joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

98 articole
Justiție

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea: aceștia susțin că „lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu În scrisoarea semnată de toți președinții curților de apel, inclusiv de cel al Curții Militare de Apel, Savonea este apărată insistent. Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea Scrisoarea începe cu afirmația: „Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea”. Ei mai afirmă: „considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu” „Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului” „Reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. „Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării” „Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție” „Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea” Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a susţinut că această campanie fără precedent de denigrare a instanţei supreme şi a judecătorilor ”reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”. ICCJ a transmis, vineri, că aceste acţiuni produc emoţii publice puternice şi sunt stimulate de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie.

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea Foto: Inquam/George Calin
Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea

O judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, Adriana Stoicescu, îi înalță ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”, a scris Stoicescu pe Facebook. Aceasta nu este însă singura laudă cu iz ceaușist a judecătoarei Stoicescu pentru Savonea. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timiş a fost anchetată în dosarul lui Călin Georgescu pentru favorizarea făptuitorului, dar a primit clasare, scria G4Media.ro în septembrie 2025. Audiată la parchet, judecătoarea a declarat că fostul candidat independent la preşedinţie, Călin Georgescu, i-a propus să fie ministra Justiţiei, dar a refuzat. Acum, ea o laudă pe Savonea și îi atacă în termeni vulgari pe criticii șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea „Şi pentru numele Lui Dumnezeu, găsiţi-vă altă ţintă…. Nu sunteţi capabili nici măcar să înţelegeţi ce vorbeşte Lia Savonea, darămite să îi criticaţi spusele.   Puteţi să faceţi mitinguri şi congrese, să vă daţi cu fundul de pământ, să minţiţi şi să manipulaţi, dar înainte citiţi naibii legea ca să nu umblaţi creanga prin oraş degeaba: preşedintele ICCJ nu e alegerea nimănui, nu e pe “persoană fizică”, aşa cum v-ar plăcea, e doar a secţiei pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.   Ştiu, doare să afli că avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj, dar obişnuiţi-vă cu ideea: Justiţia nu mai e câmpul vostru/lor tactic”, a scris Stoicescu.    Ea susține că ceea ce face Justiția nu este „treaba” altora.    „Oare în ce limbă ar trebui să le vorbim creaturilor care răspândesc duhoarea pestilenţială a minciunii şi prostiei pentru a-i face să înţeleagă că justiţia nu e treaba lor?   Am înţeles de mult că se nasc, trăiesc şi mor cu dorinţa de a auzi cătuşele zornăind, că orice arestare în direct le produce fibrilaţii de plăcere.   Se nasc, trăiesc şi mor cu dorul de circ ieftin şi atât.   Pentru că ei înşişi sunt doar nişte bieţi clovni.   Pe ce limbă ar trebui să le vorbim ca să înţeleagă că prescripţia răspunderii penale este o instituție juridică prin care răspunderea penală a unei persoane se stinge după un anumit interval de timp de la comiterea unei infracțiuni, prevăzut de lege?   Că “proştii, hoţii, corupţii, îmbuibaţii” de judecători sunt OBLIGAŢI de lege să constate intervenirea prescripţiei şi să înceteze procesul?   Că nu “eliberăm gurele albe” că “aşa avem chef”, pentru că suntem “pe-o mână cu ei” ci pentru că arhanghelii corectitudinii, heruvimii societăţii, politicenii, au scuipat pe decizia CCR?   Că hotărârile sunt, pur şi simplu, consecinţa aplicării legii, ceea ce, da, ştiu, nu e pe placul noii orânduiri comuniste.   Am înţeles că sunteţi de o rea credinţă infinită, că vă place să vă băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala, că de atâta corectitudine politică chiar aţi ajuns să credeţi că sunteţi deasupra tuturor dar, fiţi buni, luaţi o pauză şi respiraţi! Certaţi-vă cu plapuma, că vine frigul, băgaţi o beţie şi rugaţi-vă de poliţist să nu vă tragă pe dreapta, faceţi ce ştiţi voi mai bine, ieşiţi şi urlaţi pentru viaţa bursucilor, militaţi pentru dreptul femeilor de a purta barbă, dar lăsaţi Justiţia liberă şi în pace!   Aţi mai aprins luminiţe în piaţă acum câţiva ani şi ne-aţi umplut de "glorie".   Lăsaţi-ne!   Vedeţi-vă de vieţile voastre corecte şi sublime, roase de probleme existenţiale grave, nu ca ale noastre, bieţi slujbaşi mărunţi şi neancoraţi în realitate”, a scris judecătoarea. 

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă

Mai mulți judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă sunt incoerenți și folosesc o gramatică cu totul fantezistă, arată rapoartele comisiei de evaluare. CSM a organizat un concurs de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în prima etapă, 24 din 38 de candidați au reușit să treacă de probă constând în evaluarea hotărârilor judecătorești. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Numele celor evaluați sunt anonimizate, însă evaluările comisiilor sunt surpinzătoare. Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă De exemplu, un candidat la secția civilă - care a fost respins - are propriile reguli gramaticale și folosește, în motivarea unei hotărâri, cuvântul „nevăzându-lesi”.  Alte greșeli, în redactările unui candidat la secția penală: „aceiaşi Lege”, „toţi ordonatorii principali de erori” sau „nu pot constitui infracţiune exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii legale”.  Într-un alt dosar, comisia prezintă o motivare incoerentă: „Tribunalul nu a fost de acord cu această perspectivă, majoritatea absolută a practicii judiciare fiind în sensul că, de vreme ce cererea reclamantei nu a fost fructuoasă, prin orice modalitate - respingere ca neîntemeiată, ca inadmisibilă, ca prematură, anulare ca fiind netimbrată, introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință sau perimată etc., atunci reclamanta trebuie să sufere consecințele acțiunii sale prin plata cheltuielilor suportate de pârâtă, ocazionate de litigiul reclamantei ce a fost respins”.  Un candidat la secția de contencios administrativ a înregistrat întârzieri foarte mari (în medie, 166 de zile în 2024, 130 de zile în 2023, 128 de zile în 2022, respectiv 118 zile în 2021), în privința unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti (între 118 şi 166 anual în intervalul 2021-2024), cu mult superior celui mediu înregistrat în cadrul secției instanței de proveniență (între 45 şi 81 anual în acelaşi interval de referință). De asemenea, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit termenul deâ redactare în privința acestor cauze a fost ridicat, fiind cuprins în intervalul 2021-2024 între 136 şi 174 de zile de întârziere. Candidat la secția civilă a ICCJ devine specialist meteo: „Creşterea temperaturilor generează în ultimii ani apariția unor furtuni extrem de puternice, care se manifestă cu o intensitate mult mai mare în comparație cu cunoscutele «furtuni de vară» de până acum”. 

Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Foot: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți”

Un lector al Universității Babeș Bolyayi (UBB) din Cluj către magistrați: „Dacă zicem doar să am o slujbă bună și niște bani și o pensie, suntem morți și îngropați. Și cu capul plecat, așa cum am mai fost de altfel vreo 50 de ani”, a scris Diana Ionescu, care predă procedură penală, pe Facebook.  Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Ea a criticat dur faptul că numeroase fapte penale se prescriu, apreciind „Prescripția, parte a ADN-ului nostru cultural”. Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Una din marile rușini ale României în materia justiției penale (dar cu efect de imagine pe toată justiția) este felul în care sistemul judiciar se raportează la prescripția răspunderii penale. Prescripția, adică oprirea procedurilor penale (sau, din punct de vedere al dreptului penal imposibilitatea tragerii la răspundere penală) pe motiv că statul, prin instituțiile sale, într-un număr n de ani (nici nu mai contează câți, oricum socotim în ani, ceea ce e mult) nu a reușit să ajungă la o soluție privind suspiciunea/acuzația săvârșirii unei infracțiuni. Eu nu am văzut luptă juridică mai mare în România decât aceasta pe prescripție. Avem hotărârii CCR, HP-uri, nervi cu CJUE, Lin I, Lin II, completuri la ICCJ împărțite pe categorii, curți de apel pe categorii, strămutări, și acum și recuzări. Ce mai! Asta e lupta mare a neamului românesc în materie de justiție. Nu ne-am luptat pentru justiția de tranziție (adică, câți șefi din perioada comunistă, înafară de Vișinescu și Ficior, au fost trimiși în judecată?), nu ne-am luptat pentru morții de la Revoluție, pentru cei de la mineriade, pentru drepturile copiilor, pentru drepturile victimelor. Nu. La noi, lupta cea mare este pentru prescripție. Asta e identitatea noastră constituțională. Și poate chiar e. Uite subiect bun de teză de doctorat - rolul prescripției în formarea identității naționale românești în domeniul dreptului și justiției. Asta e lupta mare a neamului în ceea ce privește justiția penală. Alta nu avem.   Atunci când regimul comunist a pus în discuţie abuzurile săvârşite de Ministerul de Interne şi de Securitate în anii 50 în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (fapte atât de îngrozitoare că până și PCR s-a gândit să studieze problema), Ion Gheorghe Maurer (avocat, prim ministru, primul președinte al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, adică om cu școală de drept) a considerat că soluţia cea mai înţeleaptă este aşteptarea împlinirii prescripţiei.   În cadrul Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR în 19.09.1968, în discuția privind riscurile care puteau să apară în cazul organizării unui proces fostului ministru de interne Alexandru Drăghici, Maurer a spus: „Apărarea lui Drăghici va scoate la iveală o serie de lucruri urâte nu numai în ceea ce priveşte anumite practici ale unei anumite părţi a conducerii într-o anumită epocă, dar şi legătura acestor practici cu alte practici de unde s-au inspirat. Procesul ar lua un caracter nu numai împotriva unor elemente ale conducerii române, dar ar lua un caracter de proces care se face într-un stat care este foarte sensibil la aceasta. Nu am avea nimic de câştigat în aceasta, dimpotrivă, în asemenea condiţii, noi nu am putea lăsa procesul public, adică să-l dezbatem, ar trebui să îl facem în şedinţă secretă, iar în şedinţă secretă s-au făcut toate porcăriile pe care le dăm acum şi căutăm să le îndreptăm. Aşa că mi se pare că soluţia cea mai bună este să lăsăm lucrurile să se îndrepte către prescripţie din punct de vedere judiciar” (Stenograma este preluată din Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR-Cancelarie, dosar nr. 156/1968, filele 14-15).   Prescripția, parte a ADN-ului nostru cultural. Prescripția e calea întoarsă pe care zapciul din Aferim o face din fața boierului atunci când îi spune: - Boierule, avem pravilă!, iar boierul îi aduce aminte cine l-a numit în funcție. Prescripția e soluția dată de partid, prin vorbele lui Maurer. O îmbrăcăm în argumente juridice, o discutăm și construim n tehnicisme în interpretarea ei, dar, în esență, prescripția este matricea culturală a justiției penale române, soluția care ne ferește de soluții.   Dacă știrea de mai jos este corectă, adică membrii unui complet de judecată au fost recuzați cu argumentul intenției de sesizare a CJUE pe tema presripției, acest lucru este extrem de grav.   Sesizarea CJUE reprezintă dreptul oricărui judecător național, el însuși judecător european. Ea nu poate fi oprită nici prin recurs, nici prin jurisprudența curților constituționale sau a instanțelor supreme, nici prin sancțiuni disciplinare. Și nici prin recuzare.   Acesta este un moment în care toate asociațiile de judecători și cele ale societății civile care au în statut protecția statului de drept ar trebui să aibă poziții publice. Recuzarea unui judecător pe motiv că acesta intenționa să sesizeze CJUE reprezintă un fapt extrem de grav și este una din liniile roșii care marchează degradarea semnficativă a statului de drept prin presiuni interne (din cadrul sistemului judiciar) asupra independenței judecătorilor   Dacă știrea de mai jos este corectă, atunci judecătorii ce au fost desemnați să intre în cauză ca urmare a admiterii cererii de recuzare ar trebui ei înșiși să sesizeze CJUE inclusiv cu această problemă a recuzării. Dacă au coloană vertebrală și curajul exercitării profesiei de judecător în vremuri de democrație constituțională (!)   Dacă ne uităm în istorie vom vedea cum s-a poziționat justiția în contextul politicii antisemite a perioadei interbelice (capul jos, a urmat strict linia politică), față de regimul crunt de opresiune al regimului comunist (capul jos, cine l-a condamnat pe Iuliu Maniu?). Pentru aceste momente am putea găsi explicații în caracterul totalitar al regimului politic. Până la urmă, nu le poți cere oamenilor să fie eroi. Dar acum, ce argumente sunt pentru a lăsa capul jos? Frica de ce? De Inspecția Judiciară, de CSM, de președinta ICCJ? Păi asta înseamnă să fii judecător?   Adevărul e că învățăm dreptul ăsta cu n tehnicisme. Dăm examene de admitere în profesii, dar și de defintivat din grile peste grile. Și uităm ceea ce este esențial. Care sunt valorile în drept. Care este rolul nostru pe lume. Ca judecători, ca procurori, ca avocați, ca profesori de drept, ca studenți la drept, ca juriști. Care este rostul nostru pe lume. Că dacă zicem doar să am o slujbă bună și niște bani și o pensie, suntem morți și îngropați. Și cu capul plecat, așa cum am mai fost de altfel vreo 50 de ani”, a scris Diana Ionescu.   

Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor

Judecătoarele lui Grindeanu, Lia Savonea și Elena Costache, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: magistrații nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale”, îi explică ele liderului UDMR în cadrul unor comunicate. CSM a cerut și explicații premierului și președintelui CCR, după declarațiile lui Kelemen Hunor.  Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș CSM este condus de judecătoarea Elena Costache, care recent s-a întâlnit cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Însă CSM a înțeles complet greșit, crezând că Kelemen Hunor s-a referit la consultări Guvern-CCR pe proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale ale magistraților, ceea ce era fals, fiindcă liderul UDMR a vorbit despre discuții prealabile cu Înalta Curte.  Elena Costache a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemnează ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Și controversata șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea l-a criticat pe Kelemen Hunor: „Atribuirea către instanța supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat”. Reacția CSM și a ICCJ vin după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, despre modificările inițiate de Guvern la pensiile magistraților, că: „În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani”. El a precizat că s-a referit la ÎCCJ, nu la CCR.  Savonea recunoaște că a existat o consultare informală cu ICCJ: „Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasa impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției. Înalța Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege”. CSM n-a priceput nimic CSM a fost și mai agresiv. „Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice: ·    cine a inițiat acest demers; ·   care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia; ·    forma proiectului care a constituit obiectul consultării; ·    persoanele care au participat la aceasta. Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică. De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”, a cerut CSM.  Dar CSM este complet în afara subiectului, fiindcă Kelemen Hunor s-a referit la consultări cu ICCJ. La 24 octombrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu Savonea, Costache și procurorul general Alex Florența pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților. 

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure

Lia Savonea și colegii ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sunt pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: Înalta Curte a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truica împotriva condamnării la 7 ani de închisoare dispuse în dosarul „Ferma Băneasa”. Citește și: Olguța Vasilescu, despărțire patetică, cu aspecte nord-coreene, de soțul ei, care părăsește PSD Dolj. Liderii partidului, înșirați la un eveniment fără miză În decembrie 2020, un complet de la ÎCCJ, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir si Alina Ilie, l-a condamnat pe Truică. El a fost eliberat condiționat în 2024, după ce executase circa jumătate din pedeapsă.  Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Cererea de revizuire a condamnării lui Truică a fost respinsă, în mai 2025, de un judecător de la Curtea de Apel Pitești. Însă, azi, un complet de trei judecători de la ICCJ, Lia Savonea, Mihai Mihalcea si Adriana Ispas, au admis, „de principiu”, cererea de revizuire.  „Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 54 din 30 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 31/64/2025. Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare: În baza art. 459 C.pr.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 345/64/2016, definitivă prin decizia nr. 382/A/17.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, și trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 octombrie 2025”, se arată în minuta ICCJ. 

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Foto: SRI
Eveniment

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani. ICCJ n-a respins nici o solicitare

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani: 8.603 de la 1 ianuarie 2023 la 1 septembrie 2025, scrie site-ul Lumea Justiției. Înalta Curte de Casație și Justiție, ICCJ, n-a respins nici o solicitare, mai arată acest site. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Ce sunt mandatele de siguranță națională? „În limbaj strict juridic vorbim despre restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale”, scrie revista Intelligence, publicată de SRI. Este vorba de interceptarea convorbirilor telefonice și/sau a tuturor comunicațiilor electronice, dar și „căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect”, filmări, inclusiv în spațiul privat sau obținerea de informații prin GPS.  Luju arată cum au fost distribuite anual solicitările de mandate de siguranță națională (toate cererile fiind aprobate): 2.678 de solicitări admise în 2023 3.049 de solicitări admise în 2024 2.876 de solicitări admise în primele opt luni din 2025 Site-ul face o comparație cu alți ani: 2012 - 3.602, 2013 - 3.791 și doar 2.695 în 2014.  În 2018, SRI arăta că în perioada 2004 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fără precedent: șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se ceartă public cu un politician, Stelian Ion. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Disputa a apărut după ce fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a criticat achitarea fostului ministru PSD Nicolae Banicioiu și explicațiile oferite ulterior de purtătorul de cuvânt al ICCJ.  Tot azi, CSM „a constatat încălcarea independenţei judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de opiniile exprimate în spaţiul public de către un deputat, fost ministru al justiţiei”.  Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Acum, Savonea îl compară pe Stelian Ion cu Ion Iliescu, atunci când a chemat minerii. „Domnul Stelian Ion a făcut zilele trecute un apel la sprijinul procurorilor DNA, folosind un limbaj al intimidării. Venind de la un politician din coaliţia aflată la putere în România, induce ideea unei puternice presiuni politice, indiscutabil. Gestul său are o numită gravitate, în special din două motive: pentru tonul folosit şi momentul ales, respectiv după ce instanţa supremă a dispus o hotărâre de achitare”, a declarat Savonea pentru news.ro.  În opinia şefei ÎCCJ, apelul lui Stelian Ion la sprijinul procurorilor DNA pentru a suprima independenţa justiţiei „aminteşte de vechile chemări ale minerilor pentru a suprima democraţia”. „Problema nu este a celor invocaţi, pentru că procurorii ştiu să îşi facă datoria indiferent de locul în care activează, Parchet General sau DNA. Problema este a celui care recurge la instrumente de intimidare împotriva statului de drept. Gest care trebuie sancţionat corespunzător”, a mai afirmat Savonea.  Ce declarație a lui Stelian Ion a enervat-o pe șefa ÎCCJ: „Pe viitor, sunt esenţiale refacerea competenţei DNA privind anchetarea faptelor de corupţie comise de magistraţi precum şi un management onest şi profesionist la conducerea DNA. Altfel, corupţia va mai ucide multă vreme de acum înainte”.  CSM a respins propunerea lui Stelian Ion: „Totodată, referirile la modalităţi anterioare de anchetare a magistraţilor şi la necesitatea reglementării acestora din nou, în prezent, cu indicarea unor hotărâri concrete de achitare care ar genera această necesitate, creează percepţia că instanţele nu sunt controlabile într-o formă dorită de declarant, constituind o ameninţare indirectă la adresa independenţei judecătorilor în pronunţarea soluţiilor în cauzele cu care sunt învestiţi”.   

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum Foto: Inquam
Justiție

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este pe cale să-l scape pe Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI, anunță Adevărul. Dosarul a fost deschis de DNA în octombrie 2022, iar acesta se află încă în camera preliminară de la ICCJ.  Citește și: BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum În mai 2025, judecătoarea Lucia Rog de la ICCJ, soția generalului SRI Anton Rog, a constatat nelegalitatea interceptărilor și a înregistrărilor comunicațiilor electronice realizate cu sprijinul SRI, probe care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională: „Constată nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție și care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională (…) precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate”.  Acum, ICCJ a respins contestația DNA. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 229 din data de 20 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 28227/3/2022/a1. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 01 octombrie 2025”, a decis această instanță.  În dosarul TelDrum, Dragnea și alte persoane au fost acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene. Prejudiciul total este estimat la circa 20 de milioane de euro, dintre care 6,4 milioane în dauna bugetului de stat și aproximativ 13 milioane în dauna Uniunii Europene.

În ziua în care Savonea îl spăla pe Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

În ziua în care Savonea îl "spăla" pe Voiculescu, un bolnav de cancer - refuzat la Curtea de Apel

În ziua în care însăși Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, îl spăla pe Dan Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel București: judecătorii acestei curți au suspendat joi, 11 septembrie, un dosar prin care un bolnav de cancer cerea, printr-o ordonanţă preşedinţială, asigurarea tratamentului. Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Secția de judecători a CSM s-a spălat pe mâini de cazul bolnavului de cancer amânat de judecători: „Judecătorii, prin atribuţiile lor, nu pot suplini obligaţia statului de a garanta accesul pacienţilor la tratamente vitale.  Un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel Suspendarea acestui proces este urmarea protestului magistraților - de fapt, o grevă ilegală - împotriva tăierii pensiilor lor special. Inițial judecătorii au anunțat că vor judeca toate cauzele cu caracter urgent, în special în ceea ce priveşte stabilirea tratamentelor medicale. În aceeași zi, joi, 11 septembrie, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis că judecătoarea Camelia Bogdan este vinovată de abuz în serviciu, dar fapta s-a prescris. Decizia a fost luată în dosarul 2655/1/2023, iar Savonea a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SĂ, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și Vlad Nicolae Săvulescu împotriva ordonanței de clasare dispuse de PICCJ față de Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat dosarul ICA. Parchetul de pe lângă ICCJ apreciase că, în cazul acuzațiilor împotriva Cameliei Bogdan, „fapta nu există”.  Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Prin decizia luată de Savonea, s-a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu ar putea lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum statului din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro.

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro Foto: Blog Dan Voiculescu
Eveniment

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro

Prin decizia luată joi seara, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro Încă din mai 2024, Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul ICA. Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro. Însă dacă dosarul ICAeste revizuit, Dan Voiculescu nu doar că nu va plăti prejudiciul, dar își va recupera banii, cu dobândă și poate cu daune morale. „Se pare că Dan Voiculescu a fost de fapt victima unor abuzuri și poate spera să își recupereze de la Statul Român banii confiscați până acum. Așadar nu strângem degeaba cureaua, este nevoie de mai mulți bani la buget pentru a despăgubi aceste victime ale justiției române”, a scris, ironic, pe Facebook, fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion.   Site-ul luju.ro - controlat de colaboratori ai postului Antena 3 - arată: „Decizie istorică a Înaltei Curți, care va genera revizuirea dosarului «Telepatia». Șefa ICCJ Lia Savonea a desființat ordonanța prin care PICCJ i-a dat clasare fostei judecătoare CAB Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat cauza «Telepatia». Savonea a schimbat temeiul clasării din «fapta nu există» în «a intervenit prescripția». Ceea ce înseamnă că Bogdan a comis fapta de abuz în serviciu, dar aceasta s-a prescris”. 

Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea îl spală pe Voiculescu: judecătoarea Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris

Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv pe mogulul Antenei 3, dar fapta ei s-a prescris, a decis președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Antena 3 jubilează și titrează, pe site: „Răsturnare de situaţie în dosarul «Telepatia». Înalta Curte confirmă abuzurile judecătoarei Camelia Bogdan: «abuz în serviciu»”. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece De fapt, este vorba de dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare și la plata unui prejudiciu de peste 60 de milioane de euro. Prin decizia pronunțată joi seara, 11 septembrie 2025, în dosarul 2655/1/2023, judecătoarea Lia Savonea - care a luat această decizie, potrivit site-ului Luju.ro - a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SĂ, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și Vlad Nicolae Săvulescu împotriva ordonanței de clasare dispuse de PICCJ față de Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat dosarul ICA. Parchetul de pe lângă ICCJ apreciase că, în cazul acuzațiilor împotriva Cameliei Bogdan, „fapta nu există”.  Însă Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan este vinovată de abuz în serviciu, dar fapta s-a prescris. Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu „În baza art. 341 alin. (6) lit. c) C.proc.pen. admite plângerile formulate de petenții Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Pantis Sorin, Sandu Jean Cătălin și Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanței de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului - șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le desființează în sensul că: Schimbă temeiul de drept al clasării dispuse pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., cu referire la intimată Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit. a) și respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., în art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței de clasare. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 11.09.2025”, se arată în minuta ICCJ.  Antena 3 citează din hotărârea ICCJ, în care s-a arăta de ce ar fi greșit Camelia Bogdan: „A aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată. (...) Constituţia României prevede că legea penală se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Tot astfel, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, prin art. 7, statuează că nicio pedeaspă şi nicio măsură cu caracter penal nu pot fi aplicate decât in baza unei legi clare şi previzibile, existente la data faptei”.  „În cauză s-a făcut o aplicarea retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deşi faptele erau anterioare adoptării lor şi transpunerii în legislația română. O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci şi principiul general al securității juridice", au mai aapreciat judecătorii ICCJ, in frunte cu Savonea.   

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem

Lia Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu, despre criza din sistem: „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, se arată într-un document publicat de Lumea Justiției. Citește și: Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală Potrivit datelor de pe acest document, Savonea a răspuns la 3 septembrie, deși invitația ministrului Justiției a fost trimisă la 10 iulie și înregistrată la ICCJ la 15 iulie. Savonea refuză să discute cu ministrul Justiției  „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții, cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificiul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției. Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor 'privilegii'. Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje. Înalța Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru a întări statutul magistratului, a proteja independența instanțelor și a garanta accesul cetățeanului la o justiție credibilă și eficiență”, se arată în scrisoarea semnată de Savonea.     

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră