului independent Fontanka. Val de atacuri incendiare în Rusia Agenția TASS susține, citând surse din rândul forțelor de ordine, că persoanele implicate în aceste atacuri au fost recrutate de escroci online, care le-au oferit bani pentru a comite incendierile. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Mai multe imagini de la camerele de supraveghere, distribuite pe rețelele sociale, arată cum atacatorii folosesc telefoanele mobile pentru a filma incendiile pe care le provoacă. Bancomatele băncilor de stat, clădirile administrative și vehiculele poliției au fost principalele ținte ale acestor atacuri. De exemplu, un bancomat a fost complet distrus, iar geamurile din jur au fost sparte, conform imaginilor publicate online. Sberbank a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de incendiere în ultima săptămână. Manipulați de escroci pentru incendieri Potrivit TASS, majoritatea persoanelor arestate erau pensionari recrutați de intermediari ucraineni, care le-au oferit recompense financiare sau acces la conturi blocate în schimbul comiterii atacurilor. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a avertizat că astfel de apeluri către cetățeni vulnerabili sunt o metodă de manipulare utilizată pentru a destabiliza situația internă. Kievul nu comentează Autoritățile ucrainene nu au comentat acuzațiile că aceste atacuri ar fi fost orchestrate de pe teritoriul ucrainean. De la începutul războiului din Ucraina, birourile de recrutare militară din Rusia au fost frecvent vizate de atacuri similare, intensificate după campania de recrutare anunțată de Vladimir Putin în septembrie 2022. Un climat de tensiune și destabilizare Valul de incendieri din Rusia reflectă o creștere a tensiunilor interne și a vulnerabilității la manipulările externe. Încă nu se știe cum răspunde autoritățile ruse pentru a preveni noi incidente și a menține stabilitatea în fața acestor provocări.

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată de interferența rusă în România Foto: Twitter
Politică

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată

Delegația Congresului SUA la NATO, care este condusă de republicanul Mike Turner, se declară îngrijorată de „dovezile cu privire la eforturile Rusiei de a submina procesul electoral” din România. Turner conduce comitetul de supraveghere a serviciilor de informații din Camera Reprezentanților. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată „Statele Unite apreciază profund rolul României de aliat ferm al NATO și membru deplin al Uniunii Europene. Este prerogativa poporului român să-și aleagă conducătorii, iar Statele Unite respectă, fără a interveni, dreptul suveran al românilor de a alege. Suntem profund îngrijorați de dovezile convingătoare desecretizate de Guvernul român cu privire la eforturile Rusiei de a submina și influența procesul electoral. Tacticile agresive ale guvernelor străine pentru a submina integritatea instituțiilor democratice ale României, cum ar fi manipularea platformelor de social media precum TikTok, trebuie investigate amănunțit și condamnate în totalitate. Asigurarea integrității procesului electoral este esențială pentru susținerea principiilor democrației și suveranității. Suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”, se arată în declarație. My statement with @NATOPAPress President @GerryConnolly, @RepLindaSanchez, @RepGuthrie, @DrNealDunnFL2, @RepAnnWagner, @RepBrianFitz, @CongBoyle, @RepMcCormick, @RepRickLarsen, and @DonaldNorcross on the current state of the Romanian elections: pic.twitter.com/JYnXT55A3o— US Rep. Mike Turner (@RepMikeTurner) December 20, 2024

Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Eveniment

Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin

Avertisment dur al unui expert în energie, Ana Otilia Nuțu: premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin. Ana Otilia Nuţu este analistă de politici publice în energie la Expert Forum și a fost consultant pentru Banca Mondială. Ea anunță că think-tank-ul Expert Forum i-a scris Teresei Ribera, noua vicepreședintă executivă pentru o Tranziție Curată, Echitabilă și Competitivă a Comisiei Europene, cerându-i să analizeze „riscurile legate de preluarea furnizării E.ON din România de către MVM, luând în considerare și experiența Spaniei de blocare a ofertei feroviare maghiare din cauza suspiciunilor de legături cu Rusia”. „În scrisoarea menţionată EFOR a mai cerut Comisiei Europene să ia în considerare investigarea intereselor rusești în Transgaz”, anunță Nuțu. Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin Ce arată Ana Otilia Nuțu într-un articol publicat pe site-ul Contributors, sub titlul „Marcel Ciolacu şi Viktor Orban pun România la remorca Gazprom”: Compania ungară de stat MVM a plătit pentru activele de furnizare a gazului și energiei electrice ale E.ON România cu mult peste prețul pieței (200 de milioane EUR, față de valoarea estimată de 100-120 de milioane EUR oferită de concurenți), „ceea ce indică faptul că există ceva mai mult decât motive pur comerciale la mijloc”. Tranzacția depinde acum doar de aprobarea unei comisii care monitorizează investițiile străine (CEISD) pentru a depista eventuale influențe externe nefaste, dar e de așteptat ca afacerea să fie aprobată. „Ieri 19 decembrie, proiectul de construire a unei centrale pe gaz de 1770MW (la Mintia, Hunedoara) a fost declarat de guvernul român proiect de «importanță națională strategică». Investiția aparţine unui investitor dubios din Iordania – Mass Group Holding – care a cumpărat echipamentele de la Siemens și va fi conectați la rețeaua de gaze cu o conductă care beneficiază de sprijin din fonduri UE, din Fondul de Modernizare. Acest proiect nu a ridicat până acum prea multe suspiciuni în UE deoarece nimeni nu se aștepta, realmente, ca investiția chiar să aibă loc: ea nu are vreun sens economic pe o piață normală” „Se pare că Mass Group Holding a semnat în urmă cu câteva luni un preacord cu MVM pentru achiziționarea întregii cantități de gaze necesare producerii de energie electrică” Irakienii de la Mintia pregătesc dependența României de gazelșe rusești Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a explicat de acum câteva zile că MVM Ungaria va aduce în România gaz rusesc: „Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut!”. Ana Otilia Nuțu duce mai departe explicația acestei tranzacții MVM-Mintia-Gazprom: „De facto, prin această schemă construim în România un echivalent a ce este centrala Cuciurgan din Transnistria pentru Moldova, care a creat o dependență mortală a Moldovei de aprovizionarea cu energie rusească în ultimele două decenii”. „Ceea ce pun la cale Viktor Orban şi guvernul PSD-PNL condus de Ciolacu va afecta în mod critic nu numai securitatea energetică a României, ci și decuplarea planificată a UE de gazul rusesc. Va exista, de asemenea, o amenințare directă la adresa aprovizionării cu energie a Moldovei”, mai arată experta EFOR. Transgaz ajută Gazprom Ana Otilia Nuțu mai arată și cum Transgaz a favorizat politicile rusești, fapt punctat acum câteva zile și de Răzvan Nicolescu. „Această dependență de Rusia a fost promovată în mod activ de Transgaz, care, de asemenea, a întârziat cu obstinaţie de ani de zile interconectările cu celelalte țări și fluxul invers către Moldova și Ucraina. Chiar nu se poate crede că aceste întârzieri sunt cauzate doar de prostie și incompetență și nu de o promovare activă, de ani de zile, a unor interese rusești (...) Aprobarea în Guvern drept «proiect de importanță strategică» a centralei de la Mintia, care ne va crește consumul național cu 30%, ridică și ea suspiciuni în acest moment în care, pe de altă parte, anulăm alegeri ca să nu dăm țara pe mâna influențelor obscure și Rusia e disperată să revină pe piața europeană de gaz”, scrie Nuțu. „Transgaz va face imediat o conducta nouă pentru Mintia pentru că e frumos să construiești, nu? La fel cum construiesc Tuzla – Podisor de care nu era nevoie. Sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia”, arăta Nicolescu acum câteva zile.

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei. Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest, că nu atribuie responsabilitatea pentru neregulile semnalate în timpul alegerilor prezidențiale, subliniind complexitatea și subtilitatea intervențiilor externe. Iohannis a subliniat ajutorul partenerilor strategici pentru identificarea influențelor rusești asupra alegerilor. Interferențele străine „Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenția a fost atât de subtilă și atât de complexă încât mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Au fost unele chestiuni care au fost observate, dar, din păcate, situația și legile nu au fost suficiente”, a explicat șeful statului. Campanie electorală ilegală pe rețelele sociale Iohannis a atras atenția asupra unei încălcări grave a legislației electorale, subliniind că un candidat și-a continuat campania electorală pe TikTok după încheierea perioadei legale de campanie. „BEC a somat acea rețea - TikTok - să oprească campania pentru că s-a terminat campania, rețeaua a ignorat solicitarea BEC și astfel campania a continuat sâmbătă și duminică numai pe acest candidat. Este o încălcare gravă a legislației electorale”, a declarat președintele. Președintele a explicat că TikTok, având baza în China și nu în Europa, a ignorat solicitările Biroului Electoral Central (BEC), subliniind că nici România, nici Europa nu dispun de instrumente eficiente pentru a constrânge platformele non-europene. Sprijinul americanilor pentru identificarea ingerințelor Rusiei Președintele a menționat că influențele externe asupra procesului electoral au fost identificate ulterior, cu ajutorul partenerilor strategici, iar acest lucru a fost discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). „De aceea, a durat câteva zile de la data alegerilor până când în CSAT s-au putut discuta cu date aceste chestiuni. Și, atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce în această chestiune probabil foarte departe”, a explicat Iohannis. Necesitatea unei legislații mai bune Klaus Iohannis a subliniat importanța îmbunătățirii legislației electorale și a cooperării mai strânse între instituțiile care se ocupă de securitatea cibernetică. „Este nevoie de o cooperare mai strânsă între instituțiile care se ocupă de cyber-space”, a afirmat președintele, adăugând că problema trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene pentru a identifica soluții comune. Garanții pentru alegerile viitoare Întrebat dacă există garanții că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferențe, președintele a răspuns: „Noi avem lecția învățată și nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată. Sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă și cred că următoarea rundă de alegeri se va desfășura în condiții de mai bună transparență.” Întâlniri importante la Bruxelles Președintele Iohannis a avut miercuri o întâlnire cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar joi va participa la reuniunea Consiliului European. Declarațiile președintelui Klaus Iohannis au evidențiat nevoia unei abordări proactive pentru asigurarea transparenței și a corectitudinii proceselor electorale viitoare. Printr-o legislație îmbunătățită și o cooperare mai strânsă la nivel internațional, România și Uniunea Europeană pot face pași importanți pentru protejarea integrității alegerilor.

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal (sursa: Facebook/Antti Häkkänen)
Internațional

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal. Finlanda ia în considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea, producerea și transferul minelor antipersonal. Decizia vine în contextul utilizării pe scară largă a acestor arme de către Rusia în Ucraina, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen. Sprijinul Parlamentului Pentru a renunța la tratat, Finlanda are nevoie de sprijinul majorității în Parlament. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Această schimbare ar permite armatei să reînceapă stocarea minelor antipersonal, pentru prima dată de la semnarea tratatului în 2012. Finlanda, ultima țară din UE care a aderat la tratat, a distrus peste un milion de mine terestre în cadrul angajamentului său. În prezent, peste 160 de țări au ratificat sau au aderat la tratat, însă Rusia nu face parte dintre acestea. Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal Ministrul Hakkanen a subliniat că utilizarea activă a minelor antipersonal de către Rusia în Ucraina obligă Finlanda să-și reevalueze poziția. Aceste arme, folosite pe scară largă în conflict, ucid și mutilează atât combatanți, cât și civili, rămânând un pericol pe termen lung. „Am comandat o evaluare pentru a stabili dacă utilizarea minelor antipersonal este un factor de consolidare pentru apărarea Finlandei,” a declarat Hakkanen. Analiza este realizată dintr-o perspectivă defensivă, având în vedere granița comună de 1.300 km cu Rusia. Tensiuni la graniță Finlanda s-a alăturat NATO în 2023, ca răspuns la războiul din Ucraina. Această decizie a atras critici din partea Moscovei, care a amenințat cu „contramăsuri”. În acest context, reevaluarea utilizării minelor antipersonal devine parte a strategiei de apărare a țării. Ce sunt minele antipersonal? Minele antipersonal sunt arme ascunse în pământ, care se detonează automat la contact. Acestea provoacă victime în rândul combatanților și civililor și rămân active mult timp după încheierea conflictelor, reprezentând un risc persistent. Pas controversat pentru securitate Decizia Finlandei de a analiza retragerea din Tratatul de la Ottawa reflectă tensiunile crescânde din regiune și necesitatea de a adapta strategia națională de apărare. În timp ce retragerea ar putea consolida capacitatea defensivă a țării, utilizarea minelor antipersonal rămâne o problemă controversată, având în vedere impactul devastator asupra civililor.

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU (sursa: X/Dénis van Vliet)
Internațional

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU. Autoritățile ruse au arestat un cetățean uzbec suspectat de implicare în asasinarea generalului rus Igor Kirilov, comandantul forțelor de apărare radiologică, chimică și biologică, și a asistentului său Ilia Polikarpov. Atentatul, revendicat de Kiev, a avut loc marți la Moscova, în urma detonării unui dispozitiv exploziv. O cameră de supraveghere a transmis atacul în timp real în Ucraina. Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU Conform Comitetului de anchetă, suspectul, un uzbec născut în 1995, a declarat că a fost racolat de serviciile speciale ucrainene. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Ajuns la Moscova, el a plasat bomba pe o trotinetă electrică lângă clădirea în care locuia generalul Kirilov, în timp ce o cameră de supraveghere instalată într-un autoturism închiriat a transmis atacul în timp real către organizatorii aflați în orașul Dnipro, Ucraina. Detonarea și promisiunile făcute executantului Atentatul a fost realizat prin detonarea de la distanță a dispozitivului exploziv imediat ce generalul și asistentul său au ieșit din clădire. Suspectul ar fi fost motivat de promisiunea unei recompense de 100.000 de dolari și a posibilității de a se muta într-o țară europeană. Cel mai înalt oficial rus ucis în conflict Generalul Igor Kirilov, în vârstă de 54 de ani, sancționat de Londra pentru presupusa desfășurare de arme chimice în Ucraina, este cel mai înalt oficial militar rus despre care se știe că a fost ucis de la începutul ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Kievul a revendicat atacul, acuzându-l pe Kirilov de "crime de război". Acest incident marchează o escaladare semnificativă în conflictul ruso-ucrainean.

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk. Sute de soldați nord-coreeni au suferit pierderi semnificative în confruntările cu armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, potrivit unui înalt responsabil american. Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk Conform oficialului american, sub acoperirea anonimatului, pierderile Coreei de Nord sunt estimate la câteva sute de soldați, incluzând atât răniți, cât și uciși. Citește și: BREAKING Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută "Mai multe sute de victime, aceasta este cea mai recentă estimare a noastră cu privire la pierderile Coreei de Nord", a declarat acesta. Ofensiva ucraineană și pierderile nord-coreene Comandantul șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a confirmat marți intensificarea operațiunilor ofensive ale inamicului în regiunea Kursk. Aceste acțiuni implică utilizarea activă a trupelor nord-coreene, care, conform declarațiilor sale, „au suferit pierderi grele”. Regiunea Kursk a devenit, de la începutul lui august, scena unei ofensive ucrainene surprinzătoare, considerată cea mai mare incursiune pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial. Ucraina controlează în continuare o mică parte din acest teritoriu. Trupele nord-coreene, fără experiență de luptă Potrivit surselor americane, trupele nord-coreene trimise în Rusia pentru a sprijini armata rusă nu aveau experiență anterioară în luptă. "Aceste trupe nu luptaseră niciodată înainte", a precizat oficialul american, sugerând că lipsa de experiență ar putea explica pierderile semnificative înregistrate. Acordul militar Rusia, Coreea de Nord În ultimele luni, Rusia și Coreea de Nord au semnat un acord de apărare reciprocă, intrat în vigoare la începutul lunii decembrie. Potrivit articolului 4 al acestui acord, cele două țări își oferă „ajutor militar imediat” în caz de agresiune din partea unei terțe țări. Kremlinul a evitat să confirme prezența trupelor nord-coreene, iar Phenianul nu a făcut nicio declarație oficială privind implicarea soldaților săi. Sprijinul SUA pentru Ucraina Statele Unite rămân principalul susținător militar al Ucrainei, trimițând echipamente și fonduri pentru a susține efortul de război împotriva Rusiei. În prezent, Washingtonul mai are 5,6 miliarde de dolari disponibili pentru acest scop. Totuși, o parte din fonduri ar putea rămâne nefolosite înainte de învestirea unei noi administrații americane, condusă de Donald Trump, care și-a exprimat scepticismul față de acest ajutor. Oficialii americani lucrează pentru ca fondurile disponibile să fie transferate, facilitând accesul pentru viitoarea administrație. Implicarea Coreei de Nord Implicarea trupelor nord-coreene în luptele din regiunea Kursk adaugă o nouă dimensiune complexității conflictului ruso-ucrainean. Pierderile grele ale acestor trupe, lipsa de experiență de luptă și acordurile militare recente dintre Rusia și Coreea de Nord subliniază escaladarea tensiunilor regionale. În paralel, sprijinul occidental pentru Ucraina continuă, dar incertitudinea politică din Statele Unite ar putea influența viitorul acestui ajutor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră