miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

AUR cere intervenția CCR în cazul referendumului în Justiție (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

AUR, de partea găștii Savonea, îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă constituția, cere intervenția CCR

Alianța pentru Unirea Românilor solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului, premierului și președintelui Consiliul Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituțională a României, acuzând încălcarea principiului separației puterilor în stat de către președintele Nicușor Dan, în urma anunțului privind organizarea unui referendum în Justiție. AUR: conflict constituțional direct între Președinte și Justiție Potrivit AUR, situația creată reprezintă un conflict juridic de natură constituțională, direct și evident, între președintele României și puterea judecătorească. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Partidul susține că inițiativa șefului statului depășește limitele atribuțiilor constituționale și afectează grav independența Justiției. „O interferență politică gravă în Justiție” Într-un comunicat transmis presei, AUR afirmă că anunțul privind organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților constituie „o nouă și gravă interferență a politicului în Justiție”. Formațiunea consideră că ideea plecării „de urgență” a CSM, condiționată de un vot intern, reprezintă o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești. „Aceasta nu este o simplă opinie politică, ci un conflict constituțional care trebuie soluționat de Curtea Constituțională, instituția obligată să apere separația puterilor în stat”, subliniază reprezentanții AUR. Mesaj „periculos” transmis de președinte, susține AUR AUR mai arată că declarațiile președintelui transmit un mesaj „profund periculos”, sugerând că nu respectă independența Justiției și că își permite să dea ordine instituțiilor-cheie ale statului. Potrivit partidului, amenințarea cu desființarea sau forțarea plecării CSM este fără precedent și subminează statul de drept. Referendumul în Justiție, lipsit de temei constituțional Formațiunea politică susține că președintele României nu are competența constituțională de a convoca un referendum în interiorul sistemului judiciar. AUR invocă existența unui referendum național anterior, validat prin vot popular, care a stabilit clar principiul neintervenției politice în Justiție. „Astăzi, Nicușor Dan încalcă tocmai voința populară exprimată atunci”, afirmă reprezentanții partidului. Justiția, putere distinctă garantată de Constituție AUR subliniază că Justiția este o putere distinctă în stat, iar independența acesteia este garantată prin Constituție, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Orice inițiativă politică sau consultare populară cu caracter „manipulativ” este considerată de partid drept o tentativă de subminare a echilibrului constituțional. AUR acuză un demers politic mascat Deși admite existența unor probleme în sistemul judiciar, AUR susține că adevărata miză a acestui demers este controlul numirilor la vârful parchetelor, unde CSM are un rol esențial. Partidul afirmă că puterea politică „inventează reguli neconstituționale” pentru a-și atinge obiectivele și avertizează asupra riscurilor unui precedent periculos. Opoziție totală și acțiuni constituționale AUR anunță că va face opoziție „totală și națională” și că va folosi toate instrumentele constituționale și legale pentru a apăra separația puterilor în stat și independența Justiției. „Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este o reformă, ci un asalt asupra Justiției și democrației. Dacă acest proces nu este oprit, riscul este pierderea independenței și suveranității statului”, transmite partidul.

Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale Foto: Facebook Federația Romana de Fotbal
Eveniment

Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale

Președintele României, Nicușor Dan, atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale, a anunțat, pe Facebook, deputatul PNL Ionuț Stroe. Acesta a fost primul care a criticat legea inițiată de trei parlamentari AUR prin care se impune o cotă de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Stroe a scris pe Facebook că „soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”. Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale „Salut decizia Președintelui României, Nicușor Dan, de a trimite la Curtea Constituțională legea discriminatorie care afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie. Ca inițiator al petiției publice transmise Administrației Prezidențiale, am cerut explicit ca această lege să nu fie promulgată și să fie atacată la CCR sau trimisă din nou în Parlament pentru reexaminare, pentru că încalcă principiile competiției, libertatea de muncă și regulamentele sportive europene.   Cel mai important este că vocea sportului a fost ascultată. Numeroase cluburi de fotbal și handbal, oameni cu experiență în sport, antrenori, manageri, foști sportivi s-au raliat demersului, semnând această petiție și susținând ideea că performanța nu se obține prin cote impuse, ci prin muncă, investiție și merit. Le mulțumesc enorm pentru susținere!   Această lege, promovată în mod populist, ar fi lovit direct în cluburi, în sportivii tineri și în imaginea României în competițiile internaționale.   Decizia președintelui este o dovadă de respect pentru sport, pentru Constituție și pentru principiile europene ale jocului corect. Este clar: politicul nu are ce căuta în vestiar!   Am încredere deplină în Curtea Constituțională și sunt convins că toate argumentele juridice, constituționale și de drept european - dar și cele de natură sportivă- vor fi convingătoare.   Soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”, a arătat deputatul PNL, fost ministru al Sportului.    Acum trei săptămâni, tot el arăta că această lege distorsionează competiția sportivă, lovește cluburile, sportivii și suporterii și transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în locul valorii și meritului sportiv.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026. Sesizarea AUR, respinsă

CCR a dat liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026: această curte a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de AUR la legea care stabileşte măsuri de redresare a resurselor publice. Legea prevede majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea pe imobile ar fi de 70%. Impozitul pe mașini va fi dublu pentru o mașină cu motor mic, dar normă de poluare Euro 4.  CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 „Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, se precizează în anunțul Biroului de presă al CCR.  Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.Plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat iniţial termen pentru 21 ianuarie 2026. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului, iar ulterior CCR a anunţat că l-a preschimbat pentru 10 decembrie 2025.

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro.  De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege: „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).   cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante” „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ.  Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”.  Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei. 

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Foto: Inquam/Octv Ganea
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Foto: Facebook
Politică

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR: CSM a dat deja un aviz negativ, iar CCR ar fi în conflict de interese. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Macovei, fost ministru al Justiției, reamintește că „judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților”. Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR „Avizul CSM există și este un aviz negativ. Știe toată țara. Avizul negativ se găsește în comunicările publice ale CSM inclusiv în cererea CSM către ICCJ pentru a sesiza CCR cu obiecția de neconstituționalitate. Un aviz este o opinia exprimată într-o anumită chestiune iar CSM și-a exprimat deja opinia. De aceea, Guvernul nu trebuie să mai ceară nimic de la CSM pentru că acesta a emis deja avizul negativ. În expunerea de motive a noului proiect de lege, care se poate adopta acum, ar trebui să se regăsească avizul negativ al CSM și comunicările publice în acest sens (am spus acest lucru și în emisiunea dnei Nadia Ciurlin, sâmbăta seara, la B1TV).   Primul ministru decide ce proiecte aprobă Guvernul, nefiind necesară unanimitate sau majoritate.   Avizul CSM în această situație este consultativ pentru Guvern.   PS. Reamintesc că judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților. Judecătorii CCR care s-au pensionat din magistratură cumulează pensiile cu indemnizațiile de judecători constituționali. In opinia mea ar fi un conflict de interese să se pronunțe asupra unei chestiuni care influențează direct propriile venituri financiare.   Conflictul de interese este situația în care interesele personale, cum sunt interesele financiare sau de familie, pot influența sau compromite deciziile sau obligațiile profesionale”, a explicat Monica Macovei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră