joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

98 articole
Politică

DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD

De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD: acesta a fost considerat vinovat de infracțiunea de conflict de interese, după ce fiica sa a fost angajată la cabinetul său parlamentar, chiar la propunerea sa.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Pedeapsa definitivă a fost decisă la 22 februarie 2016 de  completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Csație și Justiție (ICCJ), în frunte cu judecătoarea Livia Stanciu.  De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Condamnă pe inculpatul NEACŞU MARIAN la pedeapsa de 6 luni închisoare”, a decis ICCJ. Însă pedeapsa a fost suspendată pe un termen de încercare de 30 de luni.  „Aşa cum se poate observa, fapta intră în sfera ilicitului penal la momentul la care folosul material a fost realizat, conflictul de interese potențial (posibil) ori actual (în derulare, declanşat, dar încă nevalorificat printr-o decizie generatoare de folos material) devenind un conflict consumat, respectiv funcționarul public nu a acționat cu transparență și nu s-a abținut de la luarea unei decizii, acțiunile sale fiind în mod evident subsumate interesului particular”, a apreciat ICCJ, în prima sentință, din 2015, dată de un complet de trei judecători, în care Neacșu a primit doar o amendă penală de 2.000 de lei. Ulterior, completul de cinci judecători, la care s-a ajuns urmare a recursului, i-a dat șase luni de închisoare cu suspendare.  „În acest context, este evident că angajarea unei rude apropiate apare ca o consecință evidentă a dorinței de a spori venitul cumulat al familiei sau de a procura un venit unei rude apropiate, atâta vreme cât, potrivit legii, dreptul de a formula propunerea de angajare, act inițial determinant, aparține exclusiv deputatului în cauză”, a mai apreciat Înalta Curte. 

De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Foto: Inquam/George Calin
Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Efectul deciziei ÎCCJ în dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea în Primărie

Dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea. După ce Înalta Curte a retrimis dosarul „Veranda” spre rejudecare, mai mulți funcționari ai Primăriei suspendați în aprilie 2024 au solicitat revenirea pe funcțiile deținute. Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea Printre aceștia se numără arhitectul-șef Alexandru Mustiață, directorul juridic Cristina Oțeleanu și alți angajați cu funcții-cheie. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Cererile au fost depuse deja, dar dispozițiile de reîncadrare nu au fost încă emise. Reprezentanții instituției spun că se va respecta legislația în vigoare privind solicitările acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași

Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali Foto: ICCJ
Justiție

Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali

Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic. Decizia a fost luată de completul ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali Acesta a stabilit că perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu se va lua în calcul la stabilirea vechimii în funcția de consilier juridic. Decizia ICCJ are impact pozitiv asupra sistemului pensiilor speciale ale magistraților pentru că la stabilirea vechimii necesare pentru ieșirea la pensie - cel puțin 25 de ani - se ia în calcul și perioada de activitate în funcția de consilier juridic.  “Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. 1960/91/2023 și, în consecință, stabilește că: în interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare și a art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, reprezintă vechime în funcția de consilier juridic. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 iunie 2025”, se arată în minuta ICCJ, publicată de luju.ro. 

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a clamat că are "o misiune"

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta va prelua mandatul după jumătatea lunii septembrie, când expiră cel al actualei președinte, Corina Corbu. Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ Lia Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursa pentru șefia ÎCCJ. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Luni, ea a susținut interviul în fața Secției pentru judecători a CSM, subliniind că nu candidează pentru o funcție, ci pentru „o misiune”. „Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele trebuie asumate, nu evitate”, a declarat Savonea. Proiectul propus: responsabilitate, echilibru și valorizarea meritului Savonea le-a prezentat membrilor CSM un proiect axat pe patru direcții majore: Responsabilitate și asumare: nu doar a independenței funcției, ci și a răspunderii implicate; Echilibru: decizii ferme, indiferent de presiunile externe; Valorizarea meritului: promovarea meritocrației autentice, nu doar evaluări teoretice; Competență aplicată: „Nu cum vorbești despre lege contează, ci cum o aplici.” O carieră cu decizii influente și controverse Lia Savonea a fost anterior președintă a Curții de Apel București și membră a CSM, pe care l-a condus în 2019. A fost promovată la Secția Penală a ÎCCJ în 2023. De-a lungul carierei, a luat decizii controversate, printre care invalidarea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în stare de ebrietate și sub influența drogurilor. CSM a deschis procedura de numire în luna mai Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat în 19 mai declanșarea procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți, în contextul încheierii mandatului Corinei Corbu. Numirea Liei Savonea confirmă așteptările formulate de mai mulți observatori din sistemul judiciar.

Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Singură candidată pentru șefia Înaltei Curți, controversata Lia Savonea critică cetățenii

Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută luni candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Judecătoarea Lia Savonea este singurul candidat înscris în această cursă pentru conducerea celei mai înalte instanțe din România. Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat decizii judiciare controversate, precum declararea ca neconform a rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat Ion Iliescu, și rejudecarea cazului Mario Iorgulescu, condamnat definitiv pentru ucidere din culpă. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Aceste hotărâri au generat critici din partea opiniei publice și a presei. Judecătoarea critică cetățenii În proiectul depus pentru candidatura la șefia ÎCCJ, Savonea atrage atenția asupra lipsei de înțelegere a rolului instanței în societate. Ea susține că judecătorii sunt adesea acuzați pe nedrept pentru eșecurile anchetelor sau rechizitoriilor slabe, iar publicul tinde să judece emoțional cazurile mediatizate. Justiția, între presiuni publice și independență Judecătoarea avertizează că imaginea publică a instanțelor este influențată negativ de declarații premature sau prezentări trunchiate ale cazurilor în mass-media. Ea subliniază că achitarea unui inculpat nu indică o „slăbiciune” a instanței, ci aplicarea corectă a principiilor de drept, precum prezumția de nevinovăție și standardul probatoriu riguros. Experiența profesională a Liei Savonea Lia Savonea a fost numită judecător la Secția Penală a Înaltei Curți în primăvara anului 2023, după ce a condus Curtea de Apel București. A fost membru al CSM în componența anterioară și a deținut funcția de președinte al Consiliului în 2019. Mandatul actualei președinte a ÎCCJ, Corina Corbu, se încheie la jumătatea lunii septembrie.

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ: ea este singurul magistrat înscris la concursul pentru acest post. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin CSM a declanșat procedura de selecție a președintelui ICCJ cu patru luni înainte ca mandatul Alinei Corbu să expire, deși legea spune că trebuie cu două luni în avans.  Savonea, cea mai dubioasă judecătoare, pe cale să ajungă președintele ICCJ Savonea este autoare sau co-autoare a câtorva din cele mai halucinante și controversate decizii din ultimii ani: a făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu au fost condamnaţi definitiv în 2017 la 11 ani şi 3 luni, respectiv 8 ani şi 3 luni de închisoare în dosarul în care au fost acuzaţi că au angajat un asasin plătit ca să-l ucidă pe duşmanul lor. Pe lângă aceste decizii - și multe altele - Savonea pare a avea legături, prin soțul ei, cu grupări interlope. Ea a fost acuzată că ar fi eliberat un interlopr care și-a omorât iubita în bătaie.  Acuzat că și-a omorât iubita în bătaie, judecat în libertate „Acest Alex Iordan este băiatul unuia, Aurel, un om foarte influent, prieten cu primarul de la Chiajna. Alex Iordan și Liviu Iordan nu sunt masculini, ei mai mult feminini din naștere. Alex Iordan dacă poate să bată pe cineva, bate sau omoară femei, cum și-a omorât iubita. S-a dus și a aruncat-o pe scările Spitalului Universitar, fata a decedat. A fost bătută o zi și o noapte. Ficatul rupt, coaste rupte înfipte în plămân (...) Aici nu e vorba lovituri cauzatoare de moarte. Cum de o doamnă judecătoare, după opt luni îl pune liber și schimbă încadrarea în lovituri cauzatoare de moarte? Adică 5 – 15 ani pedeapsă. Fapta lui se încadrează de la 15 la 25 de ani. Dar Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la o anume judecătoare care acum este în CSM și l-a pus liber după opt luni. Și se judecă cu crimă în stare de libertate. Nu control judiciar, nu arest la domiciliu…“, a declarat, pentru Gândul, Gigi Geamănu. Cazul la care se referă este din 22 martie 2020, când o tânără de 33 de ani a murit la spital, familia victimei acuzându-l de crimă pe interlopul Alexandru Iordan. Cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte, interlopul Alexandru Iordan a ajuns în arest preventiv. În martie 2023, Rise Project a scris despre asocierea dintre familia Savonea și gruparea primarului Mircea Minea, din Chiajna. A uitat să declare un teren de 30.000 de euro “Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște astăzi că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă. Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București. Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate”, a scris Rise Project.  

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor Foto: ICCJ
Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a îngropat anularea anulării alegerilor: a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești, care a suspendat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia ICCJ este definitivă. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor „Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile”, a decis, azi, ICCJ. Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. 

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Magistrații, fără pensii umflate din vechime (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Judecătorii și procurorii nu pot adăuga la vechimea în pensie perioada din afara magistraturii

Magistrații, fără pensii umflate din vechime. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, că perioada în care o persoană și-a desfășurat activitatea ca avocat, grefier cu studii superioare sau ofițer de poliție judiciară nu poate fi valorificată ca vechime în funcția de magistrat, personal asimilat sau magistrat asistent. Magistrații, fără pensii umflate din vechime Instanța a admis sesizările formulate de Tribunalul Galați, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Pitești. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Potrivit acestora a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – prin referire la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A din Anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017 – perioada de activitate desfășurată în calitate de avocat, grefier sau ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, deși constituie vechime în magistratură conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, nu poate fi utilizată ca vechime pentru acordarea coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale. Interpretarea dispozițiilor legale Conform deciziei, perioada de activitate în profesii juridice alternative nu se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent, așa cum este definită în Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea nr. 153/2017. Astfel este clarificat modul de acordare a coeficienților de ierarhizare și al drepturilor salariale raportate la vechime. Întrebarea de drept ridicată Tribunalele Galați, Cluj și Curtea de Apel Pitești au solicitat dezlegarea unei chestiuni de drept privind următoarele: Dacă perioada de activitate în altă profesie juridică, care, conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, constituie vechime în magistratură, se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent. Care este modul de aplicare a coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale raportat la această vechime.

Laura Vicol, triumfătoare la ieșirea din arest Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Laura Vicol, triumfătoare la ieșirea din arest

Fosta deputată PSD Laura Vicol apare triumfătoare, cu un balonaș roșu și sacou de 300 USD la ieșirea din arest, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis eliberarea ei, fără să dispună nici o măsură de control judiciar. Pe balonașul roșu afișat de Vicol scrie: „Vicol+ICCJ=Love”. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: În plină criză a relațiilor româno-americane, Ambasada României la Washington anunță că supă rădăuțeană este locul II în lume Sacoul purtat de ea este Polo Ralph Lauren - se poate observa cerbul distinctiv - și costă circa 300 de dolari. Laura Vicol, triumfătoare la ieșirea din arest Însă balonașul i-a fost oferit, ironic, de protestatarul Marian Ceaușescu. „Justiția îndrăgostită de borfași”, a scris el pe Facebook. Duminică, fosta deputată a postat un mesaj patetic pe TikTok. „Sunt vie, sănătoasă, cu nişte cearcăne mari la ochi şi cu nişte răni şi mai mari în suflet, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, toate trec. Vă mulţumesc tuturor celor care mi-aţi dat o grămadă de mesaje de susţinere – încă nu am apucat să le citesc pe toate – celor care mi-aţi trimis scrisori acolo unde m-am aflat pentru cele 10 zile. Vă mulţumesc din suflet tuturor! Weekend binecuvântat să aveţi”, a spus ea. Foto: Inquam/Octav Ganea Înalta Curte a decis vineri dimineață, 14 februarie 2025, eliberarea din arest a avocatei Laura Vicol, fosta deputată PSD, căreia nu i s-a impus măsura preventivă, nici măcar a controlului judiciar. Și soțul lui Vicol, afaceristul Vladimir Ciorbă, a fost scos din arest, acesta fiind însă plasat sub control judiciar. Judecătorii Mihail Udroiu și Luminiță-Criștiu Ninu au optat pentru eliberarea din arest preventiv a soților Vicol-Ciorbă și plasarea lui Vladimir Ciorbă sub control judiciar, la fel ca alți trei inculpați. Împotriva celorlalți acuzați, printre care și Laura Vicol, nu s-a luat nici o măsură. În schimb, judecătoarea Elena Barbu a făcut opinie separată pentru plasarea Laurei Vicol și a altor doi inculpați în arest la domiciliu, pentru menținerea în arest preventiv a lui Vladimir Ciorbă și pentru menținerea controlului judiciar față de ceilalți inculpați.

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte

Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost pusă în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție, fără nici o măsură de control, după ce, inițial, Curtea de Apel decisese arestarea ei. Și soțul ei, Vladimir Ciorbă, a fost scos din arest, dar plasat sub control judiciar. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Hotărârea ICCJ a fost pronunțată în complet de divergență, după ce judecătorii Mihail Udroiu și Elena Barbu nu au convenit asupra unei soluții. În consecință, în complet a intrat o a treia judecătoare, Luminița Cristiu-Ninu. Barbu dorea menținerea soților Vicol-Ciorbă în arest la domiciliu, iar ceilalți doi magistrați susțineau eliberarea. Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Minuta instanței: „Cu majoritate: Admite contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, ŞAITOȘ BOGDAN ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA şi IVAN GEORGE MARIAN împotriva încheierii/DL din data de 05 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 652/2/2025 (393/2025). Desfiin?ează în totalitate încheierea atacată și rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȚTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU respectarea următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la sec?ia de poli?ie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. În baza art. 215 alin. (2) lit. a), c) ?i f) din Codul de procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU să respecte următoarele obligații: 1. să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; 2. să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; ?i 3. să comunice periodic informa?ii relevante despre mijloacele acestora de exis¬ten?ă. În baza art. 215 alin. (3) din Codul de procedură penală atrage atenţia inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor şi a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În baza art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală supravegherea respectării de către inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în a cărui rază teritorială se află locuin?a fiecărui inculpat, în condiţiile legii. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpa?ilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN şi PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 1/UP în ceea ce îl priveşte pe inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, nr.2/UP din 05.02.2025 în ceea ce o priveşte pe inculpata VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, nr. 3/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe inculpatul PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, nr. 4/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, nr. 5/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, emise de judecătorul de drepturi ?i libertă?i din cadrul Cur?ii de Apel Bucure?ti, dacă nu sunt re?inu?i sau aresta?i în altă cauză. Constată că toţi inculpaţii au fost reţinuţi 24 de ore, de la data de 03.02.2025 la 04.02.2025. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 14 februarie 2025. Opinia separată a judecătoarei Barbu „Cu opinia separată a doamnei judecător Elena Barbu, în sensul: Admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii POŞTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, POŞTOACĂ NICOLAE CRISTIAN şi VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA împotriva încheierii/DL din 5.02.2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia; Respingerii contestațiilor formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIICOT – STRUCTURA CENTRALĂ – SECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE şi de inculpaţii POŞTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA, ŞAITOŞ BOGDAN ADALBERT ŞI IVAN GEORGE MARIAN.”

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Foto: ICCJ
Eveniment

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte de casație și Justiție (ICCJ), se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern. Fondul de rezervă bugetară ar trebui folosit în cazul unor calamități naturale. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Purtătoarea de cuvânt a CSM a deschis lupta pentru decontarea ochelarilor Contribuabilii plătesc ochelarii celor care lucrează în magistratură după ce o judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. După ce ea a câștigat acest drept, măsura a fost generalizată. „Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează: plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale; plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere; costul manoperei; contravaloarea examenului medical, după caz”, a stabilit, în aprilie ICCJ. 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Executivul va recurge la fondul de rezervă bugetară pentru că ÎCCJ are de achitat „tonere copiatoare, coperți, dosare si plicuri în sumă de 123 mii lei” sau „protecția muncii (deconturi de ochelari pentru personalul aparatului propriu) în sumă de 80 mii lei”. Însă, printr-o altă hotărâre de guvern, din fondul de rezervă este scoasă suma de 918 milioane de lei pentru salariile câștigate de judecători în instanță: 715.923 mii lei în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești 202.795 mii lei în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale, scadente în anul 2023, stabilite în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești „În prezent, din cauza nealocării fondurilor solicitate, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum întârzierea executării obligației de plată a acestor diferențe atrage, prin aplicarea dobânzilor și a altor accesorii ale debitului principal, o creștere continuă a cuantumului sumei totale datorate, se impune o achitare cât mai rapidă a acestora”, se arată în nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern.

Clotilde Armand atacă decizia Înaltei Curți (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Politică

Clotilde Armand atacă decizia Înaltei Curți

Clotilde Armand atacă decizia Înaltei Curți. Fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand (USR), a anunțat miercuri că va contesta la instanțele europene decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care i-a respins cererea de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI). Raportul o declarase pe aceasta în stare de incompatibilitate. Clotilde Armand atacă decizia Înaltei Curți Într-o postare pe Facebook, Clotilde Armand a criticat decizia ÎCCJ și a acuzat o influență politică asupra sistemului judiciar: Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Justiţia lui Ciolacu funcţionează. Plângere la ANI făcută de PSD - ANI condus de un director cu legături de familie în PSD - judecătoarea de la Înalta Curte fiica unui membru marcant al PSD. Rezultatul era previzibil. Aşa 'funcţionează Justiţia' lui Ciolacu. Eliminând din competiţie electorală adversarii politici folosind instituţiile cheie ale statului român.” Procesul, "lipsit de fundament" Armand a afirmat că procesul împotriva sa este lipsit de fundament: „În cazul meu, nimeni nu poate spune care este prejudiciul cauzat de fapta în speţă. Nici măcar procurorii sau inspectorii ANI. Este un dosar atât de caraghios încât a fost nevoie de patru procurori să fie schimbaţi până când PSD a găsit unul care să execute ordinele.” Critici dure la adresa raportului ANI Clotilde Armand a adus în discuție faptul că deciziile pe care le-a semnat ca primar au fost validate de departamentele juridice și economice din Primăria Sectorului 1: „O mascaradă. Sunt sute de primari PSD și PNL care beneficiază de aceleași condiții. Pentru un lucru mult mai grav şi flagrant precum cazul Toni Greblă - care şi-a mărit ilegal salariul cu zeci de mii de euro conform raportului Curţii de Conturi - ANI tace şi nu face nimic.” Raportul ANI: conflict de interese și incompatibilitate În noiembrie 2022, ANI a stabilit că Armand s-a aflat în conflict de interese și incompatibilitate, semnând dispozițiile prin care s-a numit pe sine manager al unui proiect finanțat din fonduri europene. Acest proiect avea ca scop îmbunătățirea capacității administrative privind măsurile anticorupție, generând un beneficiu material de 18.720 de lei. Raportul ANI susține că Armand a încălcat prevederile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003. Drumul spre instanțele europene După pierderea procesului atât la Curtea de Apel București, cât și la ÎCCJ, Armand își propune să continue lupta juridică la nivel european: „Eu voi merge mai departe şi voi ataca decizia de astăzi la instanţele europene.” Clotilde Armand, care a ocupat primul loc pe lista candidaților USR la Senat, își menține poziția de contestatar al unui sistem pe care îl consideră „cleptocratic” și „controlat politic”. Rămâne de văzut dacă apelul său la instanțele europene va genera o schimbare de perspectivă asupra cazului său sau va influența viitoarele alegeri.

Cea mai bogată familie de judecători Foto: Adevărul
Eveniment

Cea mai bogată familie de judecători

Cea mai bogată familie de judecători, Andrei și Iuliana Rus, are două apartamente în Emiratele Arabe Unite (EAU) și a câștigat, în anul fiscal 2023, de la stat, aproape 1,5 milioane de lei. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență, scrie Presshub. Bănicioiu ar fi primit 1,3 milioane de lei în calitate de ministru al Sănătății pentru menținerea a cinci directori de spitale în Capitală. Însă Bănicioiu nu este singurul VIP achitat de Rus. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II Cea mai bogată familie de judecători Azi, ministerul Justiției, condus de liberala Alina Gorghiu, a anunțat că Andrei Claudiu Rus va fi magistratul de legătură al României în Spania. În CV-ul său nu figurează faptul că ar ști spaniola, ci doar engleza. Familia judecătorilor Rus are două apartamente și o casă în București, plus două apartamente în Emiratele Arabe Unite. În 2024, familia a donat către Dan Pastiu și Alexandru Pastiu terenuri și apartamente evaluate la 1,8 milioane de lei. Veniturile de la stat sunt uriașe. Astfel, judecătorul Andrei Claudiu Pastiu a primit de la ICCJ 665.732 de lei salarii și salarii restante (deci a dat statul în judecată și a câștigat), plus încă 45.000 de lei alte salarii și dobânzi restante, dar a avut și alte mici venituri. Soția sa a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri. Ea nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei. Andrei Claudiu Rus scrie în CV că a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică, între 1996 și 2000. Este judecător din 2003, iar în 2018 a ajuns la ÎCCJ.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră