marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

245 articole
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Ex-judecătoare, proces pentru studiile lui Nicușor Dan (sursa: Facebook/Lacramioara Axinte)
Eveniment

Ex-judecătoare, propusă de AUR la CCR, proces pentru a obține actele de studii ale lui Nicușor Dan

O fostă judecătoare din Botoșani a dat în judecată Universitatea din București pentru a obține informații despre studiile președintelui Nicuşor Dan, invocând prevederile Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Lăcrămioara Axinte, în prezent pensionară, a depus acțiunea la Tribunalul Botoșani, instanță în cadrul căreia a activat anterior, după ce s-a declarat nemulțumită de răspunsul primit pe cale administrativă din partea universității. Ce informații solicită despre studiile lui Nicușor Dan Prin cererea adresată instanței, fosta judecătoare solicită să afle dacă Nicușor Dan a fost înmatriculat la Facultatea de Matematică în perioada 1989–1992 și dacă și-a finalizat studiile la Universitatea din București. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD De asemenea, aceasta cere copii după foaia matricolă și diploma de licență ale actualului președinte, susținând că există neconcordanțe între informațiile publicate pe site-ul de campanie electorală și cele din CV-ul oficial. Acuzații privind suprapunerea studiilor Lăcrămioara Axinte a declarat pentru Agerpres că ar exista suprapuneri între perioada studiilor universitare din România și cele desfășurate în Franța, inclusiv la École Normale Supérieure, unde Nicușor Dan ar fi fost student, masterand și doctorand în intervale apropiate. Totodată, ea ridică semne de întrebare privind procedura de echivalare a unei diplome de studii aprofundate obținute în Franța cu o diplomă de licență din România. Fosta judecătoare a fost propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. 

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal, afirmă surse din această instituție. În aceste condiții, Curtea va amâna din nou o decizie privind proiectul guvernului Bolojan de modificare a elgii pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune CCR ar trebui să ia la 11 februarie o decizie privind pensiile speciale ale magistraților.  Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal Potrivit G4Media, „în ședința în care Curtea dă o decizie, este obligatoriu, conform legii, să fie prezenți toți judecătorii care au participat la dezbaterile pe respectiva speță. Prin urmare, deoarece Gheorghe Stan este în concediu, iar el a participat la dezbaterile din cadrul CCR pe legea privind pensiile magistraților, Curtea nu va putea adopta o decizie în absența lui”.  Stan și-a luat concediu paternal până pe 24 februarie. Soția sa este judecătoare la Tribunalul București. Gheorghe Stan are 52 de ani și este beneficar al unei urașe pensii speciale, de circa 30.000 de lei pe lună, net. Darul de la nunta din 2023, declarat, a fost de 90.000 de euro. La nuntă ar fi participat însăși Lia Savonea.  România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, a anunțat acum câteva zile ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Și premierul Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 de milioane de euro din PNRR. 

PSD atacă scrisoarea premierului către CCR (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD, nou atac la Bolojan după scrisoarea premierului către CCR: Are reflexe dictatoriale

Deputatul Partidul Social Democrat Mihai Fifor a criticat dur, luni, scrisoarea transmisă săptămâna trecută de Guvern președintei Curtea Constituțională a României, susținând că documentul reprezintă „o ingerință cu bocancii” în actul de justiție constituțională și o încălcare „evidentă” a principiului separației puterilor în stat. „Presiune politică”, nu cooperare instituțională Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a afirmat că modul de formulare al scrisorii trimise de Guvern depășește cadrul cooperării loiale dintre instituții. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Parlamentarul PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că ar fi exercitat presiuni politice asupra Curții Constituționale, indicând consecințele unei decizii care nu ar conveni Executivului. Potrivit lui Fifor, un astfel de demers ridică „dubii serioase” cu privire la respectarea valorilor democratice într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO. PSD: Judecătorii CCR nu sunt subordonați Guvernului Deputatul social-democrat a subliniat că judecătorii constituționali nu se află sub autoritatea prim-ministrului și că Executivul nu are dreptul să condiționeze actul de justiție de obiective financiare sau politice. „Într-o democrație, justiția nu se face la comandă. Dacă puterea politică este nemulțumită, are la dispoziție calea democratică a modificării legii prin Parlament, nu intimidarea instanțelor”, a transmis Mihai Fifor. „O linie roșie a fost depășită” În opinia parlamentarului PSD, situația creată de scrisoarea Guvernului către CCR reprezintă un derapaj grav, care trebuie semnalat și sancționat ferm. Acceptarea unui asemenea comportament ar duce, spune el, la normalizarea ideii că Executivul poate dicta, fie și indirect, modul în care judecătorii constituționali trebuie să se pronunțe. „Fără separația puterilor nu mai există democrație, nici stat de drept. Există dictatură”, a avertizat Fifor. Pensiile magistraților și riscul pierderii fondurilor PNRR Premierul Ilie Bolojan a transmis Curții Constituționale o informare privind consecințele amânării deciziilor referitoare la pensiile magistraților. Șeful Guvernului a susținut că o eventuală întârziere ar putea conduce la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului, unul dintre jaloanele asumate de România, jalonul 215, vizează reforma pensiilor magistraților și este în prezent blocat, existând o reținere de aproximativ 230 de milioane de euro. Poziția Comisiei Europene, invocată de Guvern Ilie Bolojan a explicat că, în urma discuțiilor recente cu Comisia Europeană, autoritățile europene consideră că jalonul privind pensiile magistraților nu este îndeplinit. În acest context, Guvernul a avertizat că amânarea unei decizii a CCR ar putea afecta accesarea fondurilor europene. Declarațiile premierului și scrisoarea transmisă Curții au generat însă reacții critice din partea PSD, care acuză Executivul de depășirea limitelor constituționale și de exercitarea unor presiuni nepermise asupra justiției.

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Diversiunea Savonea demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Foto: ICCJ
Eveniment

Diversiunea Savonea, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții

Situația fără precedent în care patru judecători ai Curții Constituționale au blocat de facto activitatea CCR prin absența de la deliberări a dus la apariția legitimă a întrebării referitoare la posibilitatea sancționării acelor judecători. Două blocaje cauzate de absență, nici o prevedere legală Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (47/1992), „Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor.” (art. 51, alin. 1). Cum două treimi din nouă membri, cât are CCR, înseamnă șase judecători, prezența doar a cinci dintre aceștia la ședințele Curții a fost insuficientă, ducând la blocaj. Primul blocaj a avut loc duminică, 28 decembrie a.c., când cei patru membri ai CCR controlați de PSD au părăsit ședința. Al doilea blocaj a avut loc luni, 29 decembrie a.c., când aceiași patru membri nici nu s-au mai prezentat la ședința Curții convocată de președintele CCR, Simina Tănăsescu. Firesc, întrebarea este: cum poate fi depășit acest tip de blocaj care ține exclusiv de voința unor membri ai Curții Constituționale? Legislația actuală (Constituția României, Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale) nu prevăd nimic pentru a debloca o astfel de situație. Trei sancțiuni disciplinare. Cea mai gravă: încetarea mandatului Totuși, judecătorii Curții Constituționale pot fi sancționați. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 71), „Plenul Curții Constituționale poate aplica judecătorilor, în funcție de gravitatea abaterii, următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale.”  Același Regulament de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 69) arată și ce li se poate imputa membrilor CCR: „Judecătorii Curții Constituționale răspund disciplinar pentru încălcarea gravă, cu vinovăție, a dispozițiilor (articolului - n.r.) 64 din Legea nr. 47/1992, republicată.” Ce încălcări de lege duc la răspundere disciplinară Iată ce spune articolul 64 din Legea nr. 47/1992: „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi: a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă; d) să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare  independenţei şi demnităţii funcţiei lor.” Articolul 64, litera a Prevederile articolului 64 din Legea 47/1992 nu par să aibă mare legătură cu absența de la ședințe. Singura prevedere care, deși foarte generală, ar putea fi luată în calcul, este a): „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei”. Imparțialitatea cauzată de absența membrilor CCR este imposibil de demonstrat. Două absențe fără nici o justificare Dar „respectul Constituţiei”? Au respectat cei patru judecători CCR cu PSD în suflet Constituția când au decis să blocheze de două ori o ședință a plenului Curții? Ce spune Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale despre prezență? Că „La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii absentează în mod justificat.” (art. 52, alin. 1). Au absentat în mod justificat pesediștii din CCR? În mod evident, nu. Mai mult, la ședința de duminică, 28 decembrie a.c., cei patru s-au aflat în sală la începutul ședinței, ceea ce arată o dată în plus lipsa oricărui motiv justificat pentru a lipsi. Or, „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”, ne spune chiar Constituția (art. 42, alin. 1). Fără respect față de Constituție Așadar, când lipsești NEJUSTIFICAT, ba chiar DE DOUĂ ORI, de la o ședință a garantului supremației Constituției, se poate considera că respecți Constituția? Firește că nu: cei patru membri ai CCR controlați de PSD au încălcat grav, cu vinovăție, litera a a articolului 64 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Singura urmare legală trebuie să fie cercetarea lor disciplinară. Care poate duce la încetarea mandatelor lor de judecători ai Curții Constituționale.

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră