sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

59 articole
Eveniment

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările

Corupți, criminali sau judecători drogați: sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale dosarelor DNA. Vineri, un complet de trei judecători, din care făcea partea Lia Savonea a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri despre averea uriașă a acestei judecătoare, despre legăturile ei dubioase și achitările halucinante de dinainte de a fi promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde speră să-i ia locul Alinei Corbu, la șefia ICCJ. De exemplu, ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al ICCJ, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Însă, ajunsă la ÎCCJ, Savonea - care a fost considerată o apropiată a lui Liviu Dragnea - ia hotărâri în serie care favorizează marii corupți. Iată câteva din deciziile luate de completul din care face parte: La 25 aprilie a eliberat-o din arest pe judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, și a plasat-o în arest la domiciliu. La finalul anului 2023, judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu de la Înalta Curte au respins ca nefondat recursul în casație formulat de DNA împotriva deciziei Curții de Apel București prin care, în urmă revizuirii, s-a dispus încetarea procesului penal față de fostul viceguvernaor BNR Bogdan Olteanu, pe motiv că fapta de trafic de influență (pentru care inițial acesta fusese condamnat la 5 ani închisoare cu executare) este prescrisă. În 10 iunie, a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. La 28 mai, judecatoarele ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație al lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care stătuse cinci luni la închisoare pentru mită. Ele au casat condamnarea aplicată de Curtea de Apel și au dispus achitarea fostului șef APIA. În aprilie, a admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării a doi avocați, condamnați la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Cei doi și-au ispășit deja pedeapsa. Judecătorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu și au sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a unui articol din codul de procedură penală. Dacă CCR acceptă sesizarea, se deschide calea revizuirii unui dosar de corupție în care a fost condamnat baronul PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. În schimb, echipa condusă de Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a desființa decizii de prescriere a unor fapte. La 20 iunie, completul din care face parte Savonea va decide dacă Mario Iorgulescu scapă de pedeapsa de 13 ani și opt luni de închisoare.

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Foto: Inquam/George Călin
Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de sute de milioane Foto: ICCJ
Justiție

Precedent prin care magistrații putea stoarce statul sute milioane

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe: o judecătoare obligă Guvernul să-i majoreze salariile din 2018, nu din 2021. O judecătoare din Satu Mare, Roxana Maria Cîmpean, atacat în instanță două ordine ale ministerului Justiției prin care salariile majorate - prin recalcularea așa-numitului „VRS” (Valoare de Referință Sectorială) - se calculau din 2021. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Potrivit unei note a ministerului de Finanțe, din 2023, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate, la 9 aprilie, și a anulat cele două ordine. O decizie identică fusese luată în 2023 de Curtea de Apel București. „Anulează în parte ordinele nr. 6245/C/30.12.2021 şi nr. 397/C/07.02.2022 numai în ce o priveşte pe reclamantă şi numai în ce priveşte data de 30.12.2021, începând cu care s-au stabilit drepturile salariale ale reclamantei. Obligă Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei la emiterea unui nou ordin în care drepturile salariale ale reclamantei se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei începând cu data de 30.12.2018, iar nu cu data de 30.12.2021”, decisese Curtea de Apel București (CAB), în 17 ianuarie 2023. Acum, ICCJ menține decizia CAB: „Respinge recursurile declarate de recurenta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 70/2023 din 17 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”. Ministerul Justiției trebuie să emită noi ordine „Un precedent judiciar de maxim interes pentru drepturile salariale ale magistraților s-a produs la Înalta Curte de Casație și Justiție marți, 9 aprilie 2024. Judecătorii supremi Carmen-Mihaela Voinescu, Gheza-Attila Farmathy și Adriana-Florina Secreteanu au menținut definitiv sentința din 17 ianuarie 2023, prin care magistrată Cristina-Maria Florescu (foto) de la Curtea de Apel București a anulat în parte ordinele nr. 6245/2021 și 397/2022, emise de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu, obligând ministerul să emită noi ordine, prin care să-i calculeze judecătoarei Roxana-Maria Cimpean de la Judecătoria Satu Mare drepturile salariale pe baza valorii de referință sectoriale (VRS) 605,225, iar nu plafonate la nivelul anului 2018, așa cum impune art. 38 alin. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării unitare). Prin aceeași sentința, judecătoarea Florescu a obligat MJ să-i achite petentei drepturile salariale neplafonate începând cu dată de 30 decembrie 2018, iar nu cu dată de 30 decembrie 2021, așa cum prevăd cele două acte normative ale ministerului”, explică Lumea Justiției. Însă Roxana-Maria Cîmpean a fost numită însă judecător abia în decembrie 2019. Anterior ea a fost avocat. Soțul ei este procuror.

Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali, a decis Alina Corbu Foto: Basilica
Eveniment

Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Ea a luat această măsură după ce purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Stăncioi va primi doar 2.300 de lei pentru noii ei ochelari, dar Corbu a decis că plafomul va fi substanțial mai mare, de 3.000 de lei - 2.500 lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame - plus costurile manoperei și a examenului medical. Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali Grefierii protestează deja împotriva acestui plafon, scrie Lume Justiției. Șefa ICCJ a emis acest ordin la 26 martie, iar la 1 aprilie l-a transmis curților de apel. Potrivit ordinului, decontarea ochelarilor se face la doi ani: „În cazul în care diagnosticul rămâne neschimbat, decontarea preschimbării ochelarilor de vedere se face o dată la 2 ani, iar a lentilelor de contact recomandate expres de medicul oftalmolog prin prescripția eliberată, integral sau succesiv, pentru intervalul de 2 ani”. Alina Corbu precizează că a emis ordinul „în vederea preîntâmpinării unui fenomen litigios referitor la decontarea aparatelor de corecție speciale, precum și pentru stingerea litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată cu acest obiect”. Însă sindicatul grefierilor, Dicasterial, contestă limitele impuse de Corbu. „SNGJ Dicasterial recomandă membrilor de sindicat să stăruie în procesele demarate pe modelul pus la dispoziție de sindicat întrucât, atât CJUE, cât și instanțele naționale, au decis că decontul ochelarilor de vedere/lentilelor de contact trebuie să se efectueze de angajator FĂRĂ NICIUN COST în sarcina salariatului”, se arată pe pagina de Facebook a acestui sindicat.

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată (sursa: Pro TV)
Investigații

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată. Fiul șefului LPF ar putea fi achitat după ce o judecătoare i-a admis recursul în casație. Fiica judecătoarei a luat bani de la o firmă cercetată de DNA. Clasare menținută de Înalta Curte În anul 2021, firma Be Home Concept SRL a intrat în atenția procurorilor DNA. Atunci, primarul Clotilde Armand anunța că "Direcția Națională Anticorupție a început cercetările cu privire la afacerile studiilor DALI (devize umflate și supraevaluate) pentru școlile din Sectorul 1 din perioada administrației PSD – Tudorache. Firma aleasă de PSD care a realizat devizele umflate are legături cu Vladimir Plahotniuc". Citește și: Mario Iorgulescu ar avea leziuni cerebrale încă din copilărie din cauza cărora nu înțelege ce se întâmplă la proces, susțin avocații săi Contactată de către DeFapt.ro, Elena Bejan, asociata unică a Be Home Concept SRL, a precizat că a scăpat într-un final de dosarul de la DNA. "După ce m-au târât prin toate parchetele, în final s-a dat clasare. Și după aceea au făcut contestație, cei de la Primăria Sectorului 1, la Înalta Curte. La Înalta Curte s-a menținut clasarea de la parchet. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu A fost o agresiune de trei ani de zile pe Be Home și pe Elena Bejan, de parcă… ce știe USR să facă. Dosarul s-a clasat pe 29 februarie anul acesta", a declarat Elena Bejan. Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată DeFapt.ro a dezvăluit recent că judecătoarea Adriana Ispas a depus o declarație de avere din care rezultă că fiica ei, Maria Ispas, a lucrat ca desenator la firma Be Home Concept. Legat de această situație, Elena Bejan a declarat că tânăra Maria Ispas a lucrat la firma ei în timpul facultății. "A fost în timpul facultății, ca stagiar la noi. Nu, nu mai lucrează la noi", a spus Elena Bejan. Întrebată dacă știa că tânara stagiară este fata judecătoarei Adriana Ispas de la Înalte Curte de Casație și Justiție, Elena Bejan a răspuns sec: "Nu! Nici nu mă interesează". Ulterior nu a mai răspuns la telefon pentru a explica cum a ajuns să renoveze vila lui Vladimir Plahotniuc din Pipera. Enescu, decizie favorabilă firmei care a plătit-o pe fiica colegei lui Elena Bejan, însă, sigur a auzit de colegul de complet al Adrianei Ispas, Dan Andrei Enescu. Ispas, Enescu și Lia Savonea fac parte din completul nr. 6 de trei judecători al ÎCCJ. Componența completului de trei nr. 6 al ÎCCJ în 2024 (sursa: scj.ro) Dan Andrei Enescu este și singurul membru al completului C12CP, cel care a dat soluția favorabilă Be Home Concept SRL în februarie a.c. Judecătorul Enescu a dat soluția favorabilă firmei care a plătit-o pe fiica colegei sale, judecătoarea Ispas (sursa: scj.ro) Judecătoarea Adriana Ispas a intrat în atenția opiniei publice după ce a admis în principiu cererea de recurs în casație în dosarul în care Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare. Ca urmare, fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal ar putea să fie achitat.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

Magistrații se protejează între ei: ICCJ anulează excluderile propuse de CSM
Eveniment

Magistrații se protejează între ei

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse de CSM la excludere, pentru grave și repetate abateri disciplinare, au fost salvate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în aceeași zi, 18 martie. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Magistrații se protejează între ei Una dintre ele, Monica Claudia Cipariu, de la Tribunalul București, care în anul fiscal 2022 încasase de la stat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar, s-a remarcat prin hotărâri și încheieri nemotivate în nu mai puțin de 457 de dosare. Cealaltă judecătoare, Iulia Mihaela Scurtu, de la judecătoria Onești, fusese exclusă pentru “atitudini nedemne în timpul serviciului“, printre altele. În ambele cazuri, ÎCCJ a decis suspendarea pentru șase luni. Cipariu este la a doua excludere anulată de judecătorii de la curtea supremă. În 2019, i s-a tăiat salariul cu 10% pentru două luni. În decembrie 2022, CSM a suspendat-o timp de șase luni, dar din nou a câștigat la ICCJ, fiind pedepsită cu tăierea salariului, timp de șase luni, cu 25%. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate pentru că judecătoarea nu motiva sau nu încheia cauzele pe care le judeca. În cazul judecătoarei din Onești, detaliile nu apar în documentele Inspecției Judiciare. Înalta Curtea a anulat două dintre acuzații și a menținut-o doar pe cea privind “exercitarea funcției cu gravă neglijență“. În anul fiscal 2022, Scurtu a câștigat 103.000 lei de la Tribunalul Vaslui.

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu, Cristian Ovidiu Popescu, scapă cu o sancțiune ridicolă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a tăiat salariul cu 25% pe un an pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență. El avea, în anul fiscal 2020, un salariu net de circa 11.250 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și, în 2021 și 2023, a câștigat sume imense. Inițial, CSM pur și simplu respinsese sancțiunile propuse de Inspcația Judiciară împotriva acestui procuror. Ucigașul Alexandrei Măceșanu, Gheorghe Dinică, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă Însă, la 18 martie, ICCJ a decis să-i taie salariul cu 25% pentru un an. „Admite recursul declarat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 3P din 17 mai 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 18/P/2019. Casează hotărârea atacată și, rejudecând, aplică pârâtului Popescu Cristian Ovidiu sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioada de un an pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a ÎI-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Însă procurorul Popescu câștigă sume uriașe de la statul român: În anul fiscal 2020, salariiile sale, nete, cumulate, au fost de 135.388 lei, plus 16.165 de lei „diferență VRS”, adică bani obținuți din darea statului în judecată pentru recalcularea salariului În 2021: 411.883 lei, salariu plus „diferențe salariale restante” În 2022: 215.970 de lei, salariu plus „diferențe salariale restante” Procurorul are trei mașini, din care un BMW X3, trei case a căror suprafață totalizează 500 mp, peste patru hectare de teren agricol, 1.500 mp de pădure sau 12.200 mp în intravilanul Caracalului. Cum și-a bătut joc de anchetă procurorul Popescu Ce constatase Inspecția Judiciară: „Inspectorii de caz au reținut că procurorul a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul numitului Dincă Gheorghe cu mandat de percheziție, anterior orei 6:00. S-a constatat că urmărirea penală s-a desfășurat fără coerentă, informațiile au fost colectate disparat, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție. Informațiile au fost disipate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia întrucât existau mai multe indicii care doar cumulate puteau conduce la identificarea autorului și găsirea minorei. Lipsa de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se află prezumtivul autor al infracțiunii continue, către care se îndreptau toate indiciile obținute în dată de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și ulterior a numărului de înmatriculare a mașinii în care a fost luată minoră, identitatea proprietarului mașinii, identitatea utilizatorului numărul de telefon, aspectele exterioare ale locuinței numitului Dincă Gheorghe, conținutul apelurilor la 112”.

Mario Iorgulescu ar putea scăpa Foto: Captură video
Justiție

Mario Iorgulescu ar putea scăpa

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu Judecătoarea Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a admis „în principiu” cererea de recurs în casație formulată de condamnat. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Iorgulescu era beat criță și plin de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată de Curtea de Apel București. În prezent, el este refugiat în Italia. Mario Iorgulescu ar putea scăpa Judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, cea care a deschis posibilitatea ca Iorgulescu să scape, mai este menționată în presă pentru că: a) alături de Lia Savonea a luat o decizie în favoarea prescrierii dosarelor de mare corupție și b) a fost singurul magistrat din completul de trei de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat împotriva sentinței primite de afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat definitiv la peste zece ani de închisoare. Totuși, Ispas a refuzat cererea de suspendare a executării pedepsei primite de Mario Iorgulescu în octombrie anul trecut. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Iorgulescu Gino Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Trimite cauza în vederea judecării recursului în casa?ie, Completului nr. 6. Fixează termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024, cu citarea părţilor. Se va încunoştiinţa apărătorul ales al recurentului inculpat Iorgulescu Gino Mario despre termenul fixat în cauză. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat Iorgulescu Gino Mario. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Mario Iorgulescu s-ar afla internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. Însă, în martie 2023 el își bătea joc de justiția din România. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV.

Înalta Curte redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD Cătălin Cherecheș, fugar în Germania Foto: Facebook
Politică

Înalta Curte redeschide dosar împotriva fostului primar Cherecheș

Înalta Curte de Casație și Justiție redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, fugar în Germania. În acest dosar, care se judecă din 2018, șpaga ar fi fost de 150.000 de euro. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Înalta Curte redeschide un dosar împotriva fostului primar Cherecheș Potrivit publicației 2mnews, „miercuri, 6 martie 2024, instanța supremă a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Cluj împotriva deciziei Curții de Apel Cluj din 29 decembrie 2023, pronunţată în cel de-al doilea dosar în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, și care a fost soluționat prin încetarea sa, fiind tergiversat de inculpați până când a intervenit prescripția răspunderii penale”. În acest dosar, Cherecheș ar fi primit o mită de 150.000 de euro. DNA a formulat patru acuzații împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia mare: luare de mită în formă continuată (două acte materiale); efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibilă cu funcţia pe care o îndeplineşte; fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale); coruperea alegătorilor. Procesul a început în septembrie 2018, dar judecata efectivă a început abia în noiembrie 2021. Celulă specială, dacă se întoarce „Prima fază a recursului în casație este trecerea acestuia printr-un filtru (așa numit complet-filtru, format dintr-un singur judecător al instanței supreme) care examinează în camera de consiliu dacă procedura este legal îndeplinită. Practic, se verifică dacă, tehnic, există în dosarul cererii toate documentele prevăzute de lege. În cazul în care cererea este admisă, recursul în casație este trimis spre judecare la un complet de 3 judecători”, mai explică 2mnews. În încercarea de a convinge autoritățile germane să-l extrădeze, statul român a spus că-i va oferi lui Cherecheș o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la Penitenciarul Rahova, iar la Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte două persoane, a spus, în ianuarie, avocatul său. Cătălin Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, însă a fugit din țară, ieșind prin Vama Petea cu actul de identitate al altei perosane. El a fost prins în Germania, unde se află încarcerat și refuză, în continuare, extrădarea simplificată. Avocații lui încearcă să împiedice aducerea lui în țară.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu a dat colegilor ei de la ICCJ, celorlalți le-a tăiat Foto: Basilica.ro
Justiție

Judecătorii se ceartă între ei de la bani

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu, președintele ÎCCJ, este acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate. Scandalul este generat de faptul că ICCJ gestionează acum bugetele tuturor instanțelor și a rămas fără suficienți bani de salarii. Judecătorii de la instanțele inferioare se plâng că din primăvară nu mai primesc toate drepturile legale, dar o suspectează pe Corbu că nu aplică măsurile de austeritate în cazul colegilor ei. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” DeFapt.ro a primit la redacție mesajul unei judecătoare de la Curtea de Apel Iași, mesaj distribuit pe un forum intern al judecătorilor. Numele judecătoarei este anonimizat. Aceasta arată că de trei luni nu se plătesc banii de chirii și nici „restanțele salariale”. Judecătorii se ceartă între ei de la bani Iată mesajul acestei judecătoare: „Dragi colegi, tocmai am aflat, dincolo de faptul că salariul se va plăti din nou plafonat, că doamna președintă a ICCJ, în calitatea de ordonator principal, a tăiat din sumele solicitate pe luna decembrie orice decontări, inclusiv chirii, ceea ce ar însemna, la nivelul Curții de Apel Iași, trei luni de neplată a chiriilor. În plus, nu se vor plăti transe sau restantele salariale. Este incredibila bătaia de joc a ICCJ la adresa colegilor, lipsa de comunicare și mai ales duplicitatea, în contextul în care înțelegem că la ICJJ nu se aplică plafonarea și s-au încasat și restanțele. Cât vom accepta această bătaie de joc care, în ciuda aparenței că s-ar datora clasei politice, în realitate se datorează incompetenței ICCJ de a gestiona bugetul și lipsei de interes pentru situația în care ne aflăm?” Un alt judecător o întreabă pe autoarea mesajului dacă până acum s-au primit salariile „neplafonat”, iar aceasta răspunde că o singură lună s-a întâmplat acest lucru. „O singură luna în mai am primit neplafonat. În rest, fie plafonat, fie diverse procente în plus față de cel plafonat, nu a fost nicio luna același salariu din mai în prezent. Presupunerea mea este că s-a tăiat fondul de chirii de către ICJJ pentru a nu se mai jongla așa, oricum ar fi este total anormal și de neacceptat ce face ICCJ, care nu binevoiește să comunice nimic oficial darămite să rezolve”, a răspuns judecătoarea revoltată. Citește și: Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Judecătorul care întrebase câte luni s-at plătit salariile neplafonate, i-a răspuns: „Legat de comunicarea informațiilor de către ICCJ sunt total de acord, cum de altfel sunt de acord că au aplicat un tratament total discriminatoriu, daca se confirma că ei și angajații de acolo au primit salariile neplafonate imediat ce s-a emis ordinul. Chiriile nu s-au mai platit pentru că, cel mai probabil, când s-au acordat bani in plus la salarii din VRS 605 neplafonat au luat din fondurile destinate chiriilor, gandindu se că se vor aloca bani la rectificare. Cum nu s a realizat nici o rectificare până acum banii de la chirii au rămas neacoperiți. La fel a fost și cu bursele auditorilor”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră