joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Politică

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: el primește două pensii speciale și un salariu imens. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și acoperă veniturile din 2023. Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În total, statul i-a plătit peste 1,2 milioane de lei.  Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Prin decizia luată luni de CCR, de secretizare a declarațiilor de avere, Enache va scăpa probabil de declarația de avere care ar trebui depusă până la 15 iunie și va prezenta veniturile sale din 2024, când salariile judecătorilor CCR au crescut masiv și, pe cale de consecință, și pensiile speciale.  Cât ia marian Enache de la stat: salariu de președinte al CCR: 473.298 lei pensie specială de magistrat: 679.800 de lei pensie specială de ex-parlamentar: 82.980 lei Aceste venituri sunt nete.  Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Foto: Inquam/Octav Ganea
Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR Foto: Facebook
Politică

Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea

Polițistul-influencer Marian Godină este alături de Marian Enache și CCR: el nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el, într-o postare pe Facebook.  Citește și: Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor și a periclitat PNRR și aderarea la OECD Godină este supărat că a fost întrebat de o donație a părinților săi și că a trebuit să declare suma cu care l-a plătit Antena 1. Azi, un fost președinte al ANI, Horia Georgescu, a explicat că fără declarațiile de avere ale soților - o altă chestiune care-l deranjează pe Godină - va fi imposibil de verificat averea unui demnitar sau funcționar.  Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR Ce argumente are Godină pentru ca declarațiile de avere să nu mai fie publice: „Într-un an, cred că în 2017, mi-e și teamă să nu cumva să greșesc anul, părinții mei au decis să îmi doneze mie casa părintească. Vi se pare actul ăsta ceva intim? Mie da”.  „În alt an, am mers la Antena 1 la iUmor, contra cost, normal, pentru că am fost pe munca mea. A apărut și asta în declarația de avere, public, cu suma exactă primită. De ce vi se pare asta normal? Mie nu mi se pare” „Anul trecut am făcut un credit ipotecar care iarăși va apărea public. Nu e asta ceva intim?” „La fel cu mașina. Eu trebuie să scriu în fiecare an ce mașină am, ce marcă, din ce an. De ce? Am furat-o? Care e logica? De ce trebuie să vadă oricine din lumea asta câți bani am eu în cont, la zi? Că și asta sunt nevoit să completez” „Ba mai mult și mai aberant, noi trebuie să trecem unde lucrează soțiile și veniturile lor. Păi cum așa? Poate nici ea nu vrea să se se știe ce venituri are, nu vrea ca o colegă a ei de muncă să vadă că ea are salariul mai mare sau mai mic. Ce vină are soția mea că sunt eu funcționar public?” „Dacă crede cineva că declarația aia de avere îi făcea pe unii să de abțină de la a fura, le aduc aminte de nenea ăla care era propria lui mamă”, încheie Godină.   

Nicușor Dan critică CCR Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică CCR: o decizie „în contradicție cu un principiu esențial al democrației”

Nicușor Dan critică CCR, după ce a decis secretizarea declarațiilor de avere: Curtea a luat o decizie „în contradicție cu un principiu esențial al democrației”. Șeful statului a scris, pe Facebook, că trebuie apărat „cu fermitate” accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Curtea Constituțională a mai decis, joi, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Nicușor Dan critică CCR „Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.   În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.   

Declarațiile de avere deja publice rămân disponibile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Declarațiile de avere deja publice nu pot fi șterse, CCR le-a secretizat doar pe cele viitoare

Declarațiile de avere deja publice rămân pe site-ul ANI și pe cele ale instituțiilor care le-au publicat, spune CCR. CCR invocă "dreptul la protecția vieții private" "Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache: 102.600 de lei lunar net. Enache își termină mandatul la CCR Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.", se arată în comunicatul CCR referitor la decizia privitoare la secretizarea declarațiilor de avere. Declarațiile de avere deja publice rămân În același timp, Curtea susține că declarațiile deja depuse pot fi consultate public în continuare. "Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.", se arată în comunicatul citat.

Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD Foto: CCR
Politică

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD și încalcă „toate angajamentele internaționale” din ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Agenția mai afirmă că sunt afectate „progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei - GRECO)”. ANI avertizează că nu mai puțin de 12 milioane de declarații de avere ar urma să devină secrete.  Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD „Efecte cu privire la angajamentele internaţionale ale României:* Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, "Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public";* Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la "consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei";* Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: "Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate" (Runda a IV-a) şi "România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor" (Runda V-a)Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului:În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:Curtea "consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor ... că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier." Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că "publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic".De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.Alte elemente de context:* Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că "soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare";* Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese;* Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public, cumulând astfel două dintre condiţiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) şi e) din Regulamentul GDPR.Facem precizarea că Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Curţii Constituţionale a României punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional”, arată ANI. 

Averile soților, declarațiile de avere - secrete (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

BREAKING CCR a distrus ANI: averile soților nu se mai declară, declarațiile de avere - nepublice

Averile soților, declarațiile de avere - secrete: decizia șocantă a fost luată joi de către Curtea Constituțională. Averile soților, declarațiile de avere - secrete Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu mai trebuie să conțină informații despre bunurile și veniturile soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere, potrivit unor surse citate de G4Media. Citește și: Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor. Pierderile, acoperite din vânzarea carnetelor de conducere Totodată, judecătorii CCR au declarat neconstituțional și articolul care obliga publicarea online a acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia este definitivă și obligatorie, fără posibilitate de apel. Surse apropiate Curții susțin că raportorul deciziei este chiar președintele CCR, Marian Enache. Articolul declarat neconstituțional este art. 3, alin. 2 din legea privind declarațiile de avere și interese, care menționa obligativitatea includerii veniturilor familiei. A fost declarat neconstituțional și art. 12, alin. 6, care prevedea publicarea online, timp de până la 3 ani după încetarea mandatului, a declarațiilor, chiar și în formă anonimizată. Comunicatul oficial al CCR, aici.

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: premier, șef SRI, judecător CCR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător CCR și a șefului SRI

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător la CCR și șefului SRI. În plus, el va trebui să-și aleagă consilierii prezidențiali, dintre care unul, cel pentru securitate națională, este membru al CSAT.  Citește și: După victoria lui Nicușor Dan, Tribunalul Militar reîncepe munca la dosarul 10 august 2018, arată una din victimele violențelor Trei urgențe ale lui Nicușor Dan Ce probleme trebuie să rezolve noul președinte în termen de circa o lună: nominalizarea unui premier, după ce va încerca să negocieze o majoritate care să-l susțină. Cătălin Predoiu este premier interimar de la 6 mai, mandatul său este de 45 de zile, deci până la 20 iunie. În plus, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să demareze reformele necesare pentru a debloca PNRR.  la 9 iunie expiră mandatul la CCR al Liviei Stanciu, numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis, în 2016. Tot la 9 iunie expiră mandatele lui Marian Enache (votat de Parlament, susținut de PSD) și Atilla Varga (votat de Parlament, propus de UDMR). din 3 iulie 2023, când a demisionat Eduard Hellvig, SRI nu mai are director. Președintele propune directorul SRI, dar el trebuie votat de Parlament.  Pe termen lung, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va forța o demisie a șefului SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD.  În același timp, noua coaliție majoritară va trebui să găsească un înlocuitor pentru Renate Weber, al cărei mandat ca Avocat al Poporului a expirat de circa un an. 

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS a furat 1,6 milioane voturi

Ce conține cererea lui George Simion de anulare a alegerilor: acesta susține că STS i-a furat 1,6 mililoane de voturi. El invocă în acest sens sondaje nespecificate, care arătau că el va câștiga cu 56% din voturi. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În plus, ca dovadă a interferenței străine, Simion invocă declarații de susținere în favoarea lui Nicușor Dan. Dar liderul AUR a fost în Italia și s-a întâlnit cu premierul Giorgia Meloni, pentru a a demonstra că aceasta îl susține. Documentul are 16 pagini, fără anexa care ar conține lista celor care l-ar fi susținut, ilegal, pe Nicușor Dan.  Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor Care sunt elementele cele mai importante din plângerea lui Simion către CCR: „Sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan (...) Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan” „Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că «Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste!», făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că «Mai multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit», aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus”. „Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc” „Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor” Inițial, Simion a recunoscut victoria lui Nicușor Dan și l-a felicitat. „Aş vrea să îl felicit pe contra-candidatul meu, Nicuşor Dan. A câştigat alegerile, a fost voinţa poporului român. Vreau să mulţumesc celor 5 mil. români care şi-au pus încrederea în mine”, a spus liderul AUR în noaptea de 19 spre 20 mai. 

Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Simion contestă la CCR alegerile prezidențiale. Invocă turism electoral și amestecul Franței

Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale. Președintele AUR, George Simion, a declarat marți, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că va contesta la Curtea Constituțională rezultatul alegerilor prezidențiale din 18 mai, câștigate de Nicușor Dan. Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale Liderul AUR a susținut că, așa cum Călin Georgescu ar fi fost „scos pe nedrept” din cursa electorală în 2024, și alegerile din mai 2025 ar trebui anulate de CCR pe aceleași temeiuri: Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte „Nu pentru a fi președinte m-am înscris la sfârșitul lunii martie în această competiție, ci pentru a restabili dreptatea.” La cererea publicului Simion a afirmat că decizia de a contesta alegerile vine ca urmare a solicitărilor primite de la susținători în ultimele 24 de ore: „Voi mi-ați cerut, insistent, să ascult de vocea voastră. Vom acționa pe căile legale, și intern, și internațional.” Turism electoral, voturi fictive, ingerințe externe Contestația pe care o va depune AUR se bazează, potrivit liderului partidului, pe „motivele invocate în decizia din 6 decembrie 2024”. Acesta a invocat un buget de 100 de milioane de euro în Republica Moldova pentru „turism electoral”, voturi exprimate de persoane decedate, utilizarea resurselor administrative ale unui alt stat, ingerințe externe, inclusiv din partea Franței și manipularea algoritmilor rețelelor de socializare Simion a solicitat audierea creatorului aplicației Telegram, care ar fi susținut că Guvernul francez a intervenit pentru a limita libertatea de exprimare a opoziției în campania electorală. CCR, obligată să respecte propria jurisprudență George Simion a precizat că AUR va publica modelul contestației, insistând că: „Curtea Constituțională este obligată să țină cont de propria jurisprudență și să fie consecventă în standardul de probațiune.” Totodată, el a cerut retragerea acuzațiilor împotriva lui Călin Georgescu și a lui Bogdan Peșchir, pe care îi consideră victime ale unui sistem politic „ticălos”. De ce l-a felicitat pe Nicușor Dan În final, Simion a explicat gestul de a-l felicita pe contracandidatul său: „Motivul pentru care l-am felicitat pe Nicușor Dan a fost faptul că iubesc România, iubesc poporul român și nu îmi doresc să văd vărsare de sânge în țara noastră.”

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

Puterea uriașă la care aspiră Simion Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor

Puterea uriașă la care aspiră George Simion: viitorul președinte numește premierul - post vacant după demisia lui Marcel Ciolacu - un judecător la CCR (mandatul ei expiră în iunie) și șefii serviciilor secrete. Printr-un concurs de evenimente, viitorul președinte va dispune de un spațiu de manevră uriaș, de care nu a mai dispus nici un șef de stat din 2000 până acum.  Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Puterea uriașă la care aspiră Simion Ce va decide Simion, dacă ajunge președinte, încă din primele zile de mandat: Va desemna viitorul premier, postul fiind vacant. În absența unei coaliții, cu principalul partid parlamentar, PSD, fără lider,  Simion ar avea spațiu de negociere și își poate impune preferatul. El s-a angajat să-l desemneze pe Călin Georgescu în funcția de premier.  Viitorul președinte va numi un judecător la CCR, în locul Liviei Stanciu. Dar expiră și mandatele lui Marian Enache și Atilla Varga, numiți de Senat și Camera Deputaților. Dacă Simion va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta își va impune oamenii în CCR. Practic, Simion ar putea controla o treime din CCR. Funcția de director al SRI este liberă din iulie 2023. Președintele propune șeful SRI, dar numirea trebuie aprobată de Parlament.  Șeful SIE, fostul deputat PSD Gabriel Vlase, este în funcție din iulie 2018. Șeful SIE este numit de Parlament la propunerea președintelui României. Nu există o procedură de demitere, dar, de obicei, noi șefi de stat forțau demisia acestora.  Șeful STS este numit de CSAT, la propunerea președintelui României.  Mandatul Alinei Corbu la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție expiră în septembrie 2025, fără posibilitatea de a fi reînnoit.  În 2026, expiră mandatele șefilor DNA și Parchetului General. Ei sunt propuși de ministrul Justiției, dar președintele României semnează numirile lor.  În plus, președintele României numește, la propunerea MAE, ambasadorii. De obicei, aceștia au un mandat de patru ani și, de exemplu, în iulie 2025 s-ar încheia, teoretic, misiunea ambasadorului în SUA, Andrei Muraru. 

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei Foto: Facebook
Eveniment

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi”, Lăcărmioara Axinte, se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei: ea a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că i-ar fi stabilit o bază de calcul pentru pensie mai mică cu aproximativ 1.000 de lei. Procesul se derulează acum la Tribunalul Botoșani, de unde este Axinte.  Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Ea este cea care a inițiat procesele în masă împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.  Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială de 30.000 lei În ultima ei declarație de avere, depusă înainte de pensionare, Axinte avea un salariu anual de 317.604 lei - net, în anul fiscal 2022. În plus, primea o indemnizație de handicap de 4.500 de lei. În 2022, când s-a pensionat, ea a prezentat Casei de Pensii o adeverință de venit brut, lunar, de 33.511 lei, scrie Monitorul de Botoșani. Pensia ei ar fi trebuit stabilită la nivelul a 80% din 37.650 de lei susține ea, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că baza de calcul este doar 36.507 lei, lunar, brut. Diferența a apărut din faptul că, între data în care Axinte a depus cererea de pensionare și cea la care a fost aprobată, ICCJ a emis un ordin prin care indemnizaţia brută cu sporurile aferente funcţiei de vicepreşedinte de tribunal a fost redusă.  „Practic, pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție a sancționat-o, la aproape doi ani de la ieșirea la pensie, cu reducerea bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru că alte instituții […] au întârziat soluționarea cererii sale de eliberare din funcție”, se arată în plângerea lui Axinte.  Site-ul Hotnews a semnalat prima oară acest proces. 

Anularea deciziei CCR, val de procese (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat Foto: CCR
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră