marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

270 articole
Politică

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

Conducerea PSD i-ar fi promis lui Florin Iordache, acum președinte al Consiliului Legislativ, un post de judecător la Curtea Constituțională, din 2028, când expiră mandatele a alți doi pesediști, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au fost numiți în mai 2019, de către Senat și, respectiv Camera Deputaților. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Dacă nu au loc alegeri anticipate, PSD ar putea folosi majoritatea cu care va forma viitorul Guvern pentru a continua să-și trimită oamenii în CCR. Ultimul plasat în Curtea Constituțională a fost Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, care, cu susținerea lui Liviu Dragnea, a ajuns președintele Curții de Conturi. Iordache s-ar putea pensiona, dar vrea și pensia specială de la CCR Luni, fosta ministră a Justiției Ana Birchall scria: „Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”. Însă Tănăsescu este numită de președintele României Klaus Iohannis, în 2019, și este puțin probabil că Nicușor Dan ar accepta să o înlocuiască cu Iordache.  PSD vrea să îl recompenseze pe Iordache fiindcă fie a avizat negativ mai multe hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, fie a refuzat să le avizeze. Aceste avize negative au stat la baza argumentelor prin care PSD a atacat în instanță HG-urile lui Bolojan, iar Curtea de Apel le-a suspendat cu o viteză cu totul neobișnuită, în câteva zile de la sesizare.  Printre altele, el a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevedea și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Mandatul lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ va expira în iulie 2029 - când Iordache, născut în decembrie 1960, ar avea deja 69 de ani - printr-un articol strecurat în lege în iulie 2024. Acest articol precizează că mandatele aflate în curs la momentul respectiv (inclusiv cel al lui Florin Iordache) încetează la exact 5 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi (iulie 2024). El a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ în data de 20 octombrie 2020.  Controversatul Florin Iordache este inginer al Facultății de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal. Abia în 2002, când era deja deputat PSD, a terminat Dreptul, tot la Craiova. Fiind vânător, Iordache a avut o relație bună cu fostul premier Adrian Năstase. De altfel, ulterior Florin Iordache a fost vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, AGVPS.  Însă primul partid al lui Iordache a fost Partidul Socialist al lui Tudor Mohora, care l-a propulsat în funcția de viceprimar al orașului Caracal, în 1996. El a fost și preşedinte al organizaţiei judeţeane Olt a PS. Din 2000 a trecut la PSD.  Apogeul carierei sale profesionale a fost în 2017, când a fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu și a elaborat controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Iordache a fost dat afară din funcția de ministru după doar 36 de zile.  Soția lui Florin Iordache a fost adusă judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2010, după circa 20 de ani la Judecătoria Caracal. S-a pensionat în 2015, la 47 de ani, și a devenit notar.   

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan
UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan
Opinii

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan

Să lăsăm văicărelile sterile, zilele acestea doar ni s-a reconfirmat ceea ce știam: Justiția și CCR-ul sunt aliați, complici, ai PSD. Tagma judecătorilor este 100% sub controlul GIO Savonea, nimeni nu îndrăznește să i se mai opună în interiorul corpului de judecători. La CCR, PSD și-a refăcut majoritatea cu ajutorul udemeristului Asztalos Csaba și a juristei trimise acolo de Iohannis. De aici au venit, în CCR, voturile care vor duce la detronarea lui Fritz: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis. Este clar că UDMR se va duce să guverneze cu PSD. Prezența lui Kelemen Hunor în tabăra PNL-USR este joc de scenă, strategie de maximizare a presiunilor asupra PSD, la negocierile subterane. Liderii UDMR n-au riscat să fie cu PSD de la început și din motive de imagine. Sponsorul lor de la Budapesta, Viktor Orban, pe care l-au susținut cu fanatism, a pierdut alegerile din Ungaria în mod catastrofal. Noul premier, Peter Magyar, a dat semnale clare că nu-i uită pe liderii UDMR și i-ar fi cerut demisia lui Kelemen Hunor. Acesta, un adevărat pesedist, a refuzat.  Ce poate face Ilie Bolojan, eventual ajutat de Oana Țoiu? Să-l contacteze pe premierul Peter Magyar, acum, să-i pună pe masă o ofertă și să caute împreună soluții pentru a elibera comunitatea maghiară din România de banda pesedistă care a sărăcit Harghita și Covasna, în timp ce clientela UDMR strângea averi uriașe. Este o chestiune foarte sensibilă, Peter Magyar nu va risca să promoveze o concurență deschisă la UDMR, care ar rupe voturile comunității și ar face ca reprezentanții maghiarilor să nu treacă de pragul electoral de 5%. Deci trebuie acționat subteran și cu mult tact - mai mult nu pot spune, fiindcă nu stiu atat de bine ce se petrece in fieful UDMR.  În orice caz, Bolojan, chiar dacă nu este un artist al diplomației, trebuie să-și facă un servici și să atace acest UDMR pesedizat căutând, oportunist, aliați acolo unde poate. De altfel, președintele PNL ar trebui să-și amintească cum a fost sabotat sistematic de UDMR Bihor - cazul aeroportului Oradea, blocat, este exemplar - când era primar și președinte de Consiliu Județean.  Și le mai amintesc un element, celor de la PNL și USR, ca să înțeleagă măcar acum că nu trebuie să aibă vreo încredere sau vreo milă în PSD și în UDMR-ul pesedizat. În vara lui 2025, în pofida protestelor civice, parlamentarii PNL și USR au votat ca pesedistul Busuioc și udemeristul Asztalos Casaba să ajungă în CCR. Ambii, niște nulități profesionale, deja celebri pentru modul în care își serveau partidul care i-a plimbat din post în post. Ulterior, PSD a blocat în Parlament propunerea USR la Avocatul Poporului. Azi, Busuioc și Asztalos Csaba n-au avut nici o rușine să-l execute pe Fritz. Cine nu pricepe nici acum, își merită soarta. 

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici
Politică

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici

Curtea constituțională a decis, azi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională publicarea declaraţiilor de interese financiare ale soţului/sotiei, şi cu majoritate -  a funcţionarilor/demnitarilor vizaţi de lege.  Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Practic, declarațiile de avere ale demnitarilor rămân secrete. Nu se știe cum s-au împărțit voturile în CCR.  Judecătorii numiți de PSD, UDMR și Iohannis au lovit în Fritz În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Ar fi votat în favoarea prevederii  Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președintel Klaus Iohannis.  Dacă legea va fi promulgată, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, își va pierde mandatul de edil al acestui oraș.  Legea integrităţii, care este jalon PNRR, a fost contestată atât de un grup de senatori USR şi PNL, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Preşedintele Nicuşor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituţionali, claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare."Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la 'soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi', sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Aleșii evită publicarea declarației de avere: invocă actuala lege și dreptul la viață privată
Eveniment

Aleșii evită publicarea declarației de avere: invocă actuala lege și dreptul la viață privată

Niciunul dintre aleșii ieșeni verificați de Ziarul de Iași nu și-a publicat o nouă declarație de avere după ce decizia Curții Constituționale a eliminat obligația afișării online a documentelor. Printre cei verificați se află viceprimarii Iașului, vicepreședinții CJ și reprezentanți USR și CURAJ. Unii ar publica, alții invocă legea Viceprimarul Daniel Juravle spune că și-ar publica declarația „fără nicio reținere” dacă ar exista o platformă independentă dedicată. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Marius Dangă, vicepreședinte CJ Iași, susține că instituția pregătește cadrul pentru publicarea voluntară. În schimb, viceprimarul Roxana Necula afirmă că a ales să respecte actualul regim legal și dreptul la viață privată. Ștefan Tanasă (USR) spune că situația sa patrimonială nu s-a schimbat. Sorin Afloarei și Cosette Chichirău nu au răspuns solicitărilor redacției. Promisiuni neonorate la CJ Iași Costel Alexe anunțase că își va publica voluntar declarația de avere, însă documentul nu apare încă pe site-ul CJ. Nici primarul Mihai Chirica nu și-a făcut publică o declarație actualizată.

Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR
Politică

Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR

Avocata Silvia Uscov - cea care a deschis procese în care a atacat numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc și a contestat înființarea, de către Guvern, a unui comitet de analiză a legilor Justiţiei - a anunțat că demisionează din AUR. Ea nu a explicat clar de ce a plecat din acest partid, în care s-a înscris în iunie 2025. Citește și: Călin Georgescu o disciplinează pe Anca Alexandrescu în public: “Ați greșit complet“ Demisia ei face parte dintr-o lungă serie de scandaluri din tabăra suveranistă, inclusiv atacul lui Călin Georgescu împotriva foștilor săi susținători, Anca Alexandrescu și România TV. A rezistat în AUR un an și 26 de zile “Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori, deși port respect pentru câteva persoane deosebite din acest partid, și la care m-am gândit atunci când am revenit după prima tentativă de a ieși din partid pe data de 1 martie 2026. Dumnezeu să binecuvânteze România!“, a scris Uscov, pe Twitter/X.  La 3 iunie 2025, George Simion scria pe rețelele sociale: “Doamna avocat Silvia Uscov se alătură echipei AUR. Pe zi ce trece, la nivel central dar și în județe ni se alătură tineri și profesioniști! Mâine, deputatul Andrei Gușă întregește rândurile noastre. Andrei este un expert în politici de tineret și sport, motiv pentru care va avea susținerea mea la viitorul congres pentru o funcție de vicepreședinte al partidului. VENIȚI ȘI VOI! ✌️🇹🇩”.

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM
Eveniment

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM

Fostul judecător Cristi Danilet a scris, pe Facebook, că premierul sau președintele României ar putea sesiza CCR pentru „conflict între autorități” după ce CSM a publicat o listă neagră cu publicații și politicieni care ar fi denigrat Justiția.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. „Acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM” „După hotărârea CSM cu listele negre, în locul premierului sau președintelui României aș sesiza CCR pentru conflict între autorități: CSM versus restul lumii - autorități propriu zise, instituții, presă, ONG-uri, a tuturor celor văzute și nevăzute, născute sau nu încă”, a scris Danileț într-o altă postare. El invocă articolul 146 din Constituție, litera e), unde se arată ce atribuții are CCR: „Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.  Fostul judecător apare in raportul de 76 de pagini al CSM, fiind acuzat că a denigrat Justiția. „Reamintesc contextul: CEDO a spus de doua ori, in februarie 2024 si in decembrie 2025, că mi s-au incalcat drepturile omului de catre autoritatile românești care m-au pus la zid pentru ca am criticat atacurile regimului Dragnea asupra instituțiilor statului si pentru ca am laudat un procuror cu sange in instalatie pentru un interviu de al său. «Autoritățile românești» inseamnă: judecătorii din Inspecția Judiciară care m-au anchetat disciplinar, judecătorii din secția CSM care m-au sancționat și judecatorii de la ICCJ care au confirmat hotararea de sancționare au greșit. Toți. Nu e niciun dubiu.   Dacă cineva spune că dezamăgirea exprimată pe FB de victima unor abuzuri judiciare cum că judecătorii care au greșit nici măcar nu au fost cercetați potrivit legii sau că solicitarea de demisie a celor care au abuzar și au ajuns la vârful sistemului, așadar dacă astea înseamnă ca sunt «hartuiți» judecătorii, atunci imi e clar că respectivul nici nu cunoaște proprietatea unor cuvinte românești (suntem in era «subterfugiilor»), nici nu cunoaște legile justiției.   Deci, să înțelegem ce spune CSM: nu eu am fost hartuit cu anchete si sanctiuni nelegale, ci sunt hartuiti cei care le-au facut prin spusele celui care le-a suportat.   Cam atât despre acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM. Această instituție e doar un rateu social. Și nu de azi”, a mai arătat Danileț. 

Lia Savonea, atac dur la Bolojan, pe care-l numește „fostul prim-ministru”
Politică

Lia Savonea, atac dur la Bolojan, pe care-l numește „fostul prim-ministru”

Consiliul Superior al Magistraturii a votat, azi, un document de circa 70 de pagini în care susține că „a constatat existența unui atac fără precedent la adresa independenței justiției”. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul CSM, dar, în dezbaterile din secția de judecători a acestui consiliu, Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și justiție, l-a atacat dur pe Ilie Bolojan.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Savonea: Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept „S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. se iese la pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată (...) Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare (nu s-a finalizat cu condamnare) și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee (că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare), populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil (...) Și sunt întru totul de acord cu concluzia pe care tinde să o tragă această hotărâre, dacă vom reuși și o vom agrea: că scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a perorat Lia Savonea, potrivit unei transcrieri a site-ului Lumea Justiției.    

CCR a respins atacul suveraniștilor împotriva ordonanței SAFE
Politică

CCR a respins atacul suveraniștilor împotriva ordonanței SAFE

Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind instituirea Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) şi a stabilit că actul normativ este constituţional, anunță Agerpres.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Potrivit surselor Agerpres, decizia din CCR a fost luată cu majoritate de voturi. Separat, la CCR există sesizarea lui Grindeanu privind un conflict între Parlament și Guvern Sesizarea a fost depusă pe 27 mai de un grup de 53 de deputați din AUR, SOS România, PACE și de parlamentari neafiliați și a vizat atât legea în ansamblul său, cât și mai multe dispoziții introduse prin ordonanță. Potrivit autorilor sesizării, actul normativ ar fi depășit cadrul de implementare a instrumentului european SAFE prin introducerea unor prevederi referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrația publică locală, funcția publică, Codul administrativ și regimul achizițiilor publice. Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 21/2026 pentru modificarea şi completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.Amendamentele au fost propuse de şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacităţi limitate şi nu le poate adopta.Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, şi nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent. Prin respingerea obiecției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a eliminat ultimul obstacol major din calea promulgării actului normativ. Decizia Curții este definitivă și general obligatorie. Separat de această sesizare, Curtea Constituțională urmează să analizeze pe 10 iunie cererea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu actele normative privind implementarea programului SAFE.

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor: atacuri vulgare în Parlament, contestare la CCR
Politică

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor: atacuri vulgare în Parlament, contestare la CCR

„Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să-i văd pe apărătorii curcubeului (Râsete. Aplauze.) că ne vorbesc nouă de apărarea României. Voi nu v-aţi hotărât încă dacă sunteţi fetiţe sau băieţei! (Râsete. Aplauze.) Şi voi ne vorbiţi nouă de apărarea României?! Voi, care staţi, voi care staţi, în timp ce noi stăm cu icoane şi cu portretul lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul, şi voi staţi cu curcubeul?!”, spunea deputatul AUR Dan Tanasă, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, cel care a permis, legal, doborârea dronelor.  „USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală!”, a fost un alt argumet folosit de Tanasă împotriva legii.  Dezbaterea a avut loc în februarie 2025.  „Noi vă atragem doar atenţia că, prin aceste proiecte legislative, încălcaţi Constituţia şi cedaţi, în mod intenţionat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem! Şi, domnule Moşteanu, domnule, nu ştiu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR n-aţi fost invitaţi nici măcar chelneri, nu sunteţi băgaţi... sunteţi persona non grata pentru administraţia de la Washington, iar la Paris n-aţi fost invitaţi, nici măcar ca şi chelneri n-aţi fost invitaţi. (Aplauze.)”, a mai spus deputatul AUR.  Un deputat SOS România, Mirel Ion, s-a opus legii anticipând însă incidentul de azi: „Tot timpul când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus, domnule, eu stau în Galaţi, vine drona, îmi omoară copiii (Vociferări.), îmi omoară casa. Păi, bun, pentru asta e PL-x 6, asta se doreşte. Şi, atunci, nu - revenind scurt la acest PL-x 5 - nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au promovând simultan aceste două proiecte de lege? Păi, una e să dobori drona care îţi distruge casa, deşi nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, şi alta este, stimaţi colegi, să promovezi nişte proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 şi PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei şi creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau ameninţări care se consideră a fi”. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Ulterior, AUR, S.O.S. și POT au atacat la Curtea Constituțională legea prin care România poate doborî dronele.  Simion condamnă Rusia doar când e atacată Polonia Culmea este că, în septembrie 2025, când drone rusești au căzut pe teritoriul Poloniei, președintele AUR a avut curaj să vorbească de responsabilitatea Rusiei, ceea ce azi nu a făcut, însă a condamnat și Ucraina.  „Îmi exprim solidaritatea cu poporul polonez și cu președintele Poloniei Karol Nawrocki în această situație complicată a atacului cu drone rusești a teritoriului suveran, inalienabil, a unei țări, care este membră NATO. Dragi români, suntem sub protecția de securitate a NATO, suntem parteneri strategici cu Statele Unite și suntem parteneri cu președintele Trump și susținem politica de pace a președintelui Donald Trump. Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europei sunt sătui de război. Totodată, trebuie descurajată sub orice formă viitoarea agresiune a Federației Ruse”, a afirmat Simion.   

Grindeanu a cam pus cruce autostrăzilor A7 și A8 după ce a contestat la CCR o OUG a lui Bolojan
Eveniment

Grindeanu a cam pus cruce autostrăzilor A7 și A8 după ce a contestat la CCR o OUG a lui Bolojan

O solicitare adresată Curții Constituționale de liderul PSD riscă să blocheze modificarea unei ordonanțe de urgență esențiale pentru finanțarea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8. Avizele, necesare până la 31 mai Demersul politic vizează clarificarea situației în care Guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură, mai poate modifica acte normative după pierderea sprijinului parlamentar. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Ordonanța aflată în discuție include prevederi legate de finanțarea prin programul SAFE, de care depind ultimele loturi ale autostrăzilor A7 și A8. Pentru continuarea procedurilor, proiectele au nevoie de avize până la data de 31 mai, însă procesul este acum suspendat până la o decizie a CCR, fără să existe un termen clar pentru pronunțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră