vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Eveniment

Horia Georgescu, despre motivarea CCR (declarații de avere): Breșă pentru acoperirea ilegalităților

CCR face inutilă legea declarării averilor. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a analizat public decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la regimul declarațiilor de avere, publicând un mesaj detaliat pe Facebook. CCR face inutilă legea declarării averilor În opinia sa, decizia CCR creează un precedent periculos, marcând o vulnerabilitate serioasă în mecanismul de verificare a integrității persoanelor cu funcții publice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Curtea Constituțională a publicat în această seară motivarea deciziei luate în 29 mai 2025. Câteva observații, referitoare la ce se întâmplă concret. Declarațiile de avere, teoretic, se depun în continuare. Curtea nu a anulat obligația de a le completa, ci a intervenit doar asupra modului în care aceste declarații pot fi folosite și făcute publice. Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată. Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant. Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp.” O breșă periculoasă în aplicarea legii „Problema cea mai mare, însă, este ambiguitatea care rămâne. Legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Însă – și aici e esențial – Curtea spune clar că nu poți fi tras la răspundere dacă nu ai acele informații sau dacă ele sunt greșite. Mai mult, persoanele respective nu sunt obligate să ți le furnizeze. Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic. Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate. În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore.” Lipsa de răspundere devine normă „Imaginați-vă o situație banală, dar deloc imposibilă: un funcționar public sau demnitar, obligat prin lege să completeze declarația de avere, este căsătorit cu o persoană care refuză să-i comunice ce venituri a avut în anul precedent. Nu invocă vreo clauză de confidențialitate sau vreo justificare contractuală, ci pur și simplu refuză. Motivul real? Veniturile ar putea proveni din activități nedeclarate, din conflicte de interese, incompatibilități sau dintr-o avere nejustificată acumulată în paralel cu funcția publică exercitată de soț sau soție. După decizia Curții Constituționale, funcționarul sau demnitarul poate nota în declarație că „nu cunoaște datele” și nu va putea fi sancționat pentru lipsa acestor informații. Nici ANI nu-l poate amenda, nici procuratura nu-l poate acuza de fals. Mai mult, nici soțul sau soția care ascunde veniturile nu are vreo obligație legală de a le face cunoscute. Rezultatul? Se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților.” Discriminare între cetățeni? „Într-un sistem gândit pentru a verifica integritatea persoanelor aflate în funcții publice, această situație este mai mult decât o ambiguitate: este o vulnerabilitate. Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat. Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă și de instrumente reale pentru a preveni corupția, nu doar obligații formale fără efect. Mai este o problemă care apare în context. Decizia CCR creează o posibilă discriminare între cetățeni: soții și soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile prin declarația de avere a partenerului, în timp ce soții și soțiile celor din mediul privat nu au nicio obligație similară. Această diferență de tratament, fără o justificare legală clară, poate fi considerată discriminatorie și contrară art. 16 din Constituție, deschizând calea pentru o nouă excepție de neconstituționalitate.” Un vid legislativ periculos „Așadar, suntem într-o perioadă de tranziție. Declarațiile se completează, dar nu se mai publică online. Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate. Parlamentul trebuie să vină rapid cu modificări ca să lămurească situația. Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic. PS Prin motivare CCR a încercat să limiteze dezastrul creat , dar a ieșit o improvizație și mai confuză. Atât s-a putut.”

CCR face inutilă legea declarării averilor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale, care ar crea „ tipare comportamentale personalizate”, se arată în motivarea acestei decizii a Curții Constituționale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Trei judecători s-au opus deciziei: Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină. Alți trei au avut o opinie concurentă, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Atilla. CCR a decis că averile trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale „Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea CCR.  „Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat. Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, au mai apreciat cei șase judecători ai CCR.   

Cine ar putea fi noii judecători de la CCR: unul dintre ei, Corina Corbu, susținută de PSD Foto: Basilica.ro
Politică

Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan

Surse politice arată cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan, în condițiile în care mandatele a trei membri ai Curții expiră în această perioadă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cine ar putea fi noii judecători de la CCR Mandatele care expiră sunt ale lui Marian Enache (propus de PSD, votat de Parlament), Atilla Varga (propus de UDMR, votat de Parlament) și Livia Stanciu, numită de fostul președinte Klaus Iohannis. Cine ar putea fi înlocuitorii acestora: Asztalos Csaba, fost membru UDMR, care conduce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din 2005. El este născut în 1988 și a absolvit dreptul la Oradea. El a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că deciziile CNCD sunt influențate de apartenența la această formațiune politică. Corina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea ajunge la CCR cu susținerea PSD. Tatăl ei a fost primar PSD într-o comună din Iași, Găgești. Corbu a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul, dar Universitatea București a invocat diferite motive tehnice pentru a nu-l verifica. Ea a fost trimisă în judecată de DNA, dar a câștigat. Motivarea instanței este secretă, fapt cu totul neobișnuit. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial în mandatul Băsescu (din 2005 în 2012), mai cunoscut în ultima perioadă pentru faptul că a făcut parte din echipa de avocați care a câștigat procesul cu Roșia Montana Gold Corporation. El este născut în 1974 și predă drept constituțional la Universitatea București. Deaconu ar putea fi propunerea președintelui Nicușor Dan.  Mandatele de nouă ani ale Liviei Stanciu, Atilla Varga și Marian Enache ar urma să expire la 13 iulie. 

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR (sursa:CCR)
Politică

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm, a declarat într-o emisiune la Prima News vicepreședintele PNl Virgil Guran. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Liderul liberal a fost întrebat în emisiunea România Politică de la Prima News dacă formaţiunea va avea o propunere pentru Curtea Constituţională, în condiţiile în care în iulie se finalizează mandatele a trei judecători constituţionali.  Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR „Nu s-a discutat în partid, în mod oficial, acest lucru. Bineînţeles, aşa pe margine se discută tot felul de variante. O să vedem în prima şedinţă pe care o avem. Din câte ştiu, nu o să fie de la noi, de la partid, propunerea, prin algoritmul politic”, a spus Virgil Guran, citat de news.ro.  El a precizat că poziţiile la CCR ar merge către PSD şi UDMR, „pentru că cele care se vacantează, potrivit algoritmului politic, asta înseamnă”. Într-adevăr, vor pleca de la CCR judecătorii Marian Enache și Varga Atilla, desemnați acum nouă ani de PSD și UDMR și votați de Parlament. Expiră și mandatul Liviei Stanciu, desemnată în 2016 de președintele Klaus Iohannis, deci Nicușor Dan va trebui să propună un înlocuitor.  „Dar nu înseamnă că nu o să avem. O să fie o negociere, acum pe tot pachetul şi este posibil să se ajungă şi la această concluzie. Dar nu s-a discutat oficial absolut nimic în forurile noastre de conducere”, a mai spus Guran. Deputatul Szabo Odon (UDMR) a declarat, recent, că, după ce la aceste alegeri comunitatea maghiară a fost poate cea mai motivată să salveze această ţară, răsplata să o laşi în afara CCR ar fi o batjocură.

Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Foto: Facebook
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: el primește două pensii speciale și un salariu imens. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și acoperă veniturile din 2023. Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În total, statul i-a plătit peste 1,2 milioane de lei.  Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Prin decizia luată luni de CCR, de secretizare a declarațiilor de avere, Enache va scăpa probabil de declarația de avere care ar trebui depusă până la 15 iunie și va prezenta veniturile sale din 2024, când salariile judecătorilor CCR au crescut masiv și, pe cale de consecință, și pensiile speciale.  Cât ia marian Enache de la stat: salariu de președinte al CCR: 473.298 lei pensie specială de magistrat: 679.800 de lei pensie specială de ex-parlamentar: 82.980 lei Aceste venituri sunt nete.  Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.

Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR Foto: Facebook
Politică

Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea

Polițistul-influencer Marian Godină este alături de Marian Enache și CCR: el nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el, într-o postare pe Facebook.  Citește și: Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor și a periclitat PNRR și aderarea la OECD Godină este supărat că a fost întrebat de o donație a părinților săi și că a trebuit să declare suma cu care l-a plătit Antena 1. Azi, un fost președinte al ANI, Horia Georgescu, a explicat că fără declarațiile de avere ale soților - o altă chestiune care-l deranjează pe Godină - va fi imposibil de verificat averea unui demnitar sau funcționar.  Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR Ce argumente are Godină pentru ca declarațiile de avere să nu mai fie publice: „Într-un an, cred că în 2017, mi-e și teamă să nu cumva să greșesc anul, părinții mei au decis să îmi doneze mie casa părintească. Vi se pare actul ăsta ceva intim? Mie da”.  „În alt an, am mers la Antena 1 la iUmor, contra cost, normal, pentru că am fost pe munca mea. A apărut și asta în declarația de avere, public, cu suma exactă primită. De ce vi se pare asta normal? Mie nu mi se pare” „Anul trecut am făcut un credit ipotecar care iarăși va apărea public. Nu e asta ceva intim?” „La fel cu mașina. Eu trebuie să scriu în fiecare an ce mașină am, ce marcă, din ce an. De ce? Am furat-o? Care e logica? De ce trebuie să vadă oricine din lumea asta câți bani am eu în cont, la zi? Că și asta sunt nevoit să completez” „Ba mai mult și mai aberant, noi trebuie să trecem unde lucrează soțiile și veniturile lor. Păi cum așa? Poate nici ea nu vrea să se se știe ce venituri are, nu vrea ca o colegă a ei de muncă să vadă că ea are salariul mai mare sau mai mic. Ce vină are soția mea că sunt eu funcționar public?” „Dacă crede cineva că declarația aia de avere îi făcea pe unii să de abțină de la a fura, le aduc aminte de nenea ăla care era propria lui mamă”, încheie Godină.   

Nicușor Dan critică CCR Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică CCR: o decizie „în contradicție cu un principiu esențial al democrației”

Nicușor Dan critică CCR, după ce a decis secretizarea declarațiilor de avere: Curtea a luat o decizie „în contradicție cu un principiu esențial al democrației”. Șeful statului a scris, pe Facebook, că trebuie apărat „cu fermitate” accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Curtea Constituțională a mai decis, joi, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Nicușor Dan critică CCR „Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.   În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.   

Declarațiile de avere deja publice rămân disponibile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Declarațiile de avere deja publice nu pot fi șterse, CCR le-a secretizat doar pe cele viitoare

Declarațiile de avere deja publice rămân pe site-ul ANI și pe cele ale instituțiilor care le-au publicat, spune CCR. CCR invocă "dreptul la protecția vieții private" "Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache: 102.600 de lei lunar net. Enache își termină mandatul la CCR Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.", se arată în comunicatul CCR referitor la decizia privitoare la secretizarea declarațiilor de avere. Declarațiile de avere deja publice rămân În același timp, Curtea susține că declarațiile deja depuse pot fi consultate public în continuare. "Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.", se arată în comunicatul citat.

Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD Foto: CCR
Politică

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD și încalcă „toate angajamentele internaționale” din ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Agenția mai afirmă că sunt afectate „progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei - GRECO)”. ANI avertizează că nu mai puțin de 12 milioane de declarații de avere ar urma să devină secrete.  Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD „Efecte cu privire la angajamentele internaţionale ale României:* Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, "Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public";* Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la "consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei";* Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: "Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate" (Runda a IV-a) şi "România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor" (Runda V-a)Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului:În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:Curtea "consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor ... că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier." Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că "publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic".De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.Alte elemente de context:* Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că "soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare";* Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese;* Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public, cumulând astfel două dintre condiţiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) şi e) din Regulamentul GDPR.Facem precizarea că Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Curţii Constituţionale a României punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional”, arată ANI. 

Averile soților, declarațiile de avere - secrete (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

BREAKING CCR a distrus ANI: averile soților nu se mai declară, declarațiile de avere - nepublice

Averile soților, declarațiile de avere - secrete: decizia șocantă a fost luată joi de către Curtea Constituțională. Averile soților, declarațiile de avere - secrete Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu mai trebuie să conțină informații despre bunurile și veniturile soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere, potrivit unor surse citate de G4Media. Citește și: Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor. Pierderile, acoperite din vânzarea carnetelor de conducere Totodată, judecătorii CCR au declarat neconstituțional și articolul care obliga publicarea online a acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia este definitivă și obligatorie, fără posibilitate de apel. Surse apropiate Curții susțin că raportorul deciziei este chiar președintele CCR, Marian Enache. Articolul declarat neconstituțional este art. 3, alin. 2 din legea privind declarațiile de avere și interese, care menționa obligativitatea includerii veniturilor familiei. A fost declarat neconstituțional și art. 12, alin. 6, care prevedea publicarea online, timp de până la 3 ani după încetarea mandatului, a declarațiilor, chiar și în formă anonimizată. Comunicatul oficial al CCR, aici.

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: premier, șef SRI, judecător CCR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător CCR și a șefului SRI

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător la CCR și șefului SRI. În plus, el va trebui să-și aleagă consilierii prezidențiali, dintre care unul, cel pentru securitate națională, este membru al CSAT.  Citește și: După victoria lui Nicușor Dan, Tribunalul Militar reîncepe munca la dosarul 10 august 2018, arată una din victimele violențelor Trei urgențe ale lui Nicușor Dan Ce probleme trebuie să rezolve noul președinte în termen de circa o lună: nominalizarea unui premier, după ce va încerca să negocieze o majoritate care să-l susțină. Cătălin Predoiu este premier interimar de la 6 mai, mandatul său este de 45 de zile, deci până la 20 iunie. În plus, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să demareze reformele necesare pentru a debloca PNRR.  la 9 iunie expiră mandatul la CCR al Liviei Stanciu, numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis, în 2016. Tot la 9 iunie expiră mandatele lui Marian Enache (votat de Parlament, susținut de PSD) și Atilla Varga (votat de Parlament, propus de UDMR). din 3 iulie 2023, când a demisionat Eduard Hellvig, SRI nu mai are director. Președintele propune directorul SRI, dar el trebuie votat de Parlament.  Pe termen lung, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va forța o demisie a șefului SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD.  În același timp, noua coaliție majoritară va trebui să găsească un înlocuitor pentru Renate Weber, al cărei mandat ca Avocat al Poporului a expirat de circa un an. 

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS a furat 1,6 milioane voturi

Ce conține cererea lui George Simion de anulare a alegerilor: acesta susține că STS i-a furat 1,6 mililoane de voturi. El invocă în acest sens sondaje nespecificate, care arătau că el va câștiga cu 56% din voturi. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În plus, ca dovadă a interferenței străine, Simion invocă declarații de susținere în favoarea lui Nicușor Dan. Dar liderul AUR a fost în Italia și s-a întâlnit cu premierul Giorgia Meloni, pentru a a demonstra că aceasta îl susține. Documentul are 16 pagini, fără anexa care ar conține lista celor care l-ar fi susținut, ilegal, pe Nicușor Dan.  Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor Care sunt elementele cele mai importante din plângerea lui Simion către CCR: „Sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan (...) Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan” „Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că «Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste!», făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că «Mai multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit», aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus”. „Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc” „Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor” Inițial, Simion a recunoscut victoria lui Nicușor Dan și l-a felicitat. „Aş vrea să îl felicit pe contra-candidatul meu, Nicuşor Dan. A câştigat alegerile, a fost voinţa poporului român. Vreau să mulţumesc celor 5 mil. români care şi-au pus încrederea în mine”, a spus liderul AUR în noaptea de 19 spre 20 mai. 

Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Simion contestă la CCR alegerile prezidențiale. Invocă turism electoral și amestecul Franței

Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale. Președintele AUR, George Simion, a declarat marți, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că va contesta la Curtea Constituțională rezultatul alegerilor prezidențiale din 18 mai, câștigate de Nicușor Dan. Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale Liderul AUR a susținut că, așa cum Călin Georgescu ar fi fost „scos pe nedrept” din cursa electorală în 2024, și alegerile din mai 2025 ar trebui anulate de CCR pe aceleași temeiuri: Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte „Nu pentru a fi președinte m-am înscris la sfârșitul lunii martie în această competiție, ci pentru a restabili dreptatea.” La cererea publicului Simion a afirmat că decizia de a contesta alegerile vine ca urmare a solicitărilor primite de la susținători în ultimele 24 de ore: „Voi mi-ați cerut, insistent, să ascult de vocea voastră. Vom acționa pe căile legale, și intern, și internațional.” Turism electoral, voturi fictive, ingerințe externe Contestația pe care o va depune AUR se bazează, potrivit liderului partidului, pe „motivele invocate în decizia din 6 decembrie 2024”. Acesta a invocat un buget de 100 de milioane de euro în Republica Moldova pentru „turism electoral”, voturi exprimate de persoane decedate, utilizarea resurselor administrative ale unui alt stat, ingerințe externe, inclusiv din partea Franței și manipularea algoritmilor rețelelor de socializare Simion a solicitat audierea creatorului aplicației Telegram, care ar fi susținut că Guvernul francez a intervenit pentru a limita libertatea de exprimare a opoziției în campania electorală. CCR, obligată să respecte propria jurisprudență George Simion a precizat că AUR va publica modelul contestației, insistând că: „Curtea Constituțională este obligată să țină cont de propria jurisprudență și să fie consecventă în standardul de probațiune.” Totodată, el a cerut retragerea acuzațiilor împotriva lui Călin Georgescu și a lui Bogdan Peșchir, pe care îi consideră victime ale unui sistem politic „ticălos”. De ce l-a felicitat pe Nicușor Dan În final, Simion a explicat gestul de a-l felicita pe contracandidatul său: „Motivul pentru care l-am felicitat pe Nicușor Dan a fost faptul că iubesc România, iubesc poporul român și nu îmi doresc să văd vărsare de sânge în țara noastră.”

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră