sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

258 articole
Politică

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor

„Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să-i văd pe apărătorii curcubeului (Râsete. Aplauze.) că ne vorbesc nouă de apărarea României. Voi nu v-aţi hotărât încă dacă sunteţi fetiţe sau băieţei! (Râsete. Aplauze.) Şi voi ne vorbiţi nouă de apărarea României?! Voi, care staţi, voi care staţi, în timp ce noi stăm cu icoane şi cu portretul lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul, şi voi staţi cu curcubeul?!”, spunea deputatul AUR Dan Tanasă, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, cel care a permis, legal, doborârea dronelor.  „USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală!”, a fost un alt argumet folosit de Tanasă împotriva legii.  Dezbaterea a avut loc în februarie 2025.  „Noi vă atragem doar atenţia că, prin aceste proiecte legislative, încălcaţi Constituţia şi cedaţi, în mod intenţionat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem! Şi, domnule Moşteanu, domnule, nu ştiu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR n-aţi fost invitaţi nici măcar chelneri, nu sunteţi băgaţi... sunteţi persona non grata pentru administraţia de la Washington, iar la Paris n-aţi fost invitaţi, nici măcar ca şi chelneri n-aţi fost invitaţi. (Aplauze.)”, a mai spus deputatul AUR.  Un deputat SOS România, Mirel Ion, s-a opus legii anticipând însă incidentul de azi: „Tot timpul când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus, domnule, eu stau în Galaţi, vine drona, îmi omoară copiii (Vociferări.), îmi omoară casa. Păi, bun, pentru asta e PL-x 6, asta se doreşte. Şi, atunci, nu - revenind scurt la acest PL-x 5 - nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au promovând simultan aceste două proiecte de lege? Păi, una e să dobori drona care îţi distruge casa, deşi nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, şi alta este, stimaţi colegi, să promovezi nişte proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 şi PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei şi creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau ameninţări care se consideră a fi”. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Ulterior, AUR, S.O.S. și POT au atacat la Curtea Constituțională legea prin care România poate doborî dronele.  Simion condamnă Rusia doar când e atacată Polonia Culmea este că, în septembrie 2025, când drone rusești au căzut pe teritoriul Poloniei, președintele AUR a avut curaj să vorbească de responsabilitatea Rusiei, ceea ce azi nu a făcut, însă a condamnat și Ucraina.  „Îmi exprim solidaritatea cu poporul polonez și cu președintele Poloniei Karol Nawrocki în această situație complicată a atacului cu drone rusești a teritoriului suveran, inalienabil, a unei țări, care este membră NATO. Dragi români, suntem sub protecția de securitate a NATO, suntem parteneri strategici cu Statele Unite și suntem parteneri cu președintele Trump și susținem politica de pace a președintelui Donald Trump. Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europei sunt sătui de război. Totodată, trebuie descurajată sub orice formă viitoarea agresiune a Federației Ruse”, a afirmat Simion.   

AUR s-a opus legii care permitea armatei să doboare drone atacând USR-ul Foto: Inquam
O solicitare adresată CCR de Sorin Grindeanu riscă să blocheze modificarea unei OUG esențiale pentru finanțarea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu a cam pus cruce autostrăzilor A7 și A8 după ce a contestat la CCR o OUG a lui Bolojan

O solicitare adresată Curții Constituționale de liderul PSD riscă să blocheze modificarea unei ordonanțe de urgență esențiale pentru finanțarea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8. Avizele, necesare până la 31 mai Demersul politic vizează clarificarea situației în care Guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură, mai poate modifica acte normative după pierderea sprijinului parlamentar. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Ordonanța aflată în discuție include prevederi legate de finanțarea prin programul SAFE, de care depind ultimele loturi ale autostrăzilor A7 și A8. Pentru continuarea procedurilor, proiectele au nevoie de avize până la data de 31 mai, însă procesul este acum suspendat până la o decizie a CCR, fără să existe un termen clar pentru pronunțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE Foto: Adevărul
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan: șeful statului a sesizat CCR în legătură cu modificarea, în Camera Deputaților, a ordonanței de urgență 22/2025 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Amendamentul contestat de șeful statului a fost depus de un deputat PSD, Costel Neculai Dunava, și a trecut fără obiecții de plenul Camerei Deputaților.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major În raportul de fond la proiectul de lege de aprobare a OUG 22/2025 pur și simplu nu se menționează nici un motiv pentru introducerea amendamentului de Neculai Dunava.  Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan Ce prevedea inițial ordonanța de urgență: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - după cum se vede, se specifică clar de ce beneficii pot beneficia managerii companiilor de stat. Ce amendament a strecurat deputatul PSD: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - s-a scos lista care arăta ce beneficii se pot acorda prin contractul de mandat.  Ce explică Nicușor Dan, în sesizarea către CCR: „Considerăm că prin înlăturarea sintagmei «respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna» se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la «reprezentare», «transport» sau «diurnă». Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că «statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară»”. Practic, Nicușor Dan arată că o serie de cheltuieli abuzive puteau fi astfel decontate, iar AMEPIP nu putea să le verifice. 

Nicușor Dan contestă legea companiilor de stat (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Nicușor Dan atacă la CCR legea companiilor de stat: probleme de constituționalitate invocate

Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea legii de aprobare a OUG privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului. Legea contestată, trimisă la promulgare în martie Actul normativ vizat este legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 22/2025, care modifică cadrul legal privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Legea a fost transmisă la promulgare pe 21 martie și introduce schimbări importante legate de: - ocuparea funcțiilor în conducerea companiilor de stat - funcționarea consiliilor de administrație - regimul beneficiilor acordate membrilor acestor structuri Modificări privind remunerația și beneficiile din consiliile de administrație Un punct central al legii prevede modificarea articolului 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011. Potrivit noilor prevederi: - asigurarea de răspundere profesională este plătită de întreprinderea publică - aceasta nu este inclusă în remunerație - beneficiile acordate anual nu pot depăși echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare Aceste elemente trebuie incluse în contractele de mandat ale membrilor din conducere. De ce consideră președintele că legea este neconstituțională Președintele susține că modificările introduse în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, nu au fost dezbătute anterior în Senatul României. Concret: - amendamentele adoptate de Senat au fost eliminate - au fost introduse prevederi noi, care nu au fost analizate de prima cameră - Senatul nu a avut posibilitatea să se pronunțe asupra formei finale a legii Acest parcurs legislativ contravine prevederilor constituționale privind bicameralismul. Argumentele invocate: lipsa dezbaterii în prima cameră Potrivit șefului statului, articolul modificat nu a făcut obiectul inițiativei inițiale și nici al dezbaterii în Senat. „Textul a fost modificat pentru prima dată în Camera Deputaților, într-un mod relevant, fără a fi retrimis la Senat pentru dezbatere”, a explicat Nicușor Dan. În aceste condiții, legea ar putea intra în vigoare conținând prevederi asupra cărora prima cameră legislativă nu s-a pronunțat. Posibile încălcări constituționale Sesizarea transmisă CCR invocă mai multe principii constituționale care ar fi fost încălcate: - principiul legalității - principiul bicameralismului - principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică Decizia CCR, esențială pentru viitorul legii Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu prevederile fundamentale. Verdictul CCR va stabili dacă actul normativ poate fi promulgat sau dacă trebuie retrimis Parlamentului pentru corectarea procedurii legislative.

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Nicușor Dan să nu-l poată propune din nou premier: potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, Stiri pe surse, social-democrații ar putea depune propria moțiune de cenzură prin care să răstoarne actualul guvern. În acest fel, ei se vor putea folosi de decizia CCR 85/2020, care îi interzice șefului statului ca, după ce a fost adoptată o moțiune de cenzură, să propună același șef de guvern. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier În 5 februarie 2020, guvernul Ludovic Orban a fost demis printr-o moțiune de cenzură. Președintele Klaus Iohannis l-a propus tot pe Orban premier, la 6 februarie, având planul de a declanșa alegeri anticipate. PSD a atacat la CCR propunerea lui Iohannis. Curtea Constituțională, dominată de judecătorii propuși de PSD - de altfel, judecătoarele Livia Stanciu și Elena Stănăsescu au formulat o opinie contrară - a acceptat sesizarea, acuzându-l pe Iohannis de lipsă de loialitate constituțională. „Cu referire la situația litigioasă care a determinat conflictul juridic de natură constituțională constatat în cauză, Curtea reține că, în realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Această desemnare trebuie să respecte atât litera, cât și spiritul Constituției, precum și obligația de comportament constituțional loial, în sensul celor anterior arătate”, se arată în decizia 85/2020. Însă, pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, în martie 2020, Ludovic Orban a rămas premier, noul său cabinet fiind votat inclusiv de o parte din PSD.  Acum, liderii PSD vor să se folosească de decizia CCR din 2020 pentru a înlătura riscul ca Ilie Bolojan să primească un nou mandat din partea lui Nicușor Dan, explică stiripesurse.ro. Surse din PSD susțin că Bolojan poate fi propus din nou doar dacă are susținerea unei noi majorități, adică PNL, USR și AUR.  „Potrivit surselor citate, PSD consideră că «glonțul de argint» este Decizia CCR 85/2020 prin care judecătorii l-au obligat pe fostul președinte Klaus Iohannis să desemneze un nou premier”, scrie site-ul controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa.  PSD a anunțat că, la 20 aprilie, va decide dacă mai susține sau nu guvernul Bolojan. 

AUR contestă legea bugetului la CCR (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către parlamentarii AUR, care acuză nereguli majore în procesul de adoptare și în fundamentarea documentului. Judecătorii constituționali urmează să analizeze sesizările joi. AUR contestă bugetul și legea asigurărilor sociale Alianța pentru Unirea Românilor a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Formațiunea solicită blocarea intrării în vigoare a acestor acte normative, pe care le consideră „profund viciate” și adoptate cu încălcarea principiilor statului de drept. Critici privind adoptarea „pe repede înainte” a bugetului Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat că una dintre principalele probleme este modul în care bugetul a fost dezbătut și aprobat. Potrivit acestuia, procesul legislativ a fost accelerat excesiv, fără o dezbatere reală în Parlament, ceea ce a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare. Reprezentanții AUR susțin că bugetul a fost adoptat în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra populației. Buget „nerealist”, bazat pe estimări optimiste Un alt punct central al contestației îl reprezintă fundamentarea bugetului, considerată nerealistă. AUR acuză că documentul este construit pe estimări excesiv de optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în execuția bugetară. Acuzații privind încălcarea drepturilor sociale Formațiunea politică reclamă și încălcarea drepturilor sociale, în special prin neaplicarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor. Potrivit AUR, această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. Critici la adresa Guvernului: derogări și lipsă de consultare În sesizarea depusă la CCR, AUR mai acuză Guvernul că a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce ar submina stabilitatea cadrului legal. De asemenea, formațiunea susține că au fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali. CCR analizează joi sesizările Curtea Constituțională a României urmează să dezbată joi cele două sesizări privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026. Decizia judecătorilor constituționali va fi esențială pentru stabilirea legalității acestor acte normative și pentru eventualul blocaj al aplicării lor.

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților (sursa: Facebook/Cristian Tudor Popescu)
Eveniment

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților

„Nu înțeleg. De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR?”, s-a întrebat Cristian Tudor Popescu marți, 24 februarie. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE CTP nu înțelege CTP a postat următorul text atât pe pagina sa de Facebook, cât și pe site-ul publicitar Republica: „Nu înțeleg De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR? Ca să facă și el o superamânare? Are de gând s-o respingă și s-o trimită în Parlament, cum îi cer magistrații? Vrea să creeze un suspans de cel mai prost gust, promulgând-o în ultima clipă, ca să țină cu sufletul la gură delegația condusă de premierul Bolojan, care se duce la Bruxelles ca să încerce obținerea, totuși, a celor 231 milioane euro? Domnul președinte vrea să-i pierdem? L-am criticat pe N. Dan de câte ori am considerat că a greșit. Dar în termeni raționali. Acum, Dumnezeu să mă ierte, pur și simplu nu înțeleg.” De ce Nicușor Dan nu poate încă promulga legea Cu o foarte scurtă documentare, CTP ar fi aflat că, „Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.” (potrivit art. 77, alin. 3 din Constituția României). Așadar, legea referitoare la pensiile magistraților va putea fi promulgată doar după ce CCR va trimite decizia la Cotroceni. Dar, miercuri, 25 februarie a.c., la data redactării acestui articol, decizia nici nu fusese redactată, după cum arată chiar site-ul CCR. CCR nu a redactat încă decizia în cazul legii referitoare la pensiile magistraților (sursa: ccr.ro) CTP ignoră fake news-ul Pe scurt, ce nu înțelege CTP, în ciuda simplității situației, este că președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea pentru că CCR nu i-a trimis decizia. De altfel, mulți utilizatori de Facebook i-au semnalat lui Cristian Tudor Popescu motivul legal. Fără nici un rezultat: CTP nici nu a retractat, nici nu și-a cerut scuze.

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Foto: Facebook
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor Foto: CCR
Eveniment

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor, ceea ce deschide calea spre alte reduceri ale pensiilor speciale. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a arătat, azi, CCR, în comunicatul în care explică de ce a respins obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție la proiectul de reducere a pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor În plus, potrivit comunicatului, „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.  Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial. Dacă această frază va fi menținută, guvernul Bolojan va putea tăia toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor, sau eventual, ar putea diminua și mai mult pensiile magistraților.  „În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.  Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a scris premierul Bolojan, pe Facebook.  Acum câteva zile, la TVR, el explica: „Pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”. 

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Ex-judecătoare, proces pentru studiile lui Nicușor Dan (sursa: Facebook/Lacramioara Axinte)
Eveniment

Ex-judecătoare, propusă de AUR la CCR, proces pentru a obține actele de studii ale lui Nicușor Dan

O fostă judecătoare din Botoșani a dat în judecată Universitatea din București pentru a obține informații despre studiile președintelui Nicuşor Dan, invocând prevederile Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Lăcrămioara Axinte, în prezent pensionară, a depus acțiunea la Tribunalul Botoșani, instanță în cadrul căreia a activat anterior, după ce s-a declarat nemulțumită de răspunsul primit pe cale administrativă din partea universității. Ce informații solicită despre studiile lui Nicușor Dan Prin cererea adresată instanței, fosta judecătoare solicită să afle dacă Nicușor Dan a fost înmatriculat la Facultatea de Matematică în perioada 1989–1992 și dacă și-a finalizat studiile la Universitatea din București. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD De asemenea, aceasta cere copii după foaia matricolă și diploma de licență ale actualului președinte, susținând că există neconcordanțe între informațiile publicate pe site-ul de campanie electorală și cele din CV-ul oficial. Acuzații privind suprapunerea studiilor Lăcrămioara Axinte a declarat pentru Agerpres că ar exista suprapuneri între perioada studiilor universitare din România și cele desfășurate în Franța, inclusiv la École Normale Supérieure, unde Nicușor Dan ar fi fost student, masterand și doctorand în intervale apropiate. Totodată, ea ridică semne de întrebare privind procedura de echivalare a unei diplome de studii aprofundate obținute în Franța cu o diplomă de licență din România. Fosta judecătoare a fost propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră