De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ.

Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro. 

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale

De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege:

• „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).  
• cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute
• „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante”
• „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ. 

Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”. 

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei.