joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

236 articole
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții

Situația fără precedent în care patru judecători ai Curții Constituționale au blocat de facto activitatea CCR prin absența de la deliberări a dus la apariția legitimă a întrebării referitoare la posibilitatea sancționării acelor judecători. Două blocaje cauzate de absență, nici o prevedere legală Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (47/1992), „Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor.” (art. 51, alin. 1). Cum două treimi din nouă membri, cât are CCR, înseamnă șase judecători, prezența doar a cinci dintre aceștia la ședințele Curții a fost insuficientă, ducând la blocaj. Primul blocaj a avut loc duminică, 28 decembrie a.c., când cei patru membri ai CCR controlați de PSD au părăsit ședința. Al doilea blocaj a avut loc luni, 29 decembrie a.c., când aceiași patru membri nici nu s-au mai prezentat la ședința Curții convocată de președintele CCR, Simina Tănăsescu. Firesc, întrebarea este: cum poate fi depășit acest tip de blocaj care ține exclusiv de voința unor membri ai Curții Constituționale? Legislația actuală (Constituția României, Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale) nu prevăd nimic pentru a debloca o astfel de situație. Trei sancțiuni disciplinare. Cea mai gravă: încetarea mandatului Totuși, judecătorii Curții Constituționale pot fi sancționați. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 71), „Plenul Curții Constituționale poate aplica judecătorilor, în funcție de gravitatea abaterii, următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale.”  Același Regulament de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 69) arată și ce li se poate imputa membrilor CCR: „Judecătorii Curții Constituționale răspund disciplinar pentru încălcarea gravă, cu vinovăție, a dispozițiilor (articolului - n.r.) 64 din Legea nr. 47/1992, republicată.” Ce încălcări de lege duc la răspundere disciplinară Iată ce spune articolul 64 din Legea nr. 47/1992: „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi: a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă; d) să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare  independenţei şi demnităţii funcţiei lor.” Articolul 64, litera a Prevederile articolului 64 din Legea 47/1992 nu par să aibă mare legătură cu absența de la ședințe. Singura prevedere care, deși foarte generală, ar putea fi luată în calcul, este a): „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei”. Imparțialitatea cauzată de absența membrilor CCR este imposibil de demonstrat. Două absențe fără nici o justificare Dar „respectul Constituţiei”? Au respectat cei patru judecători CCR cu PSD în suflet Constituția când au decis să blocheze de două ori o ședință a plenului Curții? Ce spune Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale despre prezență? Că „La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii absentează în mod justificat.” (art. 52, alin. 1). Au absentat în mod justificat pesediștii din CCR? În mod evident, nu. Mai mult, la ședința de duminică, 28 decembrie a.c., cei patru s-au aflat în sală la începutul ședinței, ceea ce arată o dată în plus lipsa oricărui motiv justificat pentru a lipsi. Or, „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”, ne spune chiar Constituția (art. 42, alin. 1). Fără respect față de Constituție Așadar, când lipsești NEJUSTIFICAT, ba chiar DE DOUĂ ORI, de la o ședință a garantului supremației Constituției, se poate considera că respecți Constituția? Firește că nu: cei patru membri ai CCR controlați de PSD au încălcat grav, cu vinovăție, litera a a articolului 64 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Singura urmare legală trebuie să fie cercetarea lor disciplinară. Care poate duce la încetarea mandatelor lor de judecători ai Curții Constituționale.

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Ministrul Justiției neagă cererea CCR (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Puciștii PSD din CCR, lăsați în ofsaid de ministrul Justiției: Nu s-a cerut nici un studiu

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Ministerul Justiției nu a primit nicio solicitare oficială din partea Curții Constituționale a României (CCR) privind realizarea unui studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Radu Marinescu: „Nu am primit nimic oficial de la CCR” Radu Marinescu a precizat că, deși în spațiul public s-a discutat despre un posibil studiu solicitat de CCR, instituția pe care o conduce nu a fost notificată oficial. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Potrivit acestuia, Ministerul Justiției nu participă la procedurile interne ale CCR, însă va răspunde oricărei solicitări transmise în mod oficial, în limitele competențelor legale. Ministrul a subliniat că ministerul acționează „cu bună-credință și în cooperare loială cu instituțiile statului”. CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților Curtea Constituțională a României a amânat din nou deliberările privind noul proiect de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind noul termen pentru 16 ianuarie. Motivul amânării a fost lipsa cvorumului necesar pentru ședința de deliberare. Este a treia amânare în acest dosar. Patru judecători CCR nu s-au prezentat la ședință Surse din cadrul CCR au precizat că la ședința de luni nu au fost prezenți cei patru judecători propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia ar fi părăsit și ședința precedentă și nu au revenit la dezbateri. În spațiul public au apărut informații conform cărora aceiași judecători ar fi solicitat un studiu de impact asupra proiectului. Simina Tănăsescu: studiul de impact nu este relevant în acest caz Judecătoarea constituțională Simina Tănăsescu a declarat că, în jurisprudența actuală a CCR, studiile de impact nu sunt considerate relevante pentru analiza de constituționalitate în acest dosar. Ea a precizat că, deși personal consideră că astfel de studii ar putea fi utile, obiectul sesizării actuale nu vizează problema studiului de impact. Ce prevede noul proiect privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a cerut menținerea pensiilor aproape egale cu ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonarea la 70% din ultimul salariu net. Primul proiect a fost declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a cerut în termenul prevăzut de lege avizul CSM, deși acest aviz are caracter consultativ.

Judecători CCR reclamă convocarea de duminică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR din partea PSD, nemulțumiți că au fost chemați duminică la serviciu

Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au boicotat ședințele instituției susțin că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, situație pe care o consideră „fără precedent” în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia afirmă că absența lor nu a blocat activitatea Curții și că demersul lor a vizat respectarea regulilor de funcționare ale instituției. Cine sunt judecătorii care contestă procedura Judecătorii CCR vizați sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși anterior de PSD. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Luni, ei au făcut public un punct de vedere privind amânările succesive ale dezbaterilor legate de noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Duminică, cei patru au părăsit ședința în timpul deliberărilor și nu s-au mai întors, iar luni nu s-au mai prezentat deloc. Termene accelerate și ședință fixată duminica Potrivit acestora, sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile de serviciu a fost înregistrată la CCR vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termen de judecată pentru 10 decembrie, adică „în mai puțin de trei zile lucrătoare”, situație pe care ei o numesc fără precedent. În 10 decembrie, cauza a fost amânată pe motiv că raportul era incomplet. Ulterior, noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie, într-o duminică, ceea ce judecătorii contestatari consideră din nou o premieră negativă. Ei susțin că au cerut ca termenul să fie mutat în ianuarie, odată cu celelalte cauze similare, însă solicitarea ar fi fost refuzată. Solicitare de amânare și părăsirea ședinței În ședința de deliberări de duminică, unul dintre judecători a cerut întreruperea deliberărilor pentru studiere suplimentară a dosarului, în baza art. 58 alin. (3) din Legea 47/1992. Alți trei judecători s-au raliat acestei cereri. Ei au solicitat: clarificări publice de la Guvern privind natura legii precizarea dacă este vorba de modificarea sau abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților completarea raportului de către judecătorul-raportor cu soluții pentru fiecare critică de neconstituționalitate Judecătorii afirmă că cererea lor a fost ignorată, motiv pentru care au părăsit sala de ședință. În acest context, susțin ei, au devenit aplicabile prevederile legale privind cvorumul, iar ședința nu mai putea continua. De ce spun judecătorii că nu au blocat Curtea Constituțională Cei patru judecători subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj instituțional, ci o decizie legată de respectarea cadrului legal și a regulamentelor de funcționare ale CCR. Ei avertizează că ritmul accelerat al procedurii riscă să afecteze calitatea deliberării și să compromită credibilitatea Curții. În opinia lor, respectarea regulilor nu este o formalitate, ci garanția corectitudinii deciziilor. Mesajul lor: este nevoie de timp pentru deliberări reale Judecătorii susțin că graba în soluționarea cauzei nu este compatibilă cu importanța subiectului. În probleme majore, precum pensiile de serviciu ale magistraților, este nevoie de „timp pentru reflecție și dezbatere reală”, condiții esențiale pentru buna funcționare a statului de drept. Aceștia precizează că punctul de vedere exprimat reprezintă exclusiv opinia lor personală și nu o poziție oficială a Curții Constituționale. Precizările celor patru judecători apar după ce președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că nu este necesar un studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră