luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

283 articole
Politică

Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri

Judecătorii PSD din CCR se pregătesc să accepte sesizarea lui Sorin Grindeanu, care a contestat dreptul guvernului Bolojan de a emite OUG 38/2026 privind programul SAFE, afirmă surse politice. În CCR sunt patru judecători desemnați de PSD - Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga și Mihai Busuioc - dar în trecut ei s-au aliat cu Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, desemnată de președintele Iohannis, pentru a lua decizii controversate, precum secretizarea declarațiilor de avere. Citește și: Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz Potrivit surselor politice, există discuții intense în CCR și presiuni ca ordonanța să cadă. O sentință a fost deja amânată de patru ori.  Pică guvernul Mureșan, pică și SAFE Decizia privind sesizarea lui Grindeanu împotriva ordonanței SAFE urmează să fie luată miercuri, 30 septembrie - exact în ziua în care se votează, în Parlament, guvernul Mureșan. Termenul-limită principal pentru semnarea contractelor de înzestrare militară prin programul SAFE a fost 30–31 mai 2026, iar pentru prelungirea duratei contractelor, deciziilor și ordinelor de finanțare asociate termenul a fost extins până la 31 august 2026. Dacă ordonanța este anulată de CCR, programul este pierdut, toate contractele semnate sunt puse sub semnul întrebării și vor fi probabil anulate.  O mare parte din banii din SAFE ar fi folosiți la achiziționarea de armanent, dar 4,2 miliarde de euro sunt pentru infrastructura de transport cu utilizare duală (civil-militară). Banii vor asigura finanțarea anumitor sectoare strategice rutiere (cum ar fi capetele de autostradă pe traseul Pașcani–Suceava–Siret) sau tronsoane cheie menite să conecteze regiunile istorice și să asigure coridoare rapide spre granița de est (pe traseul Pașcani–Iași–Ungheni).  Dacă sesizarea lui Grindeanu trece de CCR, România pierde 16,8 miliarde de euro pentru consolidarea apărării, însă PSD va acuza guvernul Bolojan de acest eșec.  CCR a amânat de patru ori o decizie în acest caz. CCR a mai dezbătut acest caz pe 10 iunie, 18 iunie, 15 iulie și 23 septembrie. La final de mai 2026, Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale.  „Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”, a susținut Grindeanu.  Și Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la CCR această ordonanță pentru: încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis, nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, precum și încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți. 

Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri
VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, un scandal de corupție: plimbările cu jet-ul privat plătit de CCIR în Mykonos
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, un scandal de corupție: plimbările cu jet-ul privat plătit de CCIR în Mykonos

Jurnaliștii DeFapt.ro au explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce plimbarea în Mykonos, cu un jet privat plătit de Camera de Comerț și Industrie, al unui grup de politicieni, plus un judecător CCR și șeful Tribunalului Constanța, ar trebui tratat ca un caz de mare corupție și anchetat de instituțiile statului. Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi De altfel, există un precedent: cel al plimbărilor liderilor PSD Ciolacu, Grindeanu și Simonis cu avioane private închiriate de Nordis. Dar nici acest caz nu a fost anchetat de instituțiile statului, de la DNA la ANI și ANAF.  Discuția a fost înregistrată înainte ca președintele Nicușor Dan să afirme: „Ultimul an, dacă ne uităm, nu am văzut ca presa să fi relatat un caz de mare corupție. E un mic pas înainte”.  „Ar trebui investigat de către parchet, de către Fisc, de către Agenția Națională de Integritate” Ce au explicat Cătălin Prisacariu și Mircea Marian:  „Prisacariu: Subiectul nostru, avioanele de lux către destinații exotice. Am văzut cu toții în zilele acestea că o bază de date a companiei Toyo Aviation a fost furată de hackeri și anunțul că aceasta este de vânzare a fost postat pe dark web de unde a ajuns în presă. Primul articol în exclusivitate despre acest subiect a fost publicat de către defapt.ro pe 27 august și se referea la zborul de lux al primarului Daniel Băluță, împreună cu familia. Ulterior și alte publicații au preluat subiectul și am aflat cu toții că și alți politicieni, dar și oameni de afaceri, au zburat către diverse destinații de lux. Iarăși trebuie să spunem: Defapt.ro a publicat în exclusivitate și despre zborul judecătorului CCR Cristian Deliorga. Apoi subiectul s-a extins. Mircea, cum vezi toate aceste dezvăluiri? Ți se pare că sunt orchestrate? Ți se pare că sunt rodul unui accident? Marian: Mi se pare că arată o sfidare uriașă pentru că aici este, de fapt, corupție. Nu te plimbă nimeni for free, de pentru că îmi place de fața ta, cu un avion de lux care costă cam 20.000-30.000 € per zbor. Deci acolo sunt cadouri de câteva mii de euro făcute unui grup de judecători, un judecător CCR, și politicieni. Aici este problema. Ar trebui investigat de către parchet, ar trebui investigat de către Fisc, ar trebui investigat de către Agenția Națională de Integritate. Este o formă de corupție aceasta și trebuie văzut tot lanțul. De ce președintele Camerei de Comerț și Industrie folosește banii care nu sunt ai săi personal, ci ai Camerei de Comerț și Industrie, a celor care cotizează la această instituție?  Prisacariu:...nici bani publici, o să spună domnul Daraban. Marian: Nu, dar sunt banii unei instituții care este aș zice semipublică, nu este cel mai fericit...În orice caz nu sunt banii domnului Daraban și el ar trebui să le spună celor de la Camera de Comerț cu ce i-a ajutat această plimbare a lui Ponta și a lui Gruia Stoica în Mykonos, pentru că nu este o sumă mică. Pe de altă parte, am văzut zilele acestea că un judecător, președintele Tribunalului Constanța, are pe mână dosarele celor care s-au plimbat cu acest avion. Este, repet, după opinia mea, vârful corupției, o formă de corupție. Ce am mai văzut și pe de altă parte și o formă de sfidare față de populație. Am văzut pe Grindeanu care se plimba numai cu elicopterul prin țară și am făcut două cereri la Ministerul Transporturilor să-mi spună de câte ori a folosit Grindeanu elicopterul și cu ce costuri și mi-au spus: vă dăm răspunsul în 30 de zile. Și nu mi-au răspuns absolut niciodată. Avem și cazul Nordis. Prisacariu: CSM totuși s a autosesizat pe cazul acestor zboruri.  Da, în legătură cu președintele Tribunalului Constanța, a lui Marius Croitoru. Marian: Tu crezi că va ieși ceva?  Prisacariu: Eu, sincer, nu cred.  Marian: Nu va ieși nimic. Erau sub o presiune ă presei și au zis: «Hai să ne prefacem că facem ceva». Inspecția judiciară este controlată la sânge de grupare Savonea. Mecanismele de investigare a magistraților nu funcționează și am aflat o zilele trecute că, dintr un corp de 15 procurori care ar trebui să ancheteze magistrații, avem doar trei angajați la ora actuală. Nu! Se va termina ca și Nordisul!”. 

Judecătorul PSD din CCR Deliorga, care s-a plimbat cu jet privat, și-ar putea pierde mandatul - sancțiune disciplinară care trebuie votată de majoritatea din CCR
Eveniment

Judecătorul PSD din CCR Deliorga, care s-a plimbat cu jet privat, și-ar putea pierde mandatul - sancțiune disciplinară care trebuie votată de majoritatea din CCR

Teoretic, judecătorul CCR Cristian Deliorga, propus de PSD pentru această funcție, și-ar putea pierde mandatul, dacă majoritatea colegilor săi din această curte constată că a încălcat „grav” obligațiile sale legale. Însă sancționarea disciplinară a unui judecător poate fi declanșată doar printr-o sesizare scrisă. DeFapt.ro a scris că judecătorul Cristian Deliorga a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Citește și: Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. Din punct de vedere penal, Deliorga este, practic, de neatins: dacă procurorii cer urmărirea sa penală, aceasta trebuie aprobată de o majoritate de două treimi din CCR. Deliorga poate fi sancționat, dar CCR trebuie sesizat în scris Însă, în cazul sancțiunilor disciplinare, ele sunt aprobate de o majoritate de 50%+1 din plenul CCR. Ce se poate face în cazul lui Deliorga; depunerea unei sesizări scrise președintele CCR desemnează o comisie de cercetare disciplinară, din trei judecători. Regulamentul de organizare a CCR nu prevede filtre la cercetarea disciplinară, deci, teoretic, orice sesizare trebuie verificată. cercetarea trebuie finalizată în 30 de zile Dacă se constată că sesizarea este întemeiată, sunt trei sancțiuni:  avertisment; diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale. În caz de sancțiune, cel pedepsit se poate adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, completului de 5 judecători. Plângerea suspendă executarea hotărârii Plenului Curții Constituționale de aplicare a sancțiunii disciplinare. Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus o plângere penală la DNA și o sesizare la Agenția Națională de Integritate după ce presa a relatat despre zborurile de lux ale judecătorului CCR Cristian Deliorga. În plus, PNL și USR au sesizat CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga cu zboruri private în Mykonos, iar CSM să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa în deplasarea de lux. G4Media a scris că judecătorul CCR Cristian Deliorga a votat în 2021 în plenul Curții în favoarea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), organizație condusă și atunci, și acum, de Mihai Daraban, potrivit motivării CCR. Deliorga a fost pasagerul unui zbor privat spre Mykonos (Grecia) plătit de Camera de Comerț. Daraban a declarat pentru G4Media că l-a luat în călătorie pe Deliorga pentru că ”suntem prieteni de 30 de ani, a fost la evenimentele mele de familie”. 

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux

În numai o săptămână, judecătorul CCR Cristian Deliorga a beneficiat, împreună cu fiica și soția, de două zboruri private către destinații de lux. Nu a plătit nimic. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. De la Mihail Kogălniceanu, pe Coasta de Azur Primul zbor a avut loc pe 3 iulie a.c., cu plecare de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța și destinația Coasta de Azur. Judecătorul Deliorga a fost însoțit de soție, fiică, de mai mulți membri ai familiei lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și de soții Florin (om de afaceri din Constanța) și Manuela Cârstocea. După cinci zile, la luxul din Mykonos Mihai Daraban a fost și în al doilea avion de lux în care a călătorit Deliorga. Citește și: Cine este candidatul-surpriză pe care Nicușor Dan l-ar fi propus premier Daraban chiar a închiriat jet-ul de lux de la compania Toyo Aviation pentru o scurtă escapadă pe insula grecească Mykonos, celebră pentru petrecerile scumpe. În avion: Ponta, Bănicioiu, Manole, Mîndrescu Printre pasagerii avionului de lux se aflau, pe lângă judecătorul CCR Cristian Deliorga, și prietenul său Marius Cătălin Croitoru, dar și pesedistul Petre Florin Manole, fostul ministru al Muncii, alături de nașul său, afaceristul Gruia Stoica, cel care controlează Grupul Feroviar Român. Pe lista pasagerilor îi mai regăsim pe pesedistul Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății, dar și pe Victor-Viorel Ponta, fost prim ministru al României. Liberalii au fost reprezentați de Ovidiu Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, actualul secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României, dar și de Ion Virgil Lixandru, fost consilier PNL și dezvoltator imobiliar în Constanța. Din partea UDMR a participat senatorul Istvan Lorant Antal. Printre pasageri s-a strecurat și Bogdan Mîndrescu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Lista pasagerilor a fost completată de Mihai Daraban, președintele CCIR, și Gabriel Daraban. Deliorga: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!” DeFapt.ro l-a contactat în urmă cu aproape două săptămâni pe Mihai Daraban, președintele CCIR, în legătură cu avioanele private închiriate de la Toyo Aviation. Atunci, Daraban a recunoscut că zboară cu avioanele de lux deoarece „CCIR are un contract cu Toyo Aviation în baza căruia închiriază avioane private”. Deși a fost sunat de mai multe ori în legătură cu aceste două zboruri încă de duminică, 6 septembrie Daraban nu a mai răspuns întrebărilor DeFapt.ro.  Totuși, șeful CCIR a confirmat zborurile și plata pentru publicația newscenter.ro, care a scris despre subiect cu puțin timp înaintea DeFapt.ro, ambele redacții având aceleași informații, dar obținute în mod independent una de cealaltă. DeFapt.ro, însă, a scris în exclusivitate, recent, că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebarea despre zborurile spre Coasta de Azur și Mykonos, a repetat obsesiv: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!”. Apoi a refuzat să mai raspundă la telefon. Afaceristul Gruia Stoica: „A fost o invitație din partea Camerei de Comerț” Afaceristul Gruia Stoica a declarat pentru DeFapt.ro că știe despre faptul că baza de date a Toyo Aviation a fost furată de hackeri (vezi paragraful de mai jos). Cât despre vizita în Mykonos, Gruia Stoica a declarat că pe o parte dintre pasageri i-a cunoscut atunci, inclusiv pe judecătorul Deliorga, pentru că „a fost o invitație din partea Camerei de Comerț. A fost o fugă până acolo (Mykonos - n.r.), am avut o întâlnire. A fost o zi, a fost o plecare”.   Cât despre furtul de date, Gruia Stoica a spus că a informat deja băncile despre furtul de date, dar își va schimba în actele de identitate. Datele pasagerilor Toyo, la vânzare pe dark web Potrivit unui anunț postat pe dark web, a fost scoasă la vânzare o bază de date a companiei Toyo Aviation, o companie românească care închiriază avioane private de lux la nivel internațional. Baza de date conține 2.600 de pașapoartele, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturi ale unor bogați din întreaga lume. Pe listă se află și afaceriști și politicieni români care și-au permis să plătească „30.000 - 70.000 de euro pentru un zbor cu avionul privat al companiei Toyo Aviation”, se menționează în anunț. Un raport realizat de o companie care are oferă soluții cibernetice pentru urmărirea și analizarea infrastructurii hackerilor în timp real arată că cei care vând datele susțin că „Toyo Aviation, cea mai mare companie de avioane private din România, a fost neglijentă și nu a protejat corespunzător datele private și confidențiale”. Reprezentanții companiei Toyo Aviaton au declarat pentru DeFapt.ro că vor oferi detalii în legătură cu acest subiect, dar nu au făcut-o până în momentul publicării acestui articol. Vom reveni cu punctul de vedere al Toyo Aviation când acesta ne va fi comunicat.

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”

Judecătorul Cristian Deliorga, ajuns la Curtea Constituțională a României cu sprijinul PSD, a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Închirierea unui avion privat de la Toyo Aviation costă între 30.000 și 70.000 de euro, dar judecătorul a refuzat să spună, la solicitarea DeFapt.ro, cine a suportat costurile cu deplasarea de lux. DeFapt.ro a dezvăluit că baza de date a companiei Toyo Aviation (compania preferată de Administrația Prezidențială în mandatul președintelui Klaus Iohannis), care conține 2.600 de pașapoarte, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturile plătite pentru închirierea avioanelor de lux, a fost scoasă la vânzare de hackeri pe dark web. Judecătorul Deliorga, la CCR pe mâna PSD Cristian Deliorga a fost numit judecător la Curtea Constituțională a României în primăvara anului 2019, la propunerea Partidului Social Democrat, din partea Senatului României. În timpul audierilor de la Comisia Juridică din Senat, judecătorul Cristian Deliorga a fost întrebat de senatoarea Alina Gorghiu dacă a informat Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că a primit propunerea de a candida la CCR din partea PSD. Răspunsul lui Cristian Deliorga a fost extrem de sincer. „Când am ales să candidez pentru acest post, ca orice cetăţean al României care îşi doreşte o reuşită în viaţă după 36 de ani şi jumătate de magistratură, m-am gândit că singurul grup parlamentar mai numeros de la Senat este cel al PSD şi atunci m-am gândit că pentru şanse de reuşită ar trebui să fac această solicitare grupului parlamentar al PSD. Nu am avut întâlniri cu niciunul din liderii PSD, dar nu pot să nu afirm că îl cunosc pe domnul Şerban Nicolae de peste 20 de ani, că îl cunosc pe domnul Cazanciuc, cu care am lucrat când a fost procuror, secretar de stat la Externe sau când a fost ministru”, a declarat Cristian Deliorga, citat de agerpres.ro. Totodată, Cristian Deliorga a explicat că a depus toate documentele la senatorul Șerban Nicolae. Pensie specială și salariul de judecător: 1,32 milioane lei în anul 2024 Judecătorul Cristian Deliorga s-a pensionat de la Curtea de Apel Constanța cu puțin timp înainte de a fi ales judecător la CCR din partea Senatului României. Acum cumulează pensia specială cu salariul de judecător CCR. Conform declarației de avere depusă în anul 2025 pentru anul 2024, judecătorul Cristian Deliorga a încasat o pensie specială și sume restante în cuantum de 825.967 lei, plus salariul de judecător CCR în valoare de 480.679 lei.  Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o Pe lângă aceste sume, a mai primit drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Constanța în valoare de 20.153 lei. Cumulat, judecătorul Deliorga a încasat în anul 2024 peste 1,32 milioane lei. Adică în jur de 110.000 lei lunar, echivalentul a 22.000 de euro. În același timp, soția sa, Anca Lavinia Deliorga, încasează anual o pensie de doar 37.300 lei, adică puțin peste 3.000 de lei lunar. Totodată, familia Deliorga deține două apartamente în Constanța, plus un teren agricol de 4,4 hectare. Familia Deliorga a strâns în conturi 30.422 de euro și aproape un milion de lei. Judecătorul Deliorga: „Am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia” Din documentele furate de hackeri rezultă că familia Deliorga a zburat cu avioanele private ale companiei Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. „Dar de ce vă interesează pe dumneavoastră chestiunea asta? Am fost la un eveniment privat și nu pot să fac alte comentarii. Deci, am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia”, a declarat judecătorul Cristian Deliorga. Întrebat dacă avionul privat a fost plătit de organizatorii evenimentului sau de către dânsul, judecătorul Deliorga a spus: „Nu are importanță! Am fost la un eveniment privat. Și nu pot să fac alte comentarii. Cred că e suficient cât v-am spus. De ce e vorba de poziția mea când e vorba de un eveniment privat?”

Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS
Politică

Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS

Judecătorul PSD din CCR Mihai Busuioc și-a donat apartamentul fiicei sale cu o zi înainte de a ajunge la Curtea Constituțională. Întrucât nu mai avea locuință în București, avea dreptul la cazare oferită de stat, prin controversata Regie a Protocolului de Stat, RAAPPS, scrie site-ul Public Record.  Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat RAAPPS a refuzat să precizeze dacă acest judecător a primit locuință de la această regie. Averea uriașă și nejustificată a ex-tablagiului Busuioc Oricum, Busuioc a păstrat dreptul de uzufruct pe apartamentul donat fiicei sale. DeFapt.ro scria, în 2025, că „Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă”. „Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată”, arăta DeFapt.ro.  Public Record a relatat, în noiembriue 2025, că și Mihaela Ciochină, acum judecătoare CCR, a folosit acest mecanism pentru a obține locuință de la stat, pe vremea când era consilier prezidențial, în mandatul lui Klaus Iohannis.  Salariul unui judecator la CCR este de 45.260 de lei, brut. El primeste și spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, spor pentru pentru păstrarea confidențialității și spor pentru condiții de muncă vătămătoare. În total: 11.315 lei. La acesatea se adaugă bani de chirie, diurnă și transport, în valori neprecizate pe site-ul CCR. CCR a decis din 2025 să secretizeze declarațiile de avere, iar în 2026 a reconfirmat decizia. Busuioc și Ciochină au votat pentru secretizare.  Mihai Busuioc este fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Mihaela Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis.

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD
Opinii

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD

PNL a greșit votând legea integrității cu amendamentul anti-Fritz. Scuzele și explicațiile lui Ilie Bolojan sunt binevenite, dar dacă USR nu le va accepta, va fi un dezastru. Un dezastru de care va profita PSD. O victorie complet nesperată și nemeritată a lui Grindeanu.  Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă În primul rând, legea trecea și fără votul senatorilor PNL, deci nu era pus în pericol un presupus jalon PNRR. Scriu „presupus jalon” fiindcă s-ar putea ca, după scrisoarea Popularilor Europeni - din care face parte și PNL - și a grupului Renew din Parlamentul European, nu putem exclude ca Bruxelles-ul să considere că jalonul a fost pervertit și nu este îndeplinit. De ce a greșit deci Bolojan, votând această lege în numele jalonului PNRR? A lovit în cel mai fidel aliat, Dominic Fritz. În USR există un nucleu dur care abia așteaptă să se întoarcă la discursul „PSD și PNL, aceeași mizerie”. Dacă se va întâmpla asta, iar alianța PNL-USR se rupe, PSD a obținut o uriașă victorie, repet. În plus, alții se vor întreba, când vor încheia alianțe cu Bolojan: ce încredere putem avea?  A lovit în propriul partid european, PPE, care a criticat dur amendamentul anti-Fritz din legea integrității A lovit in cei trei judecatori din CCR care s-au străduit să arate că amendamentul anti-Fritz este neconstitutional. PNL a votat o lege pe care aceștia o considerau neconstituțională.  Merită un jalon PNRR să faci jocul PSD și să votezi o lege cu prevederi vădit neconstituționale și să deschizi precedentul unor sancțiuni retroactive, decise politic/din răzbunare? 788 milioane de euro? Eu înțeleg situația financiară extrem de dificilă a Guvernului, dar există riscul să plătim mult mai scump decizia de azi. De exemplu: PNL și USR încep să se certe, cresc AUR și PSD. Sper să nu se întâmple acest lucru, dar nici nu pot exclude acest risc.  Premierul Bolojan spune că a apărat „interesul țării”. Dânsul este vicepreședinte al CSAT, are tot dreptul să folosească aceste cuvinte mari. Dar asta nu înseamnă că are dreptate. Eu cred că, pe termen mediu, interesul României este ca forțele reformiste să oprească ascensiunea populismului, inclusiv revenirea la putere a celor care au băgat România în dezastrul financiar de azi. Degeaba luăm 788 milioane de euro de la PNRR, dacă viitorul Guvern reîncepe să cheltuie în neștire pe salariile bugetarilor și pensii.  Tot ce se poate spera este ca USR să aibă înțelepciunea de a trece peste acest incident. Dar precis nu il va uita. 

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut
Eveniment

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut

Curtea Constituțională a respins critica privind o prevedere din noua legislație a integrității, supranumită public „amendamentul Fritz”. Norma poate duce la încetarea unor mandate chiar și pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă termenul de trei ani nu s-a împlinit. Doi profesori de Drept, două interpretări Potrivit Ziarul de Iași, profesorul Valerius Ciucă, de la UAIC Iași, consideră că soluția CCR ridică probleme de retroactivitate și previzibilitate. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA În opinia sa, o lege nouă nu ar trebui să atașeze o sancțiune nouă unui fapt consumat sub vechea legislație. În schimb, profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, decizia CCR poate fi justificată, deoarece norma poate fi tratată drept una tranzitorie, aplicabilă situațiilor care continuă să producă efecte. Riscul folosirii justiției în lupta politică Ambii experți avertizează însă asupra unei probleme mai largi. Este vorba despre folosirea legislației și a justiției ca instrumente de confruntare politică, fenomen descris de Bălan prin termenul „lawfare”.

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba
Politică

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba

Purtătorul de cuvânt al UDMR, deputatul Csoma Botond, critică, pe facebook, decizia anti-Frtiz a CCR, apreciind că aceasta „are un caracter vădit retroactiv”. Însă reacțiile maghiarilor la postarea sa- scrisă în română și maghiară - sunt extrem de critice, atât la adresa UDMR, cât și a lui Csaba Asztalos, numit în CCR cu susținerea politică a UDMR.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Csoma Botond, care este și președinte al filialei UDMR din Cluj și lider al deputaților din această formațiune, s-a căsătorit în acest weekend cu Deák-Sala Rebeka, o arhitectă din Cluj.  Acum, el pare că adoptă o linie diferită de cea a UDMR. Comentariu la mesajul lui Csoma Botond: „Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine” „Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale în ceea ce privește textul de lege controversat referitor la conflictul de interese. Îmi mențin opinia că amendamentul „Fritz”, adoptat cu voturile AUR și PSD în comisia juridică, are un caracter vădit retroactiv, din moment ce sancțiunea introdusă nu exista la data săvârșirii faptei”, a scris Csoma Botond.    Însă multe reacții au fost negative.    „Rușinați-vă, deputați maghiari! Ce ticăloși obraznici trebuie să fiți ca să votați proiectul de lege privind ANI și, mai ales, să-i fie rușine lui Csaba Asztalos, ticălosul bun de nimic care l-a aprobat și l-a declarat constituțional.   Ce fel de oameni sunteți voi, ca să reprezentați maghiarii din Transilvania?   Ne-ați trădat așteptările, unde vă este onoarea, nu aveți nici mândrie, nici demnitate.   Bucurați-vă, pentru că este ultima oară când vă aflați în parlament; maghiarii din Transilvania nu vor mai vota niciodată pentru voi.   Nu vom mai vota niciodată pentru astfel de ticăloși. La revedere”, i-a scris Andrei Barta.   „A uitat să menționeze UDMR, chiar și Asztalos a votat în favoarea ei. Să minți așa... ce rușine!Chiar ne consideră analfabeți?!!!”, a comentat Horvath Tunde.    „Măi, asta e bună! Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine (...) atât din partea lui, cât și din partea explicației oferite de UDMR”, arată Sarkady Bea.    Curtea Constituțională a arătat, în motivarea deciziei prin care a declarat constituțional „amendamentul Fritz” introdus de PSD în Legea integrității, că „legea nouă se va aplica atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Această decizie a fost luată cu majoritate de voturi, trei judecători din CCR s-au opus. Însă Asztalos Csaba a votat cu majoritatea, alături de reprezentanții PSD.     

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR
Politică

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

Un grup de trei judecători din CCR - Simina Tănăsescu, numită de președintele Iohannis, Laura Scâtei, propusă de PNL, și Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan - arată că majoritatea din Curtea Constituțională a blocat ilegal publicarea declarațiilor de avere. Cei trei arată că CCR nu fusese sesizată cu privire la această chestiune și s-a autosesizat.  Citește și: De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private” Nici măcar în 2025, CCR nu a interzis complet publicarea averii demnitarilor „Exercitarea atribuției de control a priori asupra legilor de către Curtea Constituțională este limitată de textul constituțional și delimitată în conținutul său de prevederile invocate de autorii obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea neavând posibilitatea de a extinde, din oficiu, obiectul controlului de constituționalitate”, arată cei trei judecători.  „Curtea nu poate acționa decât în limitele sesizării. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, explică aceștia în opinia separată. Ei arată că, chiar și așa, publicarea declarațiilor de interese financiare - o formă a declarațiilor de avere - era constituțională.  „Curtea a subliniat că soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere/interese este justificată prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar anonimizarea datelor cu caracter personal reprezintă o garanție împotriva unor ingerințe arbitrare. Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale a fost constantă, în sensul că măsura publicării declarațiilor de avere și de interese urmărește un scop legitim, este necesară pentru atingerea acestui scop, este adecvată și proporțională cu respectivul scop, fiind însoțită de garanții precum anonimizarea datelor cu caracter personal. Prin Decizia nr. 297/2025, adoptată cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis o excepție și a declarat neconstituționale normele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese, stabilind că anonimizarea adresei exacte a imobilelor, a codului numeric personal și a semnăturii nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, iar publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor împreună cu precizarea veniturilor acestora reprezintă încălcări ale dreptului la viață privată (paragrafele 29-34). Curtea a arătat că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență, respectiv dreptul la viață privată, pe de o parte, și, pe de altă parte, nevoia de informare a publicului în temeiul dreptului de acces la informații de interes public prevăzut de art. 31 din Constituție, componentă a libertății de exprimare protejată la nivel constituțional și la nivelul Convenției europene a drepturilor omului.  Distinct de argumentele aduse în opiniile separate2 aferente Deciziei nr. 297/2025, menționăm faptul că prin Decizia nr. 297/2025 Curtea Constituțională nu a stabilit o interdicție absolută de publicare a declarațiilor de avere și de interese, ci, dimpotrivă, a recunoscut caracterul justificat și necesar al măsurii de publicare a declarațiilor depuse de persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de către cetățeni. Potrivit considerentului 54 din decizia antereferită, „în cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului (sn. să fie accesibil publicului pentru control), pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, mai explică cei trei judecători. 

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”
Politică

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”

Majoritatea PSD-UDMR din CCR consideră că prin publicarea declarațiilor de interese financiare ar fi afectată viața privată a demnitarilor și funcționarilor. Tot prin aceatsă decizie, CCR a decis că este constituțional amendamentul anti-Fritz depus de PSD la legea integrității.  Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august „Mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj” „Sub aspectul publicității declarației de interese financiare, Curtea reține că expunerea publică a declarației de interese financiare a persoanelor menționate în art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] depășește cu mult scopul legitim al măsurilor referitoare la integritatea funcției publice, intrând, în realitate, în registrul unei expuneri publice nejustificate a relației private pe care o întreține funcționarul/demnitarul public – practic nu mai interesează averea persoanei în cauză, ci mai degrabă relația sa privată –, ceea ce este contrar exigențelor Deciziei nr.297 din 29 mai 2025, precitată, și art.26 din Constituție. Ca atare, o asemenea publicitate nu poate fi acceptată, având în vedere și faptul că, în realitate, această declarație copiază declarația de avere sau de interese (a se vedea elementele de conținut ale declarației de interese financiare prevăzute de anexa nr.5 la legea criticată). Or, prin Decizia nr.297 din 29 mai 2025, Curtea a stabilit de principiu că declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități. A eluda această constatare a Curții, în sensul publicării unor forme similare de declarații, denumite de interese financiare, nu face altceva decât să demonstreze că art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din legea criticată încalcă art.147 alin.(4) raportat la art.26 din Constituție”, se arată în motivarea CCR.  În ceea ce privește constituționalitatea amendamentului PSD anti-Fritz, majoritatea PSD-UDMR scrie: „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie, pe Facebook: „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Îmi doream enorm să nu fiu dezamăgit.  Din păcate nu o să oprească discuțiile, mai rău le va alimenta”.  „La limită, de exemplu, ar trebui să acceptăm că mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj, doar pentru că reevaluează criteriile de moralitate în societate pe care trebuie să le aibă aceștia. Sau de exemplu a tuturor celor care în ultimii 3 ani au trecut pe roșu, chiar dacă atunci li s-a dat doar o amendă și li s-a suspendat permisul, pentru că reevaluează integritatea pe care aleșii trebuie s-o dovedească în conducerea pe drumurile publice”, ironizeză Neacșu decizia CCR. 

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit
Politică

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit

Asztalos Csaba, judecătorul CCR desemnat de UDMR, numit în această funcție în iulie 2025, s-a aliat cu cei din PSD și a dat două lovituri dure legii integrității: a girat aplicarea retroactivă a unor prevederi care vor duce la demiterea lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei și a votat pentru secretizarea în continuare a averii demnitarilor. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% De altfel, UDMR s-a opus constant publicării averilor demnitarilor. În iulie, proiectul legii integrității convenit în coaliția PNL-USR-UDMR nu conținea nici măcar prevederea privind publicarea unor așa-numite „declarații de interese financiare”. Parlamentul a votat pentru publicarea declarațiilor de interese financiare, dar la CCR majoritatea PSD-UDMR a decis că astfel este afectată viața privată a demnitarilor.  SRI și institutul anexat PSD l-au plătit să fie „lector” Asztalos Csaba a terminat un liceu modest din Baia Mare, Mihai Eminescu, a făcut dreptul la o universitate locală și, timp de 20 ani, a condus Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), unde a ajuns la propunerea UDMR. El nu a fost avocat, procuror sau judecător. În perioada în care conducea CNCD a avut timp să ia un doctorat și două masterate.  Din 2019 în 2023 - potrivit datelor din ultima declarație de avere, din 2024 - Asztalos Csaba a fost lector la academia SRI, de unde a încasat anual mici sume, de câteva mii de lei, net. În anul fiscal 2023, salariul de la ANIVM - academia SRI - a fost de 6.000 de lei, net, anual. Timp de câțiva ani el a fost și lector la Institutul Ovidiu Șincai, o structură anexată PSD, de unde lua tot câteva mii de lei, net, anual.  Formal, Asztalos Csaba a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că nu este echidistant.  În septembrie 2025, după ce Asztalos Csaba a ajuns în CCR, soția sa a fost numită „temporar” secretar general al AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor de stat. Potrivit nomenclatorului de salarii din AMEPIP, salariul de bază brut pentru secretarul general era de 34.965 de lei în luna martie 2025. Ea a studiat economia la Universitatea Crestina Partium, a lucrat timp de trei ani la Ambasada Ungariei la București, iar din 2008 este bugetar la diferite instituții guvernamentale.  În 2022, PMP a cerut demisia lui Asztalos Csaba de la conducerea CNCD după ce acesta a refuzat să acționeze împotriva premierului Ungariei, Viktor Orban, aliatul UDMR: „PMP a luat act cu mare surprindere de abordarea pe care a avut-o domnul Csaba Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care ne-a explicat că nu se poate pronunţa pe marginea acestui discurs antieuropean pentru că este reprezentantul unei instituţii a statului român, iar afirmaţiile lui Viktor Orban sunt o chestiune de politică externă, iar de politică externă se ocupă preşedintele României. Am citat din declaraţia domniei sale. Acest domn s-a descalificat complet, nu mai poate deţine nici măcar o zi această funcţie cu o responsabilitate uriaşă în statul român. PMP cere demisia de îndată. Este inadmisibil să fii apărătorul unor valori şi să te prevalezi de nişte chestiuni inventate, să nu te pronunţi pe o chestiune foarte clară, eşti sau nu de acord cu ceea ce a spus Orban?”, declara Eugen Tomac.  „Mie unuia, poziția lui Asztălos Csaba mi se pare că reflectă un joc al actualei conduceri UDMR. Un joc deloc curat. Un joc de supraviețuire. Personajul a ajuns acolo, la CCR, ca reprezentant al acestui partid. A făcut ce i s-a spus să facă. Dar cu plăcere și cu zel. O Românie depesedizată ar însemna și un UDMR defideszizat. Dezorbanizat”, a scris, recent, politologul Vladimir Tismăneanu pe Facebook. 

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”
Politică

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Premierul Ilie Bolojan a avut cea mai dură ieșire împotriva CCR, acuzând această Curte că este parte a unei reglări de conturi împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. El a afirmat și că „vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Cel mai dur atac al lui Bolojan împotriva CCR „Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei. Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.   Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?   La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.   Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.   E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.   Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.   Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.   Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a scris Bolojan.   Și vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat, pe Facebook, la decizia anti-Fritz a CCR.   „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii și completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu.   Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupției, termenele curg pe repede înainte și legile produc chiar și efecte retroactiv.   Într-un stat de drept, regulile sunt aceleași pentru toți, indiferent cine ești sau pe cine deranjezi.   Deși Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, CCR a stabilit ieri contrariul.   Când principiile constituționale sunt interpretate doar pentru a ținti un singur om, democrația nu mai este o garanție pentru nimeni.   Din păcate, politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare.   O vedem astăzi în cazul lui Dominic Fritz, o vedem în cazul lui Ciprian Ciucu, o vedem în cazul deciziilor democratice aprobate de congresul PNL.   Sunt tactici menite doar să ne intimideze și să renunțăm”, a scris vicepremierul. 

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan
Politică

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

Conducerea PSD i-ar fi promis lui Florin Iordache, acum președinte al Consiliului Legislativ, un post de judecător la Curtea Constituțională, din 2028, când expiră mandatele a alți doi pesediști, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au fost numiți în mai 2019, de către Senat și, respectiv Camera Deputaților. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Dacă nu au loc alegeri anticipate, PSD ar putea folosi majoritatea cu care va forma viitorul Guvern pentru a continua să-și trimită oamenii în CCR. Ultimul plasat în Curtea Constituțională a fost Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, care, cu susținerea lui Liviu Dragnea, a ajuns președintele Curții de Conturi. Iordache s-ar putea pensiona, dar vrea și pensia specială de la CCR Luni, fosta ministră a Justiției Ana Birchall scria: „Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”. Însă Tănăsescu este numită de președintele României Klaus Iohannis, în 2019, și este puțin probabil că Nicușor Dan ar accepta să o înlocuiască cu Iordache.  PSD vrea să îl recompenseze pe Iordache fiindcă fie a avizat negativ mai multe hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, fie a refuzat să le avizeze. Aceste avize negative au stat la baza argumentelor prin care PSD a atacat în instanță HG-urile lui Bolojan, iar Curtea de Apel le-a suspendat cu o viteză cu totul neobișnuită, în câteva zile de la sesizare.  Printre altele, el a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevedea și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Mandatul lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ va expira în iulie 2029 - când Iordache, născut în decembrie 1960, ar avea deja 69 de ani - printr-un articol strecurat în lege în iulie 2024. Acest articol precizează că mandatele aflate în curs la momentul respectiv (inclusiv cel al lui Florin Iordache) încetează la exact 5 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi (iulie 2024). El a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ în data de 20 octombrie 2020.  Controversatul Florin Iordache este inginer al Facultății de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal. Abia în 2002, când era deja deputat PSD, a terminat Dreptul, tot la Craiova. Fiind vânător, Iordache a avut o relație bună cu fostul premier Adrian Năstase. De altfel, ulterior Florin Iordache a fost vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, AGVPS.  Însă primul partid al lui Iordache a fost Partidul Socialist al lui Tudor Mohora, care l-a propulsat în funcția de viceprimar al orașului Caracal, în 1996. El a fost și preşedinte al organizaţiei judeţeane Olt a PS. Din 2000 a trecut la PSD.  Apogeul carierei sale profesionale a fost în 2017, când a fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu și a elaborat controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Iordache a fost dat afară din funcția de ministru după doar 36 de zile.  Soția lui Florin Iordache a fost adusă judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2010, după circa 20 de ani la Judecătoria Caracal. S-a pensionat în 2015, la 47 de ani, și a devenit notar.   

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan
Opinii

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan

Să lăsăm văicărelile sterile, zilele acestea doar ni s-a reconfirmat ceea ce știam: Justiția și CCR-ul sunt aliați, complici, ai PSD. Tagma judecătorilor este 100% sub controlul GIO Savonea, nimeni nu îndrăznește să i se mai opună în interiorul corpului de judecători. La CCR, PSD și-a refăcut majoritatea cu ajutorul udemeristului Asztalos Csaba și a juristei trimise acolo de Iohannis. De aici au venit, în CCR, voturile care vor duce la detronarea lui Fritz: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis. Este clar că UDMR se va duce să guverneze cu PSD. Prezența lui Kelemen Hunor în tabăra PNL-USR este joc de scenă, strategie de maximizare a presiunilor asupra PSD, la negocierile subterane. Liderii UDMR n-au riscat să fie cu PSD de la început și din motive de imagine. Sponsorul lor de la Budapesta, Viktor Orban, pe care l-au susținut cu fanatism, a pierdut alegerile din Ungaria în mod catastrofal. Noul premier, Peter Magyar, a dat semnale clare că nu-i uită pe liderii UDMR și i-ar fi cerut demisia lui Kelemen Hunor. Acesta, un adevărat pesedist, a refuzat.  Ce poate face Ilie Bolojan, eventual ajutat de Oana Țoiu? Să-l contacteze pe premierul Peter Magyar, acum, să-i pună pe masă o ofertă și să caute împreună soluții pentru a elibera comunitatea maghiară din România de banda pesedistă care a sărăcit Harghita și Covasna, în timp ce clientela UDMR strângea averi uriașe. Este o chestiune foarte sensibilă, Peter Magyar nu va risca să promoveze o concurență deschisă la UDMR, care ar rupe voturile comunității și ar face ca reprezentanții maghiarilor să nu treacă de pragul electoral de 5%. Deci trebuie acționat subteran și cu mult tact - mai mult nu pot spune, fiindcă nu stiu atat de bine ce se petrece in fieful UDMR.  În orice caz, Bolojan, chiar dacă nu este un artist al diplomației, trebuie să-și facă un servici și să atace acest UDMR pesedizat căutând, oportunist, aliați acolo unde poate. De altfel, președintele PNL ar trebui să-și amintească cum a fost sabotat sistematic de UDMR Bihor - cazul aeroportului Oradea, blocat, este exemplar - când era primar și președinte de Consiliu Județean.  Și le mai amintesc un element, celor de la PNL și USR, ca să înțeleagă măcar acum că nu trebuie să aibă vreo încredere sau vreo milă în PSD și în UDMR-ul pesedizat. În vara lui 2025, în pofida protestelor civice, parlamentarii PNL și USR au votat ca pesedistul Busuioc și udemeristul Asztalos Casaba să ajungă în CCR. Ambii, niște nulități profesionale, deja celebri pentru modul în care își serveau partidul care i-a plimbat din post în post. Ulterior, PSD a blocat în Parlament propunerea USR la Avocatul Poporului. Azi, Busuioc și Asztalos Csaba n-au avut nici o rușine să-l execute pe Fritz. Cine nu pricepe nici acum, își merită soarta. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră