joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Eveniment

FNSA cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat oficial Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să înainteze Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență nr. 36/2025. Sindicaliștii acuză Guvernul că impune austeritate doar angajaților din administrația publică, în timp ce partidele politice se bucură de fonduri generoase din bugetul de stat. FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală Potrivit FNSA, Executivul a transmis Comisiei Europene că tăierile salariale din administrația publică vor aduce o economie bugetară de 1,34 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Cu toate acestea, documentele interne indică o sumă reală mult mai mică – doar 600 de milioane de lei. „Sub pretextul necesităţii unei economii bugetare 'urgente', Guvernul lovește în veniturile celor care muncesc în sectorul public, în timp ce partidele politice continuă să primească fonduri fără restricții”, subliniază comunicatul FNSA. Fonduri pentru partidele politice În contrast cu austeritatea impusă funcționarilor, partidele politice vor beneficia, potrivit FNSA, de nu mai puțin de 1,362 miliarde de lei din bugetul de stat pentru activitatea desfășurată între 2024 și mai 2025. La această sumă se adaugă și cheltuielile indirecte suportate de contribuabili – cazare, transport, chirii și sume forfetare pentru birouri parlamentare activate doar în preajma alegerilor. „Predică austeritatea, dar devorează bugetul” FNSA acuză Guvernul de un comportament ipocrit și de un „furt organizat cu gir guvernamental”. În timp ce cer sacrificii de la angajați, liderii politici se bucură de privilegii nemeritate: „Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreţi cu adevărat economii, începeţi cu voi, nu mai pedepsiţi munca şi răsplătiţi impostura!”, transmite ferm Federația în comunicat. „Sprijiniți poporul, măcar o dată” Federaţia își exprimă speranța că Avocatul Poporului va acționa în interesul cetățenilor și va sesiza Curtea Constituțională, chiar dacă mandatul actualului titular a expirat încă din 2024. FNSA subliniază că postul este ocupat cu susținerea partidelor politice care au contribuit la „demolarea funcției publice”.

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală (sursa: Facebook/Sindicatul SCUT pentru Administrația Publică)
Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

CCR vrea să dea 180.000 de lei bonus judecătorilor care își termină mandatul. Dar nu sunt bani

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile (sursa: Inquam Photos/Alexandru Nechez)
Eveniment

Băsescu își recuperează privilegiile de fost șef de stat, a decis CCR

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, în unanimitate, că legea prin care erau anulate drepturi acordate foștilor șefi ai statului este neconstituțională în ansamblul său.  Decizia vizează Legea nr. 243/2021, care modifica articolul 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001. Principalele motive de neconstituționalitate CCR a admis excepția ridicată și a constatat că legea este contrară: Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Art. 1 alin. (5) din Constituție, privind principiul legalității și calitatea legii, Art. 15 alin. (2), din cauza lipsei dispozițiilor tranzitorii și a caracterului retroactiv al actului normativ. Băsescu a contestat modificările care i-au retras privilegiile În 2022, fostul președinte Traian Băsescu a atacat legea prin intermediul instanței de judecată, după ce i-au fost retrase privilegiile acordate foștilor șefi de stat. Acestea includeau: O vilă de protocol oferită de RA-APPS, Protecție asigurată de SPP. Modificările legislative vizau pierderea acestor beneficii în cazul unei decizii definitive privind colaborarea cu fosta Securitate. Curtea de Apel București a sesizat CCR Curtea de Apel București a admis cererea lui Traian Băsescu privind excepția de neconstituționalitate. Procesul avea ca obiect suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecție. Deși Băsescu pierduse în primă instanță, instanța superioară a considerat necesară sesizarea Curții Constituționale. Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile Prin decizia CCR, modificările aduse Legii 406/2001 sunt anulate, ceea ce înseamnă că Traian Băsescu își va recăpăta drepturile aferente statutului de fost președinte. În perioada 2004–2014, cât a fost președinte al României, Traian Băsescu beneficia de: O vilă de protocol pe strada Gogol, în Sectorul 1, Indemnizație specială, Protecție și pază permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc, evaluat azi de potențialii săi colegi din CCR pentru a deveni sau nu judecător

CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituţională a României dezbate marți sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România în legătură cu numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Numirea a fost aprobată săptămâna trecută de plenul Senatului, care i-a acordat un mandat de nouă ani. CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc Mihai Busuioc, susținut de grupul senatorial PSD, a fost votat cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație El îl va înlocui pe Marian Enache, al cărui mandat la CCR expiră pe 12 iulie, după ce a fost președinte interimar al Curții din 11 iunie. Cum se face numirea unui judecător CCR Judecătorii CCR sunt numiți de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Candidații trebuie să depună un CV și documente care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și sunt audiați în comisie înainte de vot. Ce condiții trebuie să îndeplinească un judecător CCR Conform articolelor 143 și 144 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, competență profesională ridicată și cel puțin 18 ani vechime în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei didactice din domeniul juridic.

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc, judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD. Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Busuioc a fost propus de grupul senatorial PSD și a obținut 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc, judecător CCR, propus de PSD Mihai Busuioc a fost audiat în Comisia juridică a Senatului într-o sesiune scurtă, de aproximativ 15 minute, incluzând prezentarea și întrebările membrilor comisiei. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent Audierea a fost considerată o formalitate, în condițiile în care puțini membri au adresat întrebări. Alături de Busuioc, au fost audiați și Rodica Cușnir (S.O.S. România) – 10 voturi în plen, Cristian Țăgârlaș (PNL) – 2 voturi, și Adina Petrescu (AUR) – 24 de voturi. Toți candidații au primit aviz favorabil, dar doar Busuioc a fost ales. Grindeanu l-ar fi vrut pe Robert Cazanciuc Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, un candidat trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Constituție, altfel nu poate fi votat în Parlament. Întrebat ce îl recomandă pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător CCR, în contextul cerinței de 18 ani de experiență juridică și competențe înalte, Grindeanu a răspuns: „Dacă nu îndeplinește criteriile, nu poate fi votat. Comisia juridică stabilește dacă dosarul este în regulă. Dacă le îndeplinește – foarte bine, dacă nu – nu poate ocupa funcția.” Sorin Grindeanu a confirmat că PSD a decis ca Mihai Busuioc să fie candidatul partidului pentru funcția de judecător constituțional. Acesta și-a depus dosarul la Comisia juridică a Senatului, care a verificat îndeplinirea condițiilor legale. „În paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert (Cazanciuc)”, a adăugat Grindeanu. Critici din opoziție: „Numire imorală și periculoasă” Numirea lui Mihai Busuioc a fost contestată de opoziție. Senatorul Titi Stoica (AUR) a declarat că „această numire nu este doar imorală, ci și periculoasă”, acuzând existența unor interese ascunse în spatele promovării sale. Busuioc propune măsuri pentru eficientizarea CCR Întrebat de senatoarea USR Simona Spătaru cum poate fi consolidată încrederea în Curtea Constituțională, Busuioc a prezentat câteva idei: Creșterea numărului de magistrați asistenți, pentru soluționarea celor aproximativ 12.000 de dosare. Introducerea unui complet de filtru, care să elimine cauzele inadmisibile. Soluționarea rapidă a cauzelor repetitive, precum cele legate de pensii, în număr de circa 3.000. Flexibilizarea numărului de judecători în plen, cu posibilitatea desfășurării activității cu 6, nu neapărat 9 magistrați. După audiere, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând totuși că nu consideră numirea sa ca fiind una politică.

PSD nu cedează locul la CCR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD nu renunță la un loc la Curtea Constituțională în schimbul Avocatului Poporului

PSD nu cedează locul la CCR. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul nu va renunța la postul de judecător la Curtea Constituțională în favoarea unei alte funcții. Mai exact, acesta a exclus posibilitatea unui schimb cu funcția de Avocat al Poporului. PSD nu cedează locul la CCR Întrebat direct dacă social-democrații ar fi dispuși să ofere locul de judecător la CCR în schimbul poziției de șef la Avocatul Poporului, Grindeanu a răspuns tranșant: „Nu”. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Luni, la Palatul Parlamentului, a avut loc reuniunea Biroului Politic Național al PSD, în contextul semnării protocolului de constituire a noii coaliții de guvernare. Subiectele discutate includ aspecte-cheie legate de funcțiile-cheie în stat. PSD pregătește numiri la CCR și Ministerul Muncii Surse politice au precizat că pe ordinea de zi a BPN s-au aflat desemnarea unui candidat pentru CCR și alegerea unui nou purtător de cuvânt. Florin Manole, actualul purtător de cuvânt al PSD, urmează să preia funcția de ministru al Muncii.

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Politică

USR ar putea propune Avocatul Poporului, iar PSD și UDMR judecători la CCR

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR. Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a anunțat sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, că există o înțelegere politică preliminară privind numirile în funcțiile-cheie de la Curtea Constituțională a României (CCR) și Avocatul Poporului. Conform acestei înțelegeri, PSD și UDMR ar urma să facă propuneri pentru CCR, iar USR ar putea nominaliza Avocatul Poporului. USR, nominalizarea pentru Avocatul Poporului Dominic Fritz a declarat că în actuala configurație a coaliției guvernamentale, USR ar putea avansa o propunere pentru funcția de Avocat al Poporului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Această înțelegere este însă una temporară și ar putea suferi modificări în zilele următoare. „Deocamdată există o înțelegere după care PSD și UDMR vor face propuneri pentru Curtea Constituțională, iar USR va face o propunere pentru Avocatul Poporului. Nu exclud ca acest lucru să se schimbe azi sau mâine”, a precizat Fritz. Nominalizările la CCR, PSD și UDMR În ceea ce privește Curtea Constituțională, liderul USR a indicat că nominalizările vor fi făcute de partenerii de coaliție, PSD și UDMR. Aceste decizii sunt discutate în contextul noii structuri de guvernare și vor reflecta raportul de forțe din actuala coaliție. „Sunt deschis la propuneri și negocieri” Întrebat de jurnaliști dacă înțelegerea actuală reprezintă un „schimb” între partide, Fritz a răspuns că deciziile vor fi luate în funcție de propunerile concrete aflate în discuție la momentul respectiv: „Vom vedea ce va fi pe masă și apoi vom lua o decizie. Eu sunt un om rezonabil și ascult orice fel de propunere”, a subliniat președintele USR.

Un senator PSD, Robert Cazanciuc, se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Foto: Facebook
Politică

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi: „Eu am plecat din magistratură şi am renunţat la pensie specială. Nimeni nu m-a întrebat vreodată dacă am din ce să mă întreţin”, ar fi spus Robert Cazanciuc la o reuniune PSD cu ușile închise, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Acum câteva zile, presa a relatat că acesta ia bani de chirie de la Parlament, deși are casă în Chitila.  Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Cazanciuc a fost secretar general în Ministerul de Externe, din 2009 în 2013, și ministru al Justiției în guvernarea Ponta, din 2013 în 2015. Potrivit ultimei declarații de avere, el are un Land Rover, o casă de 233 mp în Chitila și a câștigat, ca senator, o indemnizație netă de 152.974 de lei în anul fiscal 2024.  Potrivit stenogramelor Antenei 3, senatorul PSD ar fi sugerat să fie trimis la CCR, pe postul care revine, prin algoritm, partidului său. „Trebuie să luăm preşedinţia Curţii Constituţionale”, ar fi spus el, cu totul în afara discuției din PSD privind împărțirea portofoliilor din viitorul Guvern.  Potrivit acestor stenograme, Grindeanu a declarat că e mulțumit de rezultatul negocierilor și este fals că Bolojan ar avea drept de veto asupra propunerilor PSD: „Nu va decide Bolojan ce miniştri punem noi. Vreau concurs pe miniştri”. Însă alți lideri l-au contrazis. „Nu mai bine facem schimb de ministere cu USR, să le ia ei pe ale noastre şi noi pe ale lor că sunt mai bune ministerele USR decât ale noastre”, ar fi afirmat Corneliu Ştefan, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa. 

CCR face inutilă legea declarării averilor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Horia Georgescu, despre motivarea CCR (declarații de avere): Breșă pentru acoperirea ilegalităților

CCR face inutilă legea declarării averilor. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a analizat public decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la regimul declarațiilor de avere, publicând un mesaj detaliat pe Facebook. CCR face inutilă legea declarării averilor În opinia sa, decizia CCR creează un precedent periculos, marcând o vulnerabilitate serioasă în mecanismul de verificare a integrității persoanelor cu funcții publice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Curtea Constituțională a publicat în această seară motivarea deciziei luate în 29 mai 2025. Câteva observații, referitoare la ce se întâmplă concret. Declarațiile de avere, teoretic, se depun în continuare. Curtea nu a anulat obligația de a le completa, ci a intervenit doar asupra modului în care aceste declarații pot fi folosite și făcute publice. Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată. Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant. Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp.” O breșă periculoasă în aplicarea legii „Problema cea mai mare, însă, este ambiguitatea care rămâne. Legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Însă – și aici e esențial – Curtea spune clar că nu poți fi tras la răspundere dacă nu ai acele informații sau dacă ele sunt greșite. Mai mult, persoanele respective nu sunt obligate să ți le furnizeze. Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic. Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate. În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore.” Lipsa de răspundere devine normă „Imaginați-vă o situație banală, dar deloc imposibilă: un funcționar public sau demnitar, obligat prin lege să completeze declarația de avere, este căsătorit cu o persoană care refuză să-i comunice ce venituri a avut în anul precedent. Nu invocă vreo clauză de confidențialitate sau vreo justificare contractuală, ci pur și simplu refuză. Motivul real? Veniturile ar putea proveni din activități nedeclarate, din conflicte de interese, incompatibilități sau dintr-o avere nejustificată acumulată în paralel cu funcția publică exercitată de soț sau soție. După decizia Curții Constituționale, funcționarul sau demnitarul poate nota în declarație că „nu cunoaște datele” și nu va putea fi sancționat pentru lipsa acestor informații. Nici ANI nu-l poate amenda, nici procuratura nu-l poate acuza de fals. Mai mult, nici soțul sau soția care ascunde veniturile nu are vreo obligație legală de a le face cunoscute. Rezultatul? Se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților.” Discriminare între cetățeni? „Într-un sistem gândit pentru a verifica integritatea persoanelor aflate în funcții publice, această situație este mai mult decât o ambiguitate: este o vulnerabilitate. Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat. Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă și de instrumente reale pentru a preveni corupția, nu doar obligații formale fără efect. Mai este o problemă care apare în context. Decizia CCR creează o posibilă discriminare între cetățeni: soții și soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile prin declarația de avere a partenerului, în timp ce soții și soțiile celor din mediul privat nu au nicio obligație similară. Această diferență de tratament, fără o justificare legală clară, poate fi considerată discriminatorie și contrară art. 16 din Constituție, deschizând calea pentru o nouă excepție de neconstituționalitate.” Un vid legislativ periculos „Așadar, suntem într-o perioadă de tranziție. Declarațiile se completează, dar nu se mai publică online. Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate. Parlamentul trebuie să vină rapid cu modificări ca să lămurească situația. Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic. PS Prin motivare CCR a încercat să limiteze dezastrul creat , dar a ieșit o improvizație și mai confuză. Atât s-a putut.”

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale, care ar crea „ tipare comportamentale personalizate”, se arată în motivarea acestei decizii a Curții Constituționale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Trei judecători s-au opus deciziei: Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină. Alți trei au avut o opinie concurentă, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Atilla. CCR a decis că averile trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale „Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea CCR.  „Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat. Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, au mai apreciat cei șase judecători ai CCR.   

Cine ar putea fi noii judecători de la CCR: unul dintre ei, Corina Corbu, susținută de PSD Foto: Basilica.ro
Politică

Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan

Surse politice arată cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan, în condițiile în care mandatele a trei membri ai Curții expiră în această perioadă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cine ar putea fi noii judecători de la CCR Mandatele care expiră sunt ale lui Marian Enache (propus de PSD, votat de Parlament), Atilla Varga (propus de UDMR, votat de Parlament) și Livia Stanciu, numită de fostul președinte Klaus Iohannis. Cine ar putea fi înlocuitorii acestora: Asztalos Csaba, fost membru UDMR, care conduce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din 2005. El este născut în 1988 și a absolvit dreptul la Oradea. El a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că deciziile CNCD sunt influențate de apartenența la această formațiune politică. Corina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea ajunge la CCR cu susținerea PSD. Tatăl ei a fost primar PSD într-o comună din Iași, Găgești. Corbu a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul, dar Universitatea București a invocat diferite motive tehnice pentru a nu-l verifica. Ea a fost trimisă în judecată de DNA, dar a câștigat. Motivarea instanței este secretă, fapt cu totul neobișnuit. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial în mandatul Băsescu (din 2005 în 2012), mai cunoscut în ultima perioadă pentru faptul că a făcut parte din echipa de avocați care a câștigat procesul cu Roșia Montana Gold Corporation. El este născut în 1974 și predă drept constituțional la Universitatea București. Deaconu ar putea fi propunerea președintelui Nicușor Dan.  Mandatele de nouă ani ale Liviei Stanciu, Atilla Varga și Marian Enache ar urma să expire la 13 iulie. 

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR (sursa:CCR)
Politică

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm, a declarat într-o emisiune la Prima News vicepreședintele PNl Virgil Guran. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Liderul liberal a fost întrebat în emisiunea România Politică de la Prima News dacă formaţiunea va avea o propunere pentru Curtea Constituţională, în condiţiile în care în iulie se finalizează mandatele a trei judecători constituţionali.  Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR „Nu s-a discutat în partid, în mod oficial, acest lucru. Bineînţeles, aşa pe margine se discută tot felul de variante. O să vedem în prima şedinţă pe care o avem. Din câte ştiu, nu o să fie de la noi, de la partid, propunerea, prin algoritmul politic”, a spus Virgil Guran, citat de news.ro.  El a precizat că poziţiile la CCR ar merge către PSD şi UDMR, „pentru că cele care se vacantează, potrivit algoritmului politic, asta înseamnă”. Într-adevăr, vor pleca de la CCR judecătorii Marian Enache și Varga Atilla, desemnați acum nouă ani de PSD și UDMR și votați de Parlament. Expiră și mandatul Liviei Stanciu, desemnată în 2016 de președintele Klaus Iohannis, deci Nicușor Dan va trebui să propună un înlocuitor.  „Dar nu înseamnă că nu o să avem. O să fie o negociere, acum pe tot pachetul şi este posibil să se ajungă şi la această concluzie. Dar nu s-a discutat oficial absolut nimic în forurile noastre de conducere”, a mai spus Guran. Deputatul Szabo Odon (UDMR) a declarat, recent, că, după ce la aceste alegeri comunitatea maghiară a fost poate cea mai motivată să salveze această ţară, răsplata să o laşi în afara CCR ar fi o batjocură.

Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Foto: Facebook
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră