marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

280 articole
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux

În numai o săptămână, judecătorul CCR Cristian Deliorga a beneficiat, împreună cu fiica și soția, de două zboruri private către destinații de lux. Nu a plătit nimic. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. De la Mihail Kogălniceanu, pe Coasta de Azur Primul zbor a avut loc pe 3 iulie a.c., cu plecare de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța și destinația Coasta de Azur. Judecătorul Deliorga a fost însoțit de soție, fiică, de mai mulți membri ai familiei lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și de soții Florin (om de afaceri din Constanța) și Manuela Cârstocea. După cinci zile, la luxul din Mykonos Mihai Daraban a fost și în al doilea avion de lux în care a călătorit Deliorga. Citește și: Cine este candidatul-surpriză pe care Nicușor Dan l-ar fi propus premier Daraban chiar a închiriat jet-ul de lux de la compania Toyo Aviation pentru o scurtă escapadă pe insula grecească Mykonos, celebră pentru petrecerile scumpe. În avion: Ponta, Bănicioiu, Manole, Mîndrescu Printre pasagerii avionului de lux se aflau, pe lângă judecătorul CCR Cristian Deliorga, și prietenul său Marius Cătălin Croitoru, dar și pesedistul Petre Florin Manole, fostul ministru al Muncii, alături de nașul său, afaceristul Gruia Stoica, cel care controlează Grupul Feroviar Român. Pe lista pasagerilor îi mai regăsim pe pesedistul Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății, dar și pe Victor-Viorel Ponta, fost prim ministru al României. Liberalii au fost reprezentați de Ovidiu Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, actualul secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României, dar și de Ion Virgil Lixandru, fost consilier PNL și dezvoltator imobiliar în Constanța. Din partea UDMR a participat senatorul Istvan Lorant Antal. Printre pasageri s-a strecurat și Bogdan Mîndrescu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Lista pasagerilor a fost completată de Mihai Daraban, președintele CCIR, și Gabriel Daraban. Deliorga: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!” DeFapt.ro l-a contactat în urmă cu aproape două săptămâni pe Mihai Daraban, președintele CCIR, în legătură cu avioanele private închiriate de la Toyo Aviation. Atunci, Daraban a recunoscut că zboară cu avioanele de lux deoarece „CCIR are un contract cu Toyo Aviation în baza căruia închiriază avioane private”. Deși a fost sunat de mai multe ori în legătură cu aceste două zboruri încă de duminică, 6 septembrie Daraban nu a mai răspuns întrebărilor DeFapt.ro.  Totuși, șeful CCIR a confirmat zborurile și plata pentru publicația newscenter.ro, care a scris despre subiect cu puțin timp înaintea DeFapt.ro, ambele redacții având aceleași informații, dar obținute în mod independent una de cealaltă. DeFapt.ro, însă, a scris în exclusivitate, recent, că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebarea despre zborurile spre Coasta de Azur și Mykonos, a repetat obsesiv: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!”. Apoi a refuzat să mai raspundă la telefon. Afaceristul Gruia Stoica: „A fost o invitație din partea Camerei de Comerț” Afaceristul Gruia Stoica a declarat pentru DeFapt.ro că știe despre faptul că baza de date a Toyo Aviation a fost furată de hackeri (vezi paragraful de mai jos). Cât despre vizita în Mykonos, Gruia Stoica a declarat că pe o parte dintre pasageri i-a cunoscut atunci, inclusiv pe judecătorul Deliorga, pentru că „a fost o invitație din partea Camerei de Comerț. A fost o fugă până acolo (Mykonos - n.r.), am avut o întâlnire. A fost o zi, a fost o plecare”.   Cât despre furtul de date, Gruia Stoica a spus că a informat deja băncile despre furtul de date, dar își va schimba în actele de identitate. Datele pasagerilor Toyo, la vânzare pe dark web Potrivit unui anunț postat pe dark web, a fost scoasă la vânzare o bază de date a companiei Toyo Aviation, o companie românească care închiriază avioane private de lux la nivel internațional. Baza de date conține 2.600 de pașapoartele, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturi ale unor bogați din întreaga lume. Pe listă se află și afaceriști și politicieni români care și-au permis să plătească „30.000 - 70.000 de euro pentru un zbor cu avionul privat al companiei Toyo Aviation”, se menționează în anunț. Un raport realizat de o companie care are oferă soluții cibernetice pentru urmărirea și analizarea infrastructurii hackerilor în timp real arată că cei care vând datele susțin că „Toyo Aviation, cea mai mare companie de avioane private din România, a fost neglijentă și nu a protejat corespunzător datele private și confidențiale”. Reprezentanții companiei Toyo Aviaton au declarat pentru DeFapt.ro că vor oferi detalii în legătură cu acest subiect, dar nu au făcut-o până în momentul publicării acestui articol. Vom reveni cu punctul de vedere al Toyo Aviation când acesta ne va fi comunicat.

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux
EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”

Judecătorul Cristian Deliorga, ajuns la Curtea Constituțională a României cu sprijinul PSD, a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Închirierea unui avion privat de la Toyo Aviation costă între 30.000 și 70.000 de euro, dar judecătorul a refuzat să spună, la solicitarea DeFapt.ro, cine a suportat costurile cu deplasarea de lux. DeFapt.ro a dezvăluit că baza de date a companiei Toyo Aviation (compania preferată de Administrația Prezidențială în mandatul președintelui Klaus Iohannis), care conține 2.600 de pașapoarte, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturile plătite pentru închirierea avioanelor de lux, a fost scoasă la vânzare de hackeri pe dark web. Judecătorul Deliorga, la CCR pe mâna PSD Cristian Deliorga a fost numit judecător la Curtea Constituțională a României în primăvara anului 2019, la propunerea Partidului Social Democrat, din partea Senatului României. În timpul audierilor de la Comisia Juridică din Senat, judecătorul Cristian Deliorga a fost întrebat de senatoarea Alina Gorghiu dacă a informat Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că a primit propunerea de a candida la CCR din partea PSD. Răspunsul lui Cristian Deliorga a fost extrem de sincer. „Când am ales să candidez pentru acest post, ca orice cetăţean al României care îşi doreşte o reuşită în viaţă după 36 de ani şi jumătate de magistratură, m-am gândit că singurul grup parlamentar mai numeros de la Senat este cel al PSD şi atunci m-am gândit că pentru şanse de reuşită ar trebui să fac această solicitare grupului parlamentar al PSD. Nu am avut întâlniri cu niciunul din liderii PSD, dar nu pot să nu afirm că îl cunosc pe domnul Şerban Nicolae de peste 20 de ani, că îl cunosc pe domnul Cazanciuc, cu care am lucrat când a fost procuror, secretar de stat la Externe sau când a fost ministru”, a declarat Cristian Deliorga, citat de agerpres.ro. Totodată, Cristian Deliorga a explicat că a depus toate documentele la senatorul Șerban Nicolae. Pensie specială și salariul de judecător: 1,32 milioane lei în anul 2024 Judecătorul Cristian Deliorga s-a pensionat de la Curtea de Apel Constanța cu puțin timp înainte de a fi ales judecător la CCR din partea Senatului României. Acum cumulează pensia specială cu salariul de judecător CCR. Conform declarației de avere depusă în anul 2025 pentru anul 2024, judecătorul Cristian Deliorga a încasat o pensie specială și sume restante în cuantum de 825.967 lei, plus salariul de judecător CCR în valoare de 480.679 lei.  Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o Pe lângă aceste sume, a mai primit drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Constanța în valoare de 20.153 lei. Cumulat, judecătorul Deliorga a încasat în anul 2024 peste 1,32 milioane lei. Adică în jur de 110.000 lei lunar, echivalentul a 22.000 de euro. În același timp, soția sa, Anca Lavinia Deliorga, încasează anual o pensie de doar 37.300 lei, adică puțin peste 3.000 de lei lunar. Totodată, familia Deliorga deține două apartamente în Constanța, plus un teren agricol de 4,4 hectare. Familia Deliorga a strâns în conturi 30.422 de euro și aproape un milion de lei. Judecătorul Deliorga: „Am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia” Din documentele furate de hackeri rezultă că familia Deliorga a zburat cu avioanele private ale companiei Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. „Dar de ce vă interesează pe dumneavoastră chestiunea asta? Am fost la un eveniment privat și nu pot să fac alte comentarii. Deci, am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia”, a declarat judecătorul Cristian Deliorga. Întrebat dacă avionul privat a fost plătit de organizatorii evenimentului sau de către dânsul, judecătorul Deliorga a spus: „Nu are importanță! Am fost la un eveniment privat. Și nu pot să fac alte comentarii. Cred că e suficient cât v-am spus. De ce e vorba de poziția mea când e vorba de un eveniment privat?”

Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS
Politică

Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS

Judecătorul PSD din CCR Mihai Busuioc și-a donat apartamentul fiicei sale cu o zi înainte de a ajunge la Curtea Constituțională. Întrucât nu mai avea locuință în București, avea dreptul la cazare oferită de stat, prin controversata Regie a Protocolului de Stat, RAAPPS, scrie site-ul Public Record.  Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat RAAPPS a refuzat să precizeze dacă acest judecător a primit locuință de la această regie. Averea uriașă și nejustificată a ex-tablagiului Busuioc Oricum, Busuioc a păstrat dreptul de uzufruct pe apartamentul donat fiicei sale. DeFapt.ro scria, în 2025, că „Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă”. „Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată”, arăta DeFapt.ro.  Public Record a relatat, în noiembriue 2025, că și Mihaela Ciochină, acum judecătoare CCR, a folosit acest mecanism pentru a obține locuință de la stat, pe vremea când era consilier prezidențial, în mandatul lui Klaus Iohannis.  Salariul unui judecator la CCR este de 45.260 de lei, brut. El primeste și spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, spor pentru pentru păstrarea confidențialității și spor pentru condiții de muncă vătămătoare. În total: 11.315 lei. La acesatea se adaugă bani de chirie, diurnă și transport, în valori neprecizate pe site-ul CCR. CCR a decis din 2025 să secretizeze declarațiile de avere, iar în 2026 a reconfirmat decizia. Busuioc și Ciochină au votat pentru secretizare.  Mihai Busuioc este fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Mihaela Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis.

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD
Opinii

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD

PNL a greșit votând legea integrității cu amendamentul anti-Fritz. Scuzele și explicațiile lui Ilie Bolojan sunt binevenite, dar dacă USR nu le va accepta, va fi un dezastru. Un dezastru de care va profita PSD. O victorie complet nesperată și nemeritată a lui Grindeanu.  Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă În primul rând, legea trecea și fără votul senatorilor PNL, deci nu era pus în pericol un presupus jalon PNRR. Scriu „presupus jalon” fiindcă s-ar putea ca, după scrisoarea Popularilor Europeni - din care face parte și PNL - și a grupului Renew din Parlamentul European, nu putem exclude ca Bruxelles-ul să considere că jalonul a fost pervertit și nu este îndeplinit. De ce a greșit deci Bolojan, votând această lege în numele jalonului PNRR? A lovit în cel mai fidel aliat, Dominic Fritz. În USR există un nucleu dur care abia așteaptă să se întoarcă la discursul „PSD și PNL, aceeași mizerie”. Dacă se va întâmpla asta, iar alianța PNL-USR se rupe, PSD a obținut o uriașă victorie, repet. În plus, alții se vor întreba, când vor încheia alianțe cu Bolojan: ce încredere putem avea?  A lovit în propriul partid european, PPE, care a criticat dur amendamentul anti-Fritz din legea integrității A lovit in cei trei judecatori din CCR care s-au străduit să arate că amendamentul anti-Fritz este neconstitutional. PNL a votat o lege pe care aceștia o considerau neconstituțională.  Merită un jalon PNRR să faci jocul PSD și să votezi o lege cu prevederi vădit neconstituționale și să deschizi precedentul unor sancțiuni retroactive, decise politic/din răzbunare? 788 milioane de euro? Eu înțeleg situația financiară extrem de dificilă a Guvernului, dar există riscul să plătim mult mai scump decizia de azi. De exemplu: PNL și USR încep să se certe, cresc AUR și PSD. Sper să nu se întâmple acest lucru, dar nici nu pot exclude acest risc.  Premierul Bolojan spune că a apărat „interesul țării”. Dânsul este vicepreședinte al CSAT, are tot dreptul să folosească aceste cuvinte mari. Dar asta nu înseamnă că are dreptate. Eu cred că, pe termen mediu, interesul României este ca forțele reformiste să oprească ascensiunea populismului, inclusiv revenirea la putere a celor care au băgat România în dezastrul financiar de azi. Degeaba luăm 788 milioane de euro de la PNRR, dacă viitorul Guvern reîncepe să cheltuie în neștire pe salariile bugetarilor și pensii.  Tot ce se poate spera este ca USR să aibă înțelepciunea de a trece peste acest incident. Dar precis nu il va uita. 

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut
Eveniment

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut

Curtea Constituțională a respins critica privind o prevedere din noua legislație a integrității, supranumită public „amendamentul Fritz”. Norma poate duce la încetarea unor mandate chiar și pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă termenul de trei ani nu s-a împlinit. Doi profesori de Drept, două interpretări Potrivit Ziarul de Iași, profesorul Valerius Ciucă, de la UAIC Iași, consideră că soluția CCR ridică probleme de retroactivitate și previzibilitate. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA În opinia sa, o lege nouă nu ar trebui să atașeze o sancțiune nouă unui fapt consumat sub vechea legislație. În schimb, profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, decizia CCR poate fi justificată, deoarece norma poate fi tratată drept una tranzitorie, aplicabilă situațiilor care continuă să producă efecte. Riscul folosirii justiției în lupta politică Ambii experți avertizează însă asupra unei probleme mai largi. Este vorba despre folosirea legislației și a justiției ca instrumente de confruntare politică, fenomen descris de Bălan prin termenul „lawfare”.

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba
Politică

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba

Purtătorul de cuvânt al UDMR, deputatul Csoma Botond, critică, pe facebook, decizia anti-Frtiz a CCR, apreciind că aceasta „are un caracter vădit retroactiv”. Însă reacțiile maghiarilor la postarea sa- scrisă în română și maghiară - sunt extrem de critice, atât la adresa UDMR, cât și a lui Csaba Asztalos, numit în CCR cu susținerea politică a UDMR.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Csoma Botond, care este și președinte al filialei UDMR din Cluj și lider al deputaților din această formațiune, s-a căsătorit în acest weekend cu Deák-Sala Rebeka, o arhitectă din Cluj.  Acum, el pare că adoptă o linie diferită de cea a UDMR. Comentariu la mesajul lui Csoma Botond: „Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine” „Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale în ceea ce privește textul de lege controversat referitor la conflictul de interese. Îmi mențin opinia că amendamentul „Fritz”, adoptat cu voturile AUR și PSD în comisia juridică, are un caracter vădit retroactiv, din moment ce sancțiunea introdusă nu exista la data săvârșirii faptei”, a scris Csoma Botond.    Însă multe reacții au fost negative.    „Rușinați-vă, deputați maghiari! Ce ticăloși obraznici trebuie să fiți ca să votați proiectul de lege privind ANI și, mai ales, să-i fie rușine lui Csaba Asztalos, ticălosul bun de nimic care l-a aprobat și l-a declarat constituțional.   Ce fel de oameni sunteți voi, ca să reprezentați maghiarii din Transilvania?   Ne-ați trădat așteptările, unde vă este onoarea, nu aveți nici mândrie, nici demnitate.   Bucurați-vă, pentru că este ultima oară când vă aflați în parlament; maghiarii din Transilvania nu vor mai vota niciodată pentru voi.   Nu vom mai vota niciodată pentru astfel de ticăloși. La revedere”, i-a scris Andrei Barta.   „A uitat să menționeze UDMR, chiar și Asztalos a votat în favoarea ei. Să minți așa... ce rușine!Chiar ne consideră analfabeți?!!!”, a comentat Horvath Tunde.    „Măi, asta e bună! Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine (...) atât din partea lui, cât și din partea explicației oferite de UDMR”, arată Sarkady Bea.    Curtea Constituțională a arătat, în motivarea deciziei prin care a declarat constituțional „amendamentul Fritz” introdus de PSD în Legea integrității, că „legea nouă se va aplica atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Această decizie a fost luată cu majoritate de voturi, trei judecători din CCR s-au opus. Însă Asztalos Csaba a votat cu majoritatea, alături de reprezentanții PSD.     

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR
Politică

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

Un grup de trei judecători din CCR - Simina Tănăsescu, numită de președintele Iohannis, Laura Scâtei, propusă de PNL, și Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan - arată că majoritatea din Curtea Constituțională a blocat ilegal publicarea declarațiilor de avere. Cei trei arată că CCR nu fusese sesizată cu privire la această chestiune și s-a autosesizat.  Citește și: De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private” Nici măcar în 2025, CCR nu a interzis complet publicarea averii demnitarilor „Exercitarea atribuției de control a priori asupra legilor de către Curtea Constituțională este limitată de textul constituțional și delimitată în conținutul său de prevederile invocate de autorii obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea neavând posibilitatea de a extinde, din oficiu, obiectul controlului de constituționalitate”, arată cei trei judecători.  „Curtea nu poate acționa decât în limitele sesizării. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, explică aceștia în opinia separată. Ei arată că, chiar și așa, publicarea declarațiilor de interese financiare - o formă a declarațiilor de avere - era constituțională.  „Curtea a subliniat că soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere/interese este justificată prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar anonimizarea datelor cu caracter personal reprezintă o garanție împotriva unor ingerințe arbitrare. Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale a fost constantă, în sensul că măsura publicării declarațiilor de avere și de interese urmărește un scop legitim, este necesară pentru atingerea acestui scop, este adecvată și proporțională cu respectivul scop, fiind însoțită de garanții precum anonimizarea datelor cu caracter personal. Prin Decizia nr. 297/2025, adoptată cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis o excepție și a declarat neconstituționale normele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese, stabilind că anonimizarea adresei exacte a imobilelor, a codului numeric personal și a semnăturii nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, iar publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor împreună cu precizarea veniturilor acestora reprezintă încălcări ale dreptului la viață privată (paragrafele 29-34). Curtea a arătat că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență, respectiv dreptul la viață privată, pe de o parte, și, pe de altă parte, nevoia de informare a publicului în temeiul dreptului de acces la informații de interes public prevăzut de art. 31 din Constituție, componentă a libertății de exprimare protejată la nivel constituțional și la nivelul Convenției europene a drepturilor omului.  Distinct de argumentele aduse în opiniile separate2 aferente Deciziei nr. 297/2025, menționăm faptul că prin Decizia nr. 297/2025 Curtea Constituțională nu a stabilit o interdicție absolută de publicare a declarațiilor de avere și de interese, ci, dimpotrivă, a recunoscut caracterul justificat și necesar al măsurii de publicare a declarațiilor depuse de persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de către cetățeni. Potrivit considerentului 54 din decizia antereferită, „în cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului (sn. să fie accesibil publicului pentru control), pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, mai explică cei trei judecători. 

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”
Politică

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”

Majoritatea PSD-UDMR din CCR consideră că prin publicarea declarațiilor de interese financiare ar fi afectată viața privată a demnitarilor și funcționarilor. Tot prin aceatsă decizie, CCR a decis că este constituțional amendamentul anti-Fritz depus de PSD la legea integrității.  Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august „Mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj” „Sub aspectul publicității declarației de interese financiare, Curtea reține că expunerea publică a declarației de interese financiare a persoanelor menționate în art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] depășește cu mult scopul legitim al măsurilor referitoare la integritatea funcției publice, intrând, în realitate, în registrul unei expuneri publice nejustificate a relației private pe care o întreține funcționarul/demnitarul public – practic nu mai interesează averea persoanei în cauză, ci mai degrabă relația sa privată –, ceea ce este contrar exigențelor Deciziei nr.297 din 29 mai 2025, precitată, și art.26 din Constituție. Ca atare, o asemenea publicitate nu poate fi acceptată, având în vedere și faptul că, în realitate, această declarație copiază declarația de avere sau de interese (a se vedea elementele de conținut ale declarației de interese financiare prevăzute de anexa nr.5 la legea criticată). Or, prin Decizia nr.297 din 29 mai 2025, Curtea a stabilit de principiu că declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități. A eluda această constatare a Curții, în sensul publicării unor forme similare de declarații, denumite de interese financiare, nu face altceva decât să demonstreze că art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din legea criticată încalcă art.147 alin.(4) raportat la art.26 din Constituție”, se arată în motivarea CCR.  În ceea ce privește constituționalitatea amendamentului PSD anti-Fritz, majoritatea PSD-UDMR scrie: „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie, pe Facebook: „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Îmi doream enorm să nu fiu dezamăgit.  Din păcate nu o să oprească discuțiile, mai rău le va alimenta”.  „La limită, de exemplu, ar trebui să acceptăm că mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj, doar pentru că reevaluează criteriile de moralitate în societate pe care trebuie să le aibă aceștia. Sau de exemplu a tuturor celor care în ultimii 3 ani au trecut pe roșu, chiar dacă atunci li s-a dat doar o amendă și li s-a suspendat permisul, pentru că reevaluează integritatea pe care aleșii trebuie s-o dovedească în conducerea pe drumurile publice”, ironizeză Neacșu decizia CCR. 

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit
Politică

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit

Asztalos Csaba, judecătorul CCR desemnat de UDMR, numit în această funcție în iulie 2025, s-a aliat cu cei din PSD și a dat două lovituri dure legii integrității: a girat aplicarea retroactivă a unor prevederi care vor duce la demiterea lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei și a votat pentru secretizarea în continuare a averii demnitarilor. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% De altfel, UDMR s-a opus constant publicării averilor demnitarilor. În iulie, proiectul legii integrității convenit în coaliția PNL-USR-UDMR nu conținea nici măcar prevederea privind publicarea unor așa-numite „declarații de interese financiare”. Parlamentul a votat pentru publicarea declarațiilor de interese financiare, dar la CCR majoritatea PSD-UDMR a decis că astfel este afectată viața privată a demnitarilor.  SRI și institutul anexat PSD l-au plătit să fie „lector” Asztalos Csaba a terminat un liceu modest din Baia Mare, Mihai Eminescu, a făcut dreptul la o universitate locală și, timp de 20 ani, a condus Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), unde a ajuns la propunerea UDMR. El nu a fost avocat, procuror sau judecător. În perioada în care conducea CNCD a avut timp să ia un doctorat și două masterate.  Din 2019 în 2023 - potrivit datelor din ultima declarație de avere, din 2024 - Asztalos Csaba a fost lector la academia SRI, de unde a încasat anual mici sume, de câteva mii de lei, net. În anul fiscal 2023, salariul de la ANIVM - academia SRI - a fost de 6.000 de lei, net, anual. Timp de câțiva ani el a fost și lector la Institutul Ovidiu Șincai, o structură anexată PSD, de unde lua tot câteva mii de lei, net, anual.  Formal, Asztalos Csaba a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că nu este echidistant.  În septembrie 2025, după ce Asztalos Csaba a ajuns în CCR, soția sa a fost numită „temporar” secretar general al AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor de stat. Potrivit nomenclatorului de salarii din AMEPIP, salariul de bază brut pentru secretarul general era de 34.965 de lei în luna martie 2025. Ea a studiat economia la Universitatea Crestina Partium, a lucrat timp de trei ani la Ambasada Ungariei la București, iar din 2008 este bugetar la diferite instituții guvernamentale.  În 2022, PMP a cerut demisia lui Asztalos Csaba de la conducerea CNCD după ce acesta a refuzat să acționeze împotriva premierului Ungariei, Viktor Orban, aliatul UDMR: „PMP a luat act cu mare surprindere de abordarea pe care a avut-o domnul Csaba Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care ne-a explicat că nu se poate pronunţa pe marginea acestui discurs antieuropean pentru că este reprezentantul unei instituţii a statului român, iar afirmaţiile lui Viktor Orban sunt o chestiune de politică externă, iar de politică externă se ocupă preşedintele României. Am citat din declaraţia domniei sale. Acest domn s-a descalificat complet, nu mai poate deţine nici măcar o zi această funcţie cu o responsabilitate uriaşă în statul român. PMP cere demisia de îndată. Este inadmisibil să fii apărătorul unor valori şi să te prevalezi de nişte chestiuni inventate, să nu te pronunţi pe o chestiune foarte clară, eşti sau nu de acord cu ceea ce a spus Orban?”, declara Eugen Tomac.  „Mie unuia, poziția lui Asztălos Csaba mi se pare că reflectă un joc al actualei conduceri UDMR. Un joc deloc curat. Un joc de supraviețuire. Personajul a ajuns acolo, la CCR, ca reprezentant al acestui partid. A făcut ce i s-a spus să facă. Dar cu plăcere și cu zel. O Românie depesedizată ar însemna și un UDMR defideszizat. Dezorbanizat”, a scris, recent, politologul Vladimir Tismăneanu pe Facebook. 

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”
Politică

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Premierul Ilie Bolojan a avut cea mai dură ieșire împotriva CCR, acuzând această Curte că este parte a unei reglări de conturi împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. El a afirmat și că „vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Cel mai dur atac al lui Bolojan împotriva CCR „Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei. Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.   Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?   La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.   Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.   E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.   Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.   Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.   Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a scris Bolojan.   Și vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat, pe Facebook, la decizia anti-Fritz a CCR.   „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii și completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu.   Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupției, termenele curg pe repede înainte și legile produc chiar și efecte retroactiv.   Într-un stat de drept, regulile sunt aceleași pentru toți, indiferent cine ești sau pe cine deranjezi.   Deși Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, CCR a stabilit ieri contrariul.   Când principiile constituționale sunt interpretate doar pentru a ținti un singur om, democrația nu mai este o garanție pentru nimeni.   Din păcate, politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare.   O vedem astăzi în cazul lui Dominic Fritz, o vedem în cazul lui Ciprian Ciucu, o vedem în cazul deciziilor democratice aprobate de congresul PNL.   Sunt tactici menite doar să ne intimideze și să renunțăm”, a scris vicepremierul. 

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan
Politică

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

Conducerea PSD i-ar fi promis lui Florin Iordache, acum președinte al Consiliului Legislativ, un post de judecător la Curtea Constituțională, din 2028, când expiră mandatele a alți doi pesediști, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au fost numiți în mai 2019, de către Senat și, respectiv Camera Deputaților. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Dacă nu au loc alegeri anticipate, PSD ar putea folosi majoritatea cu care va forma viitorul Guvern pentru a continua să-și trimită oamenii în CCR. Ultimul plasat în Curtea Constituțională a fost Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, care, cu susținerea lui Liviu Dragnea, a ajuns președintele Curții de Conturi. Iordache s-ar putea pensiona, dar vrea și pensia specială de la CCR Luni, fosta ministră a Justiției Ana Birchall scria: „Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”. Însă Tănăsescu este numită de președintele României Klaus Iohannis, în 2019, și este puțin probabil că Nicușor Dan ar accepta să o înlocuiască cu Iordache.  PSD vrea să îl recompenseze pe Iordache fiindcă fie a avizat negativ mai multe hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, fie a refuzat să le avizeze. Aceste avize negative au stat la baza argumentelor prin care PSD a atacat în instanță HG-urile lui Bolojan, iar Curtea de Apel le-a suspendat cu o viteză cu totul neobișnuită, în câteva zile de la sesizare.  Printre altele, el a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevedea și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Mandatul lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ va expira în iulie 2029 - când Iordache, născut în decembrie 1960, ar avea deja 69 de ani - printr-un articol strecurat în lege în iulie 2024. Acest articol precizează că mandatele aflate în curs la momentul respectiv (inclusiv cel al lui Florin Iordache) încetează la exact 5 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi (iulie 2024). El a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ în data de 20 octombrie 2020.  Controversatul Florin Iordache este inginer al Facultății de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal. Abia în 2002, când era deja deputat PSD, a terminat Dreptul, tot la Craiova. Fiind vânător, Iordache a avut o relație bună cu fostul premier Adrian Năstase. De altfel, ulterior Florin Iordache a fost vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, AGVPS.  Însă primul partid al lui Iordache a fost Partidul Socialist al lui Tudor Mohora, care l-a propulsat în funcția de viceprimar al orașului Caracal, în 1996. El a fost și preşedinte al organizaţiei judeţeane Olt a PS. Din 2000 a trecut la PSD.  Apogeul carierei sale profesionale a fost în 2017, când a fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu și a elaborat controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Iordache a fost dat afară din funcția de ministru după doar 36 de zile.  Soția lui Florin Iordache a fost adusă judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2010, după circa 20 de ani la Judecătoria Caracal. S-a pensionat în 2015, la 47 de ani, și a devenit notar.   

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan
Opinii

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan

Să lăsăm văicărelile sterile, zilele acestea doar ni s-a reconfirmat ceea ce știam: Justiția și CCR-ul sunt aliați, complici, ai PSD. Tagma judecătorilor este 100% sub controlul GIO Savonea, nimeni nu îndrăznește să i se mai opună în interiorul corpului de judecători. La CCR, PSD și-a refăcut majoritatea cu ajutorul udemeristului Asztalos Csaba și a juristei trimise acolo de Iohannis. De aici au venit, în CCR, voturile care vor duce la detronarea lui Fritz: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis. Este clar că UDMR se va duce să guverneze cu PSD. Prezența lui Kelemen Hunor în tabăra PNL-USR este joc de scenă, strategie de maximizare a presiunilor asupra PSD, la negocierile subterane. Liderii UDMR n-au riscat să fie cu PSD de la început și din motive de imagine. Sponsorul lor de la Budapesta, Viktor Orban, pe care l-au susținut cu fanatism, a pierdut alegerile din Ungaria în mod catastrofal. Noul premier, Peter Magyar, a dat semnale clare că nu-i uită pe liderii UDMR și i-ar fi cerut demisia lui Kelemen Hunor. Acesta, un adevărat pesedist, a refuzat.  Ce poate face Ilie Bolojan, eventual ajutat de Oana Țoiu? Să-l contacteze pe premierul Peter Magyar, acum, să-i pună pe masă o ofertă și să caute împreună soluții pentru a elibera comunitatea maghiară din România de banda pesedistă care a sărăcit Harghita și Covasna, în timp ce clientela UDMR strângea averi uriașe. Este o chestiune foarte sensibilă, Peter Magyar nu va risca să promoveze o concurență deschisă la UDMR, care ar rupe voturile comunității și ar face ca reprezentanții maghiarilor să nu treacă de pragul electoral de 5%. Deci trebuie acționat subteran și cu mult tact - mai mult nu pot spune, fiindcă nu stiu atat de bine ce se petrece in fieful UDMR.  În orice caz, Bolojan, chiar dacă nu este un artist al diplomației, trebuie să-și facă un servici și să atace acest UDMR pesedizat căutând, oportunist, aliați acolo unde poate. De altfel, președintele PNL ar trebui să-și amintească cum a fost sabotat sistematic de UDMR Bihor - cazul aeroportului Oradea, blocat, este exemplar - când era primar și președinte de Consiliu Județean.  Și le mai amintesc un element, celor de la PNL și USR, ca să înțeleagă măcar acum că nu trebuie să aibă vreo încredere sau vreo milă în PSD și în UDMR-ul pesedizat. În vara lui 2025, în pofida protestelor civice, parlamentarii PNL și USR au votat ca pesedistul Busuioc și udemeristul Asztalos Casaba să ajungă în CCR. Ambii, niște nulități profesionale, deja celebri pentru modul în care își serveau partidul care i-a plimbat din post în post. Ulterior, PSD a blocat în Parlament propunerea USR la Avocatul Poporului. Azi, Busuioc și Asztalos Csaba n-au avut nici o rușine să-l execute pe Fritz. Cine nu pricepe nici acum, își merită soarta. 

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici
Politică

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici

Curtea constituțională a decis, azi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională publicarea declaraţiilor de interese financiare ale soţului/sotiei, şi cu majoritate -  a funcţionarilor/demnitarilor vizaţi de lege.  Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Practic, declarațiile de avere ale demnitarilor rămân secrete. Nu se știe cum s-au împărțit voturile în CCR.  Judecătorii numiți de PSD, UDMR și Iohannis au lovit în Fritz În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Ar fi votat în favoarea prevederii  Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președintel Klaus Iohannis.  Dacă legea va fi promulgată, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, își va pierde mandatul de edil al acestui oraș.  Legea integrităţii, care este jalon PNRR, a fost contestată atât de un grup de senatori USR şi PNL, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Preşedintele Nicuşor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituţionali, claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare."Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la 'soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi', sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră