joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

98 articole
Eveniment

Magistrații se protejează între ei

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse de CSM la excludere, pentru grave și repetate abateri disciplinare, au fost salvate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în aceeași zi, 18 martie. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Magistrații se protejează între ei Una dintre ele, Monica Claudia Cipariu, de la Tribunalul București, care în anul fiscal 2022 încasase de la stat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar, s-a remarcat prin hotărâri și încheieri nemotivate în nu mai puțin de 457 de dosare. Cealaltă judecătoare, Iulia Mihaela Scurtu, de la judecătoria Onești, fusese exclusă pentru “atitudini nedemne în timpul serviciului“, printre altele. În ambele cazuri, ÎCCJ a decis suspendarea pentru șase luni. Cipariu este la a doua excludere anulată de judecătorii de la curtea supremă. În 2019, i s-a tăiat salariul cu 10% pentru două luni. În decembrie 2022, CSM a suspendat-o timp de șase luni, dar din nou a câștigat la ICCJ, fiind pedepsită cu tăierea salariului, timp de șase luni, cu 25%. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate pentru că judecătoarea nu motiva sau nu încheia cauzele pe care le judeca. În cazul judecătoarei din Onești, detaliile nu apar în documentele Inspecției Judiciare. Înalta Curtea a anulat două dintre acuzații și a menținut-o doar pe cea privind “exercitarea funcției cu gravă neglijență“. În anul fiscal 2022, Scurtu a câștigat 103.000 lei de la Tribunalul Vaslui.

Magistrații se protejează între ei: ICCJ anulează excluderile propuse de CSM
Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu, Cristian Ovidiu Popescu, scapă cu o sancțiune ridicolă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a tăiat salariul cu 25% pe un an pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență. El avea, în anul fiscal 2020, un salariu net de circa 11.250 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și, în 2021 și 2023, a câștigat sume imense. Inițial, CSM pur și simplu respinsese sancțiunile propuse de Inspcația Judiciară împotriva acestui procuror. Ucigașul Alexandrei Măceșanu, Gheorghe Dinică, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă Însă, la 18 martie, ICCJ a decis să-i taie salariul cu 25% pentru un an. „Admite recursul declarat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 3P din 17 mai 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 18/P/2019. Casează hotărârea atacată și, rejudecând, aplică pârâtului Popescu Cristian Ovidiu sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioada de un an pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a ÎI-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Însă procurorul Popescu câștigă sume uriașe de la statul român: În anul fiscal 2020, salariiile sale, nete, cumulate, au fost de 135.388 lei, plus 16.165 de lei „diferență VRS”, adică bani obținuți din darea statului în judecată pentru recalcularea salariului În 2021: 411.883 lei, salariu plus „diferențe salariale restante” În 2022: 215.970 de lei, salariu plus „diferențe salariale restante” Procurorul are trei mașini, din care un BMW X3, trei case a căror suprafață totalizează 500 mp, peste patru hectare de teren agricol, 1.500 mp de pădure sau 12.200 mp în intravilanul Caracalului. Cum și-a bătut joc de anchetă procurorul Popescu Ce constatase Inspecția Judiciară: „Inspectorii de caz au reținut că procurorul a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul numitului Dincă Gheorghe cu mandat de percheziție, anterior orei 6:00. S-a constatat că urmărirea penală s-a desfășurat fără coerentă, informațiile au fost colectate disparat, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție. Informațiile au fost disipate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia întrucât existau mai multe indicii care doar cumulate puteau conduce la identificarea autorului și găsirea minorei. Lipsa de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se află prezumtivul autor al infracțiunii continue, către care se îndreptau toate indiciile obținute în dată de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și ulterior a numărului de înmatriculare a mașinii în care a fost luată minoră, identitatea proprietarului mașinii, identitatea utilizatorului numărul de telefon, aspectele exterioare ale locuinței numitului Dincă Gheorghe, conținutul apelurilor la 112”.

Mario Iorgulescu ar putea scăpa Foto: Captură video
Justiție

Mario Iorgulescu ar putea scăpa

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu Judecătoarea Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a admis „în principiu” cererea de recurs în casație formulată de condamnat. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Iorgulescu era beat criță și plin de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată de Curtea de Apel București. În prezent, el este refugiat în Italia. Mario Iorgulescu ar putea scăpa Judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, cea care a deschis posibilitatea ca Iorgulescu să scape, mai este menționată în presă pentru că: a) alături de Lia Savonea a luat o decizie în favoarea prescrierii dosarelor de mare corupție și b) a fost singurul magistrat din completul de trei de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat împotriva sentinței primite de afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat definitiv la peste zece ani de închisoare. Totuși, Ispas a refuzat cererea de suspendare a executării pedepsei primite de Mario Iorgulescu în octombrie anul trecut. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Iorgulescu Gino Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Trimite cauza în vederea judecării recursului în casa?ie, Completului nr. 6. Fixează termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024, cu citarea părţilor. Se va încunoştiinţa apărătorul ales al recurentului inculpat Iorgulescu Gino Mario despre termenul fixat în cauză. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat Iorgulescu Gino Mario. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Mario Iorgulescu s-ar afla internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. Însă, în martie 2023 el își bătea joc de justiția din România. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV.

Înalta Curte redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD Cătălin Cherecheș, fugar în Germania Foto: Facebook
Politică

Înalta Curte redeschide dosar împotriva fostului primar Cherecheș

Înalta Curte de Casație și Justiție redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, fugar în Germania. În acest dosar, care se judecă din 2018, șpaga ar fi fost de 150.000 de euro. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Înalta Curte redeschide un dosar împotriva fostului primar Cherecheș Potrivit publicației 2mnews, „miercuri, 6 martie 2024, instanța supremă a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Cluj împotriva deciziei Curții de Apel Cluj din 29 decembrie 2023, pronunţată în cel de-al doilea dosar în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, și care a fost soluționat prin încetarea sa, fiind tergiversat de inculpați până când a intervenit prescripția răspunderii penale”. În acest dosar, Cherecheș ar fi primit o mită de 150.000 de euro. DNA a formulat patru acuzații împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia mare: luare de mită în formă continuată (două acte materiale); efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibilă cu funcţia pe care o îndeplineşte; fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale); coruperea alegătorilor. Procesul a început în septembrie 2018, dar judecata efectivă a început abia în noiembrie 2021. Celulă specială, dacă se întoarce „Prima fază a recursului în casație este trecerea acestuia printr-un filtru (așa numit complet-filtru, format dintr-un singur judecător al instanței supreme) care examinează în camera de consiliu dacă procedura este legal îndeplinită. Practic, se verifică dacă, tehnic, există în dosarul cererii toate documentele prevăzute de lege. În cazul în care cererea este admisă, recursul în casație este trimis spre judecare la un complet de 3 judecători”, mai explică 2mnews. În încercarea de a convinge autoritățile germane să-l extrădeze, statul român a spus că-i va oferi lui Cherecheș o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la Penitenciarul Rahova, iar la Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte două persoane, a spus, în ianuarie, avocatul său. Cătălin Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, însă a fugit din țară, ieșind prin Vama Petea cu actul de identitate al altei perosane. El a fost prins în Germania, unde se află încarcerat și refuză, în continuare, extrădarea simplificată. Avocații lui încearcă să împiedice aducerea lui în țară.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu a dat colegilor ei de la ICCJ, celorlalți le-a tăiat Foto: Basilica.ro
Justiție

Judecătorii se ceartă între ei de la bani

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu, președintele ÎCCJ, este acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate. Scandalul este generat de faptul că ICCJ gestionează acum bugetele tuturor instanțelor și a rămas fără suficienți bani de salarii. Judecătorii de la instanțele inferioare se plâng că din primăvară nu mai primesc toate drepturile legale, dar o suspectează pe Corbu că nu aplică măsurile de austeritate în cazul colegilor ei. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” DeFapt.ro a primit la redacție mesajul unei judecătoare de la Curtea de Apel Iași, mesaj distribuit pe un forum intern al judecătorilor. Numele judecătoarei este anonimizat. Aceasta arată că de trei luni nu se plătesc banii de chirii și nici „restanțele salariale”. Judecătorii se ceartă între ei de la bani Iată mesajul acestei judecătoare: „Dragi colegi, tocmai am aflat, dincolo de faptul că salariul se va plăti din nou plafonat, că doamna președintă a ICCJ, în calitatea de ordonator principal, a tăiat din sumele solicitate pe luna decembrie orice decontări, inclusiv chirii, ceea ce ar însemna, la nivelul Curții de Apel Iași, trei luni de neplată a chiriilor. În plus, nu se vor plăti transe sau restantele salariale. Este incredibila bătaia de joc a ICCJ la adresa colegilor, lipsa de comunicare și mai ales duplicitatea, în contextul în care înțelegem că la ICJJ nu se aplică plafonarea și s-au încasat și restanțele. Cât vom accepta această bătaie de joc care, în ciuda aparenței că s-ar datora clasei politice, în realitate se datorează incompetenței ICCJ de a gestiona bugetul și lipsei de interes pentru situația în care ne aflăm?” Un alt judecător o întreabă pe autoarea mesajului dacă până acum s-au primit salariile „neplafonat”, iar aceasta răspunde că o singură lună s-a întâmplat acest lucru. „O singură luna în mai am primit neplafonat. În rest, fie plafonat, fie diverse procente în plus față de cel plafonat, nu a fost nicio luna același salariu din mai în prezent. Presupunerea mea este că s-a tăiat fondul de chirii de către ICJJ pentru a nu se mai jongla așa, oricum ar fi este total anormal și de neacceptat ce face ICCJ, care nu binevoiește să comunice nimic oficial darămite să rezolve”, a răspuns judecătoarea revoltată. Citește și: Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Judecătorul care întrebase câte luni s-at plătit salariile neplafonate, i-a răspuns: „Legat de comunicarea informațiilor de către ICCJ sunt total de acord, cum de altfel sunt de acord că au aplicat un tratament total discriminatoriu, daca se confirma că ei și angajații de acolo au primit salariile neplafonate imediat ce s-a emis ordinul. Chiriile nu s-au mai platit pentru că, cel mai probabil, când s-au acordat bani in plus la salarii din VRS 605 neplafonat au luat din fondurile destinate chiriilor, gandindu se că se vor aloca bani la rectificare. Cum nu s a realizat nici o rectificare până acum banii de la chirii au rămas neacoperiți. La fel a fost și cu bursele auditorilor”.

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Foto: Facebook
Politică

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atacă la CCR proiectul Alinei Gorghiu privind pedepsirea fugarilor: legea ar fi neconstituțională în integralitatea ei, fiindcă s-ar aplica retroactiv. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Acest proiect de lege, care a trecut la 29 noiembrie de Camera Deputaților, prevede că persoanele condamnate definitiv și care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței primesc în plus până la 3 ani de pușcărie. Inițial, Gorghiu a spus că „legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar care în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”. Ulterior, ea a revenit asupra acestei declarații, arătând că o lege penală nu poate fi aplicată retroactiv. Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Însă, acum, judecătorii de la ICCJ consideră că întreaga lege este neconstituțională, întrucât ar trebui aplicată retroactiv și ar încălca dreptul la un poroces echitabil. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, se arată în comunicatul ICCJ.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

Oprea anunță că nu a plagiat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Oprea anunță că nu a plagiat

Gabriel Oprea anunță, triumfător, că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu a plagiat: „Atacul la adresa mea, pe tema așa-zisului plagiat, a fost orchestrat de un general din serviciile secrete provenit din vechea Securitate, un individ trimis în judecată de către CNSAS pentru poliție politică și un așa-zis jurnalist, intelligence, care s-a autointitulat impostor. Verdictul definitiv de neplagiat dat astăzi de ÎCCJ demontează definitiv minciunile unor persoane care au distrus cariere, familii și destine”, a declarat Oprea, potrivit unui comunicat al Uniunii Militarilor și Politistilor „Mihai Viteazul". Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Oprea anunță că nu a plagiat În 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit, cu unanimitate de voturi, că Gabriel Oprea a plagiat în lucrarea de doctorat susţinută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a propus retragerea titlului de doctor. În comunicatul de azi, Oprea a explicat cum a reușit să câștige: „Curtea Constituțională a României a stabilit, prin hotărâre definitivă și general aplicabilă, că titlul de doctor nu poate fi retras dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte. Totodată, hotărârea de guvern ilegală care stabilise contrariul a fost abrogată”. Însă chiar judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt suspectați de plagiat. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu, președintele ÎCCJ, și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. Și președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru, de la ÎCCJ, este acuzat de plagiat. În volumul în care judecătorul Daniel Grădinaru și-a publicat teza de doctorat susținută în 2015 există mai multe fragmente despre care un expert consultat de G4Media.ro susține că sunt plagiate, a relatat acest site, în iunie 2023. În sfârșit, unul din cei cărora Gabriel Oprea le-a îndrumat doctoratul este Bogdan Licu, fost procuror și, acum, judecător la CCR - la propunerea PSD. Acuzat de plagiat, Licu a renunțat la titlul de doctor.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră