vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Politică

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor

Puterea uriașă la care aspiră George Simion: viitorul președinte numește premierul - post vacant după demisia lui Marcel Ciolacu - un judecător la CCR (mandatul ei expiră în iunie) și șefii serviciilor secrete. Printr-un concurs de evenimente, viitorul președinte va dispune de un spațiu de manevră uriaș, de care nu a mai dispus nici un șef de stat din 2000 până acum.  Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Puterea uriașă la care aspiră Simion Ce va decide Simion, dacă ajunge președinte, încă din primele zile de mandat: Va desemna viitorul premier, postul fiind vacant. În absența unei coaliții, cu principalul partid parlamentar, PSD, fără lider,  Simion ar avea spațiu de negociere și își poate impune preferatul. El s-a angajat să-l desemneze pe Călin Georgescu în funcția de premier.  Viitorul președinte va numi un judecător la CCR, în locul Liviei Stanciu. Dar expiră și mandatele lui Marian Enache și Atilla Varga, numiți de Senat și Camera Deputaților. Dacă Simion va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta își va impune oamenii în CCR. Practic, Simion ar putea controla o treime din CCR. Funcția de director al SRI este liberă din iulie 2023. Președintele propune șeful SRI, dar numirea trebuie aprobată de Parlament.  Șeful SIE, fostul deputat PSD Gabriel Vlase, este în funcție din iulie 2018. Șeful SIE este numit de Parlament la propunerea președintelui României. Nu există o procedură de demitere, dar, de obicei, noi șefi de stat forțau demisia acestora.  Șeful STS este numit de CSAT, la propunerea președintelui României.  Mandatul Alinei Corbu la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție expiră în septembrie 2025, fără posibilitatea de a fi reînnoit.  În 2026, expiră mandatele șefilor DNA și Parchetului General. Ei sunt propuși de ministrul Justiției, dar președintele României semnează numirile lor.  În plus, președintele României numește, la propunerea MAE, ambasadorii. De obicei, aceștia au un mandat de patru ani și, de exemplu, în iulie 2025 s-ar încheia, teoretic, misiunea ambasadorului în SUA, Andrei Muraru. 

Puterea uriașă la care aspiră Simion Foto: Inquam/Octav Ganea
Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei Foto: Facebook
Eveniment

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi”, Lăcărmioara Axinte, se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei: ea a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că i-ar fi stabilit o bază de calcul pentru pensie mai mică cu aproximativ 1.000 de lei. Procesul se derulează acum la Tribunalul Botoșani, de unde este Axinte.  Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Ea este cea care a inițiat procesele în masă împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.  Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială de 30.000 lei În ultima ei declarație de avere, depusă înainte de pensionare, Axinte avea un salariu anual de 317.604 lei - net, în anul fiscal 2022. În plus, primea o indemnizație de handicap de 4.500 de lei. În 2022, când s-a pensionat, ea a prezentat Casei de Pensii o adeverință de venit brut, lunar, de 33.511 lei, scrie Monitorul de Botoșani. Pensia ei ar fi trebuit stabilită la nivelul a 80% din 37.650 de lei susține ea, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că baza de calcul este doar 36.507 lei, lunar, brut. Diferența a apărut din faptul că, între data în care Axinte a depus cererea de pensionare și cea la care a fost aprobată, ICCJ a emis un ordin prin care indemnizaţia brută cu sporurile aferente funcţiei de vicepreşedinte de tribunal a fost redusă.  „Practic, pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție a sancționat-o, la aproape doi ani de la ieșirea la pensie, cu reducerea bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru că alte instituții […] au întârziat soluționarea cererii sale de eliberare din funcție”, se arată în plângerea lui Axinte.  Site-ul Hotnews a semnalat prima oară acest proces. 

Anularea deciziei CCR, val de procese (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat Foto: CCR
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

DOCUMENT De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal

De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal, se arată în motivarea sentinței. În plus, el arată că hotărârile CCR pot fi atacate în instanță, deciziile - nu: „Caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional”. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor „Legal citată, pârâta Curtea Constituţională nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări”, se consemnează în motivare.   „Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, mai afirmă judecătorul Curții de Apel Ploiești. „În cazul prevăzut la art. 146 lit f) din Constituţie, conform căruia Curtea Constituţională «f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;», nici Legea nr. 47/1992, nici Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, nu prevăd posibilitatea sesizării din oficiu a Curţii Constituţionale în vederea anulării procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României. Mai mult, dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevăd în mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, fără a fi prevăzută posibilitatea sesizării din oficiu prin încheiere, astfel cum a procedat Curtea Constituţională la data de 6 decembrie 2024”, se arată în motivare.  „În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”, mai explică Alexandru Vasile. „În prezenta cauză, aspectele reţinute de Curtea Constituţională în motivarea hotărârii atacate se referă la o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu se circumscriu cerinţei din Raportul Comisiei de la Veneția, referitoare la necesitatea ca aspectele invocate să vizeze afectarea rezultatului alegerilor. În consecinţă, Curtea reţine că şi cel de-al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă este întemeiat”, mai explică motivarea. 

Judecătorul din Ploiești, om de sistem (sursa: Facebook/Alexandru Vasile)
Eveniment

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești ce a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc & Predoiu

Judecătorul din Ploiești, om de sistem: Alexandru Vasile, judecătorul de la Curtea de Apel care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, a fost detașat de două ori în Ministerul Justiției, la Direcția de avizare acte normative. Judecătorul din Ploiești, om de sistem Prima dată, a fost detașat în Ministerul Justiției la data 1 august 2013, la cerea ministrului Justiției de atunci Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Cea de-a doua cerere de detașare a fost semnată de liberalul Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și președinte interimar al PNL, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii reiese că ministrul Cătălin Predoiu a invocat în cerere „experiența și pregătirea profesională” ale judecătorulu Alexandru Vasile. Aprobarea cererii de detașare a fost semnată de către judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției. Predoiu l-a vrut cu o zi înainte de ajunul Crăciunului Liberalul Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detașarea judecătorului Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Direcția de avizare acte normative din Ministerul Justiției pentru o perioadă de trei ani. Se întâmpla în data de 23 decembrie 2020, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. „În motivarea solicitării se menționează că experiența și pregătirea profesionala a domnului judecător Alexandru Vasile, complexitatea activității și creșterea constantă a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justiției, faptul că domnul judecător ar ocupa funcția de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, în cadrul Direcției de avizare acte normative și se precizează atribuțiile postului, în esență constând în analizarea și avizarea, din punct de vedere al legalității, a proiectelor de acte normative din sfera dreptului public”, se menționează în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.   Șefii nu au vrut să-l lase pe judecător să plece Judecătorul Alexandru Vasile și-a dat acordul scris pentru a putea fi detașat în Ministerul Justiției, așa cum a cerut ministrul Cătălin Predoiu. Dar președintele Tribunalului Prahova, respectiv cel al Curții de Apel din Ploiești nu au avizat favorabil cererea de detașare, motivând că schema de judecători de la cele două instanțe este incompletă. Cu toate acestea, detașarea a fost aprobată de CSM, sub semnătura judecătorului Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al Ministerului Justiției.  CSM a admis detașarea judecătorului Alexandru Vasile la Ministerul Justiției (sursa: CSM) Cazanciuc a deschis drumul detașărilor în MJ Dar judecătorul Alexandru Vasile nu era la prima detașare în Ministerul Justiției. Anterior, în perioada 01.08.2013 – 15.07.2017, a fost detașat tot la Direcția de avizare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Cererea de detașarea a fost semnată atunci de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Alina Gorghiu îl face praf pe judecător Liberala Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, nu are aceeași părere ca șeful ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, despre judecătorul Alexandru Vasile. „Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție. Din punct de vedere juridic e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizeaza justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecința. Dar, sigur toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, a scris într-un comentariu pe Facebook Alina Gorghiu după ce judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Magistratul Oțel neagă că i-ar fi naș Presa a relatat că judecătorul Alexandru Vasile ar fi finul magistratului Cătălin Oțel, unul dintre oamenii de bază ai Alinei Gorghiu, cel care a însoțit-o în mai multe deplasări externe, inclusiv în Japonia și Brazilia. Contactat de către DeFapt.ro, magistratul Cătălin Oțel a declarat că judecătorul Alexandru Vasile nu are nici o legătură de rudenie cu el:  „Nu e finul meu. E preluare eronată în presă, din păcate. Am fost colegi în MJ, ca și alte 220 de persoane. (…) Când am intrat în MJ dânsul era deja acolo”. 

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Predoiu l-a transferat în MJ pe judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu. USR-istul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, susține că judecătorul Curții de Apel Ploiești ar avea conexiuni cu actualul ministru al Internelor. Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu Stelian Ion a scris, într-o postare pe Facebook, că, atunci când Cătălin Predoiu era ministru al Justiției, l-a transferat în MJ pe Alexandru Vasile, judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor. Citește și: "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț "Înțeleg că pentru niște indivizi e relevant cine a formulat în 23 decembrie 2020 din partea Ministerului Justiției cererea de detașare la MJ a judecătorului trăsnit care anulează decizii CCR pentru a readuce înapoi turul 2. În contextul ăsta, Mihai Gâdea ar fi rostit aseară numele meu, la fel ca alți <deontologi> care răspândesc același zvon.  Ghinion. N-ați vrea să-l întrebați mai bine pe Predoiu? Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri. Iar ipoteza că  sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor ar fi fost fentat pentru ca speța să ajungă la acest judecător trebuie verificată serios pentru ca e plauzibilă. Sentința pare dată ca să agite apele și electoratul după niște calcule făcute de marii strategi care tot dau cu bâta-n baltă.", spune Ion.

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Eveniment

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză Danileț

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare alegerilor prezidențiale printr-un mecanism ca dosarul să ajungă la un judecător favorabil, acuză fostul judecător Cristi Danileț. "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR Într-o postare pe Facebook, Danileț a explicat cum a fost ocolit sistemul de repartizare aleatorie a dosarului. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație "In cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada "ingineriei judiciare" de care am vorbit postarea anterioară: intuiția imi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești in aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul "preferat". De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, in timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem.", a scris Danileț.

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Suveraniștii exultă după suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, Parchetul atacă

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri): statul atacă decizia Curții de Apel Ploiești, prin intermediul Parchetului, BEC anunță că-și continuă activitatea. Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) "Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025", a anunţat Parchetul General. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație În același timp, BEC a comunicat că, în ciuda deciziei de la Ploiești, "activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României." Suveraniștii, în delir Fără excepție, suveraniștii au salutat hotărârea Curții de Apel Ploiești. "Eu susţin revenirea la democraţie, la ordinea constituţională şi domnia legii: acestea toate înseamnă <Turul doi înapoi>", a scris George Simion (AUR), pe Facebook. "M-am exprimat deja foarte clar din punct de vedere politic: nu trebuiau anulate alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. (...) Nu pot comenta decizia de astăzi a Curţii de Apel Prahova fără să citim măcar motivarea. Dacă însă, în final, Justiţia decide reluarea turului al doilea, consider că ar fi o soluţie politică pozitivă", a afirmat Victor Ponta, tot pe Facebook. Pe aceeași rețea socială, Diana Șoșoșacă a afirmat că "OUG 1/2025 pentru actualele alegeri este în vigoare. Nu a fost anulată, deci alegerile se pot ţine, dar, după alegeri, acestea pot fi anulate pe baza Hotărârii de azi a Curţii de Apel Ploieşti." "Astăzi un judecător a avut curajul de a decide pentru adevăr. Astăzi un judecător a salvat faţa justiţiei din România", a spus și Anamaria Gavrilă, de asemenea pe Facebook. Miniștri de Justiție, la unison: E aberant De cealaltă parte, opiniile au fost diametral opuse. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la B1 TV că "nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale." "Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiţie. Din punct de vedere juridic, e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur şi simplu o soluţie aberantă care decredibilizează justiţia profesionistă. Nu poate avea nicio consecinţă", a scris Alina Gorghiu, ex-ministru al Justiției, joi, pe Facebook. "Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc", a declarat fostul ministru Tudorel Toader, pentru Agerpres.

Danileț: decizia de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă Foto: Facebook
Politică

Danileț: Decizia de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă

Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Pe 17 ianuarie a.c., Înalta Curte a respins definitiv cererea depusă de Călin Georgescu pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Decizia de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă Însă, joi, 24 aprilie a.c., Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat alegerile prezidențiale din anul precedent. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație „O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat?? Desigur, dacă se decide altfel avem de a face cu o aberație judiciară, care produce urmatoarele consecințe:   - judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credință a legii;   - soluția va fi corectată de ICCJ;   - INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraților în drept administrativ și drept constituțional”, a scris Danileț, pe Facebook. 

Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești

Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță. Joi, 24 aprilie a.c., Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat alegerile prezidențiale din anul precedent. Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță Conform portalului instanțelor de judecată, hotărârea poate fi atacată în termen de cinci zile, iar apelul va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Însă, potrivit mai multor juriști consultați de DeFapt.ro, decizia Curții de Apel este profund eronată din punct de vedere legal. Aceștia subliniază că nu poate fi suspendată o hotărâre constituțională care deja și-a produs efectele. În plus, hotărârile CCR nu reprezintă acte administrative, astfel că nu pot fi contestate în instanțele de contencios administrativ. Pe 17 ianuarie a.c., Înalta Curte a respins definitiv cererea depusă de Călin Georgescu pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Minuta hotărârii Curții de Apel Ploiești "Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025.", se arată pe portalul instanțelor.

Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat din alegeri fiindcă altfel câștiga Foto: Facebook
Politică

Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat fiindcă altfel câștiga alegerile prezidențiale

Vasile Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat din competiția pentru funcția de președinte fiindcă altfel câștiga alegerile prezidențiale: „Soluţia era prezenţa la vot”, a spus europarlamentarul PSD. El a apreciat că Georgescu ar fi câștigat alegerile și în decembrie 2024, și în mai 2025. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat fiindcă altfel câștiga „Ar fi trebuit să candideze şi să piardă la alegeri, poate era mai bine. Nu cred că pierdea în această situaţie, nici în noiembrie şi nici acum. După părerea mea, el ar fi câştigat. Ar fi fost bine să se dea această luptă. Soluţia era prezenţa la vot. La nemţi, de exemplu, a fost cazul AFD (partid de extremă dreaptă - n.r.). AFD avea în sondaje, pe populaţia care mergea la vot, în jur de 30-35%. Îmi povesteau nişte parlamentari pe care i-am cunoscut în Parlamentul European că «vom câştiga, facem 35% şi nu mai pot face guvernul fără noi». Nemţii s-au mobilizat atât de bine, 84% s-au dus la vot şi au înecat procentul AFD, ducându-l la 20%, lăsându-i în opoziţie. Deci aceasta este o soluţie democratică prin care poţi să învingi o tendinţă care, să spunem, nu îţi convine la un moment dat”, a arătat Dîncu. El a fost întrebat, într-un interviu la Prima TV, dacă decizia CCR arată faptul că România are instituţii funcţionale.  „Nu, dacă aveam instituţii puternice şi funcţionale în democraţie, atunci nu ajungeam la această situaţie. Adică nu ajungeam la situaţia de a anula alegerile după ce am validat primul tur. Am anulat alegerile în timpul desfăşurării lor. Ceea ce, de asemenea, dă un motiv extraordinar pentru teoria conspiraţiei, pentru teoria complotului şi senzaţia că nu se face dreptate. Este o pată, până la urmă, şi pe imaginea României în lume”, a susținut Dîncu. 

Candidatura lui Crin Antonescu, validată oficial (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu rămâne în cursa prezidențială: Curtea Constituțională respinge contestațiile

Candidatura lui Crin Antonescu, validată oficial. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, cu unanimitate de voturi, contestațiile formulate împotriva înregistrării candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Candidatura lui Crin Antonescu, validată oficial Decizia vine după ce Biroul Electoral Central (BEC) a aprobat marți înscrierea sa în cursă, consolidând astfel poziția candidatului Alianței electorale „România Înainte” în competiția pentru funcția supremă în stat. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Crin Antonescu și-a depus oficial candidatura duminica trecută, având sprijinul a 1,7 milioane de susținători, conform listei depuse la BEC. Contestația împotriva Mariei Marcu, respinsă de CCR Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și o contestație referitoare la neînregistrarea candidaturii Mariei Marcu. CCR a confirmat astfel decizia BEC privind excluderea acesteia din competiție.

Ponta și Antonescu, respinși de CCR, cere ex-judecătorul Danileț (sursa: Hotnews)
Politică

Ponta și Antonescu trebuie respinși de CCR pentru tentativa de lovitură de stat din 2012 (judecător)

Ponta și Antonescu, respinși de CCR - asta ar trebui să se întâmple cu candidaturile celor doi, spune fostul judecător Cristi Danileț. Ponta și Antonescu, respinși de CCR Danileț își motivează părerea cu evenimentele din vara lui 2012. Citește și: Amabilități între suveraniști: Becali a făcut-o „idioată” pe Anca Alexandrescu, ea i-a spus că „a îmbătrânit degeaba” "Dacă Georgescu este respins pentru ce a făcut în anul 2024, atunci Antonescu și Ponta trebuie respinși pentru ceea ce au făcut în anul 2012.Atunci, cei doi au atacat la propriu statul, au schimbat lideri politici, au desființat instituții, au avut declarații belicoase împotriva CCR, CSM și instituțiilor UE. Acțiunile lor nu s-au limitat la declarații - precum au făcut Șoșoacă și Georgescu - ci actele lor au fost concrete, măsurile lor au fost desființate cu greu de Curtea Constituțională de atunci și Comisia Europeană a atenționat România că a deraiat de la principiile statului de drept. Tentativă de lovitură de stat Ceea ce au făcut ei atunci a fost numit <tentativă de lovitură de stat> și a speriat Europa. Comisia de la Veneția a spus, textual: <Guvernul şi Parlamentul României au adoptat o serie de măsuri într-o succesiune rapidă, care au condus la demiterea din funcţie a Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competenţelor Curţii Cons tuţionale, la modificări ale condiţiilor legate de referendumul privind suspendarea Preşedintelui Republicii şi la suspendarea în sine a Preşedintelui. Comisia de la Veneţia este de părere că aceste măsuri, luate atât individual cât şi în ansamblu, sunt problema ce din punctul de vedere al cons tuţionalităţii şi al statului de drept.>În plus, în urmă cu câțiva ani Antonescu l-a susținut pe față pe Georgescu, iar în ultimele luni Ponta și-a arătat acordul constant față de declarațiile actuale ale lui Georgescu. Prin urmare, acești doi indivizi nici nu au ce căuta în politică, darămite să aibă pretenții de a fi aleși în cea mai înaltă funcție a statului.", a scris ex-judecătorul pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră