joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

98 articole
Eveniment

Încă un afacerist dubios, "spălat" de Înalta Curte

Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), controlată de Savonea: beizadeaua Victor Micula, un milionar din Oradea, ar putea scăpa de o pedeapsă de 15 luni de închisoare. Acesta este fiul afaceristului Viorel Micula, unul dintre patronii European Drinks. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” În ultimele luni, de când ÎCCJ este sub controlul, de facto, al Liei Savonea,, această instanță a anulat mai multe condamnări, folosind recursul în casație. Cel mai scandalos exemplu este al lui Mario Iorgulescu, a cărui pedeapsă de peste 13 ani pentru omucidere a fost desființată de un complet din care făcea parte chiar Savonea. Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte, controlată de Savonea Și condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru corupție este în curs de revizuire la Tribunalul București. Victor Micula a fost pedepsit, în mai 2024, la 15 luni de închisoare cu suspendare pentru că, în 2019, a tras cu o armă semiautomată, de calibru 7,62 mm, pe un pod din Oradea. El participa la o cursă de mașini, iar viteza pe care ar fi atins-o era de circa 220 km/h, scria Libertatea. „Concret, Victor Micula e acuzat că, în 2019, în timpul unei curse de maşini pe străzile orașului, a tras pe un pod din Oradea cu o puşcă letală semiautomată, „marca UM Sadu (WUM), de calibrul 7,62x39 mm”, luată de la un amic, Cristian Matei, dar şi că după respectivul episod, în decurs de o singură lună, a cumpărat 10 arme și sute de cartușe, în valoare de 40.000 euro, prin intermediul unui interpus”, scrie Bihoreanul. Deocamdată nu există o motivare a ICCJ în cazul Micula.

Încă un afacerist dubios, Victor Micula, spălat de Înalta Curte, controlată de Savonea Foto: Facebook
Judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat Foto: ICCJ
Eveniment

Judecător pensie specială ex-polițist primi pensie de magistrat

Un judecător cu pensie specială de ex-polițist, Virgil Ogrean, va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Nu este clar dacă va putea cumula cele două pensii, plus salariul de judecător, întrucât el a rămas în activitate. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Decizia a fost luată luni, 21 octombrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ogrean are 65 de ani, dar este încă judecător, în baza unor dispense acordate anual de Consiliul Superior al Magistraturii. El a lucrat doar circa șapte ani în poliție, dar pensia sa de la Interne este de circa 7.500 de lei pe lună, în medie. Judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat Judecătorul Ogrean, care conduce secția penală a Tribunalului Mureș, are deja o avere uriașă: deține împreună cu soția două apartamente și două case în Târgu Mureș, aproape zece hectare de teren agricol, inclusiv în acest oraș, și are circa 500.000 de lei în conturi. Virgil Ogrean a terminat în 1995 dreptul la o universitate din Sibiu și până în 2002 a fost polițist, arată Lumea Justiției. Cu șapte ani de activitate în poliție - unde a ajuns chiar prim-adjunct la poliția judțean Mureș - el are acum o pensie de la ministerul de Interne de 91.193 de lei, net, pentru anul fiscal 2023. Salariul său de magistrat a fost, net, anual, de 212.353 de lei. El a dat însă statul în judecată pentru salariu mai mare și, în anul fiscal 2023, a primit 84.933 lei „Diferențe VRS Dobândite prin Hotărâri Judecătorești”. La 1 iulie 2004, Ogrean la intrat în magistratură, deci are doar 20 de ani de activitate în domeniu. Însă Înalta Curte de Csație și Justiție a decis că poate primi pensie întreagă fiindcă activitatea în poliție va fi considerată vechime în magistratură. „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispozițiile art. 86 și art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care un ofițer de poliție, licențiat în științe juridice, a îndeplinit funcții de specialitate juridică, poate fi luată în considerare, în vederea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3), dacă analiza îndeplinirii acestor atribuții atestă întrunirea cerințelor de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare”, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție. Ogrean a făcut cerere de pensionare în 2003, dar casa de pensii din Mureș i-a respins pensia de magistrat întrucât nu avea vechimea necesară. El a atacat decizia casei de pensii în instanță și, acum, a câștigat.

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea dea CCR mâna Înaltei Curți, unde Savonea președinte

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi, extrem de probabil, președinte din 2025. Acesta este, de fapt, un proiect mai vechi, conceput în perioada regimului Dragnea de Florin Iordache. În 2019, mai multe publicații au scris că Iordache se întâlnea cu Lia Savonea în casele conspirative ale PSD. Citește și: Ciolacu recunoaște ceea ce DeFapt.ro a arătat acum un an: poartă pantofi italienești, produși manual, de circa 1.500 de dolari Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte Potrivit unor surse politice din PSD, și acum, cel care a aranjat manevra prin care Daniela Șoșoacă era scoasă din cursa pentru prezidențiale - pentru a-l propulsa pe George Simion în turul II - ar fi tot Florin Iordache, coordonat de Viorel Hrebenciuc. Luni seara, după ce CCR a publicat controversata motivare în cazul Șoșoacă, Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a „reforma” instituția. „Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a scris Ciolacu. Deși CCR este dominat de oamenii PSD - decizia în cazul Șoșoacă a fost luată de patru judecători propuși de acest partid, plus unul susținut de UDMR - Ciolacu ar prefera să-i dea control deplin Liei Savonea, care are toate șansele să fie viitorul președinte al ICCJ, după ce expiră mandatul Alinei Corbu. Acesta s-ar termina în iunie 2025. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În plus, reforma lui Ciolacu ar fi complet contrară cutumelor europene, unde mai toate țările au curți constituționale separate de curtea supremă. Aceste curți constituționale sunt independente de puterea judiciară.

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă (sursa: Pexels/Anna Pou)
Justiție

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, că este admisibilă ca probă, în litigiile de muncă, înregistrarea convorbirii telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorului. Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă Decizia a fost luată de un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a admis în acest sens o sesizare primită de la Curtea de Apel Bucureşti. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea şi aplicarea art.341 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispoziţiile art.74 şi 75 din Codul civil, stabileşte că: Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiţia asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, şi dreptul la viaţa privată, pe de altă parte, în sensul că încuviinţarea probei trebuie să fie indispensabilă exerciţiului dreptului la probă şi strict proporţională cu acest scop. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă", potrivit site-ului Instanţei supreme. Curtea de Apel Bucureşti a solicitat Înaltei Curţi dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă înregistrările audio ale unor convorbiri telefonice ale salariatului cu alţi salariaţi sau alţi reprezentanţi identificabili ai angajatorului, pe care salariatul le solicită ca probe în cadrul judecăţii în contradictoriu cu angajatorul, pot fi considerate mijloace de probă indiferent dacă persoana cu care salariatul a purtat conversaţia a fost sau nu încunoştinţată şi şi-a exprimat acordul pentru înregistrarea respectivei convorbiri".

Chirica parlamentar, dosarele lui - la ÎCCJ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Chirica parlamentar, dosarele lui - la ÎCCJ

Chirica parlamentar, dosarele lui - la ÎCCJ. Candidatura anunțată de Mihai Chirica la un fotoliu de parlamentar a ridicat în spațiul public problema situației sale complicate din punct de vedere juridic. Chirica parlamentar, dosarele lui - la ÎCCJ Ar avea ceva de câștigat actualul primar de Iași, Mihai Chirica, în urma unei eventuale alegeri ca senator ori deputat? Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Conform legii, judecarea infracțiunilor comise de senatori și deputați intră în atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă primarul ar fi ales deputat sau senator, cele două dosare în care este inculpat ar fi transferate de la Iași la București, la instanța supremă a țării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Foto: WallStreet.ro
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori Foto: pro TV
Eveniment

Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi salvează pe plagiatori: titlurile științifice sunt irevocabile. ÎCCJ a anulat un ordin de ministru de retragere a unui titlu de doctor obținut în 2013 și anulat în 202, arată site-ul Juridice.ro, preluând, probabil, un comunicat al firmei de avocatură care a câștigat procesul. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Chiar președintele ICCJ, Alina Corbu, a fost acuzat de plagiat, dar Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări din acest caz. Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori “Echipa de avocați ai ZRVP, formată din Alexandru Iorgulescu, partener, și Alina Munteanu, avocat colaborator senior, a obținut anularea unui Ordin al Ministerului Educației și Cercetării emis în 2020, prin care clientului i-a fost retras titlul de doctor obținut în 2013. Prin decizia sa, ICCJ recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de obținerea titlului de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. Chiar dacă nu are ca rezultat obținerea unei funcții ori demnității noi, atribuirea titlurilor științifice are un impact imediat asupra reputației și anvergurii profesionale a deținătorilor acestor titluri. Soluția definitivă obținută de ZRVP este una de referință în materia interpretării principiului irevocabilității actelor juridice unilaterale și a efectelor juridice produse de acestea (...) În motivare, instanța supremă a subliniat că titlul științific de doctor, odată intrat în circuitul civil, produce efecte în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale“, scrie Juridice.ro. “Înalta Curte de Casație și Justiție recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de titlul de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. Soluția este cu atât mai importantă cu cât dovedirea efectelor nepatrimoniale este adeseori dificilă, fapt care poate bloca demersurile juridice ale deținătorilor titlurilor de doctor împotriva măsurilor abuzive de revocare din partea autorităților emitente“, mai arată acest site.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Foto: Inquam/George Călin
Eveniment

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările

Corupți, criminali sau judecători drogați: sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale dosarelor DNA. Vineri, un complet de trei judecători, din care făcea partea Lia Savonea a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri despre averea uriașă a acestei judecătoare, despre legăturile ei dubioase și achitările halucinante de dinainte de a fi promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde speră să-i ia locul Alinei Corbu, la șefia ICCJ. De exemplu, ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al ICCJ, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Însă, ajunsă la ÎCCJ, Savonea - care a fost considerată o apropiată a lui Liviu Dragnea - ia hotărâri în serie care favorizează marii corupți. Iată câteva din deciziile luate de completul din care face parte: La 25 aprilie a eliberat-o din arest pe judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, și a plasat-o în arest la domiciliu. La finalul anului 2023, judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu de la Înalta Curte au respins ca nefondat recursul în casație formulat de DNA împotriva deciziei Curții de Apel București prin care, în urmă revizuirii, s-a dispus încetarea procesului penal față de fostul viceguvernaor BNR Bogdan Olteanu, pe motiv că fapta de trafic de influență (pentru care inițial acesta fusese condamnat la 5 ani închisoare cu executare) este prescrisă. În 10 iunie, a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. La 28 mai, judecatoarele ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație al lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care stătuse cinci luni la închisoare pentru mită. Ele au casat condamnarea aplicată de Curtea de Apel și au dispus achitarea fostului șef APIA. În aprilie, a admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării a doi avocați, condamnați la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Cei doi și-au ispășit deja pedeapsa. Judecătorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu și au sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a unui articol din codul de procedură penală. Dacă CCR acceptă sesizarea, se deschide calea revizuirii unui dosar de corupție în care a fost condamnat baronul PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. În schimb, echipa condusă de Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a desființa decizii de prescriere a unor fapte. La 20 iunie, completul din care face parte Savonea va decide dacă Mario Iorgulescu scapă de pedeapsa de 13 ani și opt luni de închisoare.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de sute de milioane Foto: ICCJ
Justiție

Precedent prin care magistrații putea stoarce statul sute milioane

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe: o judecătoare obligă Guvernul să-i majoreze salariile din 2018, nu din 2021. O judecătoare din Satu Mare, Roxana Maria Cîmpean, atacat în instanță două ordine ale ministerului Justiției prin care salariile majorate - prin recalcularea așa-numitului „VRS” (Valoare de Referință Sectorială) - se calculau din 2021. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Potrivit unei note a ministerului de Finanțe, din 2023, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate, la 9 aprilie, și a anulat cele două ordine. O decizie identică fusese luată în 2023 de Curtea de Apel București. „Anulează în parte ordinele nr. 6245/C/30.12.2021 şi nr. 397/C/07.02.2022 numai în ce o priveşte pe reclamantă şi numai în ce priveşte data de 30.12.2021, începând cu care s-au stabilit drepturile salariale ale reclamantei. Obligă Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei la emiterea unui nou ordin în care drepturile salariale ale reclamantei se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei începând cu data de 30.12.2018, iar nu cu data de 30.12.2021”, decisese Curtea de Apel București (CAB), în 17 ianuarie 2023. Acum, ICCJ menține decizia CAB: „Respinge recursurile declarate de recurenta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 70/2023 din 17 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”. Ministerul Justiției trebuie să emită noi ordine „Un precedent judiciar de maxim interes pentru drepturile salariale ale magistraților s-a produs la Înalta Curte de Casație și Justiție marți, 9 aprilie 2024. Judecătorii supremi Carmen-Mihaela Voinescu, Gheza-Attila Farmathy și Adriana-Florina Secreteanu au menținut definitiv sentința din 17 ianuarie 2023, prin care magistrată Cristina-Maria Florescu (foto) de la Curtea de Apel București a anulat în parte ordinele nr. 6245/2021 și 397/2022, emise de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu, obligând ministerul să emită noi ordine, prin care să-i calculeze judecătoarei Roxana-Maria Cimpean de la Judecătoria Satu Mare drepturile salariale pe baza valorii de referință sectoriale (VRS) 605,225, iar nu plafonate la nivelul anului 2018, așa cum impune art. 38 alin. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării unitare). Prin aceeași sentința, judecătoarea Florescu a obligat MJ să-i achite petentei drepturile salariale neplafonate începând cu dată de 30 decembrie 2018, iar nu cu dată de 30 decembrie 2021, așa cum prevăd cele două acte normative ale ministerului”, explică Lumea Justiției. Însă Roxana-Maria Cîmpean a fost numită însă judecător abia în decembrie 2019. Anterior ea a fost avocat. Soțul ei este procuror.

Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali, a decis Alina Corbu Foto: Basilica
Eveniment

Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Ea a luat această măsură după ce purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Stăncioi va primi doar 2.300 de lei pentru noii ei ochelari, dar Corbu a decis că plafomul va fi substanțial mai mare, de 3.000 de lei - 2.500 lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame - plus costurile manoperei și a examenului medical. Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali Grefierii protestează deja împotriva acestui plafon, scrie Lume Justiției. Șefa ICCJ a emis acest ordin la 26 martie, iar la 1 aprilie l-a transmis curților de apel. Potrivit ordinului, decontarea ochelarilor se face la doi ani: „În cazul în care diagnosticul rămâne neschimbat, decontarea preschimbării ochelarilor de vedere se face o dată la 2 ani, iar a lentilelor de contact recomandate expres de medicul oftalmolog prin prescripția eliberată, integral sau succesiv, pentru intervalul de 2 ani”. Alina Corbu precizează că a emis ordinul „în vederea preîntâmpinării unui fenomen litigios referitor la decontarea aparatelor de corecție speciale, precum și pentru stingerea litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată cu acest obiect”. Însă sindicatul grefierilor, Dicasterial, contestă limitele impuse de Corbu. „SNGJ Dicasterial recomandă membrilor de sindicat să stăruie în procesele demarate pe modelul pus la dispoziție de sindicat întrucât, atât CJUE, cât și instanțele naționale, au decis că decontul ochelarilor de vedere/lentilelor de contact trebuie să se efectueze de angajator FĂRĂ NICIUN COST în sarcina salariatului”, se arată pe pagina de Facebook a acestui sindicat.

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată (sursa: Pro TV)
Investigații

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată

Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată. Fiul șefului LPF ar putea fi achitat după ce o judecătoare i-a admis recursul în casație. Fiica judecătoarei a luat bani de la o firmă cercetată de DNA. Clasare menținută de Înalta Curte În anul 2021, firma Be Home Concept SRL a intrat în atenția procurorilor DNA. Atunci, primarul Clotilde Armand anunța că "Direcția Națională Anticorupție a început cercetările cu privire la afacerile studiilor DALI (devize umflate și supraevaluate) pentru școlile din Sectorul 1 din perioada administrației PSD – Tudorache. Firma aleasă de PSD care a realizat devizele umflate are legături cu Vladimir Plahotniuc". Citește și: Mario Iorgulescu ar avea leziuni cerebrale încă din copilărie din cauza cărora nu înțelege ce se întâmplă la proces, susțin avocații săi Contactată de către DeFapt.ro, Elena Bejan, asociata unică a Be Home Concept SRL, a precizat că a scăpat într-un final de dosarul de la DNA. "După ce m-au târât prin toate parchetele, în final s-a dat clasare. Și după aceea au făcut contestație, cei de la Primăria Sectorului 1, la Înalta Curte. La Înalta Curte s-a menținut clasarea de la parchet. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu A fost o agresiune de trei ani de zile pe Be Home și pe Elena Bejan, de parcă… ce știe USR să facă. Dosarul s-a clasat pe 29 februarie anul acesta", a declarat Elena Bejan. Judecătoarea miloasă cu Mario Iorgulescu, conectată DeFapt.ro a dezvăluit recent că judecătoarea Adriana Ispas a depus o declarație de avere din care rezultă că fiica ei, Maria Ispas, a lucrat ca desenator la firma Be Home Concept. Legat de această situație, Elena Bejan a declarat că tânăra Maria Ispas a lucrat la firma ei în timpul facultății. "A fost în timpul facultății, ca stagiar la noi. Nu, nu mai lucrează la noi", a spus Elena Bejan. Întrebată dacă știa că tânara stagiară este fata judecătoarei Adriana Ispas de la Înalte Curte de Casație și Justiție, Elena Bejan a răspuns sec: "Nu! Nici nu mă interesează". Ulterior nu a mai răspuns la telefon pentru a explica cum a ajuns să renoveze vila lui Vladimir Plahotniuc din Pipera. Enescu, decizie favorabilă firmei care a plătit-o pe fiica colegei lui Elena Bejan, însă, sigur a auzit de colegul de complet al Adrianei Ispas, Dan Andrei Enescu. Ispas, Enescu și Lia Savonea fac parte din completul nr. 6 de trei judecători al ÎCCJ. Componența completului de trei nr. 6 al ÎCCJ în 2024 (sursa: scj.ro) Dan Andrei Enescu este și singurul membru al completului C12CP, cel care a dat soluția favorabilă Be Home Concept SRL în februarie a.c. Judecătorul Enescu a dat soluția favorabilă firmei care a plătit-o pe fiica colegei sale, judecătoarea Ispas (sursa: scj.ro) Judecătoarea Adriana Ispas a intrat în atenția opiniei publice după ce a admis în principiu cererea de recurs în casație în dosarul în care Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare. Ca urmare, fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal ar putea să fie achitat.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră