miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

105 articole
Eveniment

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru

România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile din PNRR, în urma unei noi amânări a Curții Constituționale și a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a criticat dur situația și a vorbit despre o „zi neagră” pentru justiția română și pentru modernizarea țării. Suma pierdută era condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A cincea amânare la CCR și acuzații de blocaj instituțional Ministrul Dragoș Pîslaru a reacționat pe Facebook, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul modificărilor privind pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ”, a transmis acesta, subliniind că este a cincea amânare consecutivă în acest dosar. Potrivit ministrului, în ciuda eforturilor Guvernului și ale premierului Ilie Bolojan pentru a îndeplini condiționalitățile impuse prin PNRR, decizia de amânare a blocat reforma și a dus la pierderea fondurilor europene. Ce înseamnă 231 de milioane de euro pentru România Dragoș Pîslaru a explicat concret impactul sumei pierdute. Cu 231 de milioane de euro, România ar fi putut: cumpăra aproximativ 2.000 de ambulanțe noi; construi 100 de școli; inaugura 50 de kilometri de autostradă. Banii erau nerambursabili și ar fi putut fi investiți în infrastructură, sănătate și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Termen-limită în PNRR: 11 februarie 2026 România are termen până la 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, în caz contrar risca să piardă definitiv cele 231 de milioane de euro din PNRR. Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre condiționalitățile esențiale asumate de România în relația cu Comisia Europeană, pentru deblocarea fondurilor europene. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru 18 februarie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Surse din cadrul CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza o cerere primită din partea instanței supreme privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară legată de proiectul legislativ. Înalta Curte consideră că măsurile propuse de Guvern ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest caz, într-un context tensionat, cu implicații financiare și politice majore.

Pîslaru critică tertipul concediului paternal (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

ICCJ admite recursul fraților Mocanu (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Justiție

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, un prim succes la Înalta Curte pentru a scăpa de închisoare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis marţi, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de manelistul Dani Mocanu şi de fratele său, Ionuţ Nando Mocanu. Este vorba despre o cale extraordinară de atac prin care cei doi încearcă să obţină anularea condamnărilor primite pentru tentativă de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Ce înseamnă admiterea „în principiu” a recursului Admiterea în principiu a recursului în casaţie reprezintă doar un filtru procedural, prin care instanţa verifică dacă cererea îndeplineşte condiţiile legale. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Judecarea pe fond a recursului urmează să aibă loc în luna martie. Instanţa supremă a stabilit ca dosarul să fie analizat de completul nr. 5, termenul de judecată fiind fixat pentru 17 martie 2026, în şedinţă publică, cu citarea inculpaţilor şi a părţilor civile. Decizia instanţei: ce cereri au fost admise şi care au fost respinse Potrivit deciziei Înaltei Curţi, cererile de recurs în casaţie formulate de cei doi inculpaţi au fost admise în principiu, în timp ce recursul depus de părţile civile a fost respins ca inadmisibil. Cererea vizează decizia penală pronunţată în noiembrie 2025 de Curtea de Apel Braşov, prin care fraţii Mocanu au fost condamnaţi definitiv. Pedepsele primite de fraţii Mocanu În noiembrie 2025, instanţa de apel a decis condamnarea lui Dani Mocanu la 4 ani de închisoare, iar fratele său, Ionuţ Nando Mocanu, a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare. Sentinţele au fost pronunţate pentru fapte comise în anul 2022, încadrate juridic ca tentativă de omor şi tulburarea ordinii publice. Fugă din România şi localizare în Italia După pronunţarea condamnărilor, fraţii Mocanu au părăsit România, fiind ulterior localizaţi pe teritoriul Italiei. Autorităţile române încearcă în prezent să îi aducă în ţară pentru punerea în executare a pedepselor. Agresiunea din Piteşti care a dus la condamnări Cei doi sunt acuzaţi că, în noaptea de 18 spre 19 august 2022, au agresat un bărbat într-o benzinărie din municipiul Piteşti, lovindu-l cu o rangă. Incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, iar poliţiştii au intervenit la faţa locului. Agresiunea a stat la baza dosarului penal care a dus, trei ani mai târziu, la condamnările definitive contestate acum prin recurs în casaţie.

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Foto: Inquam/Adel al-Haddad
Justiție

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal: judecătorii au apreciat că procurorii nu au putut proba că averea impresionantă a fostului edil PSD provinde din infracțiuni, arată Buletin de București.  Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat această soluție este alcătuit din judecătoarele Valerica Voica, Ioana Delia Lucaci, Luminița Criștiu-Ninu, Isabel Tocan și Simona Cristina Crăciunoiu, arată G4Media.  Tudorache a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, dar a fost achitat pentru acuzația de spălare de bani.  Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Judecătorii au acceptat acuzația DNA că fostul primar a primit mită aproape 57.000 de lei (11.000 de euro). În consecință, de la Tudorache s-a confiscat doar această sumă și a fost obligat să plătească  cheltuielile de judecată de 52.000 de lei. Însă el a rămas cu o avere uriașă.  Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache a deschis conturi pe numele soției și menajerei și a cumpărat pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro. DNA îl acuza de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.).  Însă judecătorii au decis că procurorii nu pot dovedi că sumele cheltuite de Tudorache şi soţia lui şi pe care nu le pot justifica din veniturile legale provin din infracţiuni. Judecătorii au arătat şi că procurorii ar fi putut cere confiscarea extinsă în cadrul acuzaţiei de complicitate la trafic de influenţă, explică Buletin de București. Astfel s-ar fi putut prezuma rezonabil că banii pe care fostul primar şi soţia lui nu îi pot justifica provin din infracţiuni de corupţie din moment ce s-a dovedit că a primit mită într-o situaţie concretă. Însă procurorii au cerut confiscarea extinsă doar în apel când era deja prea târziu pentru că măsura nu ar fi putut fi dezbătută în dublu grad de jurisdicţie sau două cicluri procesuale, fond şi apel.  

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea: „Marele Inchizitor”

O fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, Andrea Chiș, o desființează pe Lia Savonea, președintele ICCJ: „Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac”, a scris Chiș pe Facebook.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor În postare, Chiș se referă la linșajul împotriva judecătoarei Grațiela Milu, atacată într-o ședință a secției de judecători a CSM de majoritatea colegilor ei, dar și de Savonea însăși.  Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea „După celebra conferință de la Curtea de Apel București, în ședința de ieri a Secției pentru judecători a CSM, am asistat la o altă punere în scenă, de data aceasta a unui interogatoriu, prestabilit se pare, de majoritatea absolută a judecătorilor din secție (9 din 10). Spun asta pentru că, în afara colegei noastre Grațiela Milu, subiect central al ședinței, restul membrilor secției nu au părut uimiți de propunerea președintelui CSM, ci i-au venit cu mare plăcere în întâmpinare. Cineva care vorbește despre probleme sistemice ale justiției este ETICHETAT de colegii din Secția pentru judecători spunându-se că vorbește despre jumătăți de adevăr. ADEVĂRUL este că sunt confundate intenționat problemele sistemice cu cele punctuale, acuzându-se că se vorbește despre ceva și nu se vorbește despre altceva, instrument tipic de manipulare. Manipulatorul îl acuză pe celălalt de manipulare. Cei care au atacat-o pe colega noastră sunt, în realitate, cei care spun jumătăți de adevăr, evidențiind situațiile de excepție în care delegarea se justifică, la instanțe mici, cu 1,2,3 judecători, unii fără vechime (dar și aici datorită transferurilor aprobate de Secție), și ignorând în totalitate adevăratele probleme, faptul că majoritatea delegărilor, mai ales la instanțe mari, unde poți alege din zeci, uneori chiar sute de judecători (cum ar fi TMB sau CAB), nu se justifică deloc sau nu se justifică așa cum au fost făcute (cu aducerea unor judecători detașați anterior în CSM sau a unor judecători de la alte instanțe), aceste instanțe nefiind în situațiile de excepție avute în vedere de legiuitor. S-a invocat CONTEXTUL, sugerându-se, deloc subtil, că doamna judecător Milu s-a făcut „vocea ecoului conjuncturii” de nemulțumire din societate. Se ignoră intenționat, din nou, cine a provocat acest context, cine este sursa nemulțumirilor din societate, soluțiile din dosarele (nu doar) penale care au provocat revoltă, mișcări nejustificate ale judecătorilor din completuri care au dus la aceste soluții. Niciun documentar, nicio ieșire publică nu ar fi provocat reacțiile de pe care le-am văzut din partea societății dacă cei care conduc justiția și-ar fi făcut treaba de a-i proteja independența în loc să o aservească din interior. Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru refuzul dialogului nu doar cu colega sa, ci și cu executivul privind pensiile judecătorilor, uitând sau ignorând că reprezentarea puterii judecătorești vine cu obligații de comunicare loială cu celelalte puteri. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru o expertiză controversată trimisă către CCR, care decredibilizează și mai mult puterea judecătorească, sistemul judiciar și instanța pe care o conduce”, a scris Chiș, citată de Clujust.  Președintele ÎCCJ nu este salvatorul drepturilor judecătorilor, ci groparul unora, prin felul în care a contribuit și contribuie în continuare, inclusiv ca membru CSM, la modul de administrare a sistemului judiciar. CONTEXTUL de acum, creat de cei care conduc sistemul judiciar, fără să înțeleagă și să își asume limitele puterii lor, ci, dimpotrivă, depășindu-le, duce, spre tragedia majorității din Secția pentru judecători, la cea mai clară exprimare a ADEVĂRULUI, oricâte ETICHETE ar încerca domniile lor să folosească pentru a-l acoperi.”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Foto: Facebook Catalina Grama/Jojo
Eveniment

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare, de te apucă pandalia, nu-ți fă griji căci...Suntă Lia!”, a recitat Toni Grecu, pe scena Sălii Mari a Palatului, spre bucuria publicului. Piesa a fost construită astfel încât sala strige după fiecare strofă a scenetei: „Sună Lia!”. Actrița Cătălina Grama, Jojo, a interpretat-o pe Savonea.  Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Filmare a fost postată pe Facebook de fostul judecător Cristi Danileț. Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Sceneta pornește de la un moment bine cunoscut de la Curtea de Apel București, când șefele aceseti instanțe s-au oprit în plină conferință de presă pentru că Lia Savonea le sunase pentru a le da indicații despre cum să răspundă întrebărilor jurnaliștilor referitoare la Cătălin Predoiu. Ele nu și-au dat sema că microfoanele înregistrează dialogul purtat în șoaptă.  Ce a recitat Toni Grecu (în dialog cu sala, dar lipsesc primele cuvinte): „...Și ăștia te-au priponit/ Se rezolvă tragedia Numai dacă...Suntă Lia! Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare/ De te apucă pandalia Nu-ți fă griji căci...Suntă Lia! Minunat! Tu vrei amânări cu anii/ Ca să nu-ți ia statul banii.Îți zic eu care-i magia. Spune-le că...Suntă Lia! Dacă ai o condamnare și-ți dorești o anulare/ Știi care e șmecheria.  Scapi doar dacă... Suntă Lia! V-aș mai spune multe cazuri/ Dar nu vreau să am necazuri.Termin aici poezia, pentru că mă...Sună Lia!”. 

Diversiunea Savonea demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Foto: ICCJ
Eveniment

Diversiunea Savonea, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia

Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că, dacă varianta Guvernului, va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Curtea Constituțională a fost blocată sistematic de judecătorii PSD, așa că, teoretic, va lua o decizie privind pensiile speciale ale magistraților pe 16 ianuarie.  Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia ICCJ se plânge că guvernul Bolojan vrea să confiște pensiile speciale ale magistraților. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

ÎCCJ elimină probele DGA din dosare (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Înalta Curte a mai găsit o cale să distrugă dosare: elimină probele obținute de ofițerii DGA

Curtea Supremă a desființat o parte importantă din dosarul DNA care îl viza pe directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Ofițerii DGA, probe doar în cazul angajaților MAI Magistrații Curții de Apel au anulat mai multe acte din rechizitoriul întocmit de procurori în urmă cu doi ani, pe baza unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptate în iunie anul acesta. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Apărarea unuia dintre inculpați a invocat decizia ÎCCJ din 16 iunie, care stabilește că polițiștii judiciari ai Direcției Generale Anticorupție pot efectua acte de cercetare penală dispuse de procuror doar în dosarele ce privesc infracțiuni comise de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. În acest caz, perchezițiile informatice asupra telefoanelor celor trei inculpați au fost realizate de polițiști DGA, deși niciunul dintre inculpați nu era angajat MAI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea: nici un judecător ÎCCJ nu se află printre ei. Lista cu 691 de semnatari a fost publicată de procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care s-a ocupat de dosarul Teldrum. Este posibil ca numărul semnatarilor să fi crescut între timp. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Ce arată lista de semnatari: nici un judecător de la ÎCCJ, unde Lia Savonea este președinte, nu a a vut curaj să semneze nici un magistrat de la Inspecția Judiciară, instituție condusă de o aliată a Liei Savonea, Roxana Petcu, nu a semnat nici un magistrat de la CSM nu a semnat prima pe listă: Laura Codruța Kovesi dintre cei 691, peste 70 sunt magistrați pensionari, inclusiv de la ÎCCJ de la controversata Curte de Apel București, unde lucrează 243 de judecători, doar 14 judecători în activitate. Raluca Moroșanu nu semnase până vineri după-amiaza. de la DNA au semnat 21 de procurori aflați în activitate de la DIICOT sunt 79 de semnatari „Subsemnații, judecători și procurori, Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.   Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.   Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.   Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea de protest a acestor magistrați. 

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion Foto: ICCJ
Justiție

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion

Lia Savonea a avut, azi, o tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, încercând să le desființeze și să le reorgenizeze, acuză fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR). Însă el arată că, după postarea sa, în care prezenta acest plan al șefei ÎCCJ, o decizie a fost amânată pe săptămâna viitoare.  Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion „Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției. În ciuda protestelor și a opoziției exprimate de unii magistrați, toate completele secției penale au fost desființate și reorganizate, inclusiv cele două complete care rămăseseră necontrolate până acum de Lia Savonea. Membrii acestora vor fi înlocuiți cu judecători nou-veniți de la alte secții.   Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră.   În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională.   Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională.   LATER EDIT: În urma scandalului provocat de această propunere, a fost amânată decizia, urmând a fi luată o decizie săptămâna viitoare”, a scris Stelian Ion, pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră