luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

216 articole
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026. Sesizarea AUR, respinsă

CCR a dat liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026: această curte a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de AUR la legea care stabileşte măsuri de redresare a resurselor publice. Legea prevede majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea pe imobile ar fi de 70%. Impozitul pe mașini va fi dublu pentru o mașină cu motor mic, dar normă de poluare Euro 4.  CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 „Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, se precizează în anunțul Biroului de presă al CCR.  Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.Plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat iniţial termen pentru 21 ianuarie 2026. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului, iar ulterior CCR a anunţat că l-a preschimbat pentru 10 decembrie 2025.

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro.  De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege: „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).   cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante” „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ.  Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”.  Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei. 

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Foto: Inquam/Octv Ganea
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Foto: Facebook
Politică

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR: CSM a dat deja un aviz negativ, iar CCR ar fi în conflict de interese. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Macovei, fost ministru al Justiției, reamintește că „judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților”. Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR „Avizul CSM există și este un aviz negativ. Știe toată țara. Avizul negativ se găsește în comunicările publice ale CSM inclusiv în cererea CSM către ICCJ pentru a sesiza CCR cu obiecția de neconstituționalitate. Un aviz este o opinia exprimată într-o anumită chestiune iar CSM și-a exprimat deja opinia. De aceea, Guvernul nu trebuie să mai ceară nimic de la CSM pentru că acesta a emis deja avizul negativ. În expunerea de motive a noului proiect de lege, care se poate adopta acum, ar trebui să se regăsească avizul negativ al CSM și comunicările publice în acest sens (am spus acest lucru și în emisiunea dnei Nadia Ciurlin, sâmbăta seara, la B1TV).   Primul ministru decide ce proiecte aprobă Guvernul, nefiind necesară unanimitate sau majoritate.   Avizul CSM în această situație este consultativ pentru Guvern.   PS. Reamintesc că judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților. Judecătorii CCR care s-au pensionat din magistratură cumulează pensiile cu indemnizațiile de judecători constituționali. In opinia mea ar fi un conflict de interese să se pronunțe asupra unei chestiuni care influențează direct propriile venituri financiare.   Conflictul de interese este situația în care interesele personale, cum sunt interesele financiare sau de familie, pot influența sau compromite deciziile sau obligațiile profesionale”, a explicat Monica Macovei. 

Patru judecători CCR, printre care Asztalos Csaba, demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale

Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților: Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei acuză CSM, într-o așa-numită opinie separată, de „colaborare loială”.  Citește și: Anca Alexandrescu îl atacă pe Băluță și apoi face o ciorbă de lobodă Dar ei amintesc și faptul că CCR a încălcat acum propriile decizii, mai vechi: „Curtea Constituţională a statuat - în mod constant până la prezenta decizie adoptată cu majoritate de voturi - și că lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”.  Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin. (4) din Constituție, sub aspectul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a adoptării legii în lipsa acestui aviz”, scriu cei patru judecători CCR.  Ei contrazic argumentul majorității PSD, care a respins noile modificări cerute de Guvern la pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Executivul nu a așteptat timp de 30 de zile după avizul CSM. „Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative”, se arată în opinia separată la decizia CCR.  „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai afirmă.  Cei patru judecători punctează că CSM a fost preocupat de greva ilegală a magistraților, nu să avizeze proiectul Guvernului: „Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”. 

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale Foto: cuzanet.ro
Eveniment

Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, acum profesor universitar, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale: „Curtea trebuia să se abțină, să-și declare necompetența în această cauză de ordin trivial, comun, cauză proprie tuturor, deci și ei înseși”, a spus el, într-un interviu pentru Aktual24.ro. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro „Sunt fost judecător civil-militar și european, iar în prezent sunt profesor universitar și predau drept roman, drept privat comparat și filozofia dreptului european în România și în alte universități din străinătate, la toate nivelurile, licență, masterat și doctorat”, se definea Ciucă, într-un discurs din 2021.  Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale „În momentul în care ea devine un arbitru al intereselor materiale, mai ales personale, ea își pierde vocația morală și prestigiul intelectual. Pot trece decenii pentru a vedea că ringul căderii tale mai este anturat de credincioși în dreptatea ta…”, a mai spus Ciucă. El a criticat dur și CSM și ÎCCJ: „Un CSM și o Înaltă Curte ce au semănat neîncredere în rândul cetățenilor români prin înverșunarea cu care au utilizat determinismele procedurale în definirea valorilor juridice sociale”. Însă Ciucă a lăudat decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024.  „Când Parlamentul devine formal, iar Executivul guvernează prin ordonanțe de urgență, Curtea rămâne singura instanță de raționalitate juridică. Într-un fel, este o reacție de autoconservare a dreptului în fața arbitrariului politic. Așa s-a întâmplat în cazul alegerilor viciate de sarabanda de măsluiri moscovite. Atunci, doar Curtea a salvat statul român de la marea degringoladă politică și de la căderea în abisul dictatorial putinist. Pentru acest eroism juridico-jertfelnic, probabil, cândva, acelei Curți i se vor ridica statui. A salvat România pentru decenii întregi”, a apreciat fostul judecător la Tribunalul UE. 

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune Petre Lăzăroiu Foto: Captură Antena 3
Justiție

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune un fost judecător CCR

„Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam”, a declarat fostul judecător al CCR Petre Lăzăroiu la postul B1 TV. Lăzăroiu a stat 11 ani la CCR, deși în Constituție scrie: „Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.  Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam” „Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea. Dacă vrem să reparăm ceva, să se facă la lumină, nu pe la spate. Se tot dau exemple de judecători sau procurori care au nu știu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Că ies la pensie la 45 de ani. Păi orice polițist poate ieși la pensie la 45 de ani. Și el mănâncă pensie timp de 30 de ani. Un magistrat poate nu prinde vârsta de pensionare”, a mai spus Lăzăroiu, la postul B1 TV.  El s-a plâns că magistrații nu au voie „la nicio activitate lucrativă”. „Nu are voie în firme, nu are voie să conducă firme. Nu au voie să deschidă o asociație. Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”, a mai susținut Petre Lăzăroiu.   

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Curțile de Apel din România își reiau activitatea (sursa: Facebook/Curtea de Apel Oradea)
Justiție

Curțile de Apel din România își reiau activitatea după decizia CCR privind pensiile de serviciu

După aproape două luni de proteste și suspendări ale activității, mai multe instanțe din România anunță reluarea judecării cauzelor aflate pe rol, ca urmare a deciziei Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea de Apel Oradea suspendă protestul și reia activitatea Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis, în adunarea generală de marți, suspendarea formelor de protest adoptate pe 26 august 2025. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Potrivit comunicatului emis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că legea de modificare a pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. Deși motivarea completă a deciziei CCR nu a fost încă publicată, comunicatul oficial indică faptul că au fost reținute critici de natură extrinsecă, printre care și nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „O asemenea statuare constituie dovada lipsei de dialog între puterea executivă și cea judecătorească, întrucât solicitarea avizului CSM reprezintă o obligație legală, nu o opțiune”, precizează instanța. Judecătorii subliniază că principiul separației și echilibrului puterilor în stat este un pilon esențial al democrației, iar cooperarea loială între instituții este vitală pentru menținerea statului de drept. „Guvernul nu este deasupra celorlalte puteri, ci parte a unui mecanism mai amplu, unde fiecare rotiță trebuie să funcționeze fără a o bloca pe cealaltă”, se arată în comunicat. Tribunalul Sibiu: reluarea judecării cauzelor din 22 octombrie Printr-un comunicat transmis marți, Tribunalul Sibiu a anunțat că începând din 22 octombrie 2025 va relua judecarea cauzelor aflate pe rol. Adunarea generală a judecătorilor, reunită pe 21 octombrie, a decis suspendarea formei de protest adoptate la 26 august, când activitatea fusese restrânsă ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Hotărârea magistraților sibieni a avut în vedere aceeași Decizie nr. 479/20.10.2025 a CCR, prin care s-a stabilit că întreaga lege este neconstituțională. Curtea de Apel Târgu Mureș: suspendarea protestului, după decizia CCR Și Curtea de Apel Târgu Mureș a anunțat reluarea activității judiciare și suspendarea formelor de protest. În cadrul adunării generale, judecătorii au votat, cu majoritate, încetarea suspendării soluționării cauzelor, cu excepția dosarelor care vizau drepturi fundamentale sau măsuri preventive privative de libertate. Măsura de protest fusese instituită prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025, în semn de nemulțumire față de proiectul de lege privind pensiile de serviciu. „Hotărârea a fost luată în contextul în care CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblu”, precizează comunicatul Curții de Apel Târgu Mureș. Curtea de Apel Ploiești: reluarea completă a activității din 22 octombrie Curtea de Apel Ploiești a anunțat, de asemenea, că își reia integral activitatea începând cu data de 22 octombrie 2025, după aproape două luni de suspendare parțială. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești a hotărât, în unanimitate de voturi, suspendarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26.08.2025. Începând cu 22 octombrie, se va proceda la judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol”, se arată în comunicatul instanței. În august, magistrații ploieșteni au suspendat soluționarea cauzelor, cu unele excepții, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră