vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Cine sunt noii judecători ai CCR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Cine sunt ceilalți doi noi membri

Cine sunt noii judecători ai CCRl. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș sunt noii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Cine sunt noii judecători ai CCR Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc duminică, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan, a premierului Ilie Bolojan, a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, a vicepreședintei Camerei Deputaților, Raluca Turcan, și a membrilor CCR. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Mandatul noilor judecători a început duminică pentru două dintre nominalizări și urmează să înceapă luni pentru cea de-a treia. Mihai Busuioc, propus de grupul PSD din Senat, îl înlocuiește pe Marian Enache. Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, a fost numit în locul unui judecător al cărui mandat a expirat. Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, își va începe oficial mandatul luni. Nouă judecători cu mandat unic Potrivit articolului 142 din Constituția României, CCR este formată din nouă judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Nominalizarea acestora se face astfel: 3 de către Camera Deputaților 3 de către Senat 3 de către Președintele României Președintele Curții este ales prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din componență o dată la trei ani, conform prevederilor legii organice. Astfel, se asigură o continuitate echilibrată în activitatea Curții. Condițiile pentru a deveni judecător constituțional Pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Funcția de judecător constituțional este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție). Cei șase judecători care își continuă mandatele la CCR Pe lângă noii membri, șase judecători își continuă activitatea la Curtea Constituțională: Simina Tănăsescu – numită de președintele României în 2019 Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 Mihaela Ciochină – numită de președintele României în 2022 Laura Iuliana Scântei – numită de Senat în 2022 Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, cu o consilieră Foto: CCR
Politică

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, călătorind la business, cu o consilieră, arată Antena 3. Site-ul Curții Constituționale anunță că, între 4 și 6 mai, “o delegație a Curții Constituționale a României, constituită din domnul judecător Cristian Deliorgași domnul judecător Gheorghe Stan, însoțiți de doamna Ana-Maria Saon în calitate de consilier, a participat, în baza invitației oficiale, la Congresul Mondial al Dreptului (World Law Congress), organizat sub egida World Law Foundation la Santo Domingo, Republica Dominicană“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Republica Dominicană este una din cele mai căutate destinații turistice din Caraibe.  Stan și Deliorga au fost numiți la CCR la propunerea PSD, când acest partid era condus de Liviu Dragnea.  Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, cu o consilieră La congresul din Republica Dominicană, Deliorga “a oferit o analiză relevantă asupra cadrului constituțional românesc în materie electorală, subliniind rolul justiției constituționale în asigurarea echilibrului democratic într-un context electoral aflat în continuă evoluție“. Potrivit Antenei 3, cele trei bilete de avion pe ruta Bucureşti-Madrid-Santo Domingo şi retur au costat 13.480 de euro, iar pentru acestea nu s-a făcut nicio licitaţie. Două bilete au fost la clasa business, iar unul a fost cumpărat la clasa economic. Aceeași echipă - Deliorga, Stan și consiliera Saon, a fost între 15 și 19 iunie în egiunea Issyk-Kul, Republica Kârgâză.  În iulie 2023, judecătorii Laura Scântei și Gheorghe Stan s-au dus la New York, la lucrările celui de-al 28-lea Congres Mondial de Drept, care a avut loc la New York. Judecătorii CCR au mai făcut excursii frecvente în Turcia, dar a ajuns și în Armenia sau Gabon.

Nicușor Dan a nominalizat la CCR un universitar fără pată, pe Dacian Dragoș Foto: Transilvania Reporter
Politică

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Mihai Busuioc, pe Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată în această instituție: Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Dacian Cosmin Dragoș a fost beneficiar al bursei europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. El a demisionat din această funcție după ce acest consiliu l-a absolvit pe Lucian Bode de acuzațiile de plagiat.  În septembrie 2022, Dacian Dragoș a spus că “atacul fără precedent la reglementările privind etica în cercetare realizat de CCR este perfect și circular“.  Mihai Busuioc, trimis de PSD la CCR, a condus, din 2017, Curtea de Conturi. El a fost un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție.  

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală (sursa: Facebook/Sindicatul SCUT pentru Administrația Publică)
Eveniment

FNSA cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat oficial Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să înainteze Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență nr. 36/2025. Sindicaliștii acuză Guvernul că impune austeritate doar angajaților din administrația publică, în timp ce partidele politice se bucură de fonduri generoase din bugetul de stat. FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală Potrivit FNSA, Executivul a transmis Comisiei Europene că tăierile salariale din administrația publică vor aduce o economie bugetară de 1,34 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Cu toate acestea, documentele interne indică o sumă reală mult mai mică – doar 600 de milioane de lei. „Sub pretextul necesităţii unei economii bugetare 'urgente', Guvernul lovește în veniturile celor care muncesc în sectorul public, în timp ce partidele politice continuă să primească fonduri fără restricții”, subliniază comunicatul FNSA. Fonduri pentru partidele politice În contrast cu austeritatea impusă funcționarilor, partidele politice vor beneficia, potrivit FNSA, de nu mai puțin de 1,362 miliarde de lei din bugetul de stat pentru activitatea desfășurată între 2024 și mai 2025. La această sumă se adaugă și cheltuielile indirecte suportate de contribuabili – cazare, transport, chirii și sume forfetare pentru birouri parlamentare activate doar în preajma alegerilor. „Predică austeritatea, dar devorează bugetul” FNSA acuză Guvernul de un comportament ipocrit și de un „furt organizat cu gir guvernamental”. În timp ce cer sacrificii de la angajați, liderii politici se bucură de privilegii nemeritate: „Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreţi cu adevărat economii, începeţi cu voi, nu mai pedepsiţi munca şi răsplătiţi impostura!”, transmite ferm Federația în comunicat. „Sprijiniți poporul, măcar o dată” Federaţia își exprimă speranța că Avocatul Poporului va acționa în interesul cetățenilor și va sesiza Curtea Constituțională, chiar dacă mandatul actualului titular a expirat încă din 2024. FNSA subliniază că postul este ocupat cu susținerea partidelor politice care au contribuit la „demolarea funcției publice”.

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

CCR vrea să dea 180.000 de lei bonus judecătorilor care își termină mandatul. Dar nu sunt bani

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile (sursa: Inquam Photos/Alexandru Nechez)
Eveniment

Băsescu își recuperează privilegiile de fost șef de stat, a decis CCR

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, în unanimitate, că legea prin care erau anulate drepturi acordate foștilor șefi ai statului este neconstituțională în ansamblul său.  Decizia vizează Legea nr. 243/2021, care modifica articolul 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001. Principalele motive de neconstituționalitate CCR a admis excepția ridicată și a constatat că legea este contrară: Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Art. 1 alin. (5) din Constituție, privind principiul legalității și calitatea legii, Art. 15 alin. (2), din cauza lipsei dispozițiilor tranzitorii și a caracterului retroactiv al actului normativ. Băsescu a contestat modificările care i-au retras privilegiile În 2022, fostul președinte Traian Băsescu a atacat legea prin intermediul instanței de judecată, după ce i-au fost retrase privilegiile acordate foștilor șefi de stat. Acestea includeau: O vilă de protocol oferită de RA-APPS, Protecție asigurată de SPP. Modificările legislative vizau pierderea acestor beneficii în cazul unei decizii definitive privind colaborarea cu fosta Securitate. Curtea de Apel București a sesizat CCR Curtea de Apel București a admis cererea lui Traian Băsescu privind excepția de neconstituționalitate. Procesul avea ca obiect suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecție. Deși Băsescu pierduse în primă instanță, instanța superioară a considerat necesară sesizarea Curții Constituționale. Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile Prin decizia CCR, modificările aduse Legii 406/2001 sunt anulate, ceea ce înseamnă că Traian Băsescu își va recăpăta drepturile aferente statutului de fost președinte. În perioada 2004–2014, cât a fost președinte al României, Traian Băsescu beneficia de: O vilă de protocol pe strada Gogol, în Sectorul 1, Indemnizație specială, Protecție și pază permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc, evaluat azi de potențialii săi colegi din CCR pentru a deveni sau nu judecător

CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituţională a României dezbate marți sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România în legătură cu numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Numirea a fost aprobată săptămâna trecută de plenul Senatului, care i-a acordat un mandat de nouă ani. CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc Mihai Busuioc, susținut de grupul senatorial PSD, a fost votat cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație El îl va înlocui pe Marian Enache, al cărui mandat la CCR expiră pe 12 iulie, după ce a fost președinte interimar al Curții din 11 iunie. Cum se face numirea unui judecător CCR Judecătorii CCR sunt numiți de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Candidații trebuie să depună un CV și documente care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și sunt audiați în comisie înainte de vot. Ce condiții trebuie să îndeplinească un judecător CCR Conform articolelor 143 și 144 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, competență profesională ridicată și cel puțin 18 ani vechime în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei didactice din domeniul juridic.

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc, judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD. Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Busuioc a fost propus de grupul senatorial PSD și a obținut 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc, judecător CCR, propus de PSD Mihai Busuioc a fost audiat în Comisia juridică a Senatului într-o sesiune scurtă, de aproximativ 15 minute, incluzând prezentarea și întrebările membrilor comisiei. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent Audierea a fost considerată o formalitate, în condițiile în care puțini membri au adresat întrebări. Alături de Busuioc, au fost audiați și Rodica Cușnir (S.O.S. România) – 10 voturi în plen, Cristian Țăgârlaș (PNL) – 2 voturi, și Adina Petrescu (AUR) – 24 de voturi. Toți candidații au primit aviz favorabil, dar doar Busuioc a fost ales. Grindeanu l-ar fi vrut pe Robert Cazanciuc Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, un candidat trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Constituție, altfel nu poate fi votat în Parlament. Întrebat ce îl recomandă pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător CCR, în contextul cerinței de 18 ani de experiență juridică și competențe înalte, Grindeanu a răspuns: „Dacă nu îndeplinește criteriile, nu poate fi votat. Comisia juridică stabilește dacă dosarul este în regulă. Dacă le îndeplinește – foarte bine, dacă nu – nu poate ocupa funcția.” Sorin Grindeanu a confirmat că PSD a decis ca Mihai Busuioc să fie candidatul partidului pentru funcția de judecător constituțional. Acesta și-a depus dosarul la Comisia juridică a Senatului, care a verificat îndeplinirea condițiilor legale. „În paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert (Cazanciuc)”, a adăugat Grindeanu. Critici din opoziție: „Numire imorală și periculoasă” Numirea lui Mihai Busuioc a fost contestată de opoziție. Senatorul Titi Stoica (AUR) a declarat că „această numire nu este doar imorală, ci și periculoasă”, acuzând existența unor interese ascunse în spatele promovării sale. Busuioc propune măsuri pentru eficientizarea CCR Întrebat de senatoarea USR Simona Spătaru cum poate fi consolidată încrederea în Curtea Constituțională, Busuioc a prezentat câteva idei: Creșterea numărului de magistrați asistenți, pentru soluționarea celor aproximativ 12.000 de dosare. Introducerea unui complet de filtru, care să elimine cauzele inadmisibile. Soluționarea rapidă a cauzelor repetitive, precum cele legate de pensii, în număr de circa 3.000. Flexibilizarea numărului de judecători în plen, cu posibilitatea desfășurării activității cu 6, nu neapărat 9 magistrați. După audiere, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând totuși că nu consideră numirea sa ca fiind una politică.

PSD nu cedează locul la CCR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD nu renunță la un loc la Curtea Constituțională în schimbul Avocatului Poporului

PSD nu cedează locul la CCR. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul nu va renunța la postul de judecător la Curtea Constituțională în favoarea unei alte funcții. Mai exact, acesta a exclus posibilitatea unui schimb cu funcția de Avocat al Poporului. PSD nu cedează locul la CCR Întrebat direct dacă social-democrații ar fi dispuși să ofere locul de judecător la CCR în schimbul poziției de șef la Avocatul Poporului, Grindeanu a răspuns tranșant: „Nu”. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Luni, la Palatul Parlamentului, a avut loc reuniunea Biroului Politic Național al PSD, în contextul semnării protocolului de constituire a noii coaliții de guvernare. Subiectele discutate includ aspecte-cheie legate de funcțiile-cheie în stat. PSD pregătește numiri la CCR și Ministerul Muncii Surse politice au precizat că pe ordinea de zi a BPN s-au aflat desemnarea unui candidat pentru CCR și alegerea unui nou purtător de cuvânt. Florin Manole, actualul purtător de cuvânt al PSD, urmează să preia funcția de ministru al Muncii.

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Politică

USR ar putea propune Avocatul Poporului, iar PSD și UDMR judecători la CCR

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR. Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a anunțat sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, că există o înțelegere politică preliminară privind numirile în funcțiile-cheie de la Curtea Constituțională a României (CCR) și Avocatul Poporului. Conform acestei înțelegeri, PSD și UDMR ar urma să facă propuneri pentru CCR, iar USR ar putea nominaliza Avocatul Poporului. USR, nominalizarea pentru Avocatul Poporului Dominic Fritz a declarat că în actuala configurație a coaliției guvernamentale, USR ar putea avansa o propunere pentru funcția de Avocat al Poporului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Această înțelegere este însă una temporară și ar putea suferi modificări în zilele următoare. „Deocamdată există o înțelegere după care PSD și UDMR vor face propuneri pentru Curtea Constituțională, iar USR va face o propunere pentru Avocatul Poporului. Nu exclud ca acest lucru să se schimbe azi sau mâine”, a precizat Fritz. Nominalizările la CCR, PSD și UDMR În ceea ce privește Curtea Constituțională, liderul USR a indicat că nominalizările vor fi făcute de partenerii de coaliție, PSD și UDMR. Aceste decizii sunt discutate în contextul noii structuri de guvernare și vor reflecta raportul de forțe din actuala coaliție. „Sunt deschis la propuneri și negocieri” Întrebat de jurnaliști dacă înțelegerea actuală reprezintă un „schimb” între partide, Fritz a răspuns că deciziile vor fi luate în funcție de propunerile concrete aflate în discuție la momentul respectiv: „Vom vedea ce va fi pe masă și apoi vom lua o decizie. Eu sunt un om rezonabil și ascult orice fel de propunere”, a subliniat președintele USR.

Un senator PSD, Robert Cazanciuc, se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Foto: Facebook
Politică

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi: „Eu am plecat din magistratură şi am renunţat la pensie specială. Nimeni nu m-a întrebat vreodată dacă am din ce să mă întreţin”, ar fi spus Robert Cazanciuc la o reuniune PSD cu ușile închise, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Acum câteva zile, presa a relatat că acesta ia bani de chirie de la Parlament, deși are casă în Chitila.  Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Cazanciuc a fost secretar general în Ministerul de Externe, din 2009 în 2013, și ministru al Justiției în guvernarea Ponta, din 2013 în 2015. Potrivit ultimei declarații de avere, el are un Land Rover, o casă de 233 mp în Chitila și a câștigat, ca senator, o indemnizație netă de 152.974 de lei în anul fiscal 2024.  Potrivit stenogramelor Antenei 3, senatorul PSD ar fi sugerat să fie trimis la CCR, pe postul care revine, prin algoritm, partidului său. „Trebuie să luăm preşedinţia Curţii Constituţionale”, ar fi spus el, cu totul în afara discuției din PSD privind împărțirea portofoliilor din viitorul Guvern.  Potrivit acestor stenograme, Grindeanu a declarat că e mulțumit de rezultatul negocierilor și este fals că Bolojan ar avea drept de veto asupra propunerilor PSD: „Nu va decide Bolojan ce miniştri punem noi. Vreau concurs pe miniştri”. Însă alți lideri l-au contrazis. „Nu mai bine facem schimb de ministere cu USR, să le ia ei pe ale noastre şi noi pe ale lor că sunt mai bune ministerele USR decât ale noastre”, ar fi afirmat Corneliu Ştefan, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră