sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

îccj

124 articole
Justiție

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de violuri, scos din celulă de doi judecători foarte controversați

Adrian Glugă și Alin-Sorin Nicolescu sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care, pe 3 noiembrie 2026, au înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Ionuț Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. ÎCCJ a confirmat componența completului pentru Ziarul de Iași. 19 zile de arest la domiciliu Fost cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Toader este cercetat pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, în urma acuzațiilor formulate de mai multe foste studente. Curtea de Apel Iași dispusese arestarea preventivă pe 24 octombrie. Judecătorii ÎCCJ au admis contestația lui Toader și au stabilit 19 zile de arest la domiciliu, între 3 și 21 noiembrie inclusiv. Inculpatul are interdicția de a contacta persoanele vătămate și martorii, potrivit minutei hotărârii. Adrian Glugă, de la DIICOT Craiova, la Înalta Curte Adrian Glugă a intrat în magistratură ca procuror în 1998. În 2009 a preluat conducerea DIICOT Craiova, iar în 2022 a devenit președintele Curții de Apel Craiova. În 2024 a promovat la Secția penală a ÎCCJ. Potrivit RISE Project, un martor protejat a susținut că Glugă ar fi avut legături cu membri ai grupării „Frăția” din Craiova. Fostul procuror Marin Rogoveanu a transmis presei documentul care conținea declarația. Glugă l-a dat în judecată pentru atingerea adusă reputației. În 2023, Tribunalul Alba l-a obligat pe Rogoveanu să îi plătească echivalentul a 8.000 de euro. Alin-Sorin Nicolescu și achitările din dosarul Gheorghe Ursu Nicolescu a intrat în magistratură în 1998 și a promovat la ÎCCJ în 2019. În iulie 2023, a făcut parte din completul care i-a achitat definitiv pe foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș în dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu. Istorici ai represiunii comuniste au criticat motivarea, considerând că judecătorii au minimalizat rolul Securității. Citește și: Radu Budeanu consideră că i-am prejudiciat reputația când am scris că urma să fie nașul lui Ciolacu și ne cere să ștergem articolul În același an, după un conflict cu ofițerul anticorupție Gheorghe Ciorîia la un examen universitar, Nicolescu a discutat cu șeful Direcției Generale Anticorupție. Magistratul a declarat că discuția fusese informală. Ofițerul a spus că superiorii i-au cerut să prezinte scuze. DGA a precizat că ofițerul nu a fost sancționat, iar Inspecția Judiciară a clasat sesizarea. Glugă și Nicolescu au judecat dosarul „CET Govora”. În februarie 2026, completul a anulat condamnarea fostului ministru Dan Șova ca urmare a prescrierii răspunderii penale și a menținut confiscarea a 100.000 de euro.

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de violuri, scos din celulă de doi judecători foarte controversați
Un absolvent de teologie, cu studii de Drept la o universitate privată, căsătorit cu o deputată PSD, viitor șef al SGG - surse presă
Politică

Un absolvent de teologie, cu studii de Drept la o universitate privată, căsătorit cu o deputată PSD, viitor șef al SGG - surse presă

Viitorul șef al Secretariatului General al Guvernului (SGG) va fi Gabriel Ciprian Ene, soțul deputatei PSD Gabriela Corina Ene, anunță G4Media, care citează surse politice. Cu puțin timp înainte, un site apropiat PSD afirmase că viitorul secretar general al Guvernului va fi un magistrat, iar Ene este magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: BREAKING Prima ordonanță de urgență a guvernului Luca Niculescu îi dă penalului Neacșu controlul Guvernului Secretariatul General al Guvernului are un buget total de 2,825 miliarde de lei - credite de angajament - și 2,676 miliarde de lei - credite bugetare. Instituția are circa 3.500 de angajați și coordonează Transgaz, Transelectrica și regia protocolului de stat, RAAPPS. Teolog, arbitru de fotbal, specialist în agricultură și absolvent de drept Viitorul secretar general al Guvernului este din Buzău și a urmat în paralel, la zi, două universități: 2005 – 2009 cursurile de zi ale FACULTAŢII DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ,,Patriarhul Justinian” din cadrul UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI 2005 - 2009 cursurile de zi ale FACULTĂŢII DE DREPT din cadrul UNIVERSITĂŢII NICOLAE TITULESCU, BUCUREŞTI Aceste date apar în propriul CV. Înainte de facultate, din 2000 în 2005 a studiat la „SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ,,Kesarie Episcopul”, BUZĂU”. Ene a urmat ulterior studii extrem de diverse: cursuri de management al exploatatiei agricole, in cadrul Centrului de formare in domeniul Agricol al SC WIN WIN SRL, EforieSud - 2011 cursurile modului psiho-pedagogic, Nivel I, organizat de Univ. Dunărea de Jos, Galaţi - 2010  2010 - cursurile de formare ca mediator din cadrul Asociaţiei Centrul de Mediere Craiova; În 2003, când era la seminarul teologic, a urmat chiar și cursurile de formare arbitru de fotbal, organizate de A.J.F. Buzău, din cadrul F.R.F.  Din 2017, este magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal. Între 2012 și 2013 era consilier local și președinte al Organizație Municipale PDL Buzău. Din 2014 în 2015 a fost prim-vicepreședinte al Organizației Municipale PNL Buzău.  Soția sa a fost deputat în comuna Căbănești din Bihor, din 2020 în 2024, iar acum este deputat.  Prima ordonanță de urgență emisă de guvernul Luca Niculescu, marți seara, îi dă vicepremierului Marian Neacșu o putere uriașă: acesta va coordona „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”. Mai mult, deși Neacșu dispune de un aparat propriu în calitatea de ministru de Interne, prin OUG 40/2026 - emisă fără nici un fel de dezbatere publică sau transparență - ca vicepremier va mai avea în subordine un consilier de stat și 2 secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului. Fiecare din aceștia va avea propriul cabinet cu angajați. OUG 40/2026 mai oprevede că: „Pentru activitatea desfășurată în calitate de viceprim-ministru, acesta dispune de un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce”.  Ordonanța nu are notă de fundamentare și nu explică ce cheltuieli va avea cabinetul vicepremierului.

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan
Politică

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan

Sumele restante pe care statul le are de plătit pentru salariile magistraților reprezintă aproape 0,6% din PIB, a arătat premierul Ilie Bolojan, la postul B1 TV.  Ele sunt echivalente cu „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru cei 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public”. PIB-ul estimat pe 2026 este de circa 410 miliarde de euro.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port România are circa 6.700 de judecători. Numărul procurorilor este estimat la 2.300-2.600. Magistrații vor încasa „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public” Într-un interviu la postul B1 TV, Bolojan a arătat că sumele care trebuie plătite de urgență magistraților - după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a dat statul în judecată și a câștigat definitiv la ICCJ - sunt mult mai mari decât se afirmase inițial.  „Aici e un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune, să generezi mii de procese, peste 20.000 de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanţe care, într-o formă directă sau indirectă, au şi ele astfel de procese în alte instanţe şi unde, în mod evident, există o direcţie de a fi câştigate. Gândiţi-vă că nu e vorba doar de această sumă. Din datele care au fost prezentate de Ministerul de Finanţe la şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta, e vorba de o sumă în care aceste drepturi se ridică la aproximativ 10 miliarde, unde încă nu s-au declanşat procese executorii pentru ele, dar sunt sentinţele date şi penalităţile de întârziere solicitate sunt de două miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.  El a susținut că această situația ar fi putut fi clarificată de legea salarizării bugetarilor. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că ţara asta nu are aceşti bani, pur şi simplu. Aceasta e realitatea! Acest guvern pe care eu azi îl conduc nu are posibilitatea legală să facă rectificări de buget. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare să facem mutări pe tema asta. Prin urmare, orice penalitate care se încasează nu este în culpa Guvernului, că nu putem să facem acest lucru. Viitorul guvern va fi în situaţia, pe de o parte, să eşaloneze aceste datorii şi să adopte cât mai repede legea salarizării unitare, pentru că, dacă s-ar fi adoptat în august, în afară de faptul că nu am fi pierdut aceşti bani, cei 770 de milioane de euro pe care i-am pierdut pentru că nu am respectat un angajament luat prin mecanismul de absorbţie a fondurilor europene, s-ar fi oprit şi acest tip de procese, pentru că legea de salarizare stabilea noile grile”, a explicat premierul interimar.  Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești: penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, „aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”. 

Circa 400.000 din cei 1,26 milioane bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari - date ICCJ. Cadrele MAI, printre cele mai ofensive
Eveniment

Circa 400.000 din cei 1,26 milioane bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari - date ICCJ. Cadrele MAI, printre cele mai ofensive

Nu mai puțin de 402.296 persoane din sectorul public au dat statul în judecată pentru a cere salarii mai mari, arată datele publicate azi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Aceste date nu prezintă și suma solicitată. Citește și: Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților ÎCCJ incearcă să arate astfel că „toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale”, nu doar magistrații. De altfel, din 402.296 de bugetari care s-au adresat instanțelor, doar 6.817 sunt magistrați. Polițiștii, ofensivi pentru salarii mai mari, angajații MApN, mult mai reținuți Cei mai numeroși petenți sunt: 171.190 - cadre didactice 45.367 - „informaticieni, grefieri, alte categorii personal din justiție” 30.919 - cadre M.A.I. (politie, jandarmerie ISU)  24.982 - finanțe publice, ANAF, vamă  24.171 - personal medical și sanitar   Deși în ministerul Apărării lucrează peste 76.000 de persoane, doar 2.653 angajai MApN s-au adresat instanțelor pentru salarii mai mari.  Sunt însă 1.728 de procese intentate de ceea ce ICCJ definește „media publică”. Statistica ICCJ arată că problematicile litigioase sunt: „Egalizare la nivel/discriminare, majorări și indexări neacordate, încadrare/reîncadrare pe grad, clasă, gradație; alte drepturi salariale; alte sporuri (noapte, ecran, dirigenție) salarii restante, drepturi din hotărâri anterioare, spor pentru condiții de muncă, ore suplimentare, gărzi, indemnizații de concediu etc”.  Care este stadiul proceselor: total: 402.296 câștigate definitiv: 159.119 câștigate în primă instanță: 179.174 în curs de soluționare: 63.933 „Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor. În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale”, a comentat ICCJ.  În document se mai arată că Guvernul și-a generat singur probleme, reuzând să plătească la timp: „3. Cuantumul datoriilor este generat de conduita nelegală și irațională economic a Guvernului • Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei.   • O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public.   • Conduita irațională economic a Guvernului a condus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de 7,4 % dobânda medie a datoriei publice.   • Trebuie menționat că din sumele vehiculate, diferențele salariale (fără penalități și accesoriile generate de conduita guvernului) adică din drepturile neplătite la timp, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii”.  Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ.

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților
Economie

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților

Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ. Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret ICCJ câștigă la ICCJ impotriva contribuabililor români Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești. Curtea de Apel a stabilit în mai 2026 - iar ÎCCJ a respins recursurile la această sentință - că: „Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.   La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Azi, ICCJ, condusă de Lia Savonea, a emis un comunicat triumfător în care arăta că sunt nu mai puțin de 400.000 de procese intentate de bugetari pentru a-și mări salariile.  „În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale. Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților însemnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești. (...) Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, arată Înalta Curte. 

Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins azi sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ
Politică

Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins azi sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ

Decizia de azi a Curții Constituționale prefigurează pierderea, de către Guvernul României, a procesului deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) care a cerut plata imediată a restanțelor salariale către magistrați. Guvernul a pierdut deja în prima instanță, la Curtea de Apel București, iar acum decizia finală trebuie luată la ÎCCJ. Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat. Deși în presă se vehiculează că suma pe care Guvernul va trebuie să o plătească este de cinci miliarde de lei, în realitate este mult mai mare. Penalitățile, chiar dacă se reduc la jumătate, vor îngropa bugetul Iată ce arăta ministerul de Finanțe într-un răspuns la o interpelare: „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”. Datele sunt din 10 iunie, probabil că între timp suma a mai crescut.  În plus, Curtea de Apel, în decizia din 5 mai, defavorabilă Guvernului, stabilea sancțiuni uriașe.  Această Curte a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Ce a stabilit, azi, CCR: „Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar (...) Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008). În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”.  Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, nu unanimitate. 

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră
Eveniment

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră

Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu există o biografie oficială a președintelui instituției, Lia Savonea. Pe site apare doar poza ei și informația că a fost numită pentru trei ani în fruntea ÎCCJ. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Un CV cu date incomplete apare pe site-ul rețelei președinților de instanțe supreme din EU, network-presidents.eu.  ICCJ nu ne arată cine conduce instituția Dar o biografie oficială, asumată de ea, este de negăsit pe internet. O căutare pe site-ul CSM a numelui „Savonea” oferă rezultate doar din comunicate de presă. Legal, ea trebuia să depună un dosar care să includă CV-ul când a fost promovată la conducerea Curții de Apel București, la ICCJ și, din 2025, la președinția ICCJ. Dar aceste documente, probabil in format PDF-uri scanate, sunt de negăsit și este posibil să fi fost anonimizate sub pretextul conformării la GDPR.  Datele publice arată că sunt multe necunoscute în biografia lui Savonea: S-a născut în 1969 și a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1996, la 27 de ani. Nu se știe în ce an a intrat la facultate și dacă a urmat studiile la Universitatea București sau doar dat a dat examenul de licență.  Ar avea un doctorat la o universitate privată, Nicolae Titulescu. Nu se știe anul în care a luat doctoratul, titlul exact al lucrării, numele îndrumătorului. În mod straniu, nimeni nu pare să fi verificat acest doctorat, dacă a fost sau nu plagiat. UPDATE: pe site-ul universității Titulescu nu apare nici un rezumat al vreunui doctorat al lui Savonea, este posibil ca ea să nu-l fi finalizat.  În 1996, Savonea ajunge la Judecătoria Sectorului 6, iar după doar cinci ani este președintele instanței. De aici, cariera ei a decolat și este publică. Totuși, sunt câteva elemente care ajută la o înțelegere mai bună a evoluției Liei Savonea: în 2011 are prima tentativă de a ajunge la ICCJ, își depune dosarul și, potrivit presei, a fost respinsă pe motve de integritate. în 2015, dorea din nou la ICCJ, dar a renunțat. A rămas președinta Curții de Apel București.  Lista deciziilor controversate este uriașă: A fost acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea.  În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Tot Rise Project: „10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea – la acel moment președinta instituției – emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar. Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale”. DeFapt.ro: „La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro.  Ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. A făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. Azi, Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, din motive de integritate. 

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează
Justiție

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează

Judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, s-a înscris la concursul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde președinte este Lia Savonea. Ea vrea să ajungă la Secția de contencios administrativ și fiscal. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” CSM a constat îndeplinite condițiile de participare la concurs pentru 19 judecători, care vor concura pentru cinci posturi. Gruparea Savonea din ICCJ se va consolida În august 2019, Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru funcţia de ministru al justiţiei, şi-a prezentat astăzi demisia din magistratură pentru a putea face parte din Executiv.  Președintele Klaus Iohannis a respins însă propunerea, iar în septembrie 2019 secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în ședința de marți cererea Danei Gîrbovan de retragere a demisiei din magistratură. Votul a fost 8-1 pentru acceptarea cererii. În decembrie 2025, Gîrbovan a atacat dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arăta într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Candidează la un loc la Secția penală și Liana Arsene, de la Curtea de Apel București. În decembrie 2025, în timpul unei conferințe de presă, Arsene a preluat un mesaj transmis de Lia Savonea în care îl apăra pe ministrul Cătălin Predoiu. Mesajul i-a fost transmis de colega ei Ionela Tudor, care a plecat din conferința de presă ca să discute cu Savonea.  CV-ul foarte modest al lui Arsene Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, a studiat la facultatea de drept din Craiova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe, a arătat de Defapt.ro în decembrie 2025. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022.   

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă
Eveniment

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă

Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat-o, ieri, pe fosta șefă de post de poliție din Bârsana, Maramureș, Silvia Pop. Ea a fost condamnată ințial de Curtea de Apel Cluj la 49 de luni de închisoare. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Silvia Pop era acuzată că a sustras 4.002 pachete de țigări de contrabandă aflate în custodia poliției și le-a înlocuit cu rumeguș. Avocații celor acuzați au susținut însă că nu inculpații au sustras țigările și că acestea nu proveneau din contrabandă. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în casație ale tuturor inclupaților din acest dosar - inclusiv soțul Silviei Pop - și i-a achitat pe acuzația principală de contrabandă având limite de la 5 la 15 ani și care a dus la pedeapsa cu executare, astfel că vor fi puși în libertate, iar cauza va fi rejudecată la Curtea de Apel. Prin decizia pronunțată în 9 iulie 2026, Înalta Curte a stabilit că fapta de contrabandă, în forma reținută în rechizitoriu, nu întrunește condițiile prevăzute de lege și a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru această infracțiune, în baza articolului 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care prevede că fapta nu este prevăzută de legea penală în forma reținută de acuzare. Curtea lui Savonea o scoate din pușcărie “Înlătură reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. a) din Codul penal (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună). Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza Deciziei penale nr. 374/A din 23 februarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților Pop Silvia, Rednic Lorinț, Rus Alexandra Lăcrămioara și Rus Lorinț, dacă nu sunt arestați sau reținuți în altă cauză“, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.  În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a reținut că în seara zilei de 4 decembrie 2022, inculpata – agent de poliție și gestionar de fapt al bunurilor – s-a deplasat la post împreună cu concubinul și ceilalți doi inculpați. Aceștia ar fi transferat cartușele în apartamentul de serviciu de la etaj, unde, timp de aproximativ șase ore, au înlocuit țigările din 4.002 pachete cu rumeguș adus în saci menajeri. “Curtea constată că gravitatea faptelor imputate inculpaţilor este una ridicată, aceştia dând dovadă de o periculozitate sporită şi de o indiferenţă reprobabilă faţă de consecinţele faptelor comise. Prin prisma calităţii deţinute de inculpata Pop Silvia la momentul comiterii faptelor, gravitatea faptelor imputate acesteia este una mai ridicată în comparaţie cu cea a celorlalţi inculpaţi, cu atât mai mult cu cât a acţionat în calitate de autor al infracţiunilor de delapidare şi de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri, în timp ce în sarcina celorlalţi inculpaţi s-a reţinut complicitatea la aceste infracţiuni. Aceste fapte au fost comise pe timp de noapte, prin modul în care au acţionat fiind evident că aceştia au urmărit să nu fie surprinşi de alte persoane în timpul activităţilor pe care le-a implicat sustragerea ţigaretelor din imobilul în care se afla sediul postului de poliţie, după ce inculpata le-a mutat în apartamentul de serviciu care se afla la etajul clădirii“, mai arăta Curtea de Apel. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Schimbare neașteptată în selecția pentru ÎCCJ: candidata din Iași a renunțat la competiție
Eveniment

Schimbare neașteptată în selecția pentru ÎCCJ: candidata din Iași a renunțat la competiție

Iașiul nu va avea un reprezentant în cadrul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce judecătoarea Diana Micu-Cheptene și-a retras candidatura pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Judecătoarea a renunțat la candidatura ÎCCJ Magistratul Curții de Apel Iași se afla printre cei șapte candidați înscriși în procedura de selecție demarată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea a trei funcții la Secția Penală a instanței supreme. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni În urmă cu câteva luni, vicepreședintele Curții de Apel Iași declara că vede accederea la ÎCCJ drept un vârf al carierei profesionale, deși îndeplinea deja condițiile legale de pensionare. Diana Micu-Cheptene nu a explicat motivele retragerii, invocând doar „motive personale”, însă decizia vine într-un context tensionat, marcat de controverse privind hotărâri recente ale ÎCCJ și de dispute între instanța supremă, CSM și reprezentanți ai societății civile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar
Politică

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar

Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate După sentință, Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind faptul că s-a aflat în conflict de interese, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcţie aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției" întocmită chiar de CSM”, a comentat, pe Facebook, primarul Timișoarei.  Fritz spune că rămâne primar „Sancţiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală şi nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timişoarei, cum a fost fals speculată în presă”, a precizat USR, joi seară, într-un comunicat de presă. Conform USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentinţa ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.    „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deşi complet inutilă şi fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ şi care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicat.   „Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinţii primarului Daniel Băluţă chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veştea care, în calitate de primar, a aprobat construcţii pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului. În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcţia de primar al Timişoarei”, se mai arată în comunicat.    Potrivit USR, sancţiunea vine într-un context „care ridică semne de întrebare asupra imparţialităţii ei, după ani în care USR a susţinut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistraţi, şi după poziţionări politice care au afectat interesele sistemului politic tradiţional”.   „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidenţe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivaţia şi momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz, citat în comunicat.

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel
Eveniment

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: se vor aplica penalități de 1% pe zi până când Guvernul pune la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor restanțe, a decis Curtea de Apel. Sentința nu este însă definitivă. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători Cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pe 30 martie şi soluţionată marţi de judecătoarea Ramona Buşu la primul termen al procesului, în condiţiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani. Însă, dincolo de faptul că această instanță dă dreptate ÎCCJ, șocantă este sancțiunea aplicată Guvernului dacă nu plătește urgent: practic vorbim de o dobândă penalizatoare de 365% pe an. Totuși, Lia Savonea ceruse 2% pe zi, adică 730% pe an.  Ce arată minuta sentinței judecătoarei CAB Ramona Bușu (dosar 1844/2/2026): „Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”. 

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament
Politică

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament

Premierul Ilie Bolojan arată că Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament, aceasta fiind instituția care a modificat propunerea Guvernului și a decis ca banii destinați salariilor restante ale judecătorilor să fie distribuiți către proiecte de asistență socială. „Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune”, a spus Bolojan. Citește și: Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia” Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament Reacția sa, la Digi 24, vine după ce, azi, ÎCCJ a dat Guvernul și ministerul de Finanțe în judecată, cerând plata integrală a salariilor restante care, potrivit unor decizii judecătorești, trebuie plătite până la final de 2026. ÎCCJ cere „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”. Dar legea bugetului de stat este adoptată de Parlament.  „Guvernul a promovat un buget. Acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentița care va fi dată, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu guvernul a definitivat proiectul de buget, ci Parlamentul. Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune. Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament. Nu guvernul este responsbil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate ca, atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate sume care vin istoric din spate, personal, din punct de vedere moral, ai dreptul să te gândești la eșalonări”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri G4Media. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră