miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

îccj

116 articole
Justiție

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal: judecătorii au apreciat că procurorii nu au putut proba că averea impresionantă a fostului edil PSD provinde din infracțiuni, arată Buletin de București.  Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat această soluție este alcătuit din judecătoarele Valerica Voica, Ioana Delia Lucaci, Luminița Criștiu-Ninu, Isabel Tocan și Simona Cristina Crăciunoiu, arată G4Media.  Tudorache a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, dar a fost achitat pentru acuzația de spălare de bani.  Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Judecătorii au acceptat acuzația DNA că fostul primar a primit mită aproape 57.000 de lei (11.000 de euro). În consecință, de la Tudorache s-a confiscat doar această sumă și a fost obligat să plătească  cheltuielile de judecată de 52.000 de lei. Însă el a rămas cu o avere uriașă.  Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache a deschis conturi pe numele soției și menajerei și a cumpărat pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro. DNA îl acuza de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.).  Însă judecătorii au decis că procurorii nu pot dovedi că sumele cheltuite de Tudorache şi soţia lui şi pe care nu le pot justifica din veniturile legale provin din infracţiuni. Judecătorii au arătat şi că procurorii ar fi putut cere confiscarea extinsă în cadrul acuzaţiei de complicitate la trafic de influenţă, explică Buletin de București. Astfel s-ar fi putut prezuma rezonabil că banii pe care fostul primar şi soţia lui nu îi pot justifica provin din infracţiuni de corupţie din moment ce s-a dovedit că a primit mită într-o situaţie concretă. Însă procurorii au cerut confiscarea extinsă doar în apel când era deja prea târziu pentru că măsura nu ar fi putut fi dezbătută în dublu grad de jurisdicţie sau două cicluri procesuale, fond şi apel.  

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal
Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea: „Marele Inchizitor”
Eveniment

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea: „Marele Inchizitor”

O fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, Andrea Chiș, o desființează pe Lia Savonea, președintele ICCJ: „Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac”, a scris Chiș pe Facebook.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor În postare, Chiș se referă la linșajul împotriva judecătoarei Grațiela Milu, atacată într-o ședință a secției de judecători a CSM de majoritatea colegilor ei, dar și de Savonea însăși.  Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea „După celebra conferință de la Curtea de Apel București, în ședința de ieri a Secției pentru judecători a CSM, am asistat la o altă punere în scenă, de data aceasta a unui interogatoriu, prestabilit se pare, de majoritatea absolută a judecătorilor din secție (9 din 10). Spun asta pentru că, în afara colegei noastre Grațiela Milu, subiect central al ședinței, restul membrilor secției nu au părut uimiți de propunerea președintelui CSM, ci i-au venit cu mare plăcere în întâmpinare. Cineva care vorbește despre probleme sistemice ale justiției este ETICHETAT de colegii din Secția pentru judecători spunându-se că vorbește despre jumătăți de adevăr. ADEVĂRUL este că sunt confundate intenționat problemele sistemice cu cele punctuale, acuzându-se că se vorbește despre ceva și nu se vorbește despre altceva, instrument tipic de manipulare. Manipulatorul îl acuză pe celălalt de manipulare. Cei care au atacat-o pe colega noastră sunt, în realitate, cei care spun jumătăți de adevăr, evidențiind situațiile de excepție în care delegarea se justifică, la instanțe mici, cu 1,2,3 judecători, unii fără vechime (dar și aici datorită transferurilor aprobate de Secție), și ignorând în totalitate adevăratele probleme, faptul că majoritatea delegărilor, mai ales la instanțe mari, unde poți alege din zeci, uneori chiar sute de judecători (cum ar fi TMB sau CAB), nu se justifică deloc sau nu se justifică așa cum au fost făcute (cu aducerea unor judecători detașați anterior în CSM sau a unor judecători de la alte instanțe), aceste instanțe nefiind în situațiile de excepție avute în vedere de legiuitor. S-a invocat CONTEXTUL, sugerându-se, deloc subtil, că doamna judecător Milu s-a făcut „vocea ecoului conjuncturii” de nemulțumire din societate. Se ignoră intenționat, din nou, cine a provocat acest context, cine este sursa nemulțumirilor din societate, soluțiile din dosarele (nu doar) penale care au provocat revoltă, mișcări nejustificate ale judecătorilor din completuri care au dus la aceste soluții. Niciun documentar, nicio ieșire publică nu ar fi provocat reacțiile de pe care le-am văzut din partea societății dacă cei care conduc justiția și-ar fi făcut treaba de a-i proteja independența în loc să o aservească din interior. Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru refuzul dialogului nu doar cu colega sa, ci și cu executivul privind pensiile judecătorilor, uitând sau ignorând că reprezentarea puterii judecătorești vine cu obligații de comunicare loială cu celelalte puteri. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru o expertiză controversată trimisă către CCR, care decredibilizează și mai mult puterea judecătorească, sistemul judiciar și instanța pe care o conduce”, a scris Chiș, citată de Clujust.  Președintele ÎCCJ nu este salvatorul drepturilor judecătorilor, ci groparul unora, prin felul în care a contribuit și contribuie în continuare, inclusiv ca membru CSM, la modul de administrare a sistemului judiciar. CONTEXTUL de acum, creat de cei care conduc sistemul judiciar, fără să înțeleagă și să își asume limitele puterii lor, ci, dimpotrivă, depășindu-le, duce, spre tragedia majorității din Secția pentru judecători, la cea mai clară exprimare a ADEVĂRULUI, oricâte ETICHETE ar încerca domniile lor să folosească pentru a-l acoperi.”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”
Eveniment

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare, de te apucă pandalia, nu-ți fă griji căci...Suntă Lia!”, a recitat Toni Grecu, pe scena Sălii Mari a Palatului, spre bucuria publicului. Piesa a fost construită astfel încât sala strige după fiecare strofă a scenetei: „Sună Lia!”. Actrița Cătălina Grama, Jojo, a interpretat-o pe Savonea.  Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Filmare a fost postată pe Facebook de fostul judecător Cristi Danileț. Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Sceneta pornește de la un moment bine cunoscut de la Curtea de Apel București, când șefele aceseti instanțe s-au oprit în plină conferință de presă pentru că Lia Savonea le sunase pentru a le da indicații despre cum să răspundă întrebărilor jurnaliștilor referitoare la Cătălin Predoiu. Ele nu și-au dat sema că microfoanele înregistrează dialogul purtat în șoaptă.  Ce a recitat Toni Grecu (în dialog cu sala, dar lipsesc primele cuvinte): „...Și ăștia te-au priponit/ Se rezolvă tragedia Numai dacă...Suntă Lia! Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare/ De te apucă pandalia Nu-ți fă griji căci...Suntă Lia! Minunat! Tu vrei amânări cu anii/ Ca să nu-ți ia statul banii.Îți zic eu care-i magia. Spune-le că...Suntă Lia! Dacă ai o condamnare și-ți dorești o anulare/ Știi care e șmecheria.  Scapi doar dacă... Suntă Lia! V-aș mai spune multe cazuri/ Dar nu vreau să am necazuri.Termin aici poezia, pentru că mă...Sună Lia!”. 

ANALIZĂ Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”
Eveniment

ANALIZĂ Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: „O confiscare a drepturilor magistraților”
Eveniment

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: „O confiscare a drepturilor magistraților”

Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că, dacă varianta Guvernului, va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Curtea Constituțională a fost blocată sistematic de judecătorii PSD, așa că, teoretic, va lua o decizie privind pensiile speciale ale magistraților pe 16 ianuarie.  Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia ICCJ se plânge că guvernul Bolojan vrea să confiște pensiile speciale ale magistraților. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

CCR decide duminică viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de încălcarea independenței justiției și discriminare
Justiție

CCR decide duminică viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de încălcarea independenței justiției și discriminare

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Înalta Curte a mai găsit o cale să distrugă dosare: elimină probele obținute de ofițerii DGA
Justiție

Înalta Curte a mai găsit o cale să distrugă dosare: elimină probele obținute de ofițerii DGA

Curtea Supremă a desființat o parte importantă din dosarul DNA care îl viza pe directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Ofițerii DGA, probe doar în cazul angajaților MAI Magistrații Curții de Apel au anulat mai multe acte din rechizitoriul întocmit de procurori în urmă cu doi ani, pe baza unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptate în iunie anul acesta. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Apărarea unuia dintre inculpați a invocat decizia ÎCCJ din 16 iunie, care stabilește că polițiștii judiciari ai Direcției Generale Anticorupție pot efectua acte de cercetare penală dispuse de procuror doar în dosarele ce privesc infracțiuni comise de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. În acest caz, perchezițiile informatice asupra telefoanelor celor trei inculpați au fost realizate de polițiști DGA, deși niciunul dintre inculpați nu era angajat MAI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea. Nici un judecător ÎCCJ printre ei
Eveniment

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea. Nici un judecător ÎCCJ printre ei

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea: nici un judecător ÎCCJ nu se află printre ei. Lista cu 691 de semnatari a fost publicată de procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care s-a ocupat de dosarul Teldrum. Este posibil ca numărul semnatarilor să fi crescut între timp. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Ce arată lista de semnatari: nici un judecător de la ÎCCJ, unde Lia Savonea este președinte, nu a a vut curaj să semneze nici un magistrat de la Inspecția Judiciară, instituție condusă de o aliată a Liei Savonea, Roxana Petcu, nu a semnat nici un magistrat de la CSM nu a semnat prima pe listă: Laura Codruța Kovesi dintre cei 691, peste 70 sunt magistrați pensionari, inclusiv de la ÎCCJ de la controversata Curte de Apel București, unde lucrează 243 de judecători, doar 14 judecători în activitate. Raluca Moroșanu nu semnase până vineri după-amiaza. de la DNA au semnat 21 de procurori aflați în activitate de la DIICOT sunt 79 de semnatari „Subsemnații, judecători și procurori, Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.   Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.   Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.   Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea de protest a acestor magistrați. 

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion. Deciziile, amânate pe fondul scandalurilor din Justiție
Justiție

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion. Deciziile, amânate pe fondul scandalurilor din Justiție

Lia Savonea a avut, azi, o tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, încercând să le desființeze și să le reorgenizeze, acuză fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR). Însă el arată că, după postarea sa, în care prezenta acest plan al șefei ÎCCJ, o decizie a fost amânată pe săptămâna viitoare.  Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion „Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției. În ciuda protestelor și a opoziției exprimate de unii magistrați, toate completele secției penale au fost desființate și reorganizate, inclusiv cele două complete care rămăseseră necontrolate până acum de Lia Savonea. Membrii acestora vor fi înlocuiți cu judecători nou-veniți de la alte secții.   Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră.   În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională.   Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională.   LATER EDIT: În urma scandalului provocat de această propunere, a fost amânată decizia, urmând a fi luată o decizie săptămâna viitoare”, a scris Stelian Ion, pe Facebook. 

Savonea cu mâncăruri alese se ține: ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă
Eveniment

Savonea cu mâncăruri alese se ține: ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă

Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu mâncăruri alese se ține: Radu Popa, care lucrează la CNSAS, scrie pe Facebook ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă. El a preluat aceste informații din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, SEAP. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea cu mâncăruri alese se ține „Hai, băi, sărakilor din societatea civilă, ăia de nu v-ați dus ieri să vă-ntâlniți cu mătrăguna de la ICCJ, să vedeți ce ați ratat: «Preparate reci de tip finger food: Canape cu somon fume si guacamole Canape cu vita si fresh de legume Canape cu pui si tzatziki Caprese lollipop cu tofu – vegan/post Canape cu ciuperci si fresh de legume – vegan/post Mini croissant cu branza de capra si pomodori secchi Pui crispy Pernite de gouda pane Cartofi hash brown – vegan/post Salata cu vita, blue chesse si dressing light de piper Hummus traditional – vegan/post Pita mediteraneana»   Hai, să vă aud că n-are Lia Savonea gusturi rafinate.  Și nici n-a costat mult: 6.540 lei, TVA inclus, fmm”, a scris Radu Popa, pe Facebook.    Citește și: Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea: o fostă judecătoare descrie metodele de manipulare a dosarelor penale până la prescriere   Dezbaterea la care se referă a fost intitulată „Cum aparam statul de drept? Justitia si societatea civila in dialog” și la ea a participat și Lia Savonea. Dezbaterea s-a desfasurat la 9 decembrie 2025, la sediul ICCJ.

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță
Justiție

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță

Un controversat judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Mihail Udroiou, pensionat la 48 de ani, critică USR-ul și pe Nicușor Dan, dar o preamărește pe Lia Savonea într-un interviu pentru Lumea Justiției. Familia Udroiu are, potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, mai multe apartamente decât părinții lui Băluță: cei doi dețin nouă apartamente, o casă de peste 350 mp și un BMW X1.  Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Acum, el îl acuză pe Nicușor Dan că, prin criticile aduse procurorului general și DNA-ului încearcă să exercite presiuni asupra parchetelor. Udroiu laudă activitatea DNA: „Sub conducerea procurorului-șef Marius Voineag, asistăm la o recalibrare strategică esențială, pe care o salut. S-a trecut, vizibil, de la «telejustiție» și «spectacolul cătușelor» la un model de profesionalism discret, concentrat pe calitatea dosarelor, nu pe efectul mediatic”. Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea Ce a spus, pentru luju.ro, fostul judecător care, după ce s-a pensionat la 48 de ani, a intrat în avocatură: „Declarațiile publice care vizează activitatea profesională a procurorilor în funcție, care sugerează nemulțumiri față de modul în care aceștia își exercită atribuțiile sau care creează așteptarea unor schimbări la vârful parchetelor pot fi percepute ca forme de presiune incompatibile cu independența Ministerului Public” - despre criticile lui Nicușor Dan la adresa lui Voineag și Florența.  „Evaluez drept toxice opiniile exprimate de liderii USR despre justiție sau de alți susținători sub identitate reală și/sau sub pseudonim ai acestora” „Cunosc activitatea doamnei președinte Lia Savonea de foarte mult timp. Este un magistrat care a demonstrat o reziliență exemplară în fața presiunilor de orice natură (...) Este liderul de care sistemul are nevoie pentru a restabili ordinea și rigoarea. Din ceea ce am observat până acum, aceste așteptări sunt pe deplin justificate.” „Atacurile la adresa doamnei președinte Lia Savonea și implicit la adresa Înaltei Curți reprezintă prețul plătit pentru verticalitate. Este datoria corpului academic și a lumii juridice să facă zid în jurul acestor repere de integritate” Udroiu a fost unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-au opus arestărilor preventive în dosarul Nordis și care au decis achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR
Eveniment

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro.  De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege: „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).   cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante” „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ.  Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”.  Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei. 

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră