sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

59 articole
Politică

Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă

Coincidență fericită: cu 38 de zile înainte ca primarul Sectorului V, Cristian Popescu Piedone, să fie eliberat, Dan Voiculescu, liderul informal al PPUSL, îi transmitea pe blogul său: “Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă“. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce fusese condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, magistraţii admiţând recursul în casaţie, iar fostul edil urmează să fie pus în libertate. Faptele care i s-au imputat au avut loc în perioada în care era primar al Sectorului 4. Prefectura Capitalei a anunţat Că Cristian Popescu Piedone îşi va putea relua funcţia de primar al Sectorului 5, câştigată în 2020. Voiculescu a scris un mic articol pe blogul său, la un an de la încarcerarea lui Popescu Piedone. “Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă“ “Opinia mea este că el e nevinovat, este o eroare judiciară. Cristi a stat în pușcărie nevinovat. Este greu de exprimat în cuvinte ce simte un om care este privat de libertate pe nedrept. Mă întreb cum trăiesc liniștiți judecătorii care condamnă oameni nevinovați. Cum pot să doarmă fără coșmaruri. Cum se vor prezenta la Judecata de Apoi. Justiție înseamnă dreptate. Noi, oamenii de rând, ne uităm la judecători ca la mici Dumnezei, care fac dreptate. Din păcate sunt și judecători care nu au demnitate, onoare și nici curaj! Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă, și îl asigur, în cunoștință de cauză, că ce nu te omoară te întărește. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Hai acasă, Cristi!!“, a scris Dan Voiculescu, el însuși condamnat la zece ani de închisoare pentru fapte de corupție, dar eliberat înainte de termen.

Dan Voiculescu: Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă
Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Popescu Piedone anunță că se întoarce la primărie

Cristian Popescu Piedone, achitat azi de către Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, nunță că se întoarce la primărie, dar nu va cere despăgubiri statului român. Popescu Piedone a fost condamnat pentru activitatea de primar al Sectorului IV, dar, ulterior, a fost ales primar al Sectorului V, funcție pe care o îndeplinea la momentul condamnării și încarcerării. Cristian Popescu Piedone a fost întrebat la ieşirea din Penitenciar dacă se întoarce la primăria Sectorului 5. „Cu siguranţă, da, dacă nu au făcut alegeri, ce să fac? Scaunul e liber, trebuie să mă întorc”, a răspuns el. Foto: Inquam/George Calin Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie „Pierdusem speranţa, dar nu pierdusem speranţa în Dumnezeu. Am spus Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la ultimul meu cuvânt, că mai sus de această treaptă a justiţiei din România nu există decât Dumnezeu (...) La Dumnezeu m-am rugat să audă rugile mele, a deschide ochii judecătorilor, dacă sunt judecători drepţi, pentru că, până la Înalta Curte, nu am avut parte decât de acele culoare despre care vorbiţi (..) de acele comenzi, de acei scheleţi în dulap ai unor procurori şi judecători. (..) Există o speranţă în România pentru dreptate”, a declarat primarul, citat de news.ro. „În 30 de ani de administraţie, să îmi zică mie orice politician din România, din lume, că e fată mare. Nu, nu există, fiecare cu păcatele lui, eu am vrut de la început să răspund pentru păcatele mele, din păcate am răspuns pentru altcineva. Puterea exemplului pentru cine, dat de cine? De cei 3.600 de primari ai României, cu primul primar al ţării, astăzi preşedinte, care a semnat la fel ca şi mine şi nu a răspuns şi nu răspunde. Pe 1 ianuarie i-am cerut graţierea lui, nu mie”, a mai afirmat el. Foto: Inquam/George Calin Grijuliu cu banii publici El a continuat: ”Să nu mă întrebaţi, veţi cere despăgubiri morale. Nu, nu voi cere, şi aşa statul este aşa cum e, dator, mai vin şi eu să îi cer ce? Voi câştiga, nu am nevoie. Voi fi repus în funcţie, îmi voi duce sectorul până la capăt, mă voi gândi ce am de făcut în viitorul meu”. Cristian Popescu Piedone le-a transmis un mesaj şi rudelor celor morţi la Colectiv, afirmând că le-a spus că, dacă copiii lui erau acolo în acea seară şi mureau, susţinea în continuare că este nevinovat, dar că le înţelege furia. Foto: Inquam/ George Calin El le-a transmis un mesaj şi colegilor săi de la Primăria sectorului 5, care „au stat bine mersi şi s-au gândit că Piedone o muritu”. ”Piedone n-o muritu, doar puţin s-o odihnitu”, a spus primarul. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni „Vreau să le spun să plece liniştiţi, iar şi-au bătut joc de bani, iar au făcut achiziţii şi o să avem seriale în continuare”, a mai afirmat Piedone la poarta penitenciarului.

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale

CSM exercită noi presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: acest consiliu arată că peste 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La Înalta Curte de Casație și de Justiție ar pleca 82 din cei 104 judecători aflați acum în funcție. Reacţia CSM vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani pentru toţi românii, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament. CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Într-o hotărâre adoptată joi de Plenul CSM, se arată că, la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025. Edificatoare în acest sens este situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023. De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an. În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale. Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021. Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori. CSM, de acord cu modificări, dar peste 15-20 de ani CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani. "Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", spune CSM. O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanţii Consiliului. "Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani", argumentează CSM. Amenințarea depopulării sistemului CSM atrage atenţia că pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară. "Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar", consideră CSM. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament

Cea mai mare pensie din Bihor: o judecatoare de la ICCJ
Eveniment

Cea mai mare pensie din Bihor

Cea mai mare pensie specială din județul Bihor este de 36.608 lei/ lună, brut, adică 31.148 de lei net. Bihoreanul scrie că pensia este încasată de „o fostă judecătoare care a activat şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)”. În decembrie 2022, pensia medie obișnuită era, în Bihor, de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cea mai mare pensie din Bihor În 2022, de la ICCJ s-a pensionat judecătoarea Adina Claudia Cioflan, care până a fi numită la Înalta Curte a activat la diferite instanțe din Bihor. Cioflan a terminat dreptul la Universitatea din Oradea, în 1996, deci, probabil avea sub 50 de ani când s-a pensionat. Soțul ei este polițist, deci va beneficia de pensie specială. Interesant este că, potrivit ultimei declarații de avere, din 2022 - care acoperă anul fiscal 2021, când activa la Curtea de Apel Oardea - media veniturilor ei salariale lunare a fost puțin peste 20.000 lei pe lună. Cu o pensie netă de peste 31.000 de lei pe lună, ea a câștigat un plus la venituri de circa 50% - probabil urmare a celor circa nouă luni în care a activat la ICCJ. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Bihoreanul mai scrie că, în acest județ, pensia medie a foştilor magistraţi este de 21.333 lei. „66 din cei 136 primesc lunar între 20.000 şi 25.000 lei, 45 încasează între 15.000 şi 20.000 lei, 23 au pensii între 25.000-30.000 lei, iar 2 peste 30.000 lei. În ce îi priveşte pe foştii grefieri, cea mai mare pensie este de 15.823 lei, iar media e de 5.060 lei”, mai arată publicația.

Alexe "Tablă" are șanse să scape (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alexe "Tablă" are șanse să scape

Alexe "Tablă" are șanse să scape. Procurorii DNA vor avea ocazia să demonstreze că rechizitoriul întocmit pe numele președintelui Consiliului Județean descrie clar faptele de care este acuzat. Alexe "Tablă" are șanse să scape Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza peste două săptămâni contestația înaintată de procurori împotriva deciziei de a li se returna dosarul pentru clarificare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Costel Alexe este acuzat de procurorii DNA că, pe când îndeplinea funcția de ministru al Mediului, ar fi primit drept mită 22 tone de tablă și produse metalice de la fostul director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” La schimb, acesta ar fi garantat alocarea, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru combinat și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR

Speță civilă cu foarte multe semne de întrebare la Înalta Curte: cu numai câteva zile înainte de ultimul termen de judecată, o parte în dosar a pus 100.000 de euro cash pe masa unei case de avocatură în care activează unii dintre foștii colegi ai actualilor judecători ai instanței supreme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asociată în casa de avocatură este o fostă judecătoare de la Înalta Curte, admisă în Baroul București în septembrie 2022. Mai mult, la aceeași casă de avocatură este partener chiar fostul președinte al fostei Secții comerciale de la Înalta Curte, precum și un alt fost judecător de la ÎCCJ, admis în Baroul București în anul 2018. Faliment în instanță din 2011 În 2011, o companie înregistrată în România, Inter Distribution Company (IDC) SRL, controlată din Chișinău (de persoane cunoscute a avea legături cu cercurile politice înalte din Rusia), și-a cerut insolvența în instanță. Deși au trecut aproape 12 ani, dosarul de faliment nu a ajuns la final, iar luptele între creditori sunt dure. Alte procese civile au fost deschise pe lângă procesul principal. Într-unul din aceste procese secundare, unul dintre creditori, compania Lukoil România, se luptă cu IDC pentru rezilierea unui contract. Procesul se află în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. La penultimul termen de judecată, în octombrie 2022, în procedura de filtru, s-a decis ca termenul următor să aibă loc pe 1 martie 2023. Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR + 7% Cu câteva zile înainte de termenul de pe 1 martie, termen de pronunțare, adică pe 22 februarie a.c., principalul creditor al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL (firmă de asemenea controlată din Chișinău) a propus "angajarea POPESCU & ASOCIAȚII S.p.a.r.l., conform condițiilor din Contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 și Anexei la contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 (publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3486/24.02.2023), onorariul forfetar de 100.000 euro +TVA urmând a fi plătit către casa de avocatură de către societatea Big Logistic SRL în calitate de unic asociat al societății Inter Distribution Company SRL.". În plus, în contract se prevede și un bonus de succes de 7%, adică peste un milion de euro. Toate aceste sume uriașe au fost contractate pentru reprezentarea la un singur termen de judecată, deși dosarul în cauză se află în fața instanțelor din 2015. Suma enormă, doar pentru prezență la proces După ce propunerea a fost aprobată, casa de avocatură a fost angajată pentru un onorariu de 100.000 de euro (la care se adaugă TVA) și 7% bonus de succes. Suma enormă a fost stabilită pentru ca avocații să reprezinte Inter Distribution Company SRL în instanță cu câteva zile înainte de termen. Inexplicabil, câtă vreme recursul fusese deja redactat de reprezentantul legal al IDC cu mult timp înainte, la ultimul termen de judecată nemaiputându-se formula noi motive de recurs sau dezvolta apărări noi. În cele din urmă, pronunțarea a fost amânată pentru 15 martie a.c. Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul în care sunt părți Lukoil România SRL și Inter Distribution Company SRL este judecat de către un complet al Secției a II-a Civile. Șapte ani de succes de business Inter Distribution Company SRL (IDC), înființată la sfârșitul lui 2004 în București, a avut în primii ani de activitate cifre de afaceri de peste 100 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și nimic nu prevestea ce avea să urmeze după 2010. Activitățile principale ale companiei erau de comerț en-gros, în principal, și en-detail în patru supermarketuri, dar și de vânzări de bunuri alimentare și nealimentare și închirierea spațiului publicitar în stațiile de alimentare cu combustibil sub brand Lukoil. La jumătatea lui 2011, însă, Inter Distribution Company SRL și-a cerut insolvența în instanță, potrivit Newsweek România. Conform lichidatorului judiciar Delta IPURL, "efectele crizei s-au făcut resimțite în special în activitatea comercială, respectiv comerțul și serviciile prestate populației, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate în toate sistemele economice". Lichidatorul judiciar, suspect pentru ANAF Conform tabelului final al creditorilor, datoriile totale ale IDC erau de aproape 26 de milioane de lei, atât către stat, cât și către privați, în cea mai mare parte. Statul, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a avut de la bun început suspiciuni în legătură cu toată procedura. În primă fază, ANAF nu a fost de acord nici măcar cu desemnarea Delta IPURL ca lichidator judiciar. Spre deosebire de creditorul Mizara Impex SRL (o companie din cercul de interese al lui Vladislav Chetrar, care are sediul la aceeași adresă cu asociatul unic al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL), care a votat, ca lichidator judiciar, "pentru DELTA IPURL și propunem onorariul de 4.500 lei+TVA/lună și un onorariu de succes de 7% din contravaloarea sumelor recuperate și a bunurilor aduse în averea debitoarei, precum și 10% din valoarea bunurilor valorificate aflate în averea debitoarei", ANAF s-a opus. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public "ANAF solicită schimbarea lichidatorului judiciar DELTA IPURL desemnat provizoriu de judecătorul sindic cu practicianul în insolvență selectat de Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, respectiv Management Reorganizare Lichidare SPRL cu onorariu lunar de 0 lei și onorariul de succes 1,5% din sumele obținute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA", arată un Buletin al Procedurilor de Insolvență din 2011.

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Încep să curgă deciziile de prescriere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Încep să curgă deciziile de prescriere

Încep să curgă deciziile de prescriere. Bulgărele de zăpadă al dosarelor închise în urma deciziei de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale privind prescripţia a început să se rostogolească şi la Iaşi. Încep să curgă deciziile de prescriere Fostul primar al comunei Popricani, Valeriu Pârlog, a fost „albit” complet luni de Curtea de Apel. Pârlog fusese condamnat în primă instanţă, după ce arendase terenurile primăriei către firma condusă de soţia şi fiul său. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO Condamnarea fusese cu suspendare, dar lui Pârlog i se interzisese participarea viitoare la viaţa politică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Foto: Facebook DNA
Politică

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise

DNA anunță că, urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescrierea, 557 de cauze penale, cu prejudiciu de 1,2 miliarde euro şi valoare a mitei şi a traficului de influenţă de 150 milioane euro, vor fi închise. DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Parchetul anticorpție arată că va solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene. ”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 şi a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale, Direcţia Naţională anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menţionate va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, transmite DNA, citat de news.ro. Câte dosare se închid și cu ce prejudicii estimate Situaţia detaliată se prezintă astfel: Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)- 190 dosare- prejudiciu estimat 648.207.688 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii- 367 dosare- prejudiciu estimat 561.230.056 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro DNA va sesiza CJUE ”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, precizează DNA. Citește și: Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari de la Moscova, scrie Washington Post. Plus: „Servicul rus de securitate subminează guvernul pro-vestic al Moldovei” Instituţia de asigurări că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise. La Iaşi, multe dintre dosarele grele îl au ca autor principal de procurorul DIICOT Daniel Horodniceanu. Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise Acesta a explicat ce crede că se va întâmpla după decizia ÎCCJ. "La Iaşi se va întâmpla ce se va întâmpla şi în toată ţara, probabil că se va dispune încetarea procesului penal într-o multitudine de dosare. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Prescripţia răspunderii penale e un soi de amnistie. Are aceleaşi efecte. Cea mai mare parte din dosarele instrumentate de mine vor fi prescrise", a declarat procurorul Horodniceanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Foto: Facebook
Politică

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care azi a amnistiat mii de infractori: Corina Corbu, suspectată de corupție, plagiat și bani negri. În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Azi, Înalta Curte a dat o hotărâre care ar putea duce la închiderea a mii de dosare penale pe motiv de prescripție, scrie G4Media. „Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, cel puțin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) și mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripția din 2022)”, explică acest site. Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Suspiciuni de plagiat: LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „Nici una dintre cele trei decizii nu este motivată prin (in)existența plagiatelor. Membrii Comisiei au clasat primele două sesizări prin faptul că au depășit termenul de 30 de zile în care, conform Regulamentului de Funcționare, trebuiau să emită o decizie, iar pentru a treia sesizare, depusă după ce termenul de 30 de zile a fost eliminat, nu au mai făcut nici o analiză și au invocat faptul că au avut deja cazul pe rol și l-au clasat”, arăta acest site. Bani negri: „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Colegii i-au reparat onoarea cu 200.000 de lei Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Foto: Facebook Inițial, ea ceruse daune de cinci milioane de lei. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați În 2021, Corbu a avut venituri de la statul român - ICCJ și CSM - în valoare de circa 420.000 de lei, adică 35.000 lei/ lună.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Foto: Captură YouTube
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Guvernul ungar, atac la justiția română (sursa: stiridiaspora.ro)
Eveniment

Guvernul ungar, atac la justiția română

Guvernul ungar, atac la justiția română. Secretarul de stat Tamas Menczer din ministerul de Externe al Ungariei a criticat miercuri o decizie a instanţei supreme din România referitoare la liceul catolic "Ferenc Rakoczi al II-lea" din Târgu Mureş, transmite MTI. Guvernul ungar, atac la justiția română Menczer a afirmat pe Facebook că "în secolul 21, ar trebui deschise şcoli, nu închise" şi că Budapesta aşteaptă din partea Bucureştiului măsuri urgente care să asigure funcţionarea în continuare a unităţii de învăţământ respective. Oficialul ungar a apreciat că decizia de marţi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în acest caz este "îngrozitoare", deoarece deschide calea către închiderea liceului. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press El a adăugat că, pentru a facilita o soluţie, ministerul ungar de externe ţine legătura cu UDMR, care face parte din coaliţia de guvernământ din România. Menczer şi-a exprimat speranţa că situaţia va fi rezolvată rapid şi nu va afecta pe termen lung relaţiilor româno-ungare, relatează Agerpres. Lege declarată neconstituțională Instanța Supremă din România a menținut o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș care a anulat ordinele ministeriale de reînființare, în anul 2018, a Liceului Teologic Romano-Catolic "Ferenc Rakoczi al II-lea" din Târgu Mureș, după ce Curtea Constituțională a României a declarat neconstittuțională legea din februarie 2018 prin care Parlamentul României a adoptat o lege de reînființare a unității de învățământ. În urmă cu trei ani, preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), deputatul Marius Paşcan, a anunțat că că a atacat în justiţie "înfiinţarea neconstituţională" a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră