marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

110 articole
Politică

Înalta Curte redeschide dosar împotriva fostului primar Cherecheș

Înalta Curte de Casație și Justiție redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, fugar în Germania. În acest dosar, care se judecă din 2018, șpaga ar fi fost de 150.000 de euro. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Înalta Curte redeschide un dosar împotriva fostului primar Cherecheș Potrivit publicației 2mnews, „miercuri, 6 martie 2024, instanța supremă a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Cluj împotriva deciziei Curții de Apel Cluj din 29 decembrie 2023, pronunţată în cel de-al doilea dosar în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, și care a fost soluționat prin încetarea sa, fiind tergiversat de inculpați până când a intervenit prescripția răspunderii penale”. În acest dosar, Cherecheș ar fi primit o mită de 150.000 de euro. DNA a formulat patru acuzații împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia mare: luare de mită în formă continuată (două acte materiale); efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibilă cu funcţia pe care o îndeplineşte; fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale); coruperea alegătorilor. Procesul a început în septembrie 2018, dar judecata efectivă a început abia în noiembrie 2021. Celulă specială, dacă se întoarce „Prima fază a recursului în casație este trecerea acestuia printr-un filtru (așa numit complet-filtru, format dintr-un singur judecător al instanței supreme) care examinează în camera de consiliu dacă procedura este legal îndeplinită. Practic, se verifică dacă, tehnic, există în dosarul cererii toate documentele prevăzute de lege. În cazul în care cererea este admisă, recursul în casație este trimis spre judecare la un complet de 3 judecători”, mai explică 2mnews. În încercarea de a convinge autoritățile germane să-l extrădeze, statul român a spus că-i va oferi lui Cherecheș o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la Penitenciarul Rahova, iar la Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte două persoane, a spus, în ianuarie, avocatul său. Cătălin Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, însă a fugit din țară, ieșind prin Vama Petea cu actul de identitate al altei perosane. El a fost prins în Germania, unde se află încarcerat și refuză, în continuare, extrădarea simplificată. Avocații lui încearcă să împiedice aducerea lui în țară.

Înalta Curte redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD Cătălin Cherecheș, fugar în Germania Foto: Facebook
Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu a dat colegilor ei de la ICCJ, celorlalți le-a tăiat Foto: Basilica.ro
Justiție

Judecătorii se ceartă între ei de la bani

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu, președintele ÎCCJ, este acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate. Scandalul este generat de faptul că ICCJ gestionează acum bugetele tuturor instanțelor și a rămas fără suficienți bani de salarii. Judecătorii de la instanțele inferioare se plâng că din primăvară nu mai primesc toate drepturile legale, dar o suspectează pe Corbu că nu aplică măsurile de austeritate în cazul colegilor ei. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” DeFapt.ro a primit la redacție mesajul unei judecătoare de la Curtea de Apel Iași, mesaj distribuit pe un forum intern al judecătorilor. Numele judecătoarei este anonimizat. Aceasta arată că de trei luni nu se plătesc banii de chirii și nici „restanțele salariale”. Judecătorii se ceartă între ei de la bani Iată mesajul acestei judecătoare: „Dragi colegi, tocmai am aflat, dincolo de faptul că salariul se va plăti din nou plafonat, că doamna președintă a ICCJ, în calitatea de ordonator principal, a tăiat din sumele solicitate pe luna decembrie orice decontări, inclusiv chirii, ceea ce ar însemna, la nivelul Curții de Apel Iași, trei luni de neplată a chiriilor. În plus, nu se vor plăti transe sau restantele salariale. Este incredibila bătaia de joc a ICCJ la adresa colegilor, lipsa de comunicare și mai ales duplicitatea, în contextul în care înțelegem că la ICJJ nu se aplică plafonarea și s-au încasat și restanțele. Cât vom accepta această bătaie de joc care, în ciuda aparenței că s-ar datora clasei politice, în realitate se datorează incompetenței ICCJ de a gestiona bugetul și lipsei de interes pentru situația în care ne aflăm?” Un alt judecător o întreabă pe autoarea mesajului dacă până acum s-au primit salariile „neplafonat”, iar aceasta răspunde că o singură lună s-a întâmplat acest lucru. „O singură luna în mai am primit neplafonat. În rest, fie plafonat, fie diverse procente în plus față de cel plafonat, nu a fost nicio luna același salariu din mai în prezent. Presupunerea mea este că s-a tăiat fondul de chirii de către ICJJ pentru a nu se mai jongla așa, oricum ar fi este total anormal și de neacceptat ce face ICCJ, care nu binevoiește să comunice nimic oficial darămite să rezolve”, a răspuns judecătoarea revoltată. Citește și: Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Judecătorul care întrebase câte luni s-at plătit salariile neplafonate, i-a răspuns: „Legat de comunicarea informațiilor de către ICCJ sunt total de acord, cum de altfel sunt de acord că au aplicat un tratament total discriminatoriu, daca se confirma că ei și angajații de acolo au primit salariile neplafonate imediat ce s-a emis ordinul. Chiriile nu s-au mai platit pentru că, cel mai probabil, când s-au acordat bani in plus la salarii din VRS 605 neplafonat au luat din fondurile destinate chiriilor, gandindu se că se vor aloca bani la rectificare. Cum nu s a realizat nici o rectificare până acum banii de la chirii au rămas neacoperiți. La fel a fost și cu bursele auditorilor”.

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Foto: Facebook
Politică

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atacă la CCR proiectul Alinei Gorghiu privind pedepsirea fugarilor: legea ar fi neconstituțională în integralitatea ei, fiindcă s-ar aplica retroactiv. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Acest proiect de lege, care a trecut la 29 noiembrie de Camera Deputaților, prevede că persoanele condamnate definitiv și care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței primesc în plus până la 3 ani de pușcărie. Inițial, Gorghiu a spus că „legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar care în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”. Ulterior, ea a revenit asupra acestei declarații, arătând că o lege penală nu poate fi aplicată retroactiv. Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Însă, acum, judecătorii de la ICCJ consideră că întreaga lege este neconstituțională, întrucât ar trebui aplicată retroactiv și ar încălca dreptul la un poroces echitabil. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, se arată în comunicatul ICCJ.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

Oprea anunță că nu a plagiat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Oprea anunță că nu a plagiat

Gabriel Oprea anunță, triumfător, că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu a plagiat: „Atacul la adresa mea, pe tema așa-zisului plagiat, a fost orchestrat de un general din serviciile secrete provenit din vechea Securitate, un individ trimis în judecată de către CNSAS pentru poliție politică și un așa-zis jurnalist, intelligence, care s-a autointitulat impostor. Verdictul definitiv de neplagiat dat astăzi de ÎCCJ demontează definitiv minciunile unor persoane care au distrus cariere, familii și destine”, a declarat Oprea, potrivit unui comunicat al Uniunii Militarilor și Politistilor „Mihai Viteazul". Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Oprea anunță că nu a plagiat În 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit, cu unanimitate de voturi, că Gabriel Oprea a plagiat în lucrarea de doctorat susţinută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a propus retragerea titlului de doctor. În comunicatul de azi, Oprea a explicat cum a reușit să câștige: „Curtea Constituțională a României a stabilit, prin hotărâre definitivă și general aplicabilă, că titlul de doctor nu poate fi retras dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte. Totodată, hotărârea de guvern ilegală care stabilise contrariul a fost abrogată”. Însă chiar judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt suspectați de plagiat. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu, președintele ÎCCJ, și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. Și președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru, de la ÎCCJ, este acuzat de plagiat. În volumul în care judecătorul Daniel Grădinaru și-a publicat teza de doctorat susținută în 2015 există mai multe fragmente despre care un expert consultat de G4Media.ro susține că sunt plagiate, a relatat acest site, în iunie 2023. În sfârșit, unul din cei cărora Gabriel Oprea le-a îndrumat doctoratul este Bogdan Licu, fost procuror și, acum, judecător la CCR - la propunerea PSD. Acuzat de plagiat, Licu a renunțat la titlul de doctor.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Magistrații își măresc salariile retroactiv, arata un ordin emis de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției  Foto: news.ro
Eveniment

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției

Un tânăr ofițer de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), Giorgian Gheorghe Ciorîia, acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, Alin Sorin Nicolescu, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu. El arată că șeful DGA, chestorul Liviu Vasilescu, l-a chemat pentru a-i cere explicaţii şi i-a solicitat să îi prezinte scuze judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce ofiţerul a avut un schimb de replici cu magistratul, în contextul în care ofiţerul susţinea examenul de licenţă la finalul facultăţii iar judecătorul era supraveghetor la examen. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe în care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul”, a scris ofiţerul, pe Facebook. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În urma celor relatate de acesta, sindicatul poliţiştilor l-a acuzat pe şeful DGA Liviu Vasilescu, de „metehne securiste”. DGA admite că a primit o sesizare, dar spune că ofiţerului doar i-au fost solicitate „lămuriri” şi că faţă de acesta nu au fost luate măsuri. Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției Giorgian Gheorghe Ciorîia, absolvent al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie Olt, a relatat, într-o postare pe Facebook, că în ziua de 4 iulie a avut o altercaţie cu judecătorul de la ICCJ Alin Sorin Nicolescu, în contextul în care tânărul a mers să susţină examenul de licenţă în calitate de absolvent al facultăţii de Drept european şi internaţional din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti, pe care a urmat-o pentru completarea studiilor. Tânărul a relatat că a ajuns la locul unde trebuia să susţină examenul la ora 8:00, oră anunţată pentru intrarea în clasă, iar în jurul orei 8:20, în momentul în care a fost strigat de către supraveghetorul de la examenul judecătorul de la ÎCCJ Alin Nicolescu, a durat mai mult până a ajuns în faţă, pentru a înmâna actul de identitate şi a intra în sală. „În momentul în care mi-a fost strigat numele, nereuşind să ajung foarte rapid la dumnealui, pentru a-i putea prezenta cartea de identitate, acesta fiind nevoit să strige numele meu de 2 ori, a procedat într-o maniera maliţioasă, folosind următoarele cuvinte "hai bă ce faci, stau după tine", zicându-mi să scot mai repede cartea de identitate ca să i-o prezint, însă în momentul în care am scos portofelul pentru a putea prezenta cartea de identitate, acesta s-a deschis la compartimentul unde am legitimaţia de serviciu, fiind exact lângă compartimentul în care am buletinul, dumnealui putând observa faptul ca sunt poliţist, lucru important în ceea ce vă voi povesti mai târziu. După cele întâmplate eu i-am răspuns că noi, studenţii, stăm după dumnealui, având în vedere că intrarea în săli ar fi trebuit să se facă începând cu ora 08:00”, a scris ofiţerul DGA. Conform relatărilor lui Ciorîia, schimbul de replici dintre el şi magistrat a continuat în sala de examen, culminând cu faptul că judecătorul supraveghetor la examen i-ar fi cerut cartea de identitate şi i-ar fi notat datele personale. Judecătorul: „Bă, ești prost?” „În momentul in care m-am aşezat în bancă, acesta s-a asigurat de faptul ca nu îl aude nimeni, şi m-a întrebat ironic "Bă, eşti prost?" după care mi-a luat cartea de identitate şi a dus-o la catedră pentru a îmi nota datele de pe aceasta(cel mai probabil într-o agendă personală sau pe o foaie, nicidecum într-o agendă înregistrată), sau poate chiar a pozat-o, nu am certitudine ce a făcut cu cartea mea de identitate. După aproximativ 3 minute, acesta s-a întors la mine, mi-a dat înapoi cartea de identitate şi m-a întrebat în repetate rânduri unde lucrez ca să vorbească el cu şefii mei. Moment în care i-am spus faptul că lucrez în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi că poate vorbi cu domnul Liviu Vasilescu care este Director General, dar totodată l-am întrebat şi pe dumnealui cine este, moment în care acesta mi-a spus că este Nicolescu Alin Sorin, judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi m-a asigurat de faptul că va vorbi cu domnul Vasilescu ca să îi povestească cele întâmplate. De reţinut este faptul că acesta şi-a declinat calitatea de judecător pentru a mă ameninţa şi intimida spunându-mi că atitudinea mea nu este una demna de un poliţist, moment în care i-am zis că atitudinea lui nu este una demnă de un judecător, eu fiind un simplu student care dorea doar să-şi susţină examenul de licenţă”, a relatat ofiţerul DGA pe Facebook. Acesta a povestit că incidentul nu s-a încheiat în acel moment. Giorgian Ciorîia a relatat că în seara aceleiaşi zile, a ora 22:14 a primit mesaj pe WhatsApp de la şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Olt, care este superiorul său direct, mesaj care spunea că trebuie să se prezinte la sediul DGA în ziua imediat următoare, la ora 10:00 pentru o întrevedere cu directorul general al instituţiei, Liviu Vasilescu, fără a-i fi comunicat vreun motiv şi fără a i se permite să folosească pentru deplasare maşina de serviciu. Certat de șefii DGA și trimis la psihiatru „Am ajuns la biroul domnului Director General la ora 09:30, aşteptându-l pe acesta până undeva în jur de ora 10:00. La ora menţionată anterior, şi-au făcut apariţia domnul Director General, chestor şef de politie, Liviu Vasilescu şi doamna Director General Adjunct, comisar-şef de politie, Manuela Popescu, aceştia invitându-mă in biroul domnului Director General pentru a putea discuta. Aceştia m-au întrebat daca ştiu de ce sunt aici, răspunsul din partea mea fiind unul negativ. Apoi aceştia mi-au spus că mă aflu acolo din cauza discuţiei purtate cu domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar domnul Vasilescu chiar spunându-mi că daca nu îmi place la Direcţia Generală Anticorupţie, să plec la poliţie, fiind oarecum o ameninţare voalată din partea lui. Atât domnul Director General cât şi doamna Director General Adjunct au început să îmi zică că atitudinea mea a fost una greşită şi că am făcut de ras Direcţia Generala Anticorupţie prin atitudinea pe care am avut-o ( aparent, să nu fii lăsat calcat in picioare, să fii demn şi să nu accepţi abuzurile înseamnă să pătezi imaginea şi să faci de ras instituţia), aceştia spunându-mi totodată că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, şi-a sunat unii prieteni din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prieteni care l-au sunat pe domnul Director General Liviu Vasilescu ca să îl întrebe de mine şi să îi povestească speţa întâmplată”, a mai povestit tânărul ofiţer. El susţine că i-au fost adresate întrebări legate de viaţa personală, despre părinţii săi şi că nu a fost lăsat de către cei doi şefi din DGA să-şi spună punctul de vedere cu privire la incident. „Pe tot parcursul conversaţiei purtate între mine şi domnul Director General şi doamna Director General Adjunct, domnul Liviu Vasilescu comunica cu cineva prin intermediul mesajelor pe telefon, probabil folosind aplicaţia WhastApp, bănuiala mea este că persoana cu care acesta comunica fiind chiar domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar la un moment dat, în timp ce comunicam cu doamna Manuela Popescu, domnul Liviu Vasilescu m-a fotografiat, lucru pe care l-am putut constata pentru că am observat că avea telefonul îndreptat spre mine şi nu îl avea pe modul silenţios, fiind surprins de acel sunet specific din momentul în care faci o poză cu telefonul, poză pe care probabil a făcut-o că sa i-o trimită domnului judecător Nicolescu Alin Sorin care aparent gestionează politica de cadre din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi care are destinele ofiţerilor de poliţie din cadrul acestei structuri în mâinile lui, lucru care a putut fi demonstrat prin faptul că am fost chemat de urgenţă, în ziua imediat următoare aşa zisului conflict dintre mine şi el, la domnul Director General. Menţionez faptul că pe tot parcursul discuţiilor purtate dintre mine şi domnul Director General si doamna Director General Adjunct, cei doi au încercat în repetate rânduri să folosească tactici de manipulare şi să mă convingă că eu am greşit si să-mi zică "să o las aşa" (lucru pe care încercau să îl facă, deoarece undeva în timpul conversaţiei eu am zis că mă gândesc să îi fac plângere domnului judecător la Inspecţia Judiciară). Un alt lucru destul de important este că pe tot parcursul conversaţiei, domnul Director General, Liviu Vasilescu, îmi zicea „Lucică” (probabil făcând confuzie de la Giorgian la Lucian), lucru care relevă cam cât de mult înseamnă, pentru instituţia pe care el o conduce, un tânăr ofiţer de poliţie. Totodată, cei doi mi-au zis să mă duc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să îmi cer scuze personal domnului judecător fiindu-mi argumentat şi faptul că daca domnul judecător depunea plângere (acesta neavând vreun motiv să depună plângere pentru că ceea ce am făcut eu a fost complet legal, eu fiind în acel moment un simplu student care doar şi-a susţinut punctul de vedere şi a cerut să îi fie respectate drepturile) eu urma să fiu mustrat, iar în momentul în care eu le-am zis că nu vreau să mă duc să îmi cer scuze, aceştia au insistat, lucru care nu mi-a lăsat altă variantă decât să mă conformez, sens în care mi-a fost înmânat numărul domnului judecător pe un bileţel, pentru a îi da un mesaj când ajung la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie”, a mai relatat ofiţerul. Acesta a adăugat că a fost trimis inclusiv la discuţie cu psihologul DGA, după care a mers , în cele din urmă, la sediul ÎCCJ pentru a discuta cu magistratul. Trimis să-și ceară scuze „Mi-au zis să mă duc la doamna psiholog şi după aceea să mă deplasez către domnul judecător pentru a îmi cere scuze (lucru pe care eram gata să îl fac pentru că îmi era frică de influenţa pe care acesta o are asupra instituţiei din care fac parte, instituţie care ar fi trebuit să nu fie influenţată de presiunile politice şi de presiunile magistraţilor, lucru care m-a şocat şi m-a lăsat cu un dezgust total). După discuţiile purtate cu doamna psiholog, de altfel, singura care a fost dispusă să asculte şi punctul meu de vedere (de reţinut că si aceasta a fost probabil o forma de intimidare a mea, pentru a îmi arăta ca aceasta este o metodă pe care domnul Director General si doamna Director General Adjunct o pot folosi pentru a îmi face rău), m-am deplasat către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, sens în care i-am dat mesaj domnului judecător în momentul în care am plecat de la Direcţia Generală Anticorupţie, spunându-i că ajung în 30 minute, şi încă un mesaj în momentul în care am ajuns. Am aşteptat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie aproximativ o oră, fără să primesc vreun mesaj de la domnul judecător (aceasta fiind dispoziţia dată de domnul Director General Liviu Vasilescu, să aştept acolo oricât ar fi necesar), iar la un moment dat primesc un apel telefonic de la doamna Director General Adjunct, Manuela Popescu care îmi comunică că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin este la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie si că pot pleca spre casă, lucru pe care l-am şi făcut. La un moment dat, la ora 15:08, respectiv 15:09 primesc două mesaje pe WhatsApp din partea domnului judecător Nicolescu Alin Sorin, mesaje care spun următoarele lucruri «Sper să înţelegi ceva din ecuaţia asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche...» respectiv «..si atentie la steroizi ca o aa ti prajeasca creierul»”, a mai scris tânărul ofiţer. El spune că se teme pentru viitorul său profesional. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe in care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul. Menţionez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie ca pe nişte simple marionete. Totodată, având în vedere faptul că influenţa dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influenţă şi la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informaţii clasificate”, se mai arată în mesajul postat pe reţeaua de socializare. Europol amintește de intervenția lui Vasilescu în favoarea clanurilor Fotografii ale ecranului cu mesajele primite de acesta au fost publicate de către sindicatul Europol, care îl acuză de „metehne securiste”. „Dacă aţi avut impresia că DGA-ul este o instituţie unde «integritatea» este crez, ne demonstrează Liviu Vasilescu contrariul. Practicile securiste de intimidare şi hărţuire sunt instrumente frecvent folosite de acest personaj care şi-a demonstrat de-a lungul timpului impotenţa profesională. Totuşi, trebuie să ai mare tupeu ca la nici 1 lună de la reportajul Recorder referitor la cazul ofiţerului hăituit de la Bihor, să-i ordoni unui subaltern să vină de la Olt la Bucureşti, din timpul programului în care acesta avea de cercetat fapte de corupţie, pentru a-l intimida, pentru a-l pedepsi cu «pshihologul» dar şi pentru a-l obliga să îşi ceară scuze supraveghetorului de la examen, care este şi “puţin” judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. La fel de ciudat este că de data aceasta Liviu Vasilescu nu a mai ales vreo biserică unde să se întâlnească cu subalternul său, la fel cum a făcut cu familia interlopului defunct Emi Pian, ci «chemarea la centru» s-a realizat cu scopul evident de a-i produce colegului o stare de temere şi de demoralizare”, au transmis reprezentanţii sindicatului. Aceştia susţin că aşteaptă să vadă „dacă noul ministru de interne, Cătălin Predoiu, va tolera la rândul său aceste metehne securiste şi care nu au nicio legătură cu principiile de drept şi integritate”. „Liviu Vasilescu face parte din gaşca secretarului de stat Despescu şi i s-au tolerat toate derapajele din ultimii ani. Ne oferim voluntar să îi scriem demisia domnului Vasilescu pentru că am înţeles că nu prea le are cu scrisul”; precizează Europol. Judecătorul Alin Sorin Nicolescu a făcut parte din completul de la ÎCCJ care, recent, i-a achitat definitiv pe foştii securişti implicaţi în cazul disidentului Gheorghe Ursu. DGA arată că nu l-a pedepsit pe ofițer DGA a transmis, la solicitatea News.ro, un punct de vedere cu privire la aceST caz. „Un cadru universitar a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei faptul că, în contextul susţinerii examenului menţionat, un student cu care a avut un diferend şi-a declinat calitatea de ofiţer al Direcţiei Generale Anticorupţie prezentând şi o legitimaţie de serviciu. Având în vedere aceste aspecte, conducerea instituţiei a solicitat ofiţerului în cauză lămuriri cu privire la situaţia prezentată, ocazie cu care a purtat o discuţie cu acesta. În contextul discuţiei menţionate, ofiţerul a confirmat faptul că a avut un schimb de replici în contradictoriu cu un cadru universitar şi, totodată, a confirmat faptul că l-a încunoştiinţat pe acesta despre calitatea lui de ofiţer DGA. Discuţia purtată la începutul lunii iulie a.c. cu ofiţerul în cauză a avut ca scop clarificarea unei situaţii, prezentată conducerii DGA ca fiind una nepotrivită pentru profilul şi atitudinea unui ofiţer de poliţie al Direcţiei Generale Anticorupţie”; se arată în punctul de vedere remis de DGA. Oficialii instituţiei precizează că ofiţerul DGA lucrează de aproximativ un an la Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt, fiind definitivat de curând în profesie ca ofiţer cu atribuţii pe linie de prevenire a corupţiei. „Totodată, precizăm faptul că faţă de ofiţer nu s-a dispus nicio măsură disciplinară şi că acesta nu se află în cursul vreunei cercetări de natură disciplinară”, mai transmite DGA.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră