vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor din magistratură

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a fost declarat neconstituţional, au precizat surse oficiale din cadrul CCR. ÎCCJ a contestat legea la CCR La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ. Legea contravine a 37 de decizii ale CCR și principiilor statului de drept Potrivit Înaltei Curţi, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi o serie de principii fundamentale ale statului de drept. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără: încălcarea principiului statului de drept şi al independenţei justiţiei; nesocotirea principiilor legalităţii, neretroactivităţii legii şi securităţii juridice; încălcarea principiului încrederii legitime; crearea unor discriminări fără justificare raţională; omiterea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a legii; depășirea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului; nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poziția premierului Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul ședinței Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, că sistemul actual de pensii al magistraţilor este dezechilibrat faţă de restul societăţii. Potrivit acestuia, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, ajungând în unele cazuri la 35.000 – 40.000 de lei, mai ales pentru magistrații care au deținut funcții de conducere. „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard în România. Vechimea necesară pensionării va creşte de la 25 la 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei va scădea de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă”, a explicat premierul. Bolojan a adăugat că, chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraţilor „rămân considerabile”: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale şi Constituţiei.”

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

CCR amână decizia privind pensiile magistraților (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR, undă verde reformelor în Sănătate, companii și autorități publice. Amână pensiile magistraților

CCR amână decizia privind pensiile magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Magistrații au decis ca verdictul să fie dat pe 20 octombrie, dată la care va fi analizată și legea care include noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Până acum, CCR a validat trei dintre cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: legea privind modificările la ANCOM, ASF și ANRE, legea privind guvernanța corporativă, legea referitoare la reforma în sănătate. Pentru toate acestea, sesizările depuse de AUR, POT și S.O.S. România au fost respinse, iar actele normative pot fi trimise la promulgare către președintele Nicușor Dan. Amânare din cauza întârzierii raportului președintei CCR Surse judiciare au declarat că motivul amânării în cazul legii pensiilor magistraților este faptul că judecătorul raportor, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a finalizat concluziile la termenul stabilit. Aceasta este a doua amânare consecutivă, subiectul fiind considerat extrem de sensibil în contextul reformei sistemului judiciar. Legea pensiilor magistraților Proiectul de lege contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) aduce schimbări majore în sistemul de pensii al magistraților: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca în sistemul public; obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în loc de 25; creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036. Legea trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, însă amânarea deciziei CCR întârzie aplicarea ei. Premierul Ilie Bolojan: „Nu mă gândesc la demisie” Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă una dintre legi va fi declarată neconstituțională. „Nu la demisie mă gândesc acum, ci la măsurile pentru stabilitatea țării. Voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant”, a spus premierul pe 24 septembrie. Inițial, la începutul lunii septembrie, Bolojan afirmase că Guvernul nu își poate continua activitatea dacă legea privind pensiile magistraților ar fi invalidată de CCR, invocând o problemă de legitimitate politică. Legea sănătății Legea privind reforma în sănătate, validată deja de CCR, introduce schimbări importante: șefii de secții din spitalele universitare vor fi numiți prin concurs, nu direct de universitățile de medicină; rezidenții din spitale private vor fi plătiți de unitățile în care lucrează, nu de Ministerul Sănătății; medicii din spitalele publice vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat, cel puțin o oră pe zi, în medie. Legea fiscală: taxă pentru coletele din afara UE Proiectul de lege al Ministerului Finanțelor, aflat și el în așteptarea verdictului CCR, propune: o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene; obligativitatea aparatelor fiscale electronice pentru proprietarii care închiriază locuințe pe termen scurt (de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană). Guvernanța corporativă: reducerea numărului de administratori Legea privind guvernanța corporativă, declarată constituțională, prevede: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice; introducerea indicatorilor de performanță pentru evaluarea activității acestora.

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” Foto: Facebook Cristian Vintu
Politică

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel „V-am spus că e autist și nu m-ați crezut. I-ați crezut pe cei care vă spuneau că dobor euro și toată economia, că scot România din UE și din NATO. Puteam fi ca Polonia, acum suntem de râsul lumii…”, a scris George Simion, acum patru zile, pe Facebook.  Senatorul AUR Cristian Vîntu a scris, pe Facebook, că a cerut președintelui Senatului „să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor (...) în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României”.  Cristian Vîntu este medic și vicepreședinte al Comisiei de sănătate din Senat.  AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” „Având în vedere că, în cursul săptămânii trecute, Președintele României a manifestat, în mai multe ocazii publice, un comportament cel puțin neobișnuit, iar o parte semnificativă a populației își exprimă, în spațiul public și pe rețelele de socializare, îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul în condiții optime, consider că Parlamentul are dreptul și datoria să clarifice această situație. În acest sens, am depus chiar astăzi o adresă către Președintele Senatului, prin care îi solicit:   1. să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor, în calitate de titular al funcției de Președinte al României, strict în limitele permise de lege și cu respectarea deplină a confidențialității datelor medicale;   2. în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, potrivit art. 146 lit. h) din Constituție și art. 44–45 din Legea nr. 47/1992.   3. în ipoteza în care din documentația transmisă ar rezulta imposibilitatea definitivă de exercitare a mandatului de președinte al României, să solicite CCR constatare vacanței funcției, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 97 din Constituție.   Acest demers nu este unul partizan, ci unul de răspundere instituțională, întreprins în interesul continuității funcțiilor statului, al transparenței și al încrederii publice”, a scris senatorul AUR Vîntu. 

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Miercuri, ziua în care CCR îl poate lăsa pe Bolojan fără scaun: decizia pe pensiile magistraților

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR. Curtea Constituțională a României (CCR) analizează, miercuri, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia vine după ce, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât sesizarea Curții Constituționale, invocând o serie de motive de neconstituționalitate. Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o decizie potrivnică a CCR ar scădea legitimitatea Guvernului de a mai iniția reforme, o declarație care a fost interpretată ca un avertisment de demisie. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În ultimele zile, însă, din ce în ce mai multe voci politice au susținut că Bolojan nu va părăsi Executivul dacă CCR îngroapă proiectele Palatului Victoria. Comunicatul transmis de Înalta Curte Potrivit unui comunicat transmis de Înalta Curte, legea privind pensiile speciale încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. Magistrații reclamă lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii și critică modul în care Guvernul și-a angajat răspunderea, fără o dezbatere reală. „Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, subliniază judecătorii ÎCCJ. Poziția premierului Premierul Ilie Bolojan a argumentat în Parlament că actuala reformă a pensiilor de serviciu introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Vechimea necesară se majorează de la 25 la 35 de ani, iar pensia nu va mai reprezenta 100% din ultimul venit, ci va fi plafonată la 70%. „Chiar și așa, pensiile de 14.000-15.000 lei lunar asigură independența și respectul datorat magistraților”, a declarat premierul. CCR analizează și alte trei legi din pachetul de reforme În aceeași ședință, CCR discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT cu privire la alte trei legi pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Acestea vizează domeniul sănătății, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și măsurile de redresare a resurselor publice. Premierul a afirmat că reformele din sănătate aduc „mai multă ordine și corectitudine”, iar cele din domeniul companiilor de stat „pun capăt câștigurilor nemeritate din conduceri”. Opoziția acuză Guvernul de „abuz constituțional” Partidul AUR susține că pachetul legislativ a fost adoptat „fără dezbatere parlamentară și fără consultarea cetățenilor”. În comunicatul transmis Curții Constituționale, formațiunea acuză Executivul că a „confiscat rolul Parlamentului” și a folosit artificial conceptul de urgență pentru a justifica procedura de asumare a răspunderii. AUR consideră că această abordare reprezintă „o fraudă constituțională” și „o sfidare a principiului bunei-credințe”.

Bolojan nu ia în calcul demisia (sursa: Prima TV)
Eveniment

Bolojan exclude demisia dacă pensiile magistraților nu trec de CCR

Bolojan nu ia în calcul demisia. Ilie Bolojan, optimist privind decizia CCR. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist în legătură cu decizia pe care Curtea Constituțională urmează să o dea în privința legilor din pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan exclude demisia dacă proiectul pensiilor magistraților nu trece de CCR. Premierul, optimist privind decizia CCR Premierul a subliniat că toate proiectele de lege au fost concepute cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu deciziile anterioare ale Curții. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Plec de la premisa că toate proiectele de lege care au fost amânate sunt de natură să fie validate de Curte. Unele, precum cele privind magistrații sau salariile foarte mari din autoritățile de reglementare, nu mai sunt tolerate de societate”, a afirmat Bolojan la Prima TV. „Nu putem susține un sistem nesustenabil” Premierul a explicat că anumite privilegii din sistemul public, precum pensionarea la vârste de 48–50 de ani cu pensii egale cu salariile, nu mai pot fi menținute. Aceste situații, a spus el, afectează sustenabilitatea sistemului de pensii într-un context demografic tot mai dificil. „Nu este un lucru echitabil și nu este sustenabil. În fiecare an cresc costurile sociale, iar sistemul nostru de pensii trebuie pregătit pentru generațiile viitoare. Nu putem risipi totul și să-i lăsăm pe copiii noștri fără resurse”, a subliniat premierul. Premierul evită scenarii privind o posibilă respingere Întrebat ce va face dacă legea referitoare la magistrați va fi declarată neconstituțională, Ilie Bolojan a precizat că nu pregătește scenarii alternative. El a spus că prioritatea Guvernului rămâne stabilizarea bugetului, plata salariilor și pensiilor, menținerea investițiilor și atragerea fondurilor europene. „Nu iau în calcul scenarii. Trebuie să continuăm să asigurăm funcționarea sistemului public și să vedem care va fi decizia Curții”, a declarat șeful Executivului. Bolojan nu ia în calcul demisia Premierul a exclus posibilitatea unei demisii, afirmând că o asemenea decizie ar fi luată doar dacă legitimitatea Guvernului ar fi serios afectată. „Dacă se va pune vreodată o astfel de problemă, o voi anunța eu. Deocamdată, așteptăm decizia CCR și ne facem datoria acolo unde suntem”, a spus Bolojan. Stabilitatea coaliției Ilie Bolojan a menționat că președintele Nicușor Dan susține menținerea stabilității coaliției și implementarea pachetelor de reforme. Premierul a explicat că dialogul între partenerii de guvernare rămâne constant, cu accent pe proiectele importante pentru România. „Scopul este să ne respectăm angajamentele și să asigurăm redresarea României. Stabilitatea coaliției este esențială pentru continuarea reformelor”, a concluzionat prim-ministrul.

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan chiar dacă CCR va respinge proiectul pensiilor magistraților

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat marţi, la Timişoara, că se exagerează în spaţiul public impactul unei eventuale decizii a Curţii Constituţionale de respingere a legii pensiilor magistraţilor, lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Nicușor Dan îl susține pe Bolojan „Decizia CCR, în această chestiune, este mult exagerată. Există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca pensia să fie egală cu salariul. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În acest fel, oamenii sunt stimulaţi să iasă din sistem, nu să producă pentru societate. Guvernul a făcut o lege solidă, pe baza deciziilor anterioare ale CCR. Dacă totuşi vor apărea probleme, există legitimitatea societăţii şi a coaliţiei să adopte o altă lege. Nu văd o problemă”, a afirmat Nicuşor Dan. Pensiile speciale, un subiect sensibil Şeful statului a subliniat că Guvernul a analizat atent deciziile Curţii Constituţionale pentru a construi un act normativ cât mai solid. Totuşi, chiar şi în cazul unei eventuale respingeri, legitimitatea politică şi socială există pentru a corecta legea astfel încât să fie constituţională. Guvernul Bolojan şi reducerea deficitului bugetar În cadrul aceleiaşi declaraţii, Nicuşor Dan a vorbit despre obiectivul Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reducerea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, măsurile deja luate vor permite ca deficitul la final de 2025 să fie de 8,4%. „România trebuia să reducă deficitul. Acesta a fost scopul pe termen scurt, pe care Guvernul şi l-a asumat. Deficitul pe 2025 va fi 8,4%, iar pentru 2026 este estimat la 6,5% din PIB, cu posibilitatea de a coborî la 6%. Suntem în grafic şi nu există risc de derapaj”, a precizat preşedintele. Confirmarea agenţiilor de rating Nicuşor Dan a menţionat că agenţiile de rating au confirmat stabilitatea României, ceea ce reprezintă un semn că măsurile adoptate sunt credibile. Totodată, a recunoscut că rămâne deschisă o dezbatere publică: în aceeaşi anvelopă bugetară, s-ar fi putut lua poate alte decizii.

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților: judecă pe 8 octombrie un proiect care trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie. Noul calcul al vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor era legat de acest termen. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul De altfel, nu este clar nici măcar dacă la 8 octombrie CCR va lua o decizie, surse citate de presă susținând că va avea loc o nouă amânare, după reuniunea EcoFin (miniștrii de Finanțe din UE) din 10 octombrie.  CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților În acest proiect, pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, scrie explicit că intră în vigoare la 1 octombrie.  Însă CCR a amânat, azi, pentru 8 octombrie, sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Doi avocați, adversari declarați ai măsurilor guvernării Bolojan, susțin acum că proiectul privind pensiile magistraților trebuie modificat, urmare a acestei probleme legate de intrarea în vigoare. „Neîntrarea virtuală în vigoare la 1 octombrie determină în mod obligatoriu retrimiterea legii în Parlament pentru a reface toate termenele, inclusiv eșalonarea majorării vârstei de pensionare”, a scris avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, pe Facebook. „Amânarea pentru 8 octombrie a discutării obiecției de neconstituționalitate pe Statutul magistraților, o face să fie de plano neconstituțională, pentru că data intrării în vigoare a dispozițiilor principale din lege este 1 octombrie. Și nu poți pune în vigoare o lege anterior publicării ei în Monitorul Oficial (legal, juridic, căci practic orice nelegalitate/neconstituționalitate a devenit banală în statul de 'drepți')”, a susținut avocata Ingrid Mocanu, o susținătoare a lui George Simion. 

CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Foto: CCR
Politică

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Pe de altă parte, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR.  Surse din CCR citate de G4Media afirmă că o decizie privind pensiile magistraților va fi amânată și la 8 octombrie, pentru ca o posibilă decizie de respingere să vină după reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, arată Ciprian Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, a anunțat, pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Cicu. El a avertizat că, dacă proiectul privind pensiile speciale ale magistraților nu trece, miercuri, de CCR, România nu va scăpa de declanșarea procedurii de deficit excesiv. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap „Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii. Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a mai scris el pe Facebook.   „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”   „Declanșarea procedurii de deficit excesiv/suspendarea fondurilor europene   1. Ar fi un semnal foarte prost să amâne Curtea Constituțională decizia de mâine. La fel de prost ar fi să anuleze măsurile de echilibrare bugetară.   2. Oamenii aceștia care cântă prohodul guvernului... Ei proști nu sunt, înțeleg situația și au acces la date. Dar totuși nu îmi explic de ce o fac. Ce are de câștigat România dintr-o criză politică? Și voi explica mai jos.   Eu pot să accept că simplii cetățeni nu înțeleg situația efectiv dezastruoasă în care Guvernul Ciolacu a lăsat bugetul țării. Și mai pot accepta că diferiți influențări nu înțeleg.   Dar nu-i pot înțelege pe acești membri PSD. Pentru că EI ÎNȚELEG situația, au acces la date. Ei știu că dacă nu continuăm aceste măsuri, va fi mult, infinit mai greu. Deci, întrebarea mea este simplă si clară: de ce?   Atacurile concertate ale membrilor PSD la adresa premierului Ilie Bolojan în situația de astăzi, forțează prematur blocaje în deciziile esențiale și cultivă neîncrederea în Guvernul României.   Așa că o spun frust:   Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB. În 2009 deficitul Greciei era de 9%. În 2010 a fost de 15%. Da, și Grecii au mințit Comisia, și-au mințit cetățenii și au ascuns realitatea.   Politicienii lor au fost iresponsabili, iar cetățenii au trecut printr-o perioadă extrem de grea: falimente, șomaj, tragedii personale.   Procedura de deficit a adus în Grecia FMI-ul iar pentru o perioadă grecii chiar nu și-au mai aparținut. Și asta în timp ce grecii erau în Ecofin!! Adică aveau întreaga protecție a Uniunii Europene pentru că era afectată direct moneda euro.   Ilie Bolojan ne-a mulțumit noua, membrilor PNL, în Biroul Politic că nu am răspuns atacurilor membrilor PSD. Contraintuitiv. Dar nu vrea să mai intre în logica conflictului dur care a erodat încrederea oamenilor, Nicu și Marcel. Acum, la televizor este doar Marcel.   Și revin la început: să nu se aștepte nimeni să scăpăm de procedura de deficit dacă Curtea Constituțională va fi amânat decizia mâine sau va pica reformele.   Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii.   Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a scris Ciucu. 

Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, ședință de criză cu liderii coaliției înainte de decizia CCR pe pensiile magistraților

Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției. Președintele Nicușor Dan are programată marți, de la ora 11:00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, conform agendei oficiale. Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției Discuțiile vizează situația politică actuală și stabilitatea guvernării. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „indiferent de situație, coaliția de guvernare trebuie să meargă mai departe”. Acesta a adăugat că nu crede într-o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan. Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să-și respecte angajamentul de a demisiona dacă anumite măsuri nu trec prin Parlament, Abrudean a precizat că nu are cunoștință de alte discuții pe acest subiect, dincolo de declarațiile publice făcute de premier. CCR dezbate legea pensiilor de serviciu Curtea Constituțională a României urmează să analizeze miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Actul normativ a fost adoptat prin asumarea răspunderii de către Guvern, au confirmat oficiali ai CCR.

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional: 68,77 milioane de lei. Acesta este efectul deciziei CCR care a decis că este neconstituțională aplicarea unui impozit de 10% la pensiile militare care sunt mai mari de 10.000 de lei. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Însă CCR nu doar că a decis că acest impozit este neconsituțional, dar a stabilit că sumele colectate trebuie returnate indiferent dacă beneficiarii se adresează sau nu instanței, pentru a-și recupera banii. Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari „Pe de o parte, sub aspectul efectelor deciziei sus-menționate, este de remarcat că, potrivit considerentelor reținute de Curtea Constituțională la paragraful 110 din respectiva decizie, «repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal»”, arată ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu într-un răspuns la o interpelare.  Însă ministerul Apărării așteaptă de la Finanțe să-i explice cum să aplice această decizie.  „Sub aspectul modalității de restituire efectivă a sumelor reprezentând diferenţe de impozit rezultate ca urmare a aplicării cotei de impozitare progresivă, instituţia militară va putea pune în executare dispozitivul deciziei Curții Constituţionale după adoptarea prevederilor legale de către autoritatea competentă în domeniul fiscal, aceasta fiind singura instituție în măsură să indice, în concret, procedura de restituire a impozitului calculat, reţinut şi virat la destinație, aferent perioadei 01.01.2024 - 30.01.2025, în funcție de resursele financiare alocate efectuării plăţii acestor drepturi”, mai arată Moșteanu.     

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Pensie specială uriașă pentru Marian Enache (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensie specială uriașă: 20.500 de euro lunar va încasa Marian Enache, ex-președintele CCR

Pensie specială uriașă pentru Marian Enache. Fostul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, va încasa o pensie specială uriașă, de 20.500 de euro lunar, provenită din trei surse, dintre care două privilegiate – cea de fost președinte CCR și cea de fost deputat. Pensie specială uriașă pentru Marian Enache Subiectul pensiilor speciale rămâne extrem de controversat, în condițiile în care Guvernul Bolojan a adoptat recent proiectul de lege pentru reformarea acestora, ce urmează să fie asumat luni în Parlament. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Magistrații din întreaga țară protestează împotriva schimbărilor, Bruxelles-ul cere reformă, iar cetățenii obișnuiți solicită echitate în sistemul de pensii. În timp ce se discută creșterea vârstei de pensionare și plafonarea sumelor, la Iași apar tot mai multe cazuri de pensionari „speciali” cu venituri lunare colosale. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră