marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

îccj

118 articole
Eveniment

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră

Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu există o biografie oficială a președintelui instituției, Lia Savonea. Pe site apare doar poza ei și informația că a fost numită pentru trei ani în fruntea ÎCCJ. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Un CV cu date incomplete apare pe site-ul rețelei președinților de instanțe supreme din EU, network-presidents.eu.  ICCJ nu ne arată cine conduce instituția Dar o biografie oficială, asumată de ea, este de negăsit pe internet. O căutare pe site-ul CSM a numelui „Savonea” oferă rezultate doar din comunicate de presă. Legal, ea trebuia să depună un dosar care să includă CV-ul când a fost promovată la conducerea Curții de Apel București, la ICCJ și, din 2025, la președinția ICCJ. Dar aceste documente, probabil in format PDF-uri scanate, sunt de negăsit și este posibil să fi fost anonimizate sub pretextul conformării la GDPR.  Datele publice arată că sunt multe necunoscute în biografia lui Savonea: S-a născut în 1969 și a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1996, la 27 de ani. Nu se știe în ce an a intrat la facultate și dacă a urmat studiile la Universitatea București sau doar dat a dat examenul de licență.  Ar avea un doctorat la o universitate privată, Nicolae Titulescu. Nu se știe anul în care a luat doctoratul, titlul exact al lucrării, numele îndrumătorului. În mod straniu, nimeni nu pare să fi verificat acest doctorat, dacă a fost sau nu plagiat. UPDATE: pe site-ul universității Titulescu nu apare nici un rezumat al vreunui doctorat al lui Savonea, este posibil ca ea să nu-l fi finalizat.  În 1996, Savonea ajunge la Judecătoria Sectorului 6, iar după doar cinci ani este președintele instanței. De aici, cariera ei a decolat și este publică. Totuși, sunt câteva elemente care ajută la o înțelegere mai bună a evoluției Liei Savonea: în 2011 are prima tentativă de a ajunge la ICCJ, își depune dosarul și, potrivit presei, a fost respinsă pe motve de integritate. în 2015, dorea din nou la ICCJ, dar a renunțat. A rămas președinta Curții de Apel București.  Lista deciziilor controversate este uriașă: A fost acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea.  În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Tot Rise Project: „10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea – la acel moment președinta instituției – emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar. Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale”. DeFapt.ro: „La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro.  Ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. A făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. Azi, Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, din motive de integritate. 

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră
Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează
Justiție

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează

Judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, s-a înscris la concursul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde președinte este Lia Savonea. Ea vrea să ajungă la Secția de contencios administrativ și fiscal. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” CSM a constat îndeplinite condițiile de participare la concurs pentru 19 judecători, care vor concura pentru cinci posturi. Gruparea Savonea din ICCJ se va consolida În august 2019, Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru funcţia de ministru al justiţiei, şi-a prezentat astăzi demisia din magistratură pentru a putea face parte din Executiv.  Președintele Klaus Iohannis a respins însă propunerea, iar în septembrie 2019 secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în ședința de marți cererea Danei Gîrbovan de retragere a demisiei din magistratură. Votul a fost 8-1 pentru acceptarea cererii. În decembrie 2025, Gîrbovan a atacat dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arăta într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Candidează la un loc la Secția penală și Liana Arsene, de la Curtea de Apel București. În decembrie 2025, în timpul unei conferințe de presă, Arsene a preluat un mesaj transmis de Lia Savonea în care îl apăra pe ministrul Cătălin Predoiu. Mesajul i-a fost transmis de colega ei Ionela Tudor, care a plecat din conferința de presă ca să discute cu Savonea.  CV-ul foarte modest al lui Arsene Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, a studiat la facultatea de drept din Craiova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe, a arătat de Defapt.ro în decembrie 2025. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022.   

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă
Eveniment

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă

Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat-o, ieri, pe fosta șefă de post de poliție din Bârsana, Maramureș, Silvia Pop. Ea a fost condamnată ințial de Curtea de Apel Cluj la 49 de luni de închisoare. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Silvia Pop era acuzată că a sustras 4.002 pachete de țigări de contrabandă aflate în custodia poliției și le-a înlocuit cu rumeguș. Avocații celor acuzați au susținut însă că nu inculpații au sustras țigările și că acestea nu proveneau din contrabandă. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în casație ale tuturor inclupaților din acest dosar - inclusiv soțul Silviei Pop - și i-a achitat pe acuzația principală de contrabandă având limite de la 5 la 15 ani și care a dus la pedeapsa cu executare, astfel că vor fi puși în libertate, iar cauza va fi rejudecată la Curtea de Apel. Prin decizia pronunțată în 9 iulie 2026, Înalta Curte a stabilit că fapta de contrabandă, în forma reținută în rechizitoriu, nu întrunește condițiile prevăzute de lege și a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru această infracțiune, în baza articolului 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care prevede că fapta nu este prevăzută de legea penală în forma reținută de acuzare. Curtea lui Savonea o scoate din pușcărie “Înlătură reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. a) din Codul penal (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună). Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza Deciziei penale nr. 374/A din 23 februarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților Pop Silvia, Rednic Lorinț, Rus Alexandra Lăcrămioara și Rus Lorinț, dacă nu sunt arestați sau reținuți în altă cauză“, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.  În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a reținut că în seara zilei de 4 decembrie 2022, inculpata – agent de poliție și gestionar de fapt al bunurilor – s-a deplasat la post împreună cu concubinul și ceilalți doi inculpați. Aceștia ar fi transferat cartușele în apartamentul de serviciu de la etaj, unde, timp de aproximativ șase ore, au înlocuit țigările din 4.002 pachete cu rumeguș adus în saci menajeri. “Curtea constată că gravitatea faptelor imputate inculpaţilor este una ridicată, aceştia dând dovadă de o periculozitate sporită şi de o indiferenţă reprobabilă faţă de consecinţele faptelor comise. Prin prisma calităţii deţinute de inculpata Pop Silvia la momentul comiterii faptelor, gravitatea faptelor imputate acesteia este una mai ridicată în comparaţie cu cea a celorlalţi inculpaţi, cu atât mai mult cu cât a acţionat în calitate de autor al infracţiunilor de delapidare şi de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri, în timp ce în sarcina celorlalţi inculpaţi s-a reţinut complicitatea la aceste infracţiuni. Aceste fapte au fost comise pe timp de noapte, prin modul în care au acţionat fiind evident că aceştia au urmărit să nu fie surprinşi de alte persoane în timpul activităţilor pe care le-a implicat sustragerea ţigaretelor din imobilul în care se afla sediul postului de poliţie, după ce inculpata le-a mutat în apartamentul de serviciu care se afla la etajul clădirii“, mai arăta Curtea de Apel. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Schimbare neașteptată în selecția pentru ÎCCJ: candidata din Iași a renunțat la competiție
Eveniment

Schimbare neașteptată în selecția pentru ÎCCJ: candidata din Iași a renunțat la competiție

Iașiul nu va avea un reprezentant în cadrul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce judecătoarea Diana Micu-Cheptene și-a retras candidatura pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Judecătoarea a renunțat la candidatura ÎCCJ Magistratul Curții de Apel Iași se afla printre cei șapte candidați înscriși în procedura de selecție demarată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea a trei funcții la Secția Penală a instanței supreme. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni În urmă cu câteva luni, vicepreședintele Curții de Apel Iași declara că vede accederea la ÎCCJ drept un vârf al carierei profesionale, deși îndeplinea deja condițiile legale de pensionare. Diana Micu-Cheptene nu a explicat motivele retragerii, invocând doar „motive personale”, însă decizia vine într-un context tensionat, marcat de controverse privind hotărâri recente ale ÎCCJ și de dispute între instanța supremă, CSM și reprezentanți ai societății civile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar
Politică

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar

Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate După sentință, Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind faptul că s-a aflat în conflict de interese, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcţie aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției" întocmită chiar de CSM”, a comentat, pe Facebook, primarul Timișoarei.  Fritz spune că rămâne primar „Sancţiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală şi nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timişoarei, cum a fost fals speculată în presă”, a precizat USR, joi seară, într-un comunicat de presă. Conform USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentinţa ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.    „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deşi complet inutilă şi fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ şi care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicat.   „Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinţii primarului Daniel Băluţă chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veştea care, în calitate de primar, a aprobat construcţii pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului. În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcţia de primar al Timişoarei”, se mai arată în comunicat.    Potrivit USR, sancţiunea vine într-un context „care ridică semne de întrebare asupra imparţialităţii ei, după ani în care USR a susţinut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistraţi, şi după poziţionări politice care au afectat interesele sistemului politic tradiţional”.   „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidenţe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivaţia şi momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz, citat în comunicat.

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel
Eveniment

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: se vor aplica penalități de 1% pe zi până când Guvernul pune la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor restanțe, a decis Curtea de Apel. Sentința nu este însă definitivă. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători Cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pe 30 martie şi soluţionată marţi de judecătoarea Ramona Buşu la primul termen al procesului, în condiţiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani. Însă, dincolo de faptul că această instanță dă dreptate ÎCCJ, șocantă este sancțiunea aplicată Guvernului dacă nu plătește urgent: practic vorbim de o dobândă penalizatoare de 365% pe an. Totuși, Lia Savonea ceruse 2% pe zi, adică 730% pe an.  Ce arată minuta sentinței judecătoarei CAB Ramona Bușu (dosar 1844/2/2026): „Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”. 

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament
Politică

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament

Premierul Ilie Bolojan arată că Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament, aceasta fiind instituția care a modificat propunerea Guvernului și a decis ca banii destinați salariilor restante ale judecătorilor să fie distribuiți către proiecte de asistență socială. „Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune”, a spus Bolojan. Citește și: Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia” Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament Reacția sa, la Digi 24, vine după ce, azi, ÎCCJ a dat Guvernul și ministerul de Finanțe în judecată, cerând plata integrală a salariilor restante care, potrivit unor decizii judecătorești, trebuie plătite până la final de 2026. ÎCCJ cere „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”. Dar legea bugetului de stat este adoptată de Parlament.  „Guvernul a promovat un buget. Acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentița care va fi dată, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu guvernul a definitivat proiectul de buget, ci Parlamentul. Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune. Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament. Nu guvernul este responsbil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate ca, atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate sume care vin istoric din spate, personal, din punct de vedere moral, ai dreptul să te gândești la eșalonări”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri G4Media. 

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”
Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție
Justiție

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție
Eveniment

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) are un contract de 2.700 de lei pe lună cu Agerpres, pentru acest serviciu. Agerpres oferă, printre altele: „Servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute”.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În februarie, Savonea lansa amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat, despre ancheta Recorder, că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie Și alte instituții, precum CCR, DIICOT sau ministerul Justiției, au contracte cu Agerpres pentru monitorizarea presei, dar la sume mai mici și fără „servicii de alertă”.  Nu este clar de ce Înalta Curte de Casație și Justiție are nevoie de o monitorizare atât de amplă a presei și a rețelelor sociale, inclusiv alerte. Contractul a fost încheiat prin achiziție directă.  Ce oferă Agerpres: „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv” „AGERPRES va furniza servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute. Se transmit alerte pentru ştirile/materialele de interes, transmise la TV - AGERPRES va furniza alerte automate prin e-mail sau SMS ori de căte ori în mediul online apar cuvintele cheie indicate de dumneavoastră” „Monitorizarea emisiunilor radio-TV cu apariţie periodică va conţine atât captura, cât şi transcriptul materialului jurnalistic”. Curtea Constituțională plătește doar 1.950 de lei pe lună pentru servicii de monitorizare a presei, tot de către Agerpres. Și CCR are servicii de alertare prin e-mail și SMS, dar din datele publicate pe platforma sicap.ai, nu există condiția ca timpul de alertare să fie de maximum două minute. „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv”, este oferta Agerpres către CCR. 

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru
Eveniment

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru

România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile din PNRR, în urma unei noi amânări a Curții Constituționale și a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a criticat dur situația și a vorbit despre o „zi neagră” pentru justiția română și pentru modernizarea țării. Suma pierdută era condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A cincea amânare la CCR și acuzații de blocaj instituțional Ministrul Dragoș Pîslaru a reacționat pe Facebook, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul modificărilor privind pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ”, a transmis acesta, subliniind că este a cincea amânare consecutivă în acest dosar. Potrivit ministrului, în ciuda eforturilor Guvernului și ale premierului Ilie Bolojan pentru a îndeplini condiționalitățile impuse prin PNRR, decizia de amânare a blocat reforma și a dus la pierderea fondurilor europene. Ce înseamnă 231 de milioane de euro pentru România Dragoș Pîslaru a explicat concret impactul sumei pierdute. Cu 231 de milioane de euro, România ar fi putut: cumpăra aproximativ 2.000 de ambulanțe noi; construi 100 de școli; inaugura 50 de kilometri de autostradă. Banii erau nerambursabili și ar fi putut fi investiți în infrastructură, sănătate și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Termen-limită în PNRR: 11 februarie 2026 România are termen până la 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, în caz contrar risca să piardă definitiv cele 231 de milioane de euro din PNRR. Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre condiționalitățile esențiale asumate de România în relația cu Comisia Europeană, pentru deblocarea fondurilor europene. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru 18 februarie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Surse din cadrul CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza o cerere primită din partea instanței supreme privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară legată de proiectul legislativ. Înalta Curte consideră că măsurile propuse de Guvern ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest caz, într-un context tensionat, cu implicații financiare și politice majore.

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI și contestă la ÎCCJ decizia care îi vizează mandatul: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”
Politică

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI și contestă la ÎCCJ decizia care îi vizează mandatul: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră