miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Eveniment

Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale

Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților: Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei acuză CSM, într-o așa-numită opinie separată, de „colaborare loială”.  Citește și: Anca Alexandrescu îl atacă pe Băluță și apoi face o ciorbă de lobodă Dar ei amintesc și faptul că CCR a încălcat acum propriile decizii, mai vechi: „Curtea Constituţională a statuat - în mod constant până la prezenta decizie adoptată cu majoritate de voturi - și că lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”.  Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin. (4) din Constituție, sub aspectul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a adoptării legii în lipsa acestui aviz”, scriu cei patru judecători CCR.  Ei contrazic argumentul majorității PSD, care a respins noile modificări cerute de Guvern la pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Executivul nu a așteptat timp de 30 de zile după avizul CSM. „Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative”, se arată în opinia separată la decizia CCR.  „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai afirmă.  Cei patru judecători punctează că CSM a fost preocupat de greva ilegală a magistraților, nu să avizeze proiectul Guvernului: „Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”. 

Patru judecători CCR, printre care Asztalos Csaba, demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale Foto: cuzanet.ro
Eveniment

Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, acum profesor universitar, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale: „Curtea trebuia să se abțină, să-și declare necompetența în această cauză de ordin trivial, comun, cauză proprie tuturor, deci și ei înseși”, a spus el, într-un interviu pentru Aktual24.ro. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro „Sunt fost judecător civil-militar și european, iar în prezent sunt profesor universitar și predau drept roman, drept privat comparat și filozofia dreptului european în România și în alte universități din străinătate, la toate nivelurile, licență, masterat și doctorat”, se definea Ciucă, într-un discurs din 2021.  Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale „În momentul în care ea devine un arbitru al intereselor materiale, mai ales personale, ea își pierde vocația morală și prestigiul intelectual. Pot trece decenii pentru a vedea că ringul căderii tale mai este anturat de credincioși în dreptatea ta…”, a mai spus Ciucă. El a criticat dur și CSM și ÎCCJ: „Un CSM și o Înaltă Curte ce au semănat neîncredere în rândul cetățenilor români prin înverșunarea cu care au utilizat determinismele procedurale în definirea valorilor juridice sociale”. Însă Ciucă a lăudat decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024.  „Când Parlamentul devine formal, iar Executivul guvernează prin ordonanțe de urgență, Curtea rămâne singura instanță de raționalitate juridică. Într-un fel, este o reacție de autoconservare a dreptului în fața arbitrariului politic. Așa s-a întâmplat în cazul alegerilor viciate de sarabanda de măsluiri moscovite. Atunci, doar Curtea a salvat statul român de la marea degringoladă politică și de la căderea în abisul dictatorial putinist. Pentru acest eroism juridico-jertfelnic, probabil, cândva, acelei Curți i se vor ridica statui. A salvat România pentru decenii întregi”, a apreciat fostul judecător la Tribunalul UE. 

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune Petre Lăzăroiu Foto: Captură Antena 3
Justiție

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune un fost judecător CCR

„Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam”, a declarat fostul judecător al CCR Petre Lăzăroiu la postul B1 TV. Lăzăroiu a stat 11 ani la CCR, deși în Constituție scrie: „Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.  Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam” „Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea. Dacă vrem să reparăm ceva, să se facă la lumină, nu pe la spate. Se tot dau exemple de judecători sau procurori care au nu știu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Că ies la pensie la 45 de ani. Păi orice polițist poate ieși la pensie la 45 de ani. Și el mănâncă pensie timp de 30 de ani. Un magistrat poate nu prinde vârsta de pensionare”, a mai spus Lăzăroiu, la postul B1 TV.  El s-a plâns că magistrații nu au voie „la nicio activitate lucrativă”. „Nu are voie în firme, nu are voie să conducă firme. Nu au voie să deschidă o asociație. Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”, a mai susținut Petre Lăzăroiu.   

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Curțile de Apel din România își reiau activitatea (sursa: Facebook/Curtea de Apel Oradea)
Justiție

Curțile de Apel din România își reiau activitatea după decizia CCR privind pensiile de serviciu

După aproape două luni de proteste și suspendări ale activității, mai multe instanțe din România anunță reluarea judecării cauzelor aflate pe rol, ca urmare a deciziei Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea de Apel Oradea suspendă protestul și reia activitatea Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis, în adunarea generală de marți, suspendarea formelor de protest adoptate pe 26 august 2025. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Potrivit comunicatului emis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că legea de modificare a pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. Deși motivarea completă a deciziei CCR nu a fost încă publicată, comunicatul oficial indică faptul că au fost reținute critici de natură extrinsecă, printre care și nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „O asemenea statuare constituie dovada lipsei de dialog între puterea executivă și cea judecătorească, întrucât solicitarea avizului CSM reprezintă o obligație legală, nu o opțiune”, precizează instanța. Judecătorii subliniază că principiul separației și echilibrului puterilor în stat este un pilon esențial al democrației, iar cooperarea loială între instituții este vitală pentru menținerea statului de drept. „Guvernul nu este deasupra celorlalte puteri, ci parte a unui mecanism mai amplu, unde fiecare rotiță trebuie să funcționeze fără a o bloca pe cealaltă”, se arată în comunicat. Tribunalul Sibiu: reluarea judecării cauzelor din 22 octombrie Printr-un comunicat transmis marți, Tribunalul Sibiu a anunțat că începând din 22 octombrie 2025 va relua judecarea cauzelor aflate pe rol. Adunarea generală a judecătorilor, reunită pe 21 octombrie, a decis suspendarea formei de protest adoptate la 26 august, când activitatea fusese restrânsă ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Hotărârea magistraților sibieni a avut în vedere aceeași Decizie nr. 479/20.10.2025 a CCR, prin care s-a stabilit că întreaga lege este neconstituțională. Curtea de Apel Târgu Mureș: suspendarea protestului, după decizia CCR Și Curtea de Apel Târgu Mureș a anunțat reluarea activității judiciare și suspendarea formelor de protest. În cadrul adunării generale, judecătorii au votat, cu majoritate, încetarea suspendării soluționării cauzelor, cu excepția dosarelor care vizau drepturi fundamentale sau măsuri preventive privative de libertate. Măsura de protest fusese instituită prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025, în semn de nemulțumire față de proiectul de lege privind pensiile de serviciu. „Hotărârea a fost luată în contextul în care CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblu”, precizează comunicatul Curții de Apel Târgu Mureș. Curtea de Apel Ploiești: reluarea completă a activității din 22 octombrie Curtea de Apel Ploiești a anunțat, de asemenea, că își reia integral activitatea începând cu data de 22 octombrie 2025, după aproape două luni de suspendare parțială. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești a hotărât, în unanimitate de voturi, suspendarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26.08.2025. Începând cu 22 octombrie, se va proceda la judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol”, se arată în comunicatul instanței. În august, magistrații ploieșteni au suspendat soluționarea cauzelor, cu unele excepții, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: Mihaela Ciochină, obscură funcționară cu o uriașă pensie specială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor din magistratură

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a fost declarat neconstituţional, au precizat surse oficiale din cadrul CCR. ÎCCJ a contestat legea la CCR La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ. Legea contravine a 37 de decizii ale CCR și principiilor statului de drept Potrivit Înaltei Curţi, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi o serie de principii fundamentale ale statului de drept. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără: încălcarea principiului statului de drept şi al independenţei justiţiei; nesocotirea principiilor legalităţii, neretroactivităţii legii şi securităţii juridice; încălcarea principiului încrederii legitime; crearea unor discriminări fără justificare raţională; omiterea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a legii; depășirea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului; nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poziția premierului Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul ședinței Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, că sistemul actual de pensii al magistraţilor este dezechilibrat faţă de restul societăţii. Potrivit acestuia, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, ajungând în unele cazuri la 35.000 – 40.000 de lei, mai ales pentru magistrații care au deținut funcții de conducere. „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard în România. Vechimea necesară pensionării va creşte de la 25 la 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei va scădea de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă”, a explicat premierul. Bolojan a adăugat că, chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraţilor „rămân considerabile”: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale şi Constituţiei.”

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

CCR amână decizia privind pensiile magistraților (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR, undă verde reformelor în Sănătate, companii și autorități publice. Amână pensiile magistraților

CCR amână decizia privind pensiile magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Magistrații au decis ca verdictul să fie dat pe 20 octombrie, dată la care va fi analizată și legea care include noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Până acum, CCR a validat trei dintre cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: legea privind modificările la ANCOM, ASF și ANRE, legea privind guvernanța corporativă, legea referitoare la reforma în sănătate. Pentru toate acestea, sesizările depuse de AUR, POT și S.O.S. România au fost respinse, iar actele normative pot fi trimise la promulgare către președintele Nicușor Dan. Amânare din cauza întârzierii raportului președintei CCR Surse judiciare au declarat că motivul amânării în cazul legii pensiilor magistraților este faptul că judecătorul raportor, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a finalizat concluziile la termenul stabilit. Aceasta este a doua amânare consecutivă, subiectul fiind considerat extrem de sensibil în contextul reformei sistemului judiciar. Legea pensiilor magistraților Proiectul de lege contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) aduce schimbări majore în sistemul de pensii al magistraților: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca în sistemul public; obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în loc de 25; creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036. Legea trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, însă amânarea deciziei CCR întârzie aplicarea ei. Premierul Ilie Bolojan: „Nu mă gândesc la demisie” Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă una dintre legi va fi declarată neconstituțională. „Nu la demisie mă gândesc acum, ci la măsurile pentru stabilitatea țării. Voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant”, a spus premierul pe 24 septembrie. Inițial, la începutul lunii septembrie, Bolojan afirmase că Guvernul nu își poate continua activitatea dacă legea privind pensiile magistraților ar fi invalidată de CCR, invocând o problemă de legitimitate politică. Legea sănătății Legea privind reforma în sănătate, validată deja de CCR, introduce schimbări importante: șefii de secții din spitalele universitare vor fi numiți prin concurs, nu direct de universitățile de medicină; rezidenții din spitale private vor fi plătiți de unitățile în care lucrează, nu de Ministerul Sănătății; medicii din spitalele publice vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat, cel puțin o oră pe zi, în medie. Legea fiscală: taxă pentru coletele din afara UE Proiectul de lege al Ministerului Finanțelor, aflat și el în așteptarea verdictului CCR, propune: o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene; obligativitatea aparatelor fiscale electronice pentru proprietarii care închiriază locuințe pe termen scurt (de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană). Guvernanța corporativă: reducerea numărului de administratori Legea privind guvernanța corporativă, declarată constituțională, prevede: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice; introducerea indicatorilor de performanță pentru evaluarea activității acestora.

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” Foto: Facebook Cristian Vintu
Politică

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel „V-am spus că e autist și nu m-ați crezut. I-ați crezut pe cei care vă spuneau că dobor euro și toată economia, că scot România din UE și din NATO. Puteam fi ca Polonia, acum suntem de râsul lumii…”, a scris George Simion, acum patru zile, pe Facebook.  Senatorul AUR Cristian Vîntu a scris, pe Facebook, că a cerut președintelui Senatului „să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor (...) în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României”.  Cristian Vîntu este medic și vicepreședinte al Comisiei de sănătate din Senat.  AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” „Având în vedere că, în cursul săptămânii trecute, Președintele României a manifestat, în mai multe ocazii publice, un comportament cel puțin neobișnuit, iar o parte semnificativă a populației își exprimă, în spațiul public și pe rețelele de socializare, îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul în condiții optime, consider că Parlamentul are dreptul și datoria să clarifice această situație. În acest sens, am depus chiar astăzi o adresă către Președintele Senatului, prin care îi solicit:   1. să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor, în calitate de titular al funcției de Președinte al României, strict în limitele permise de lege și cu respectarea deplină a confidențialității datelor medicale;   2. în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, potrivit art. 146 lit. h) din Constituție și art. 44–45 din Legea nr. 47/1992.   3. în ipoteza în care din documentația transmisă ar rezulta imposibilitatea definitivă de exercitare a mandatului de președinte al României, să solicite CCR constatare vacanței funcției, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 97 din Constituție.   Acest demers nu este unul partizan, ci unul de răspundere instituțională, întreprins în interesul continuității funcțiilor statului, al transparenței și al încrederii publice”, a scris senatorul AUR Vîntu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră